1ra-433/2022 — art. 287 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-433/2022 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-433/2022
(1-21003860-01-1ra-22032022)
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
04 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal în următoarea componență:
președinte Nadejda TOMA
judecători Liliana CATAN
Ion GUZUN
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata
Melnic Oxana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2022, în cauza penală privindu-l pe
ANIȚOAE Mihail XXXXX, născut la
XXXXX, originar XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 12.01.2021 – 05.07.2021;
Instanța de apel: 05.08.2021 – 18.01.2022;
Instanța de recurs: 22.03.2022- 04.05.2022.
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 05 iulie 2021, cauza fiind
examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Anițoae Mihail a
fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.
287 alin. (3)Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen
de 2 (doi) ani 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Anițoae Mihail s-
a suspendat condiționat pentru o perioadă de probațiune de 2(doi) ani, cu obligarea să
nu-și schimbe domiciliul sau reședința fără consimțământul organului competent și cu
obligarea să participe la programe probaționale.
S-a admis solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului în
beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 1536 lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Anițoae
Mihail la 19 septembrie 2020, aproximativ în jurul orelor 23:00, aflîndu-se în fața
marketului „Victoria”, amplasat în XXXXX, unde în acel moment se afla și Buțucan
Vasili și având intenția comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea
publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând o
obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de cei prezenți, exprimîndu-
se cu cuvinte necenzurate și dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor
sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție
1
directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără careva motiv a iscat un conflict
verbal cu Buțucan Vasili și din intenții huliganice, folosind obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau a sănătății, și anume cu o sticlă de bere de 0,5 litri pe care o
avea în mînă, a aplicat lui Buțucan Vasili o lovitură în regiunea capului și multiple
lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i lui Buțucan
Vasili, conform raportului de expertiză judiciară nr.201910D0465 din 20.10.2020, o
plagă contuză a regiunii parietale pe stânga, echimoză a cutiei toracice pe stânga în
regiunea proiecției coastei VI pe linia axilară medie, leziuni care au fost produse prin
acțiunea traumatică cu obiect(e) contondent(e), care condiționează o dereglare a
sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Plaga
putea apărea în urma lovirii cu o sticlă în regiunea capului.
Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,
instanța a reținut că, în drept, fapta lui Anițoae Mihail întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii
calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea
publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,
prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de o persoană
cu aplicarea de obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.
Sentința instanței de fond a fost atacată cu apel de către avocatul Polivenco
Victor în interesele părții vătămate Buțucan Vasilii, solicitând casarea sentinței,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încasat din contul
inculpatului prejudiciul material și moral.
Apelantul își exprimă dezacordul cu soluția adoptată de instanța de fond în latura
neexaminări solicitărilor părții vătămate privind încasarea prejudiciului cauzat prin
infracțiune, deoarece cauza penală a fost examinată în lipsa părții vătămate, fiind
încălcat dreptul acesteia la depunerea acțiunii civile, expunerea pe marginea acesteia
și accesul la justiție.
Notează că, prin ordonanța Procuraturii mun. Bălți din 23.11.2020 a fost dispusă
încetarea calității de parte vătămată a lui Buțucan Vasili pe cauza penală nr.
Totodată, menționează că prin ordonanța procurorului șef al
Procuraturii mun. Bălți din 28.12.2020 a fost anulată ordonanța de încetare a calității
de parte vătămată cu menținerea ordonanței ofițerului de urmărire penală din
09.10.2020 privind calitatea de parte vătămată a lui Buțucan Vasilii în prezenta cauză
penală.
Avocatul Polivenco Victor în temeiul art. 61, 219 alin. (1) Cod de procedură
penală și art. 19 alin. (1), 1998 alin. (1), 2009 alin. (1), 2036 alin. (1), 2037 alin. (2)
Cod civil, a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea din contul inculpatului
în beneficiul părții vătămate a 4000 lei cu titlu de prejudiciu material.
S-a menționat, că la etapa urmăririi penale, fiind audiat în calitate de parte
vătămată la data de 09.10.2020 Buțucan Vasili a indicat, că a fost lovit de către Anițoae
Mihail cu sticla în cap în rezultat, el a căzut și având în buzunar telefonul mobil de
2
model Motorola acesta s-a deteriorat. În cadrul acestei audieri partea vătămată a
concretizat că valoarea telefonului mobil constituie 4000 lei.
În susținerea temeiniciei acțiunii civile a invocat că la finisarea urmăririi penale
nu este dovada aducerii la cunoștința părții vătămate a conținutului acesteia și că
judecarea cauzei penale în prima instanță a avut loc în lipsa părții vătămate Buțucan
Vasili.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2022, apelul
avocatului Polivenco Victor în interesele părții vătămate Buțucan Vasilii a fost admis,
s-a casat parțial sentința în latura penală și în latura acțiunii civile, s-a rejudecat cauza
în aceste părți și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima
instanță după cum urmează:
S-a încetat procesul penal în privința lui Anițoae Mihail recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art.1, 2 a Legii
nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la
proclamarea independenței Republicii Moldova.
Acțiunea civilă a părții vătămate Buțucan Vasilii a fost admisă, dispunîndu-se
încasarea din contul lui Anițoae Mihail în beneficiul lui Buțucan Vasilii a 4000 lei cu
titlu de prejudiciu material.
Dispozițiile sentinței în latura încasării cheltuielilor de judecată s-a menținut fără
modificări.
În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că in instanța de
fond cauza a fost examinată în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, în baza
probelor administrate la faza urmăririi penale, în corespundere cu alin. (3) al normei
indicate, acceptate de către inculpat prin cererea depusă personal până la începerea
cercetării judecătorești.
În cadrul ședinței instanței de apel, procurorul a invocat că în privința inculpatului
sunt aplicabile prevederile Legii Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a
de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Făcând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei prin prisma
bazei probante administrate de către organul de urmărire penală, s-a ajuns la concluzia
privind legalitatea sentinței adoptate în partea încadrării juridice a acțiunilor
inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.
Instanța de apel a remarcat faptul că, la data de 31 decembrie 2021 a intrat în
vigoare Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a
XXX-a de la promulgarea independenței Republicii Moldova. Potrivit sancțiunii art.
287 alin. (3) Cod penal, fapta incriminată inculpatului se pedepsește cu închisoare de
la 3 la 7 ani, adică se încadrează în limita prevăzută de lege în vederea aplicării actului
amnistiei. De asemenea, infracțiunea incriminată în baza art.287 alin.(3) Cod penal nu
se enumeră printre cele care potrivit art. 6 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 sunt exceptate
de la aplicarea amnistiei.
Astfel, instanța de apel a constatat că circumstanțele cauzei deduse judecății
îndeplineau condițiile de aplicare a actului amnistiei în privința inculpatului în temeiul
3
Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de
la promulgarea independenței Republicii Moldova. Prin urmare, în temeiul art. 1 al
legii nominalizate, procesul penal în privința lui Anițoae Mihail, recunoscut vinovat de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, urma a fi încetat.
Amnistia ca temei de încetare a procesului penal nu se referă la temeiurile de
reabilitare, ci liberează inculpatul de executarea pedepsei, ultima găsindu-și temeiul în
săvârșirea unei infracțiuni, iar conținutul raportului juridic este unul conflictual născut
între stat și infractor. Actul de clemență a amnistiei nu înlătură complet obligația
infractorului de a răspunde pentru fapta comisă. Așadar, inculpatului î-i este înlăturată
doar executarea pedepsei, ca și obligație în raport cu statul de a suporta sancțiunea
penală, pe când obligațiile civile în raport cu victima infracțiunii, ca urmare a cauzării
prejudiciului material/moral, rămân valabile.
La caz, partea vătămată Buțucan Vasilii a înaintat față de inculpat pretenții de
ordin material în baza acțiunii civile înaintate, solicitând încasarea sumei de 4000 lei
cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.
Instanța de apel a acceptat argumentul avocatului Polivenco Victor în susținerea
apelului declarat prin care invoca temeinicia acțiunii civile, or, materialele cauzei la
finisarea urmăririi penale nu conțin dovada aducerii la cunoștința părții vătămate a
conținutului acesteia și judecarea cauzei în prima instanță a avut loc în lipsa părții
vătămate Buțucan Vasili.
Așa cum apelul declanșează o continuare a judecării cauzei în fond, instanța de
apel nu a atestat situația de întârziere a părții vătămate în exercitarea dreptului de a
solicita repararea prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilegală a celui vinovat.
Astfel, acțiunea civilă înaintată de către Buțucan Vasilii îndeplinea condițiile de
admisibilitate și era pasibilă soluționării.
În consolidarea acestui raționament, instanța de apel a reținut că, potrivit
jurisprudenței CEDO, partea vătămată audiată în mod corespunzător la etapa urmăririi
penale, cit și în instanța de judecată, fără să fi formulat o cerere expresă de constituire
ca parte civilă, nu poate invoca ulterior constituirea sa ca parte civilă (Cauza Lamarche
împ. României, cererea nr. 21472/03, hotărârea din 16 septembrie 2008).
Circumstanțele date denotă că partea vătămată Buțucan Vasilii nu s-a aflat în situația
de omitere a exercitării dreptului de a înainta acțiune civilă.
În conformitate cu prevederile art. 1998 alin. (1) Cod civil, cel care acționează
față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial,
iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
În cele din urmă, instanța de apel a conchis că acțiunea civilă a părții vătămate,
prin care solicita încasarea prejudiciului material în sumă de 4000 lei, este întemeiată
și urmează a fi admisă.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Melnic Oxana în
interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei în latura
4
admiterii acțiunii civile, ca fiind neîntemeiată și ilegală, cu pronunțarea în această parte
a unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă a părții vătămate să fie respinsă.
În motivare recurenta a indicat că în instanța de apel a pledat pentru respingerea
apelului, or nu sunt întrunite condițiile de admitere a acțiunii civile. În ordonanța de
recunoaștere în calitate de bănuit și în ordonanța de punere sub învinuire nu este
invocată cauzarea prejudiciului, iar în cadrul urmăririi penale nu a fost ridicat telefonul
mobil.
De asemenea, a menționează că, mijlocul material de probă sub forma telefonului
mobil al părții vătămate la faza de urmărire penală nu a fost recunoscut ca corp delict,
or, partea vătămată la acel moment, nu a avut motive de a înainta pretenții de ordin
material, în atare situație, nu poate susține temeinicia pretenției avocatului părții
vătămate precum că la finisarea urmării penale nu este dovada aducerii la cunoștința
persoanei a dreptului de a intenta acțiune civilă, întrucât nu a existat necesitate în acest
sens.
Recurenta reține că în situația înaintării pretenției unui prejudiciu material, partea
ce înaintează pretenția urma să probeze, atât existenta acestui prejudiciu, cât și
temeinicia evaluării bănești, ori, la caz, nu atestăm, careva raport al unui specialist/
probe pertinente, veridice, utile, care ar demonstra valoarea reală a costului/ reparației
telefonului. Respectiv, se atestă situația în care partea vătămată a expus existența
prejudiciului material în lipsa unor dovezi în acest sens. În plus, la etapa de judecare a
cauzei în prima instanță, în privința părții vătămate a fost efectuată procedura de citare
legală, iar ultima nu a comunicat instanței motivele neprezentării sale.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,
menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și
lipsit de temeiuri legale.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului
din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta
urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de
apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se
constată că este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod
de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Colegiul reține, că recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele
de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia
instanței de apel numai cu referire la admiterea acțiunii civile, solicitând casarea
acesteia în partea acțiunii civile.
Potrivit textului recursului se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de
apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă Colegiul consideră că acest
5
temei nu și-a găsit confirmare.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta
este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, însă instanța de recurs precizează că recurenta, referindu-se la pct. 6) din
norma menționată, nu a specificat care din temeiurile prevăzute de legea menționată le
consideră relevante pentru caz, ori indicând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția, recurenta nu și-a argumentat motivul invocat, ceea ce
rezultă că acesta este menționat declarativ și urmează a fi respins ca neîntemeiat.
Mai mult, activitatea instanțelor de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea
probelor și circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a acestei
instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.
427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar,
la fel, este lipsită de orice temei legal.
Potrivit art. 220 Cod procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se
soluționează în conformitate cu prevederile legislației penale, normele procedurii civile
și normele procesului de mediere a litigiilor se aplică dacă ele nu contravin principiilor
procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări.
În conformitate cu art. 219 alin. (3) Cod procedură penală prejudiciul material se
consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă în
cheltuieli pentru: 1) tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia; 2) înmormântarea
părții vătămate; 3) plata sumelor de asigurare, indemnizațiilor și pensiilor; 4)
executarea contractului de depozit al bunurilor.
Reieșind din prevederile art. 14 Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei
poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu,
cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le
suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale
(prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul
ratat). Răspunderea civilă are ca primă finalitate repararea prejudiciului cauzat, iar
prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura răspunderii reparatorii, întrucât aceasta se
angajează numai în limita prejudiciului injust cauzat.
La caz, instanța de apel a argumentat prin prisma art. 219, 221, 225 Cod de
procedură penală, admiterea acțiunii civile și stabilirea cuantumului prejudiciului
material în sumă de 4000 lei, sumă indicată și în procesul- verbal de audiere a părții
vătămate din 09.10.2020 (f .d. 10).
Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că instanța de apel nu a comis
erori de drept în raport cu cele invocate de recurentă, că hotărârea contestată conține
motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare
gravă de fapt, care să fi afectat soluția și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.
6
Tot în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din
motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte
succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza
Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).
Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația
reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul
penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat
prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar
criticele din cererea de recurs înaintată de avocata Melnic Oxana nu și-au găsit
confirmarea.
În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul
Penal
d e c i d e :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Melnic Oxana în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie
2022, în cauza penală privindu-l pe ANIȚOAE Mihail XXXXX, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 iunie 2022.
Președinte Nadejda TOMA
Judecător Liliana CATAN
Judecător Ion GUZUN
7