1ra-447/2022 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP

1ra-447/2022 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-447/2022

1-18167464-01-1ra-23032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,

Victor Boico,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie

2021, declarat de avocata Șpac Rodica, în numele inculpatului

Frolov Evghenii XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 02.07.2018 - 30.12.2019,

instanța de apel: 26.04.2021 - 17.11.2021,

instanța de recurs: 23.03.2022 - 16.05.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

a fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare și art. 190

alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-

a fost stabilită pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei aplicate

conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 08.12.2018, i-a fost stabilită pedeapsa

1

definitivă de 2 ani și 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,

de la reținere.

De la inculpat s-a încasat prejudiciul material în beneficiul lui Gheorghița

Radu în sumă de 8188,56 lei și în folosul lui Chianu Mihail în mărime de 5000 lei.

Evghenii, aflându-se în curtea casei, amplasată pe XXXXXX, XXXXX, având

scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a lui

Gheorghița Radu, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum că

are posibilitatea montării unei porți, destinată pentru intrarea în curtea casei nr. 3 din

adresa menționată, a dobândit de la ultimul mijloace financiare în mărime de 100

euro (care conform cursului oficial de schimb valutar al BNM constituie suma de

2188,56 lei) și materiale pentru confecționarea porții - țevi din inox la prețul de 6000

lei, fără a avea intenția de a executa angajamentul asumat față de Gheorghița Radu,

după care a însușit aceste bunuri și mijloace bănești, astfel, cauzând părții vătămate

un prejudiciu material considerabil, în sumă de 8188,56 lei.

Tot el, la 28 martie 2018, aflându-se în preajma Centrului Comercial „Unic”,

amplasat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 8, mun. Chișinău, având scopul dobândirii

ilicite a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a lui Chianu Mihail, prin

prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum că are posibilitatea

confecționării unei scări din inox, a dobândit de la ultimul mijloace financiare în

mărime de 5000 lei, după care a însușit aceste mijloace bănești, neonorându-și

obligațiile asumate, astfel, cauzând părții vătămate un prejudiciu material

considerabil, în sumă de 5000 lei.

Instanța a statuat că este imposibil de stabilit locul aflării inculpatului, acesta

eschivându-se de la prezentarea la judecată, urmând a fi judecată cauza în lipsa lui.

În baza probelor administrate, vina inculpatului este dovedită pe deplin,

urmând a-i încadra acțiunile pe art. 190 alin. (1) Cod penal, ca escrocherie, adică

dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, care a produs daune considerabile.

apelului, casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității, cu admiterea în principiu a acțiunilor civile înaintate de părțile

vătămate.

Apelanta a invocat că instanța de fond a dispus examinarea cauzei în lipsa

inculpatului, neprezentarea acestuia în ședință fiind interpretată de către instanță

drept eschivare. Însă, inculpatul nu a avut intenția de a se eschiva de la instanța de

judecată, or, nu a cunoscut despre ședințele de judecată.

Dimpotrivă, inculpatul avea intenția de a se prezenta în ședința de judecată și

de a solicita examinarea cauzei în procedură simplificată, pentru a beneficia de

reducerea pedepsei.

Mai mult, în cadrul urmăririi penale acesta a recunoscut pe deplin vina, s-a

căit sincer de cele comise, deci, a conștientizat fapta comisă.

2

Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul

întreține doi copii minori, se bucură de o reputație ireproșabilă, iar fiind reținut și

deținut în penitenciar și-a făcut concluziile necesare.

La fel, instanța de fond incorect a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul

părților vătămate a prejudiciului material și a cheltuielilor de asistență juridică,

deoarece aceștia nu au prezentat probe care ar justifica mărimea prejudiciului cauzat,

urmând să fie admise acțiunile civile doar în principiu.

noiembrie 2021, apelul a fost respins ca fiind depus peste termen.

Instanța de apel a constatat că potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură

penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale,

dacă legea nu dispune altfel.

Conform art. 403 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, apelul declarat după

expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă

instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar

apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau

încasării despăgubirilor materiale. Până la soluționarea repunerii în termen, instanța

de apel poate suspenda executarea hotărârii.

Potrivit art. 404 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură penală, participantul la

proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost

informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai

târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor

materiale. Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea sentinței. Instanța de

apel poate suspenda executarea sentinței atacate.

Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 30.12.2019, inculpatul

care era dat în căutare și avocata Șpac Rodica nu s-au prezentat la pronunțarea

sentinței. În ședințele anterioare pronunțării, avocata Șpac Rodica, după replici, a

solicitat examinarea cauzei în lipsa sa. Astfel, aceasta urma să se informeze despre

următoarea ședință de judecată.

Mai mult, pe 20.03.2020, în adresa Inspectoratului de Polițe Leova a fost

expediată copia sentinței în privința inculpatului, în scrisoare fiind menționat că

sentința urmează a fi comunicată inculpatului la momentul găsirii.

Potrivit informației anexate la dosar, inculpatul a fost reținut pe 26.02.2021,

dar nu a declarat apel, iar apărătorul acestuia a declarat apel tardiv, abia la

16.03.2021.

Apelul a fost depus cu depășirea termenului prevăzut de art. 402 Cod de

procedură penală, iar apărarea, deși a solicitat repunerea în termen, nu a prezentat

probe certe, veridice, admisibile și pertinente care să dovedească temeinicia omiterii

termenului de contestare a sentinței și dreptul de a fi repus în termen.

Or, sentința a fost pronunțată la 30.12.2019, fiind publicată în aceeași zi,

expediată participanților la proces și pusă în executare, avocatul urmând să conteste

sentința cu apel cel târziu la data de 13.03.2021, din momentul reținerii

inculpatului, iar apărarea a depus apelul cu întârziere, motivele de repunere în

termen nefiind dovedite prin probe.

3

menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Recurenta invocă că cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, în privința

căruia a fost pornit dosar de căutare în baza încheierii din 06.06.2019. Deoarece nu

cunoștea motivele reale ale neprezentării inculpatului în ședințele de judecată, fiind

desemnată în calitate de apărător din oficiu, nu a contestat în termen de 15 zile

sentința pentru a nu-i epuiza acestuia calea de atac apelul din momentul reținerii și

aducerii la cunoștință.

Astfel, la 26.02.2021, inculpatul a fost reținut, fiindu-i adusă la cunoștință

sentința din 30.12.2019. Fiind informată de un cunoscut al inculpatului că acesta

vrea să conteste sentința, la 05.03.2021 a mers la penitenciarul în care se deținea

inculpatul, unde ultimul și-a confirmat în scris intenția de depune apel.

Conform art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul declarat după

expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă

instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar

apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau

încasării despăgubirilor materiale.

Potrivit art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, participantul la proces care

a lipsit atât de la judecarea cauzei, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat

despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15

zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Prin urmare, termenul de atac al sentinței a început a curge din ziua imediat

următoare aducerii la cunoștință inculpatului, în perioada 27.02.2021 - 13.03.2021.

Deoarece ultima zi de declarare a apelului a căzut într-o zi de odihnă, apelul a fost

depus la oficiul poștal la 15.03.2021 și nu la 16.03.2021 - după cum a constatat

eronat instanța de apel.

Or, cererea de apel neîntemeiat a fost respinsă de instanța de apel ca fiind

depusă tardiv, deoarece a fost declarată în termenul legal prevăzut de 15 zile.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi

admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această

instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis

următoarele erori de drept.

În corespundere cu art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Decizia instanței de

4

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de

15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.

Conform art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor

pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care

acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare,

termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Potrivit art. 403 alin.

(1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de

lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că

întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel

mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor

materiale. În corespundere cu art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală,

participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și

nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar

nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării

despăgubirilor materiale.

Conform jurisprudenței naționale, repunerea în termen (art. 403 al. (1) CPP) se

operează doar având prezente două condiții cumulative: întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate: calamitate naturală, accident, boală ș.a., pe care

apreciindu-le, instanța de apel va constata dacă situația invocată de apelant constituie

în mod efectiv o cauză de împiedicare a declarării apelului; apelul a fost declarat în

cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor

materiale. Pentru exercitarea apelului peste termen (art. 404 al. (1) CPP), la fel, este

necesară prezența cumulativă a două condiții: a) partea care dorește să atace

hotărârea cu apel să fie absentă atât la judecată, cât și la pronunțarea sentinței; b)

cererea de apel să fie înaintată nu mai târziu de 15 zile de la începerea executării

pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Repunerea în termen este o

prerogativă a instanței de apel, care urmează să se pronunțe cu motivația respectivă

în textul deciziei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 7. - 8.).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei (pct. 4. din decizie):

a) nu a indicat clar în raport cu care prescripții legale a judecat cauza și a dispus

respingerea apelului ca fiind depus peste termen, în descriptivul deciziei fiind

reproduse atât prevederile art. 403 Cod de procedură penală - întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea

executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale, cât și cele ale art. 404 Cod de

procedură penală - participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea

sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar

nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor

materiale, care stabilesc condiții diferite de repunere în termen și declararea peste

termen a apelului.

În aspectul vizat, instanța de apel nu și-a coroborat concluziile, sub nicio

formă, cu împrejurările rezumate din materialele cauzei că inculpatul a lipsit atât la

judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și a fost informat despre adoptarea ei la data

reținerii, adică 26.02.2021 (f.d. 62), cât și cu indicațiile instanței de fond conținute în

5

nota din 20.03.2020, că inculpatul este anunțat în căutare cu dreptul de a ataca

prezenta sentință din momentul găsirii lui și aducerii la cunoștință a acesteia (f.d.

58);

b) concluzia că „...inculpatul a fost reținut pe 26.02.2021, dar nu a declarat apel, iar

apărătorul acestuia a declarat apel tardiv abia la 16.03.2021..., avocatul urmând să conteste

sentința cu apel cel târziu la data de 13.03.2021, din momentul reținerii inculpatului, iar

apărarea a depus apelul cu întârziere, motivelor de repunere în termen nefiind dovedite prin

probe...” contravine prescripțiilor din art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală,

potrivit cărora - la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi

nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Ori, ziua de

13.03.2021, indicată de instanța de apel ca dată la care cel târziu urma să fie depus

apelul, este o zi nelucrătoare, fiind sâmbătă, deci termenul expiră la sfârșitul primei

zile lucrătoare care urmează;

c) în situația în care, la materialele cauzei lipsește cu desăvârșire apelul declarat

de avocata Șpac Rodica, cât și informația privind modul de declarare a apelului (prin

depunere la oficiul poștal sau în cancelaria instanței, etc.), instanța de recurs este în

imposibilitatea controlului circumstanțelor invocate de recurentă că: „...termenul de

atac al sentinței a început a curge din ziua imediat următoare aducerii la cunoștință inculpatului,

în perioada 27.02.2021 - 13.03.2021. Deoarece ultima zi de declarare a apelului a căzut într-o zi

de odihnă, apelul a fost depus la oficiul poștal la 15.03.2021 și nu la 16.03.2021 - după cum a

constatat eronat instanța de apel...”, dar și a concluziilor divergente ale instanței de apel

că: „...inculpatul a fost reținut pe 26.02.2021, dar nu a declarat apel, iar apărătorul acestuia a

declarat apel tardiv abia la 16.03.2021...” (pct. 4., 5. din decizie).

Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel

nu a judecat apelul în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a adoptat

o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea

soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune

soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu

legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul Penal lărgit,

6

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de avocata Șpac Rodica, casează total decizia

Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în privința

inculpatului Frolov Evghenii XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 17 iunie

2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Boico

7