1ra-447/2022 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-447/2022 — art. 190 alin. 1, 190 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-447/2022
1-18167464-01-1ra-23032022
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte Nadejda Toma,
Judecători Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun,
Victor Boico,
a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursul ordinar
împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie
2021, declarat de avocata Șpac Rodica, în numele inculpatului
Frolov Evghenii XXXXXX.
Termenul de examinare,
instanța de fond: 02.07.2018 - 30.12.2019,
instanța de apel: 26.04.2021 - 17.11.2021,
instanța de recurs: 23.03.2022 - 16.05.2022.
Asupra recursului menționat, Colegiul Penal lărgit,
c o n s t a t ă:
Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 30 decembrie 2019, Frolov Evghenii
a fost condamnat în baza art. 190 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare și art. 190
alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare.
În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-
a fost stabilită pedeapsă de 1 an și 3 luni închisoare.
Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepsei aplicate
conform deciziei Curții de Apel Chișinău din 08.12.2018, i-a fost stabilită pedeapsa
1
definitivă de 2 ani și 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis,
de la reținere.
De la inculpat s-a încasat prejudiciul material în beneficiul lui Gheorghița
Radu în sumă de 8188,56 lei și în folosul lui Chianu Mihail în mărime de 5000 lei.
Instanța de fond a constatat că la 28 octombrie 2016, inculpatul Frolov
Evghenii, aflându-se în curtea casei, amplasată pe XXXXXX, XXXXX, având
scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a lui
Gheorghița Radu, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum că
are posibilitatea montării unei porți, destinată pentru intrarea în curtea casei nr. 3 din
adresa menționată, a dobândit de la ultimul mijloace financiare în mărime de 100
euro (care conform cursului oficial de schimb valutar al BNM constituie suma de
2188,56 lei) și materiale pentru confecționarea porții - țevi din inox la prețul de 6000
lei, fără a avea intenția de a executa angajamentul asumat față de Gheorghița Radu,
după care a însușit aceste bunuri și mijloace bănești, astfel, cauzând părții vătămate
un prejudiciu material considerabil, în sumă de 8188,56 lei.
Tot el, la 28 martie 2018, aflându-se în preajma Centrului Comercial „Unic”,
amplasat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 8, mun. Chișinău, având scopul dobândirii
ilicite a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a lui Chianu Mihail, prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum că are posibilitatea
confecționării unei scări din inox, a dobândit de la ultimul mijloace financiare în
mărime de 5000 lei, după care a însușit aceste mijloace bănești, neonorându-și
obligațiile asumate, astfel, cauzând părții vătămate un prejudiciu material
considerabil, în sumă de 5000 lei.
Instanța a statuat că este imposibil de stabilit locul aflării inculpatului, acesta
eschivându-se de la prezentarea la judecată, urmând a fi judecată cauza în lipsa lui.
În baza probelor administrate, vina inculpatului este dovedită pe deplin,
urmând a-i încadra acțiunile pe art. 190 alin. (1) Cod penal, ca escrocherie, adică
dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane
prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase în privința naturii, calităților
substanțiale ale obiectului, care a produs daune considerabile.
Avocata Șpac Rodica a declarat apel, solicitând repunerea în termen a
apelului, casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care
inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunității, cu admiterea în principiu a acțiunilor civile înaintate de părțile
vătămate.
Apelanta a invocat că instanța de fond a dispus examinarea cauzei în lipsa
inculpatului, neprezentarea acestuia în ședință fiind interpretată de către instanță
drept eschivare. Însă, inculpatul nu a avut intenția de a se eschiva de la instanța de
judecată, or, nu a cunoscut despre ședințele de judecată.
Dimpotrivă, inculpatul avea intenția de a se prezenta în ședința de judecată și
de a solicita examinarea cauzei în procedură simplificată, pentru a beneficia de
reducerea pedepsei.
Mai mult, în cadrul urmăririi penale acesta a recunoscut pe deplin vina, s-a
căit sincer de cele comise, deci, a conștientizat fapta comisă.
2
Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța nu a ținut cont de faptul că inculpatul
întreține doi copii minori, se bucură de o reputație ireproșabilă, iar fiind reținut și
deținut în penitenciar și-a făcut concluziile necesare.
La fel, instanța de fond incorect a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul
părților vătămate a prejudiciului material și a cheltuielilor de asistență juridică,
deoarece aceștia nu au prezentat probe care ar justifica mărimea prejudiciului cauzat,
urmând să fie admise acțiunile civile doar în principiu.
Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17
noiembrie 2021, apelul a fost respins ca fiind depus peste termen.
Instanța de apel a constatat că potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură
penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale,
dacă legea nu dispune altfel.
Conform art. 403 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, apelul declarat după
expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă
instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar
apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau
încasării despăgubirilor materiale. Până la soluționarea repunerii în termen, instanța
de apel poate suspenda executarea hotărârii.
Potrivit art. 404 alin. (1), (2), (3) Cod de procedură penală, participantul la
proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost
informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai
târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor
materiale. Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea sentinței. Instanța de
apel poate suspenda executarea sentinței atacate.
Conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 30.12.2019, inculpatul
care era dat în căutare și avocata Șpac Rodica nu s-au prezentat la pronunțarea
sentinței. În ședințele anterioare pronunțării, avocata Șpac Rodica, după replici, a
solicitat examinarea cauzei în lipsa sa. Astfel, aceasta urma să se informeze despre
următoarea ședință de judecată.
Mai mult, pe 20.03.2020, în adresa Inspectoratului de Polițe Leova a fost
expediată copia sentinței în privința inculpatului, în scrisoare fiind menționat că
sentința urmează a fi comunicată inculpatului la momentul găsirii.
Potrivit informației anexate la dosar, inculpatul a fost reținut pe 26.02.2021,
dar nu a declarat apel, iar apărătorul acestuia a declarat apel tardiv, abia la
16.03.2021.
Apelul a fost depus cu depășirea termenului prevăzut de art. 402 Cod de
procedură penală, iar apărarea, deși a solicitat repunerea în termen, nu a prezentat
probe certe, veridice, admisibile și pertinente care să dovedească temeinicia omiterii
termenului de contestare a sentinței și dreptul de a fi repus în termen.
Or, sentința a fost pronunțată la 30.12.2019, fiind publicată în aceeași zi,
expediată participanților la proces și pusă în executare, avocatul urmând să conteste
sentința cu apel cel târziu la data de 13.03.2021, din momentul reținerii
inculpatului, iar apărarea a depus apelul cu întârziere, motivele de repunere în
termen nefiind dovedite prin probe.
3
Avocata Șpac Rodica declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei
menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.
Recurenta invocă că cauza a fost examinată în lipsa inculpatului, în privința
căruia a fost pornit dosar de căutare în baza încheierii din 06.06.2019. Deoarece nu
cunoștea motivele reale ale neprezentării inculpatului în ședințele de judecată, fiind
desemnată în calitate de apărător din oficiu, nu a contestat în termen de 15 zile
sentința pentru a nu-i epuiza acestuia calea de atac apelul din momentul reținerii și
aducerii la cunoștință.
Astfel, la 26.02.2021, inculpatul a fost reținut, fiindu-i adusă la cunoștință
sentința din 30.12.2019. Fiind informată de un cunoscut al inculpatului că acesta
vrea să conteste sentința, la 05.03.2021 a mers la penitenciarul în care se deținea
inculpatul, unde ultimul și-a confirmat în scris intenția de depune apel.
Conform art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul declarat după
expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă
instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar
apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau
încasării despăgubirilor materiale.
Potrivit art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, participantul la proces care
a lipsit atât de la judecarea cauzei, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat
despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15
zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.
Prin urmare, termenul de atac al sentinței a început a curge din ziua imediat
următoare aducerii la cunoștință inculpatului, în perioada 27.02.2021 - 13.03.2021.
Deoarece ultima zi de declarare a apelului a căzut într-o zi de odihnă, apelul a fost
depus la oficiul poștal la 15.03.2021 și nu la 16.03.2021 - după cum a constatat
eronat instanța de apel.
Or, cererea de apel neîntemeiat a fost respinsă de instanța de apel ca fiind
depusă tardiv, deoarece a fost declarată în termenul legal prevăzut de 15 zile.
În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală.
Judecând recursul ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și
argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi
admis din următoarele considerente.
Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această
instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanța de apel a comis
următoarele erori de drept.
În corespundere cu art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii
atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza
penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Decizia instanței de
4
apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea
apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
Potrivit art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de
15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel.
Conform art. 231 alin. (3) și (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor
pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care
acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare,
termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Potrivit art. 403 alin.
(1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de
lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că
întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel
mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor
materiale. În corespundere cu art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală,
participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și
nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar
nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării
despăgubirilor materiale.
Conform jurisprudenței naționale, repunerea în termen (art. 403 al. (1) CPP) se
operează doar având prezente două condiții cumulative: întârzierea a fost
determinată de motive întemeiate: calamitate naturală, accident, boală ș.a., pe care
apreciindu-le, instanța de apel va constata dacă situația invocată de apelant constituie
în mod efectiv o cauză de împiedicare a declarării apelului; apelul a fost declarat în
cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor
materiale. Pentru exercitarea apelului peste termen (art. 404 al. (1) CPP), la fel, este
necesară prezența cumulativă a două condiții: a) partea care dorește să atace
hotărârea cu apel să fie absentă atât la judecată, cât și la pronunțarea sentinței; b)
cererea de apel să fie înaintată nu mai târziu de 15 zile de la începerea executării
pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Repunerea în termen este o
prerogativă a instanței de apel, care urmează să se pronunțe cu motivația respectivă
în textul deciziei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica
judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 7. - 8.).
Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,
deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei (pct. 4. din decizie):
a) nu a indicat clar în raport cu care prescripții legale a judecat cauza și a dispus
respingerea apelului ca fiind depus peste termen, în descriptivul deciziei fiind
reproduse atât prevederile art. 403 Cod de procedură penală - întârzierea a fost
determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea
executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale, cât și cele ale art. 404 Cod de
procedură penală - participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea
sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar
nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor
materiale, care stabilesc condiții diferite de repunere în termen și declararea peste
termen a apelului.
În aspectul vizat, instanța de apel nu și-a coroborat concluziile, sub nicio
formă, cu împrejurările rezumate din materialele cauzei că inculpatul a lipsit atât la
judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și a fost informat despre adoptarea ei la data
reținerii, adică 26.02.2021 (f.d. 62), cât și cu indicațiile instanței de fond conținute în
5
nota din 20.03.2020, că inculpatul este anunțat în căutare cu dreptul de a ataca
prezenta sentință din momentul găsirii lui și aducerii la cunoștință a acesteia (f.d.
58);
b) concluzia că „...inculpatul a fost reținut pe 26.02.2021, dar nu a declarat apel, iar
apărătorul acestuia a declarat apel tardiv abia la 16.03.2021..., avocatul urmând să conteste
sentința cu apel cel târziu la data de 13.03.2021, din momentul reținerii inculpatului, iar
apărarea a depus apelul cu întârziere, motivelor de repunere în termen nefiind dovedite prin
probe...” contravine prescripțiilor din art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală,
potrivit cărora - la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să
curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi
nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Ori, ziua de
13.03.2021, indicată de instanța de apel ca dată la care cel târziu urma să fie depus
apelul, este o zi nelucrătoare, fiind sâmbătă, deci termenul expiră la sfârșitul primei
zile lucrătoare care urmează;
c) în situația în care, la materialele cauzei lipsește cu desăvârșire apelul declarat
de avocata Șpac Rodica, cât și informația privind modul de declarare a apelului (prin
depunere la oficiul poștal sau în cancelaria instanței, etc.), instanța de recurs este în
imposibilitatea controlului circumstanțelor invocate de recurentă că: „...termenul de
atac al sentinței a început a curge din ziua imediat următoare aducerii la cunoștință inculpatului,
în perioada 27.02.2021 - 13.03.2021. Deoarece ultima zi de declarare a apelului a căzut într-o zi
de odihnă, apelul a fost depus la oficiul poștal la 15.03.2021 și nu la 16.03.2021 - după cum a
constatat eronat instanța de apel...”, dar și a concluziilor divergente ale instanței de apel
că: „...inculpatul a fost reținut pe 26.02.2021, dar nu a declarat apel, iar apărătorul acestuia a
declarat apel tardiv abia la 16.03.2021...” (pct. 4., 5. din decizie).
Astfel, împrejurările enunțate relevă, în mod clar și evident, că instanța de apel
nu a judecat apelul în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a adoptat
o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea
soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța
de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de
recurs.
Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către
instanța de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune
soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei și dispunerea rejudecării
cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările
expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu
legea, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de
procedură penală, Colegiul Penal lărgit,
6
d e c i d e:
Admite recursul ordinar declarat de avocata Șpac Rodica, casează total decizia
Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în privința
inculpatului Frolov Evghenii XXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași
instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 17 iunie
2022.
Președinte Nadejda Toma
Judecători Iurie Diaconu
Liliana Catan
Ion Guzun
Victor Boico
7