1ra-38/22 — art. 190 alin. 5 CP

1ra-38/22 — art. 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-38/22

1-16185372-01-1ra-10012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Caldîba Vitalie în numele inculpatului

Ciub Serghei și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Ciub Serghei xxxxxx, născut la

xxxxxx xxxxx, originar din xxxxxx,

domiciliat în xxxxxx,

xxxxxx xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.08.2016 – 19.12.2018;

Instanța de apel: 17.06.2019 – 16.06.2021;

Instanța de recurs: 10.01.2022 – 18.04.2022.

A C O N S T A T A T:

19 decembrie 2018, Ciub Serghei învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 190 alin. (5) Cod penal, a fost achitat din motivul lipsei faptului

infracțiunii. A fost reabilitat deplin Ciub Serghei cu explicarea dreptului la

reparații.

Acțiunea civilă înaintată de Pincevschi Alexandr împotriva lui Ciub

Serghei cu privire la încasarea prejudiciului material și moral a fost respinsă

ca neîntemeiată.

Măsura asiguratorie sub formă de sechestru aplicată pe: lot de teren cu

numărul cadastral xxxxxx xxxxxx xxxxxx, care este amplasat în extravilanul or.

xxxxxx xxxxxx ; lot de teren cu număr cadastral xxxxxx xxxxxx xxxxxx, care

este amplasat pe adresa, xxxxxx xxxxxx, str. xxxxxx xxxxxx; construcție cu

număr cadastral xxxxxx xxxxxx, care este amplasată pe adresa,

xxxxxx xxxxxx, xxxxxx xxxxxx xxxxxx, a fost anulată.

Serghei se învinuiește de faptul că, urmărind scopul dobândirii prin

1

escrocherie a bunurilor cet. Pincevschi Alexandr, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul atragerii investițiilor pentru construcția complexului

rezidențial „Bella Casa” din partea companiei austriece „NPZ” LTD, a cărei

persoană de încredere s-a recomandat Ciub Serghei, în perioada lunii august

2013, a dobândit ilicit de la cet. Pincevschi Alexandr, bani în sumă de

350000,00 euro, care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei, stabilit în

acea perioadă, constituia 5 950 000,00 lei, ceea ce constituie proporții

deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Ciub Serghei se învinuiește de

faptul că a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal,

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune

sau abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Ulterior, învinuirea înintată lui Ciub Serghei a fost modificată fără a

agrava situația acestuia, fiind concretizate acțiunile infracționale potrivit

modificărilor operate în art. 190 Cod penal, prin Legea 179 din 26.07.2018, și

anume acțiunile lui Ciub Serghei au fost calificate ca escrocherie manifestată

prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a

unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în

privința naturii în privința unui act juridic anulabil, precum și prin

comportament dolosiv și viclean, care a adus daune în proporții deosebit de

mari.

Organizate și Cauze Speciale, Bacalîm Lilian, a contestat sentința cu apel,

solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ciub

Serghei să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

190 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe

un termen de 12 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții de gestionare a mijloacelor bănești, pe un termen de

5 ani și admiterea acțiunii civile, cu dispunerea încasării de la inculpat în

beneficiul părții vătămate a prejudiciului cauzat prin infracțiune în valoare de

5 950 000 lei.

3.1. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță nu a apreciat just

poziția inculpatului Ciub Serghei, care în ședința judiciară, a comunicat

elemente de fapt care în vin în contradicție cu probele cercetate în cadrul

ședințelor judecătorești și anume declarațiile martorilor, părții vătămate

precum și a înregistrărilor audio din care reiese primirea banilor de către

inculpat de la partea vătămată, totodată din conținutul acestor discuții a fost

stabilit clar afirmațiile inculpatului precum că a primit bani și că urmează să-i

restituie, iar poziția inculpatului de apărare, instanța l-a primit ca un adevăr.

La fel, a menționat că, prima instanță nu a evaluat situația de fapt în

ansamblu, argumentând doar frânturi de situații, cum ar fi unele mici și

neînsemnate divergențe între declarațiile martorilor și părții vătămate cu

toate că numiții explicau instanței că de la momentul comiterii faptei a trecut

o perioadă lungă de timp și evenimentele neimportante și mărunte ar fi putut

să se uite.

2

În speță, a evidențiat procurorul că, declarațiile părții vătămate sunt

veridice, or aceasta este persoana care a transmis banii inculpatului, totodată

instanța nu a dat aprecierea corespunzătoare acestor declarații, preferind să

aprecieze ca veridice declarațiile depuse de către inculpat cu toate că aceste

contravin cu declarațiile părții vătămate care sunt confirmate și de materialele

cauzei penale, inclusiv de înregistrările avute între numiți, care nemijlocit

probează intenția inculpatului de a săvârși infracțiunea de escrocherie,

totodată fiind clar și confirmat însăși faptul primirii banilor de către inculpat

de la partea vătămată.

Prima instanță, la adoptarea sentinței de achitare într-un mod voalat a

încercat să separe probele prezentate de acuzare care incontestabil dovedesc

vinovăția lui Ciub Serghei, iar probele materiale care direct arată la existența

faptei de escrocherie și la împrejurările comiterii faptei de către Ciub Seghei,

instanța neavând posibilitatea de a le combate, a refuzat să le admită ca probe,

indicând neîntemeiat erori procesuale la administrarea lor.

Procurorul a menționat, că prima instanță a indicat că înregistrările

audio a discuțiilor dintre partea vătămată și inculpat au fost administrate cu

încălcarea prevederilor procesuale, evitând să elucideze faptul că aceste

discuții au fost prezentate de însăși partea vătămată, iar din conținutul lor

reiese clar că inculpatul a primit banii prin înșelăciune de la partea vătămată,

în aceiași ordine de idei, instanța eronat a interpretat faptul că discuțiile între

partea vătămată și inculpat prin e-mail, ar reprezenta secretul corespondenței

și ar fi fost ridicate cu încălcarea prevederilor Codului de procedură penală, în

consecință neadmițându-le ca probe. Discuțiile arătate au fost imprimate de

către partea vătămată de pe e-mailul său și au fost prezentate organului de

urmărire penală care corespunzător le-a ridicat, examinat și anexat la

materialele cauzei penale, or acestea prezintă niște înscrisuri care probează

încă o dată fapte de escrocherie și sânt în coroborare cu celelalte probe care

vin să se confirme reciproc.

contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Ciub Seghei și admiterea

integrală a acțiunii civile.

4.1. În motivarea apelului a indicat, că prima instanță eronat a apreciat

probele și a ajuns neîntemeiat la concluzia de achitare a inculpatului. La

adoptarea hotărârii, prima instanță a constatat inadmisibilitatea datelor

corespondenței prin e-mail purtate între inculpat și partea vătămată, ca fiind

date obținute prin imixtiune ilegală în viață privată. Totodată, prima instanță a

reținut ca fiind contradictorii declarațiile părții vătămate și a martorilor

audiați atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată.

A menționat apelantul că, însăși angajații întreprinderii au prezentat

benevol corespondența de e-mail, care prezintă date certe, obiective, și

confirmative a faptului dobândirii ilicite de către Ciub Serghei a banilor în

sumă de 350 000 euro sub pretextul unei fidejusiuni personale cerute de

investitorul „NPZ” LTD. În aceste scrisori Ciub Serghei menționează și insistă

asupra unui fapt fals, că investitorul i-ar fi cerut garanția cu averea personală.

3

Martorul Ivanov Serghei a declarat, că investitorul nu i-a cerut lui Ciub Serghei

să garanteze investiția.

A susținut apelantul, că probele administrate atât la faza de urmărire

penală cât și în ședințele judiciare dovedesc cert faptul transmiterii banilor în

sumă de 350 000 euro de partea vătămată Pincevschi Alexandr către

inculpatul Ciub Serghei prin intermediul martorilor Curti, Șișcanu și

Chirilicenco, deci este exclusă concluzia de lipsă a faptei infracțiunii.

16 iunie 2021, au fost admise apelurile declarate de procuror și avocatul părții

vătămate, casată sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

19 decembrie 2018 și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care:

Ciub Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani.

A fost admisă acțiunea civilă și încasată din contul inculpatului Ciub

Serghei în beneficiul părții vătămate Pincevschi Alexandr prejudiciul material

în mărime de 350 000 Euro, care urmează a fi convertiți în valuta oficială a

Republicii Moldova la data executării.

5.1. În urma analizei și aprecierii probelor, în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, instanța de apel a constatat că,

Ciub Serghei urmărind scopul dobândirii prin escrocherie a bunurilor cet.

Pincevschi Alexandr xxxxxx, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul atragerii investițiilor pentru construcția complexului rezidențial

„Bella Casa” din partea companiei austriece „NPZ” LTD, a cărei persoană de

încredere s-a recomandat Ciub Serghei, în perioada lunii august 2013, a

dobândit ilicit de la cet. Pincevschi Alexandr, bani în sumă de 350000 Euro,

care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei, stabilit în acea perioadă,

constituia 5 950 000 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ciub Serghei a săvârșit

escrocheria - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și

abuz de încredere, în proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută

de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Instanța de apel a stabilit că, prima instanță la pronunțarea sentinței,

eronat a apreciat probele și a ajuns la concluzia greșită de achitare a lui Ciub

Serghei.

Prin urmare, instanța de apel a ajuns la concluzia că vinovăția lui Ciub

Serghei a fost pe deplin dovedită prin următoarelor probe analizate din punct

de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, și anume:

 declarațiile inculpatului Ciub Serghei, apreciate ca fiind neveridice și

contradictorii, or acestea au fost făcute cu scopul de a se eschiva de

la răspundere penală;

 declarațiile părții vătămate Pincevschi Alexandr, apreciate ca fiind

veridice, consecvente și care atestă că Ciub Serghei urmărind scopul

dobândirii, prin escrocherie a bunurilor cet. Pincevschi Alexandr,

4

prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul atragerii

investițiilor pentru construcția complexului rezidențial „Bella Casa”

din partea companiei austriece „NPZ” LTD, a cărei persoană de

încredere s-a recomandat Ciub Serghei, a dobândit ilicit de la cet.

Pincevschi Alexandr, bani în sumă de 350000 Euro, astfel, instanța

de apel considerând că depozițiile părții vătămate combat

declarațiile inculpatului, mai mult, aceste probe coroborează cu

actele și documentele care au fost analizate de către instanță;

 declarațiile martorului Șișcanu Tudor, apreciate ca fiind veridice,

utile, consecvente, care coroborează cu declarațiile părții vătămate,

din a reținut circumstanțe ce indică că Ciub Serghei a urmărit scopul

dobândirii, prin escrocherie a bunurilor lui Pincevschi Alexandr, or

martorul a comunicat circumstanțe identice celor relatate de partea

vătămată, a precizat că inculpatul a fost prezent la momentul

pregătirii banilor, a fost prezent la schimbul valutar, a participat la

verificarea banilor, a urmat automobilul în care era suma de bani;

 declarațiile martorului Curti Alexei, apreciate ca fiind veridice, utile,

pertinente, concludente, care combat declarațiile inculpatului,

coroborează cu declarațiile părții vătămate și a martorului Șișcanu

Tudor, din care s-au reținut circumstanțe ce denotă că inculpatul a

primit de la partea vătămată suma de bani expusă în rechizitoriu,

martorul a comunicat că a fost completată o recipisă, însă din mai

multe pretexte, inculpatul nu a semnat-o iar banii au fost transmiși;

 declarațiile martorului Chirilicenco Natalia, apreciate ca fiind

veridice, utile, consecvente, pertinente, care coroborează cu

declarațiile martorilor analizate și apreciate supra, dar și cu

declarațiile părții vătămate, care combat depozițiile inculpatului,

relevant fiind că martorul a concretizat că a numărat banii în sumă

de 350000 euro, bani care erau destinați inculpatului, la fel,

martorul a indicat că în locul unde dânsa a numărat banii și i-a pus în

sac s-a prezentat inculpatul Ciub Serghei, împreună cu martorii Curti

Alexei și Șișcanu Tudor;

 declarațiile martorului Sorocovici Alexei, apreciate ca fiind veridice,

utile, consecvente, pertinente, or din aceste declarații instanța reține

că partea vătămată ar fi transmis suma de bani inculpatului, avînd la

bază un proiect de finanțare, circumstanțe ce denotă că faptele

relatate de martor, indirect coroborează cu depozițiile părții

vătămate;

 declarațiile martorului Ivanov Serghei, apreciate ca fiind utile, din

care s-a reținut existența relațiilor financiare între inculpat și partea

vătămată, consecvent, fiind reținut că aceste depoziții nu combat

declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați.

La fel, instanța de apel a reținut, că vinovăția lui Ciub Serghei de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(5) Cod penal, se mai

probează și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în

5

cadrul urmăririi penale cum ar fi:

 plângere lui Pincevschi Alexandr din 19 martie 2015, prin care

acesta a sesizat organul de urmărire penală despre săvârșirea

infracțiunii (f.d. 20-21, vol. 1);

 procesul-verbal de audiere a părții vătămate Pincevschi Alexandr

(f.d. 27-28, vol. 1);

 procesul-verbal de ridicare din 10 martie 2016, în baza căruia de la

partea vătămată au fost ridicate materiale privind corespondența

prin e-mail în legătură cu inițierea și executarea proiectului

„Bella Casa” pe 54 file (f.d. 31, 32-85, vol. 1);

 procesul-verbal de examinare din 12 martie 2016, în baza căruia au

fost examinate materiale privind corespondența prin e-mail în

legătură cu inițierea și executarea proiectului „Bella Casa”, (f.d. 86,

vol. 1);

 procesul-verbal de audiere a părții vătămate Pincevschi Alexandr

(f.d. 88-90, vol. 1);

 procesul-verbal de ridicare din 10 martie 2016, în baza căruia de la

partea vătămată a fost ridicat un flash-stick de culoare argintie, care

conține o discuție dintre ultimul și Ciub Serghei (f.d. 92, vol. 1);

 procesul-verbal de examinare din 12 martie 2016 și anexa la acesta,

în baza căruia a fost examinat conținutul stick-ului ridicat de la

Pincevschi Alexandr (f.d. 93-94, 95-101, vol. 1);

 procesul-verbal de audiere a martorului Șișcanu Tudor din

12 octombrie 2015 (f.d. 104, vol. 1);

 procesul-verbal de audiere a martorului Sorocovici Alexei din

19 februarie 2016, (f.d. 105-106, vol. 1);

 procesul-verbal de audiere a martorului Curti Alexei din

22 februarie 2016, (f.d. 107-110, vol. 1);

 procesul-verbal de audiere a bănuitului Ciub Serghei din 15

decembrie 2015 cu anexele la acesta, din care rezultă opinia

bănuitului Ciub Serghei vizavi de fapta incriminată (f.d. 174-177,

181-201, vol. 1);

 procesul-verbal de confruntare dintre Ciub Serghei și Pincevschi

Alexandr din 11 martie 2016, din care rezultă că Ciub Serghei nu și-a

recunoscut vinovăția (f.d. 205-210; vol. 1);

 procesul-verbal de audiere a învinuitului Ciub Serghei din

15 martie 2016, din care rezultă că învinuitul Ciub Serghei a refuzat

să facă declarații noi (f.d. 243-244, vol. 1).

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu

certitudine că inculpatul Ciub Serghei urmărind scopul dobândirii, prin

escrocherie a bunurilor cet. Pincevschi Alexandr, prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul atragerii investițiilor pentru construcția complexului

rezidențial „Bella Casa” din partea companiei austriece „NPZ” LTD, a cărei

persoană de încredere s-a recomandat Ciub Serghei, a dobândit ilicit de la cet.

Pincevschi Alexandr, bani în sumă de 350000 Euro.

6

Instanța de apel a reținut, că nu pot fi apreciate drept plauzibile

argumentele primei instanțe în partea în care a conchis că inculpatul urmează

a fi achitat din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Or, acordând eficiență prevederilor art. 14, 51, 52, 113 Cod penal,

instanța de apel a stabilit, că probele analizate demonstrează că inculpatul

Ciub Serghei urmărind scopul de cupiditate, a dobândit ilicit suma de 350000

Euro, în acțiunile acestuia fiind reținută latura obiectivă și subiectivă a

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal.

Astfel, instanța de apel a apreciat că depozițiile părții vătămate,

Pincevschi Alexandr, a martorilor Șișcanu Tudor, Curti Alexei, Chirilicenco

Natalia, Sorocovici Alexei, combat declarațiile inculpatului, coroborează cu

actele și documentele acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale,

fiind constatat că Ciub Serghei urmărind scopul dobândirii, prin escrocherie a

bunurilor cet. Pincevschi Alexandr, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub

pretextul atragerii investițiilor pentru construcția complexului rezidențial

„Bella Casa” din partea companiei austriece „NPZ” LTD, a cărei persoană de

încredere s-a recomandat Ciub Serghei, a dobândit ilicit de la cet. Pincevschi

Alexandr, bani în sumă de 350000 euro.

Instanța de apel a menționat că nu pot fi reținute concluziile primei

instanțe în partea dispunerii nulității probelor ce relevă corespondența prin

e-mail, or art. 30 din Constituție, garantează secretul scrisorilor, al

telegramelor, inclusiv al convorbirilor telefonice și al celorlalte mijloace legate

de comunicare - principiu fundamental regăsit și în art. 8 (Dreptul la

respectarea vieții private și familiale) CEDO.

În speță, instanța de apel a considerat acțiunile procesuale întreprinse,

ca fiind legale, or, în raport cu materialele cauzei, corespondența a fost

ridicată prin procesul-verbal de ridicare din 10 martie 2016. Ridicarea

corespondenței a avut loc de la partea vătămată, nefiind necesară autorizarea

judecătorului de instrucție, or corespondența respectivă vizează participanții

la proces, prin urmare, în situația în care partea vătămată a consimțit faptul că

informațiile respective sunt relevante, a avut dreptul de a le prezenta

organului de urmărire penală, iar, procurorul reținând informația respectivă

ca fiind pertinentă, concludentă și utilă, justificat a administrat-o în cadrul

procesului penal.

Corespunzător, instanța de apel a apreciat și datele de pe flash - stickul

(înregistrarea audio a discuției, purtate între partea vătămată și inculpat,

ridicată similar de la partea vătămată, prin urmare nu se atestă imixtiunea

ilegală în viață privată a persoanei, or, înregistrarea convorbirii a fost

efectuată nu de organul de urmărire penală, ci de către partea vătămată, care

la fel, și-a exprimat consimțământul de a o prezenta organului de urmărire

penală, considerând-o relevantă speței.

Față de cele ce preced, instanța de apel a conchis că, în speță nu s-a

comis imixtiunea în viața privată, nu a fost încălcat secretul corespondenței,

or informația nu a fost administrată direct de organul de urmărire penală, ci a

fost prezentată de partea vătămată, care având calitate procesuală în speță,

și-a manifestat dreptul de a prezenta probe, a oferi informații, pe care le-a

7

considerat relevante, convorbirile având ca subiect pe Pincevschi Alexandr,

ultimul exprimându-și consimțământul de a le prezenta organului de urmărire

penală.

Subsidiar, instanța de apel a concluzionat că în speță nu poate fi reținută

și încălcarea secretului comercial și corespondenței atâta timp cât însăși

angajații întreprinderii au prezentat benevol corespondența de e-mail, din

care s-au reținut date cu privire la faptul dobândirii ilicite de către inculpat a

banilor în sumă de 350 000 Euro, sub pretextul unei fidejusiuni personale

cerute de investitorul „NPZ” LTD. În aceste scrisori Ciub Serghei menționează

și insistă asupra unui fapt fals, că investitorul i-ar fi cerut garanția cu averea

personală. Martorul Ivanov Serghei a declarat, că investitorul nu i-a cerut

inculpatului să garanteze investiția.

Astfel, din corespondența menționată, instanța de apel a reținut

circumstanțe relevante speței care indubitabil indică la faptul că inculpatul a

acționat dolosiv, iar în final a comis infracțiunea de escrocherie, și anume, se

atestă insistența lui Ciub Serghei, că pe primul plan austriecii cer contractul de

fidejusiune de la el, ulterior alte etape, Ciub Serghei comunică că a depus

actele pentru fidejusiunea personală și pune la dispoziție bunurile sale, se

atestă intenția de a se eschiva de la restituirea banilor, vorbește de careva

cheltuieli ale investitorului de 220 000 euro, sumă cu care apelează și în

instanță, care nu este argumentată. La fel, Pincevschi comunică lui Ivanov

(„NPZ” LTD) despre transmiterea către Ciub Serghei a sumei de 350 000 Euro,

or, pentru ca inculpatul să restituie suma este necesar de a-l elibera de

calitatea de fidejusor, totodată se reține că Ciub îi transmite lui Pincevschi

scrisoarea lui adresată către Serghei în care solicită anularea fidejusiunii,

deoarece finanțarea nu va mai avea loc, de asemenea, Ciub Serghei îi

transmite lui Pincevschi scrisoarea lui Ivanov către el, prin care el încearcă

să-i arate, că sunt oarecare pierderi, care trebuie asumate.

Instanța de apel a reținut, că din corespondența menționată se atestă

faptul că Ciub Serghei acționează în mod dolosiv deoarece a creat impresia că

contractul de fidejusiune din partea lui este primordial și primar pentru „NPZ”

LTD, apoi a creat impresia, că aceștia din urmă nu vor să-l elibereze de

calitatea de fideiusor invocând oarecare pierderi, care necesitau a fi asumate.

Cu referire la înregistrările audio, instanța de apel a constatat că partea

vătămată primul insistă asupra restituirii sumei, iar inculpatul justifică

întârzierea, solicită amânare, dar nu obiectează vis-a-vis de cerința părții

vătămate.

Mai mult, instanța de apel nu a identificat divergențe esențiale în

declarațiile părții vătămate și a martorilor, în modul în care acestea au fost

identificate de prima instanță.

Drept urmare, instanța de apel a reiterat, că la caz, probatoriul

administrat demonstrează indubitabil că Ciub Serghei urmărind scopul

dobândirii prin escrocherie a bunurilor cet. Pincevschi Alexandr, prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul atragerii investițiilor pentru

construcția complexului rezidențial „Bella Casa” din partea companiei

austriece „NPZ” LTD, a cărei persoană de încredere s-a recomandat Ciub

8

Serghei, în perioada lunii august 2013, a dobândit ilicit de la cet. Pincevschi

Alexandr, bani în sumă de 350000 Euro, care conform cursului Băncii

Naționale a Moldovei, stabilit în acea perioadă, constituia 5950000 lei, ceea ce

constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ciub Serghei a săvârșit

escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, în proporții deosebit de mari, adică

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, faptă prejudiciabilă,

pasibilă de răspundere penală.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Ciub Serghei,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75 - 78 Cod penal

și aplicându-le corespunzător i-a stabilit o pedeapsă echitabilă, legală și

individualizată.

Astfel, ținând cont de sancțiunea art. 190 alin. (5) Cod penal, raportată la

circumstanțele reale și personale ale inculpatului Ciub Serghei, instanța de

apel, a considerat justificat și proporțional, de aplicat pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani.

Subsidiar, instanța de apel acordând eficiență prevederilor art. 219-220,

225 Cod de procedură penală și art. 1398 Cod civil, a concluzionat că

prejudiciul material cauzat lui Pincevschi Alexandr este constituit din suma de

350000 Euro, care urmează a fi încasată din contul inculpatului, or în ședința

instanței de apel, din probele acumulate, administrate și analizate s-a reținut

că Ciub Serghei, a dobândit ilicit din contul părții vătămate suma enunțată

supra.

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, contestă

hotărârea instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea hotărârii

instanței de apel și menținerea sentinței de achitare și/sau încetarea

procesului penal cu repunerea lui Ciub Serghei în drepturile sale lezate.

În argumentarea recursului avocatul menționează, că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția de condamnare, aceasta

fiind expusă neclar, în termeni vagi și generali.

Soluția instanței de apel este neîntemeiată, or, materialul probator

existent nu constată cu certitudine existența faptei infracționale și nici

prezența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 190 alin. (5) Cod penal. Acțiunile condamnatului Ciub Serghei nu

întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal,

lipsind în acest sens laturile obiectivă și subiectivă a componenței de

infracțiune.

Invocă apărarea că în speță, urmărirea penală a fost pornită la

20 mai 2015, în ordonanța de pornire a urmăririi penale fiind menționat

faptul că anume Ciub Serghei a urmărit un scop infracțional de a săvârși

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, așa cum i s-a incriminat

ulterior.

9

La 14 martie 2016, prin ordonanță, emisă deja după expirarea

termenului de menținere a persoanei în calitate de bănuit, Ciub Serghei a fost

pus sub învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod

penal.

La fel, menționează, că ignorând prezența temeiurilor legale de încetare

a procesului penal, cauza penală, cu învinuirea formulată inițial, totuși a fost

trimisă în judecată. După înlăturarea caracterului infracțional al faptei

indicate în textul ordonanței de punere sub învinuire din 14 martie 2016 și în

conținutul rechizitoriului, prin ordonanța de modificare a învinuirii din

12 octombrie 2018 înaintată în ședința din 18 octombrie 2018, acuzatorul de

stat a modificat substanțial fapta încriminată în cadrul urmăririi penale și

astfel a agravat situația inculpatului. Prin modificarea învinuirii, lui Ciub

Serghei i-a fost incriminată o faptă nouă, care diferă de cea anterioară prin

locul, mijloacele și modul de săvârșirea ca și prin caracterul vinovăției, prin

motivele și semnele calificative necesare pentru încadrarea juridică a

acțiunilor în baza art. 190 Cod penal (modificat în 2018) – „prin prezentarea

ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum și prin comportamentul dolosiv și

viclean”; „Ciub Serghei…invocând motivul atragerii investițiilor pentru

construcția complexului locativ… a comunicat… că cunoaște coproprietarul unei

companii de investiții de origine austriacă… „NPZ Invest” LTD… care poate

finanța construcția complexului locativ ”Bella Casa”, asigurându-l… că poate

intermedia și participa în calitate de fidejusor la obținerea acestor sume de bani

de la compania ”NPZ Invest” LTD… prezentându-i ca adevărată o faptă

mincinoasă… nu poate participa în calitate de fidejusor la contractul cu

compania austriacă… cît figurează în calitate de debitor la bancă…sub pretextul

stingerii creditului contractat, promițând că ulterior…va asigura garantarea

executării obligației asumate de Pincevschi Alexandr ca debitor față de

compania creditoare „NPZ Invest” LTD… aflându-se în biroul de serviciu al părții

vătămate Pincevschi Alexandr…str. Grenoble nr. 259, prin comportament dolosiv

și viclean, l-a determinat să transmită mijloace bănești pentru stingerea

obligațiilor sale față de banca franceză…ulterior să constituie

fidejusiunea…aflându-se în incinta casei de schimb valutar…Ciub Serghei a

primit de la Curti Alexei…în numerar suma de 350 000 Euro…neonorându-și

obligațiile asumate, ilegal a însușit mijloacele financiare primite…”.

Susține partea apărării, că instanța de apel nu a verificat legalitatea și

temeinicia sentinței de achitare, nu a examinat aspectele de fapt și de drept

ale cauzei și nu a dat răspuns detaliat la argumentele faptice și juridice ale

apărării, inclusiv legate de nulitatea actelor procedurale și necesitatea

încetării procesului penal, nu a supus analizei ample cumulul de probe care

demonstrează atît lipsa faptei infracționale prevăzute de art. 190 Cod penal,

cît și nevinovăția lui Ciub Serghei în săvârșirea infracțiunii de escrocherie.

Invocă partea apărării, că instanța de apel greșit a stabilit

circumstanțele cauzei, nu a examinat sub toate aspectele complet și obiectiv

cauza, nu a făcut analiza tuturor probelor, nu le-a verificat și nu le-a apreciat

în conformitate cu normele art. art. 99-101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității lor, nu le-a coroborat cu

10

alte probe, dându-le o apreciere greșită, fapt ce reprezintă erori de drept ce

impun casarea deciziei recurate.

Consideră partea apărării că instanța de apel și-a întemeiat concluziile

de învinuire doar în baza probelor cercetate în primă instanță, însă fără a le

verifica nemijlocit în ședința instanței de apel și nu le-a consemnat în

procesul-verbal (a se vedea pct. 94 al deciziei contestate).

Susține partea apărării că, instanța de apel a adoptat decizia de

condamnare a lui Ciub Serghei în baza declarațiilor martorilor neaudiați în

ședința de judecată a instanței de apel ( a se vedea pct. 79; 80; 81; 88; 89; 90;

92 a deciziei contestate), or, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o

hotărâre de condamnare fără o nouă audiere a martorilor acuzării, doar

trecând în revistă dovezile cercetate, fără a aprecia fiecare probă separat.

În continuare, partea apărării invocă faptul că decizia instanței de apel

nu cuprinde circumstanțele concrete de fapt și de drept invocate în

rechizitoriu, fapt ce, în cumul cu alte argumente justifică necesitatea casării

deciziei recurate, întrucât instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în

conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu

cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția de condamnare. Astfel,

indică ca fiind nemotivate punctele 65; 78; 81; 85; 87; 91; 93; 94; 95; 105;

121; 122; 138; 139 a deciziei recurate.

Menționează că, instanța de apel nu a descris și nu a constatat, locul,

timpul, mijloacele și modul săvârșirii, forma și gradul de vinovăție, motivele și

consecințele infracțiunii raportate la circumstanțele invocate în actul de

învinuire, doar menționarea în partea descriptivă a deciziei a faptelor

imputate (a se vedea pct. 95; 105; 122; 138 a deciziei recurate) nu echivalează

nici cu constatarea faptei încriminate inculpatului și nici cu demonstrarea

acesteia.

Mai mult, apărarea relevă, că prin constatările enunțate (expuse și în

pct. 95; 105; 122; 138 a deciziei recurate), instanța de apel a depășit și limitele

învinuirii „modificate”, indicând în acest fel circumstanțe și calificative care nu

se mai regăsesc în actul de învinuire, or prin ordonanța procurorului de

modificare a învinuirii din 12 octombrie 2018, inculpatului Serghei Ciub i-a

fost încriminată săvârșirea unei fapte infracționale noi care diferă de cea

încriminată anterior prin locul, mijloacele și modul de săvârșire a faptei, ca și

prin caracterul vinei, prin motivele și semnele calificative necesare pentru

încadrarea juridică a acțiunilor încriminate lui Ciub Serghei care nu au fost

constate și nici dovedite de instanța de apel la rejudecarea cauzei.

Reiterează partea apărării că, organul de urmărire penală a admis

încălcarea termenului de menținere în calitate de bănuit a persoanei,

înaintând învinuirea lui Ciub Serghei peste termenul prevăzut de art. 63 Cod

de procedură penală. Totodată, a concluzionat apărarea despre nulitatea

actului procedural de recunoaștere în calitate de bănuit din motivul lipsei la

materialele dosarului a ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit din

15 decembrie 2015 întocmită în limba de stat, limitându-se la înmînarea

traducerii unui „act procedura inexistent”, vicii care reconfirmă faptul

apariției calității de bănuit lui Ciub Serghei din momentul emiterii ordonanței

11

de pornire a urmăririi penale, procurorul considerând că la acel moment

existau deja probe că Ciub Serghei ar fi săvârșit infracțiunea de escrocherie.

Subsidiar, partea apărării consideră ordonanța de recunoaștere a lui

Ciub Serghei în calitate de învinuit ca fiind lovită de nulitate, or, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea

actului efectuat peste termen. În cazul în care o măsură procesuală nu poate fi

luată decît pe un termen prevăzut de lege, expirarea acestuia impune

încetarea efectului acestei măsuri, fapt ce obligă organul de urmărire penală

să dispună necondiționat scoaterea persoanei de sub urmărire și încetarea

procesului penal în privința persoanei. Aceste argumente faptice și juridice

justifică necesitatea încetării prezentului proces penal pentru susținerea

necesității respectării dreptului persoanei de a nu fi urmărit de mai multe ori.

Partea apărării relevă că, în rezultatul modificărilor operate de în Codul

penal, au fost dezincriminate un șir de infracțiuni, fiind astfel înlăturat și

caracterul infracțional al faptei infracționale indicate atît în textul ordonanței

de punere sub învinuire din 14 martie 2016 cît și în conținutul rechizitoriului.

Astfel, prin prisma art. 10 alin. (1) Cod penal, fapta incriminată anterior lui

Ciub Serghei deja nu mai constituie infracțiune, or, din data de

17 august 2018, fapta indicată în conținutul rechizitoriului deja nu mai este

prevăzută de legea penală ca infracțiune de escrocherie - circumstanțe faptice

și juridice care, prin sine exclud sau condiționează tragerea la răspundere

penală a lui Serghei Ciub și justifică necesitatea încetării acestui proces penal.

Indică faptul că, în cazul formulării unei învinuiri noi inculpatului, fapt

ce a influențat la încadrarea juridică a învinuirii, instanța de judecată urma să

amâne examinarea cauzei și să restituie procurorului cauza pentru efectuarea

urmăririi penale privind această infracțiune sau pentru reluarea urmăririi

penale pentru formularea unei învinuiri noi. Nerealizarea acestor acțiuni a

încălcat dreptul la apărare al inculpatului, dreptul să fie informat asupra

naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa, precum și dreptul să dispună de

timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale. Demersurile apărării

înaintate în acest sens în cadrul ședințelor de judecată din 18 octombrie 2018

și 22 octombrie 2018 fiind respinse, fapt ce atestă încălcarea art. 6 CEDO.

Suplimentar, partea apărării menționează că, în conținutul plângerii lui

Pincevschi Alexandr, ultimul a asigurat organul de urmărire penală că va

proba documentar proveniența mijloacelor bănești invocate în sesizarea sa,

fapt care nu a fost demonstrat ulterior. Or, lipsa unor probe în acest sens,

prezintă dubii rezonabile atît asupra veridicității acestor afirmații, cît și

asupra existenței în realitate a acestei sume bănești, adică asupra existenței

obiectului material al escrocheriei.

La fel, susține că, declarațiile părții vătămate date atât la faza de

urmărire penală, cât și în instanța de judecată sunt disproporționate și

contradictorii, iar în raport cu declarațiile martorilor prezintă o vădită

discrepanță. Cu referire la veridicitatea acestor declarații, apărarea a relevat

mai multe neconcordanțe ce ține de proveniența, modul și locul transmiterii

mijloacelor bănești în sumă de 350 000 Euro.

12

Cu referire la documentarea transmiterii banilor, apărarea susține că,

potrivit uzanțelor existente între Ciub Serghei și Pincevschi Alexandr, fapt

confirmat de ultimul, în alte cazuri de transmitere a banilor dânșii întocmeau

recipise, iar lipsa în speță a unei recipise, în cumul cu alte divergențe

constatate, denotă dubii asupra veridicității afirmațiilor părții vătămate, dar și

dubii în probarea faptului transmiterii și primirii sumei de 350 000 Euro. Or,

proveniența și existența acesteia nu a fost demonstrată, iar inculpatul neagă

primirea de la Pincevschi Alexandr a acestei sume.

Menționează partea apărării că, în speță este demonstrat că fapta dată

nu a avut loc, precum și lipsa laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, în

special lipsa acțiunilor de dobândire ilicită, adică sustragerea bunurilor altei

persoane, precum și înșelăciunea. Or, potrivit lui Pincevschi Alexandr, acesta

de sine stătător a luat decizia de acordare a pretinsei sume, fiind ghidat doar

de interesul său personal în obținerea finanțării din Austria.

Referitor la comportamentul dolosiv sau viclean, reținut de instanța de

apel, apărarea consideră că, argumentul precum că acesta a fost demonstrat

prin invocarea de către Ciub Serghei a „necesității instituirii fidejusiunii

pentru garantarea rambursării creditului” este unul neîntemeiat. Or, potrivit

declarațiilor lui Pincevschi Alexandr, conștiința lui în acest sens nu a fost și

nici nu putea fi influențată de către inculpat, deoarece alte persoane îi

impuneau lui Pincevschi Alexandr condiții de finanțare pe care ultimul urma

să le execute.

Având în vedere cele relatate, partea apărării consideră că, totalitatea

discrepanțelor cauzei confirmă ipoteza unui denunț calomnios și răzbunător a

lui Pincevschi Alexandr față de Ciub Serghei, primul încercând să manipuleze

probele în favoarea sa, inclusiv prin declarațiile martorilor care sunt persoane

de încredere și în situația unei dependențe materiale și administrative față de

acesta.

avocatul Caldîba Vitalie în numele inculpatului Ciub Serghei, inculpatul,

contestă hotărârea instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea

hotărârii instanței de apel și menținerea sentinței de achitare și/sau încetarea

procesului penal cu repunerea lui Ciub Serghei în drepturile sale lezate.

apărării, pledând pentru inadmisibilitatea acestora deoarece motivele

invocate în recursuri au constituit obiectul examinării în instanța de apel.

depus referință la recursurile ordinare declarate de partea apărării, pledând

pentru inadmisibilitatea acestora, cel declarat de avocatul Caldîba Vitalie în

numele inculpatului Ciub Serghei ca fiind vădit neîntemeiat, iar cel declarat de

inculpat ca fiind depus peste termen.

invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră că

acestea urmează a fi admise, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

13

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate în ședința instanței de apel sau se poate

proceda la cercetarea suplimentară a probelor administrate de prima

instanță.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată,

dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea

adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că aceste prevederi legale, deși sunt

obligatorii, nu au fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar

erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când

hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția,

când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, când acesta este

expus neclar, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

inculpatului. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate

cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect,

Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis

următoarele erori de drept.

10.1.Colegiul penal lărgit menționează că potrivit prevederilor art. 384

alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie

legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în

14

rechizitoriu. Potrivit art. 8 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și

pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul

săvârșirii faptei. Conform art. 10 Cod penal, legea penală care înlătură

caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv,

adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la

intrarea în vigoare a acestei legi. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) –

4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este

învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută

ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Colegiul penal lărgit menționează că contrar acestor prescripții legale,

potrivit descriptivului sentinței, instanța de fond a indicat în sentința faptul că

potrivit rechizitoriului Ciub Serghei se învinuiește de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, dobândirea ilicită a bunurilor altei

persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în proporții deosebit de mari,

după cum urmează: „Ciub Serghei, urmărind scopul dobândirii prin

escrocherie a bunurilor cet. Pincevschii A.Ș., prin înșelăciune și abuz de

încredere, sub pretextul atragerii investițiilor pentru construcția complexului

rezidențial „Bella Casa” din partea companiei austriece „NPZ” LTD, a cărei

persoană de încredere s-a recomandat Ciub Sergiu, în perioada lunii august

2013, a dobândit ilicit de la cet. Pincevschii A., bani în sumă de 350000 euro,

care conform cursului Băncii Naționale a Moldovei, stabilit la acea perioadă,

constituia 5950000 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari”, iar mai

jos în text instanța de fond indică: ” Ulterior învinuirea a fost redactată,

actualizată modificărilor operate în art. 190 Cod penal RM prin Legea 179 din

26.07.2018 și anume s-au concretizat acțiunile lui Ciub calificate conform noii

dispoziții a art. 190 CP: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei

fapte mincinoase, în privința naturii în privința unui act juridic anulabil,

precum și prin comportament dolosiv și viclean, care a adus daune în

proporții mari”.

Analizând în continuare textul sentinței Colegiul penal lărgit constată că

descriptivul sentinței primei instanțe nu conține indicarea învinuirii

potrivit ordonanței procurorului de modificare a învinuirii din

12 octombrie 2018 potrivit căreia:” În perioada lunii august 2013, Ciub

Serghei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestor urmări, urmărind

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase, precum și prin comportament dolosiv și

viclean, inducându-l în eroare pe Pincevschi Alexandr, a dobândit și însușit ilegal

de la acesta, mijloace financiare ce nu i se cuvin în sumă de 350 000 Euro.

Astfel, în perioada menționată, Ciub Serghei Cunoscând cu certitudine că

Pincevschi Alexandr este în căutarea de surse financiare, în vederea investirii în

construcția unui complex locativ în mun. Chișinău, cu denumirea „Bella Casa”,

15

asigurându-l totodată că poate intermedia și participa în calitate de fidejusor la

obținerea acestor sume de bani de la compania „NPZ Invest” LTD.

Ulterior în continuarea intenției sale infracționale, a indus în eroare pe

Pincevschi Alexandr, prezentându-i ca adevărată o faptă mincinoasă și anume

faptul că deține o casă de locuit în or. Strasbourg din Franța asupra căreia este

aplicat gajul privind creditul în sumă de 450 000 Euro și nu poate participa în

calitate de fidejusor la contractul cu compania austriacă atâta timp cât

figurează în calitate de debitor la bancă. Respectiv, sub pretextul stingerii

creditului contractat, promițând că ulterior în calitate de fidejusor va asigura

garantarea executării obligațiilor asumate, de Pincevschi Alexandr ca debitor

față de compania creditoare „NPZ Invest” LTD, în vederea obținerii finanțării

pentru realizarea construcției complexului locativ „Bella Casa”, aflându-se în

biroul de serviciu al părții vătămate Pincevschi Alexandr din mun. Chișinău, str.

Grenoble 259, prin comportament dolosiv și viclean, l-a determinat să transmită

mijloace bănești pentru stingerea obligațiilor sale față de banca franceză,

angajându-se ca ulterior să constituie fidejusiunea promisă.

În acest sens, în aceiași zi, aflându-se în incinta casei de schimb valutar

din mun. Chișinău, str. Pușkin, Ciub Serghei a primit de la Curti Alexei, care a

acționat la indicația lui Pincevschi Alexandr, în numerar sumă de 350 000 Euro,

care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei, stabilit la acea

perioadă, constituia 5 950 000 lei, după care neonorându-și obligațiile asumate,

ilegal a însușit mijloacele financiare primite, cauzându-i astfel părții vătămate o

daună materială în proporții deosebit de mari.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Ciub Serghei a comis infracțiunea

de escrocherie prevăzută de art. 190 alin. (5) Cod penal, manifestată prin

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroarea a unei

persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în privința

naturii actului juridic anulabil, precum și prin comportament dolosiv și viclean,

care a produs daune în proporții deosebit de mari.”

Totodată Colegiul penal lărgit, din analiza textului sentinței instanței de

fond, reține că în descriptivul acesteia este indicat în mod divergent că ”…

expunându-se asupra învinuirii formulate în rechizitoriu…” (f.d. 236 v.2)”…

de săvârșirea căreia, conform rechizitoriului este învinuit Ciub S. ” ( f.d. 248

v.2), ulterior fiind indicat …” inculpatul Ciub Serghei a comunicat instanței că cu

invinuire adusă conform ordonanței modificate din 12.10.2018, nu este de

acord cu aceasta..”( f.d.230 v.2),”… cum s-a menționat mai sus, Ciub Serghei

Stepan a fost învinuit de organul de urmărire penală de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal al RM cu următoarele

calificative: dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin inducerea în

eroarea a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase, în privința naturii actului juridic anulabil, precum și prin

comportament dolosiv și viclean, care a produs daune în proporții

deosebit de mari.”(f.d.234-235).

În acest sens Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță pronunțând o

sentință de achitare pe motivul lipsei faptei infracțiunii, n-a indicat în mod clar

asupra cărei învinuiri s-a expus: asupra celei din rechizitoriu sau asupra celei

16

”redactate, actualizate”, care se conține în ordonanța de modificare a învinuirii

din 12.10.2018, a cărei conținut nu figurează în descriptivul sentinței, acest

fapt generând un șir de concluzii confuze ale instanței cu privire la stabilirea

circumstanțelor de fapt și de drept în cauză.

Astfel, în continuare în descriptivul soluției sale prima instanță în mod

tot atât de divergent indică: ”…faptul infracțional incriminat lui Ciub Serghei

Stepan nu a avut loc, iar poziția victimei Pincevschi Alexandr, precum că Ciub

Serghei urmărind scopul dobândirii prin escrocherie a bunurilor cet.

Pincevschhi Alexandr Ș., prin înșelăciune și abuz de încredere…” (f.d. 234

v.2), ”…demonstrează că fapta dată nu a avut loc,…, ceea ce în cazul din speță,

demonstrează lipsa realizării laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, în

special lipsa acțiunii principale (dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane,

adică sustragerea), dar și lipsa acțiunii adiacente a infracțiunii de escrocherie

(înșelăciunea)…, (f.d. 239 v.2), ulterior fiind indicat cu „depășirea învinuirilor

înaintate” art. 190 din Codul penal al RM prevede răspundere penală pentru

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca micinoasă a unei

fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului,

părților ( în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al

încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă

încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv și

viclean.” (f.d.234 v.2)”.

Pe lângă cele menționate supra Colegiul penal lărgit atestă, că prima

instanță, fără a face trimitere la norma procesual-penală în baza căreia a

dispus achitarea inculpatului, indică în mod divergent în dispozitiv achitarea

lui Ciub Serghei Stepan din motivul lipsei faptei infracțiunii, iar în descriptiv

: „… de către partea acuzării nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului”…

și că „… fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii” (f.d. 248

v.2).

10.2. Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel fiind investită cu

atribuții de judecare a fondului cauzei, urma să cerceteze minuțios chestiunile

de fapt și de drept asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel, însă contrar

acestor cerințe legale, instanța de apel a omis să se pronunțe în mod întemeiat

asupra chestiunilor enunțate supra, admițând la rândul său erori judiciare,

care nu pot fi corectate de către instanța de recurs decât doar prin dispunerea

rejudecării cauzei.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, judecând

apelurile declarate împotriva sentinței, le-a admis pe cele declarate de către

procuror și avocatul părții vătămate, a dispus casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Ciub Serghei a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 190 alin. (5) Cod penal, la 8 (opt) ani și 6 (șase) luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții

de gestionare a mijloacelor bănești pe un termen de 5 (cinci) ani.

Pentru pronunțarea deciziei, instanța de apel a constatat că, „Ciub

17

Serghei urmărind scopul dobândirii prin escrocherie a bunurilor cet. Pincevschi

Alexandr xxxxxx, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul

atragerii investițiilor pentru construcția complexului rezidențial „Bella Casa”

din partea companiei austriece „NPZ” LTD, a cărei persoană de încredere s-a

recomandat Ciub Serghei, în perioada lunii august 2013, a dobândit ilicit de la

cet. Pincevschi Alexandr, bani în sumă de 350 000 euro, care conform cursului

Băncii Naționale a Moldovei, stabilit în acea perioadă, constituia 5 950 000 lei,

ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

Astfel, instanța de apel a conchis că prin acțiunile sale intenționate, Ciub

Serghei a comis escrocheria - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

înșelăciune și abuz de încredere, în proporții deosebit de mari, adică

infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (5) din Codul penal.”

În acest context, Colegiul penal lărgit subliniază că, deși partea acuzării

potrivit ordonanței procurorului de modificare a învinuirii din

12 octombrie 2018 a modificat învinuirea înaintată inculpatului conform

calificativelor: „dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, prin

inducerea în eroarea a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a

unei fapte mincinoase, în privința naturii actului juridic anulabil, precum

și prin comportament dolosiv și viclean, care a produs daune în proporții

deosebit de mari”, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpatului potrivit

învinuirii inițiale înaintate prin rechizitoriu, dar nu și-a motivat din punct de

vedere legal soluția în acest sens, lăsând fără apreciere învinuirea înaintată

inculpatului prin ordonanța de modificare a învinuirii din 12 octombrie 2018

(f.d. 132, vol. II).

De asemenea Colegiul penal lărgit evidențiază că procedura de

examinare a apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima

instanță prezintă unele particularități. În acest sens, urmează a fi reținute

prevederile art. 6 din CEDO, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de

Curte, și prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit

cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de

apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în

ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea părții

vătămate și a martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o

mărturie cu caracter de acuzare, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea unei persoane.

Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază că, instanța de apel nu este în

drept să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii incriminate, bazându-se exclusiv pe actele și lucrările

primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea acestuia. Or, în urma

unei sentințe de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este

obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a

martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. În particular,

în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară după

regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul

nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările

18

relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările

adresate pentru formularea opiniei vizavi de vinovăția persoanei trimise în

judecată.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului

reamintește că echitatea unei proceduri se apreciază în raport cu ansamblul

acesteia. Curtea Europeană a reiterat că efectul articolului 6 § 1 este, inter alia,

de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o examinare

corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

propria apreciere a acestora.

Totodată, prezintă relevanță pentru cauză că, potrivit Hotărârii CtEDO în

cauza Petrica Manolachi contra României (cererea nr. 36605/04; Secția a II-a,

din 05.03.2013), a fost notat că instanțele de control judiciar au înlocuit

sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare fără a administra

vreo probă nouă, ceea ce contravine conceptului de echitate a procesului

penal.

Colegiul penal lărgit, analizând decizia instanței de apel în raport cu

argumentele părții apărării care invocă faptul, că instanța de apel nu a acordat

deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis asupra

vinovăției inculpatului bazându-și soluția preponderent pe probele care au

fost puse anterior la baza achitării sale de către prima instanță, precum și pe

declarațiile unor martori neaudiați în instanța de apel și probele care nu au

fost cercetate în ședința de judecată în instanța de apel, constată că, instanța

de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente și nu a respectat în

deplină măsura prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de

judecată din data de 05 septembrie 2019 (f.d. 82-83, vol. III), se constată că

procurorul a intervenit în fața instanței de apel cu un demers prin care a

solicitat audierea martorului Chirilicenco Tatiana, Șișcanu Tudor, Sorocovici

Alexei, a părții vătămate și a inculpatului. Instanța acceptând demersul a

dispus audierea martorilor menționați, a părții vătămate și a inculpatului, însă

nu a audiat în ședința de judecată martorul Sorocovici Alexei.

În același context, Colegiul penal lărgit atestă că, deși potrivit

descriptivului deciziei contestate, instanța de apel pune la baza sentinței de

condamnare inclusiv declarațiile martorilor Sorocovici Alexei și Ivanov

Serghei, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată martorii indicați nu

au fost interogați pe viu, dar nici declarațiile acestora nu au constituit obiect

de cercetare în ședința instanței de apel.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit evidențiază faptul că, instanța de

apel, deși în descriptivul deciziei reține că vinovăția inculpatului se mai

probează și prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în

cadrul urmăririi penale, acestea nu sunt consemnate în procesul-verbal al

ședinței de judecată ca fiind cercetate. Mai mult, instanța de apel doar le-a

trecut în revistă ca probe administrate, însă nu le-a apreciat conform

prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, inclusiv din punct de

vedere al coroborării cu circumstanțele concrete de fapt și de drept, invocate

în actul de punere sub învinuire, precum și nu a indicat motivele pentru care a

19

respins probele și versiunile apărării.

Astfel, Colegiul penal lărgit subliniază că, în cazuri similare speței,

CtEDO repetat a statuat că drepturile apărării au fost „sensibil reduse” din

cauza că persoana a fost condamnată doar pe baza mărturiilor pe care alte

instanțe le-au considerat insuficiente, fără a audia din nou partea vătămată și

pe toți martorii, aceleași motive au stat și la baza constatării despre încălcarea

dreptului la apărare. (a se vedea în acest sens și Hotărârea CtEDO din 8

noiembrie 2016 (cererea nr. 41.468/10) în cauza Gutău împotriva României).

În aceste condiții, este indubitabil că, prerogativa de a aprecia

pertinența unei „oferte de probă” i-a aparținut instanței de apel, care trebuia

să argumenteze faptul neaudierii nemijlocite a tuturor martorilor

nominalizați supra, confirmând prin aceasta echitatea procedurii de judecarea

a cauzei în apel, totodată demonstrând că are suficiente probe în afară de

acestea pentru a dispune condamnarea inculpatului în baza art. 190 alin. (5)

Cod penal.

Pe lângă cele expuse supra, Colegiul penal lărgit ține să atragă atenția

asupra faptului că în speța dată este necesar de a înfăptui o analiză și

apreciere minuțioasă în conformitate cu rigorile legii a tuturor probelor

administrate, având în vedere faptul că apărarea inculpatului a invocat

inadmisibilitatea unor probe, dar și apărarea părții vătămate în apelul depus

a atras atenția asupra nerespectării de către prima instanță a prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, invocând erori grave de fapt la aprecierea de

către prima instanță a probelor, inclusiv și lipsa coroborării acestora.

La acest segment, Colegiul penal lărgit amintește, că potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, rolul unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite.

O decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și

posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs.

Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Prin urmare, dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar și obligația corespunzătoare a instanței de a

arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse (§ 30, 31 cauza Fomin vs R. Moldova, decizia din 11

octombrie 2011; § 36, 37 cauza Suominen vs Finlanda hotărârea din

01 iulie 2003).

Ținând cont de cele sus-expuse, Colegiul penal lărgit atrage atenția

asupra faptului că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirii înaintate lui Ciub Serghei, să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală fiecare probă din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele

în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să

prezinte raționamentele care au stat la baza soluției pronunțate.

Contrar celor consemnate, instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația

de a rejudeca cauza după regulile primei instanțe și de a pune la baza hotărârii

adoptate acele probe, care urmau a fi cercetate în condițiile nemijlocirii și

20

contradictorialității, dându-i astfel posibilitatea inculpatului de a se apăra

efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza art. 190 alin. (5) Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal lărgit, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate în baza art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

constată că, analizând minuțios decizia instanței de apel în raport cu

materialele dosarului, se atestă existența unei erori judiciare care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs și impune necesitatea desființării deciziei

contestate.

Astfel, Colegiul penal conchide că, judecarea cauzei de către instanța de

apel s-a înfăptuit cu încălcarea prevederilor 30 alin. (5), 31 alin. (1), (3) Cod

de procedură penală, art. 61 alin. (11), 161 alin. (1) lit. h) din Legea privind

organizarea judecătorească, pct. 14 și 15 din Regulamentul privind modul de

constituire a completelor de judecată și schimbarea membrilor acestora,

aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 111/5 din

05.02.2013, ceea ce constituie o eroare de drept prevăzută la art. 427 alin.(1)

p.2) Cod de procedură penală.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit reține următoarele: judecarea

apelului de către un complet format din 3 judecători în lipsa dispoziției

președintelui instanței, schimbarea membrilor completului în lipsa unei

încheieri motivate anexate la materialele dosarului și judecarea apelului de

către un complet format din 2 judecători (a se vedea f.d. 74, 82-83, 103/1,

104-105, 123-124, 127-128, 130-131, vol. III).

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide, că decizia

instanței de apel în cauza dată, este afectată de erori judiciare prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală și anume, 2) instanța

nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33;

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

precum și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în

ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu

atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor

procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de

casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod

de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor administrate în instanța de judecată.

De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art.

436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să

elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să

cerceteze din nou și să aprecieze probele administrate în strictă conformitate

cu cerințele legii, să dea răspuns la toate argumentele apelanților ținând cont

de motivele invocate în apeluri și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de

21

procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Caldîba Vitalie

în numele inculpatului Ciub Serghei și de către inculpat, casează total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, în cauza penală

în privința lui Ciub Serghei xxxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Ciub Serghei xxxxxx urmează a fi eliberat din instituția penitenciară în

care se deține, dacă nu execută pedeapsa cu închisoare sau în privința acestuia

nu sunt aplicate măsuri preventive sub formă de arestare preventivă, în baza

altor hotărâri judecătorești.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 17 iunie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

Boico Victor

22