1ra-433/2022 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-433/2022 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-433/2022

(1-21003860-01-1ra-22032022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata

Melnic Oxana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie 2022, în cauza penală privindu-l pe

ANIȚOAE Mihail XXXXX, născut la

XXXXX, originar XXXXX, domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 12.01.2021 – 05.07.2021;

Instanța de apel: 05.08.2021 – 18.01.2022;

Instanța de recurs: 22.03.2022- 04.05.2022.

c o n s t a t ă:

examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Anițoae Mihail a

fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3)Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 2 (doi) ani 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate față de Anițoae Mihail s-

a suspendat condiționat pentru o perioadă de probațiune de 2(doi) ani, cu obligarea să

nu-și schimbe domiciliul sau reședința fără consimțământul organului competent și cu

obligarea să participe la programe probaționale.

S-a admis solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului cheltuielile de judecată în mărime de 1536 lei.

Mihail la 19 septembrie 2020, aproximativ în jurul orelor 23:00, aflîndu-se în fața

marketului „Victoria”, amplasat în XXXXX, unde în acel moment se afla și Buțucan

Vasili și având intenția comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea

publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, manifestând o

obrăznicie deosebită și demonstrând lipsă de respect față de cei prezenți, exprimîndu-

se cu cuvinte necenzurate și dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție

1

directă îndreptată la atingerea scopului stabilit, fără careva motiv a iscat un conflict

verbal cu Buțucan Vasili și din intenții huliganice, folosind obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau a sănătății, și anume cu o sticlă de bere de 0,5 litri pe care o

avea în mînă, a aplicat lui Buțucan Vasili o lovitură în regiunea capului și multiple

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i lui Buțucan

Vasili, conform raportului de expertiză judiciară nr.201910D0465 din 20.10.2020, o

plagă contuză a regiunii parietale pe stânga, echimoză a cutiei toracice pe stânga în

regiunea proiecției coastei VI pe linia axilară medie, leziuni care au fost produse prin

acțiunea traumatică cu obiect(e) contondent(e), care condiționează o dereglare a

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare ușoară. Plaga

putea apărea în urma lovirii cu o sticlă în regiunea capului.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta lui Anițoae Mihail întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii

calificativi: huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de o persoană

cu aplicarea de obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Victor în interesele părții vătămate Buțucan Vasilii, solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încasat din contul

inculpatului prejudiciul material și moral.

Apelantul își exprimă dezacordul cu soluția adoptată de instanța de fond în latura

neexaminări solicitărilor părții vătămate privind încasarea prejudiciului cauzat prin

infracțiune, deoarece cauza penală a fost examinată în lipsa părții vătămate, fiind

încălcat dreptul acesteia la depunerea acțiunii civile, expunerea pe marginea acesteia

și accesul la justiție.

Notează că, prin ordonanța Procuraturii mun. Bălți din 23.11.2020 a fost dispusă

încetarea calității de parte vătămată a lui Buțucan Vasili pe cauza penală nr.

Procuraturii mun. Bălți din 28.12.2020 a fost anulată ordonanța de încetare a calității

de parte vătămată cu menținerea ordonanței ofițerului de urmărire penală din

09.10.2020 privind calitatea de parte vătămată a lui Buțucan Vasilii în prezenta cauză

penală.

Avocatul Polivenco Victor în temeiul art. 61, 219 alin. (1) Cod de procedură

penală și art. 19 alin. (1), 1998 alin. (1), 2009 alin. (1), 2036 alin. (1), 2037 alin. (2)

Cod civil, a înaintat acțiune civilă prin care a solicitat încasarea din contul inculpatului

în beneficiul părții vătămate a 4000 lei cu titlu de prejudiciu material.

S-a menționat, că la etapa urmăririi penale, fiind audiat în calitate de parte

vătămată la data de 09.10.2020 Buțucan Vasili a indicat, că a fost lovit de către Anițoae

Mihail cu sticla în cap în rezultat, el a căzut și având în buzunar telefonul mobil de

2

model Motorola acesta s-a deteriorat. În cadrul acestei audieri partea vătămată a

concretizat că valoarea telefonului mobil constituie 4000 lei.

În susținerea temeiniciei acțiunii civile a invocat că la finisarea urmăririi penale

nu este dovada aducerii la cunoștința părții vătămate a conținutului acesteia și că

judecarea cauzei penale în prima instanță a avut loc în lipsa părții vătămate Buțucan

Vasili.

avocatului Polivenco Victor în interesele părții vătămate Buțucan Vasilii a fost admis,

s-a casat parțial sentința în latura penală și în latura acțiunii civile, s-a rejudecat cauza

în aceste părți și s-a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță după cum urmează:

S-a încetat procesul penal în privința lui Anițoae Mihail recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, în baza art.1, 2 a Legii

nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova.

Acțiunea civilă a părții vătămate Buțucan Vasilii a fost admisă, dispunîndu-se

încasarea din contul lui Anițoae Mihail în beneficiul lui Buțucan Vasilii a 4000 lei cu

titlu de prejudiciu material.

Dispozițiile sentinței în latura încasării cheltuielilor de judecată s-a menținut fără

modificări.

fond cauza a fost examinată în temeiul art. 3641 Cod de procedură penală, în baza

probelor administrate la faza urmăririi penale, în corespundere cu alin. (3) al normei

indicate, acceptate de către inculpat prin cererea depusă personal până la începerea

cercetării judecătorești.

În cadrul ședinței instanței de apel, procurorul a invocat că în privința inculpatului

sunt aplicabile prevederile Legii Privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

Făcând o apreciere obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei prin prisma

bazei probante administrate de către organul de urmărire penală, s-a ajuns la concluzia

privind legalitatea sentinței adoptate în partea încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a remarcat faptul că, la data de 31 decembrie 2021 a intrat în

vigoare Legea nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la promulgarea independenței Republicii Moldova. Potrivit sancțiunii art.

287 alin. (3) Cod penal, fapta incriminată inculpatului se pedepsește cu închisoare de

la 3 la 7 ani, adică se încadrează în limita prevăzută de lege în vederea aplicării actului

amnistiei. De asemenea, infracțiunea incriminată în baza art.287 alin.(3) Cod penal nu

se enumeră printre cele care potrivit art. 6 al Legii nr. 243 din 24.12.2021 sunt exceptate

de la aplicarea amnistiei.

Astfel, instanța de apel a constatat că circumstanțele cauzei deduse judecății

îndeplineau condițiile de aplicare a actului amnistiei în privința inculpatului în temeiul

3

Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la promulgarea independenței Republicii Moldova. Prin urmare, în temeiul art. 1 al

legii nominalizate, procesul penal în privința lui Anițoae Mihail, recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(3) Cod penal, urma a fi încetat.

Amnistia ca temei de încetare a procesului penal nu se referă la temeiurile de

reabilitare, ci liberează inculpatul de executarea pedepsei, ultima găsindu-și temeiul în

săvârșirea unei infracțiuni, iar conținutul raportului juridic este unul conflictual născut

între stat și infractor. Actul de clemență a amnistiei nu înlătură complet obligația

infractorului de a răspunde pentru fapta comisă. Așadar, inculpatului î-i este înlăturată

doar executarea pedepsei, ca și obligație în raport cu statul de a suporta sancțiunea

penală, pe când obligațiile civile în raport cu victima infracțiunii, ca urmare a cauzării

prejudiciului material/moral, rămân valabile.

La caz, partea vătămată Buțucan Vasilii a înaintat față de inculpat pretenții de

ordin material în baza acțiunii civile înaintate, solicitând încasarea sumei de 4000 lei

cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune.

Instanța de apel a acceptat argumentul avocatului Polivenco Victor în susținerea

apelului declarat prin care invoca temeinicia acțiunii civile, or, materialele cauzei la

finisarea urmăririi penale nu conțin dovada aducerii la cunoștința părții vătămate a

conținutului acesteia și judecarea cauzei în prima instanță a avut loc în lipsa părții

vătămate Buțucan Vasili.

Așa cum apelul declanșează o continuare a judecării cauzei în fond, instanța de

apel nu a atestat situația de întârziere a părții vătămate în exercitarea dreptului de a

solicita repararea prejudiciului material cauzat prin acțiunea ilegală a celui vinovat.

Astfel, acțiunea civilă înaintată de către Buțucan Vasilii îndeplinea condițiile de

admisibilitate și era pasibilă soluționării.

În consolidarea acestui raționament, instanța de apel a reținut că, potrivit

jurisprudenței CEDO, partea vătămată audiată în mod corespunzător la etapa urmăririi

penale, cit și în instanța de judecată, fără să fi formulat o cerere expresă de constituire

ca parte civilă, nu poate invoca ulterior constituirea sa ca parte civilă (Cauza Lamarche

împ. României, cererea nr. 21472/03, hotărârea din 16 septembrie 2008).

Circumstanțele date denotă că partea vătămată Buțucan Vasilii nu s-a aflat în situația

de omitere a exercitării dreptului de a înainta acțiune civilă.

În conformitate cu prevederile art. 1998 alin. (1) Cod civil, cel care acționează

față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial,

iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

În cele din urmă, instanța de apel a conchis că acțiunea civilă a părții vătămate,

prin care solicita încasarea prejudiciului material în sumă de 4000 lei, este întemeiată

și urmează a fi admisă.

interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei în latura

4

admiterii acțiunii civile, ca fiind neîntemeiată și ilegală, cu pronunțarea în această parte

a unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă a părții vătămate să fie respinsă.

În motivare recurenta a indicat că în instanța de apel a pledat pentru respingerea

apelului, or nu sunt întrunite condițiile de admitere a acțiunii civile. În ordonanța de

recunoaștere în calitate de bănuit și în ordonanța de punere sub învinuire nu este

invocată cauzarea prejudiciului, iar în cadrul urmăririi penale nu a fost ridicat telefonul

mobil.

De asemenea, a menționează că, mijlocul material de probă sub forma telefonului

mobil al părții vătămate la faza de urmărire penală nu a fost recunoscut ca corp delict,

or, partea vătămată la acel moment, nu a avut motive de a înainta pretenții de ordin

material, în atare situație, nu poate susține temeinicia pretenției avocatului părții

vătămate precum că la finisarea urmării penale nu este dovada aducerii la cunoștința

persoanei a dreptului de a intenta acțiune civilă, întrucât nu a existat necesitate în acest

sens.

Recurenta reține că în situația înaintării pretenției unui prejudiciu material, partea

ce înaintează pretenția urma să probeze, atât existenta acestui prejudiciu, cât și

temeinicia evaluării bănești, ori, la caz, nu atestăm, careva raport al unui specialist/

probe pertinente, veridice, utile, care ar demonstra valoarea reală a costului/ reparației

telefonului. Respectiv, se atestă situația în care partea vătămată a expus existența

prejudiciului material în lipsa unor dovezi în acest sens. În plus, la etapa de judecare a

cauzei în prima instanță, în privința părții vătămate a fost efectuată procedura de citare

legală, iar ultima nu a comunicat instanței motivele neprezentării sale.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva instanței de

apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Colegiul reține, că recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele

de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului și critică decizia

instanței de apel numai cu referire la admiterea acțiunii civile, solicitând casarea

acesteia în partea acțiunii civile.

Potrivit textului recursului se invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de

apel art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, însă Colegiul consideră că acest

5

temei nu și-a găsit confirmare.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, însă instanța de recurs precizează că recurenta, referindu-se la pct. 6) din

norma menționată, nu a specificat care din temeiurile prevăzute de legea menționată le

consideră relevante pentru caz, ori indicând că hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, recurenta nu și-a argumentat motivul invocat, ceea ce

rezultă că acesta este menționat declarativ și urmează a fi respins ca neîntemeiat.

Mai mult, activitatea instanțelor de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei, este o competență și prerogativă legală a acestei

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.

427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar,

la fel, este lipsită de orice temei legal.

Potrivit art. 220 Cod procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se

soluționează în conformitate cu prevederile legislației penale, normele procedurii civile

și normele procesului de mediere a litigiilor se aplică dacă ele nu contravin principiilor

procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări.

În conformitate cu art. 219 alin. (3) Cod procedură penală prejudiciul material se

consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă în

cheltuieli pentru: 1) tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia; 2) înmormântarea

părții vătămate; 3) plata sumelor de asigurare, indemnizațiilor și pensiilor; 4)

executarea contractului de depozit al bunurilor.

Reieșind din prevederile art. 14 Cod civil, persoana lezată într-un drept al ei

poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel. Se consideră prejudiciu,

cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le

suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale

(prejudiciu efectiv), precum și beneficiul neobținut prin încălcarea dreptului (venitul

ratat). Răspunderea civilă are ca primă finalitate repararea prejudiciului cauzat, iar

prejudiciul reprezintă condiția dar și măsura răspunderii reparatorii, întrucât aceasta se

angajează numai în limita prejudiciului injust cauzat.

La caz, instanța de apel a argumentat prin prisma art. 219, 221, 225 Cod de

procedură penală, admiterea acțiunii civile și stabilirea cuantumului prejudiciului

material în sumă de 4000 lei, sumă indicată și în procesul- verbal de audiere a părții

vătămate din 09.10.2020 (f .d. 10).

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu cele invocate de recurentă, că hotărârea contestată conține

motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța nu a admis vreo eroare

gravă de fapt, care să fi afectat soluția și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

6

Tot în opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să admită o cauză din

motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această cauză, o motivare foarte

succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție. (a se vedea în acest sens cauza

Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul

penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din cererea de recurs înaintată de avocata Melnic Oxana nu și-au găsit

confirmarea.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Melnic Oxana în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 ianuarie

2022, în cauza penală privindu-l pe ANIȚOAE Mihail XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 21 iunie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

7