1ra-391/2022 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP

1ra-391/2022 — art. 201-1 alin. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-391/2022

1-19036258-01-1ra-17032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari

Dumitru, de către avocatul David Larisa în numele inculpatului Vivat Radu și de către

partea vătămată Scalenciuc Liuba prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Vivat Radu xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Radu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin.(2) lit.c) Cod penal

la 3 (trei) ani închisoare.

Conform art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probă de 2 (doi) ani.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Vivat Radu în contul statului

cheltuielile judiciare în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Vivat Radu în luna

ianuarie 2018, aflându-se la domiciliul comun, amplasat în xxxxx și acționând cu

intenție directă, fiind conștient de caracterul acțiunilor sale prejudiciabile, fără careva

motiv întemeiat, a numit-o cu cuvinte indecente și înjositoare pe soția sa Scalenciuc

Liuba, care conform art. 1331 Cod penal îi este membru de familie.

În continuarea acțiunilor sale ilegale Vivat Radu, având scopul a provoca leziuni

corporale și suferințe psihice, i-a aplicat lui Scalenciuc Liuba mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele în regiunea capului și pe diferite părți ale corpului, prin ce: i-a

cauzat vătămare medie care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată,

manifestată prin fractura coastelor-IX și X din stânga, prin ce ia provocat lui Scalenciuc

Liuba dureri fizice și psihice.

1

Prin acțiunile sale Vivat Radu a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin.(2)

lit. c) Cod penal, potrivit indicilor, violență în familie, adică acțiunea intenționată

comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin

maltratare, alte acțiuni violente, care au provocat vătămarea medie a integrității

corporale sau a sănătății.

Liuba, de către procurorul în Procuratura raionului Cahul, Vîhodeț Inna și de către

avocatul David Larisa în interesele inculpatului Vivat Radu.

2.1 Partea vătămată Scalenciuc Liuba în cererea sa de apel a solicitat casarea

integrală a sentinței, cu achitarea soțului său Vivat Radu de comiterea infracțiunii

imputate.

2.2 Procurorul în cererea de apel a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care să-i fie stabilită lui Vivat Radu, în baza art. 2011 alin. (2) lit.c) Cod

penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest a menține fără modificări celelalte

dispoziții ale sentinței.

În motivarea cererii de apel acuzarea a invocat că, prima instanță just a apreciat

circumstanțele de fapt și de drept, iar acțiunile inculpatului corect au fost încadrate în

baza art.2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, însă i-a stabilit lui Vivat Radu o pedeapsă

neechitabilă, nefiind apreciate circumstanțele ce țin de comportamentul inculpatului în

timpul și după consumarea infracțiunii, nu a fost luat în calcul caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite.

A menționat că, instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație

prevederile legale prevăzute de art.art.61, 75 Cod penal.

Astfel, la stabilirea pedepsei lui Vivat Radu nu a fost luat în calcul caracterul și

gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite. La emiterea sentinței instanța de fond nu

a luat în considerație că prevenirea și combaterea violenței în familie fac parte din

politica națională de ocrotire și sprijinire a familiei și reprezintă o importantă problemă

de sănătatea publică și de realizare a dreptului la viață fără violență.

Instanța de judecată eronat a concluzionat că scopul pedepsei penale de restabilire

a echității sociale, corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea lui cât și a altor persoane, se va atinge fără executarea reală a pedepsei cu

închisoarea.

Astfel, se reține că instanță de fond, nu a ținut cont nici de comportamentul

inculpatului înainte și după săvârșirea infracțiunii, de faptul că pe parcursul urmării

penale și examinării cauzei penale în instanța de judecată inculpatul Vivat Radu și-a

negat vinovăția, de cele comise nu s-a căit.

Instanța de fond a dat o apreciere subiectivă, neargumentată și neprobată ce ține

de aplicabilitatea art. 90 Cod penal, ori la materialele cauzei, apărarea nu a prezentat

probe ce ar demonstra concluzia instanței privind posibilitatea corectării lui Vivat Radu

și stabilirea unui termen de probă.

2

Prin urmare, aprecierea instanței precum că corectarea și educarea inculpatului

este posibilă fără izolarea de societate, motivând că partea vătămată l-a iertat, părțile

constituie o familie, este eronată.

Prin urmare, sentința în parte ce ține de stabilirea pedepsei urmează a fi casată cu

pronunțarea unei noi hotărâri și stabilirea unei pedepse cu excluderea aplicării

prevederilor art.90 Cod penal, deoarece doar prin executarea reală a pedepsei,

inculpatul va conștientiza gravitatea acțiunilor sale, precum și va fi atins scopul legii

penale de restabilire a echității sociale, de corectare a inculpatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane.

2.3 Avocatul David Larisa în interesele inculpatului Vivat Radu în cererea sa de

apel a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a sentinței pe motivul ilegalității,

netemeiniciei și nemotivării, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Vivat Radu să fie achitat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2011 alin.2 lit. c) Cod penal, în temeiul art.390 alin.(1) pct.1) Cod de

procedură penală, deoarece nu s-a constatat existența faptului infracțiunii și reabilitarea

inculpatului în temeiul art.390 alin.(3) Cod de procedură penală. Respingerea cerințelor

de achitare a cheltuielilor de judecată din contul inculpatului ca fiind neîntemeiate și

ilegale.

În argumentarea cererii de apel, avocatul a indicat că, instanța de judecată la

adoptarea sentinței în lipsă de probe și în baza unor presupuneri l-a condamnat ilegal

pe Vivat Radu admițând erori grave de fapt, stabilind eronat existența faptelor

incriminate, neluând în considerație inexistența probelor concludente, pertinente și

suficiente în sprijinul condamnării, neînlăturând dubiile în probarea învinuirii și

netratându-le în favoarea inculpatului așa cum prevede art. 8 Cod de procedură penală,

denaturând și interpretând greșit conținutul probelor, precum și dându-le o apreciere

greșită, pronunțând o sentință bazată pe presupuneri, care este contrară legii.

A susținut că, inculpatul Vivat Radu pledează nevinovat, declarând că nu a comis

pretinse acțiuni de violență în familie în luna ianuarie 2018, iar prin probatoriul

administrat, starea de fapt invocată în învinuirea formulată, reținută de instanța de

judecată în sentință sunt niște presupuneri bazate pe prezumții de culpabilitate,

incompatibile cu prezumția de nevinovăție.

A menționat că, acuzarea nu a prezentat careva probe suficiente ce ar demonstra

învinuirea incriminată inculpatului Vivat Radu și anume că în ianuarie 2018 ar fi lovit-

o pe soția sa cu mâinile și picioarele și i-ar fi cauzat leziuni medii acesteia fapt ce

condiționează, achitarea acestuia, deoarece nu s-a constatat existența faptului

infracțiunii.

Mai invocă avocatul că, potrivit sentinței instanța face referire și dă preferință

declarațiilor martorului Bălan Raisa date în cadrul urmăririi penale și ignorând cele

date în instanță, neindicând motivul unei asemenea aprecieri făcute, mai mult că acesta

nu comunică nimic despre cazul de violență în familie incriminat inculpatului din luna

ianuarie 2018.

Totodată nu sânt motive de a supune criticii credibilitatea declarațiilor acestui

martor, care este diriginta copilului inculpatului și părții vătămate, care nu are motiv a

3

nu da declarații veridice și care din contra este obiectivă, în declarațiile sale îl

caracterizează pozitiv pe inculpat, că acesta este responsabil, a contribuit la instruirea

și educarea copilului, își iubește copilul, a îngrijit-o și educat-o când partea vătămată a

fost plecată peste hotare.

La fel, indică apărarea că, martorul Bălan Raisa nu a comunicat despre careva acte

de violență în familie descrise în învinuire în declarații atât date la urmărirea penală cât

și în instanța de judecată.

De asemenea, indică apărarea că, nici martorul Mogîldea Veronica, la care face

referire instanța în sprijinul soluției de condamnare nu a relatat în declarații despre

acțiuni violente comise de inculpat în privința victimei în luna ianuarie 2018, despre

fractura coastelor în luna ianuarie, s-a referit doar în general la comportamentul

inculpatului, concret la acțiunile incriminate conform învinuirii din ianuarie 2018 nu

se conține în declarații.

Succesiv se atestă că instanța de judecată a dat o apreciere greșită declarațiilor

martorilor Bălan Raisa și Mogîldea Veronica, eronat constatând și apreciind că prin

acestea se dovedește faptul violenței în familie și anume cauzării în luna ianuarie 2018

a vătămării medii corporale a părții vătămate, or din aceste declarații cum a reiterat mai

sus nu se reține faptul dat și nu se confirmă învinuirea în sensul formulat.

A comunicat că, de asemenea instanța de judecată face referire în sentință ca probe

la cererea din 09 octombrie 2018 din conținutul căreia nu se indică despre acțiuni

violente cu cauzarea de leziuni medii în luna ianuarie 2018, cererea atrage atenția este

după 10 luni depusă, motiv fiind litigiu civil existent de desfacere a căsătoriei.

De asemenea a menționat apărarea că, instanța de judecată face referire la probe

necercetate în cadrul ședinței de judecată, fapt ce se atestă prin ne consemnarea în

procesul-verbal cum sunt f.d.115-116 raport de expertiză medico-legală din 18 martie

2019, f.d.136 ordin de restricție de urgență, fapt ce contravine prevederilor art.384

alin.(4) Cod de procedură penală și care nu pot fi puse la baza sentinței.

Totodată, aceste probe nici nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea

acțiunilor violente incriminate potrivit actului de învinuire, or în primul rând, raportul

de expertiză atestă prezența leziunilor în urma examinării actelor medicale urmare a

adresării la medicul traumatolog în luna februarie 2018 și nu ianuarie, iar în al doilea

rând nu se atestă prin careva probe legătura cauzală între leziuni și acțiunile

inculpatului, iar cât vizează ordinul de protecție din conținutul acestuia de asemenea

nu se desprinde eliberarea acestuia pentru acțiuni violente comise de inculpat în luna

ianuarie 2018 indicate în învinuire, dar eliberat din alte motive.

Mai mult, instanța, deși se referă la acestea doar le indică, dar nu supune aprecierii

probelor în coroborare cu alte probe și învinuirea înaintată, contrar art.389 Cod de

procedură penală.

De asemenea aceeași situație se reține și cu referire la materialele procedurii de

ordonanță la care face trimitere instanța, indicând că sunt în coroborare cu probele

acuzării acceptate de instanță, însă instanța nu indică care circumstanțe din învinuire

anume se dovedesc din materialele acestei proceduri de ordonanță și prin care materiale

anume conținute în această procedură. Or, din contra din cercetarea acesteia,

4

Scalenciuc Liuba nu sesizează despre acte de violență din ianuarie 2018, dar din

octombrie 2018 și nu se retine despre acte de violență din 2018.

A indicat că, instanța de judecată a omis să supună aprecierii raportul de expertiză

medico-legală din 12 martie 2019, prin care nu se exclude cauzarea leziunilor de la

căderea de la înălțimea propriului corp, circumstanță ce urmează a fi tratată în favoarea

inculpatului, or nu s-a dovedit contrariul și nu au fost înlăturate dubiile în probarea

învinuirii.

Totodată, din raport se atestă prezența leziunilor corporale atestate din

documentele medicale supuse examinării de traumatolog în urma examinării lui

Scalenciuc Liuba în luna februarie 2018 și nu ianuarie 2018, adică peste o lună, mai

mult nu se atestă legătura cauzală dintre aceste leziuni atestate în februarie 2018 de

medicul traumatolog, descrise în raportul de expertiză și acțiunile inculpatului. Iar

instanța de judecată a lăsat cu vederea aceste circumstanță importante și dubii, care nu

au fost înlăturate în cadrul cercetării judecătorești și urmau a fi tratate în favoarea

inculpatului, or alte probe ce ar înlătura dubiile ce rezultă din aceste materiale

probatorii nu se atestă.

De asemenea indică apărarea că, nu s-a înlăturat de instanță dubiul în probarea

învinuirii vizând adresarea lui Scalenciuc Liuba la medicul traumatolog în luna

februarie 2018, adică peste o lună și la care nu a sesizat despre acțiuni violente ale

soțului, or în caz contrar medicul traumatolog ar fi sesizat organele de drept, fapt ce nu

se atestă și creează dubii în probarea învinuirii neînlăturate de instanță și ce se tratează

în favoarea învinuitului.

A comunicat că, adresarea la poliție în legătură cu cazul încriminat tocmai peste

10 luni se explică în legătură cu existența litigiului civil privind desfacerea căsătoriei.

În cadrul urmăririi penale și în instanța de judecată Scalenciuc Liuba a depus cerere

prin care solicită neatragerea la răspundere a inculpatului.

În ședința de judecată partea vătămată Scalenciuc Liuba și martorul Vivat

Carolina folosindu-se de drepturile procedurale au refuzat să dea declarații, respectiv

acuzarea și instanța de judecată nu a putut face uz de aceste probe invocate în

rechizitoriu.

Astfel, se atestă că, instanța de judecată a făcut referire în sentință în motivarea

condamnării inculpatului la probe neconcludente și nepertinente învinuirii formulate,

care nu dovedesc comiterea actelor de violență în familie în luna ianuarie 2018 urmate

de leziuni medii, bazându-și sentința pe presupuneri, incompatibile cu prezumția de

nevinovăție, prevăzută în art. 8 Cod de procedură penală, iar probe suficiente ce ar

demonstra învinuirea nu au fost descrise în sentință, totodată și nici dubiile nu au fost

înlăturate și tratate în favoarea inculpatului, instanța de fapt nemotivând soluția de

condamnare.

2021 au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către partea vătămată

Scalenciuc Liuba și avocatul David Larisa în interesele inculpatului Vivat Radu, a fost

admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura raionului Cahul, Vîhodeț Inna,

casată parțial sentința, în partea stabilirii pedepsei și pronunțată în această parte o nouă

5

hotărâre prin care lui Vivat Radu recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2011

alin.(2) lit.c) Cod penal, la 3 ani închisoare, conform art.90 Cod penal, s-a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 4 ani.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, deși, inculpatul

Vivat Radu nu și-a recunoscut culpa potrivit învinuirii formulate, din examinarea

probelor directe și indirecte administrate în cauza penală, în ansamblu rezultă că, acesta

a adoptat poziția negării infracțiunii săvârșite, și-a dat perfect seama de actele pe care

le-a comis, de gravitatea acestora și penalitatea lor, privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art.2011 alin.(2) lit.c) Cod penal.

Aceste circumstanțe au fost stabilite prin totalitatea de probe administrate la

materialele cauzei penale fiind apreciate, cu respectarea prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere a pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Astfel, vinovăția inculpatului Vivat Radu în comiterea faptei imputate se

demonstrează prin: - declarațiile martorului Bălan Raisa (f.d.247-248,vol.II); -

martorului Mogăldea Veronica (f.d.249,vol.II); - cererea lui Scalenciuc Liuba din 09

octombrie 2018 (f.d.6,vol.I) potrivit căruia solicită a fi luate măsuri cu soțul său Vivat

Radu, care permanent o agresează fizic, o amenință cu răfuiala fizică; - ordinul de

restricție de urgentă din 09 octombrie 2018 (f.d.13,vol.I) potrivit căruia s-a constatat

că Vivat Radu pe perioada a mai multor ani, periodic, odată la 2-3 luni agresează fizic

soția sa Scalenciuc Liuba și xxxxx. La data de 09 octombrie 2018 ultimul a apucat-o

pe fiica sa de gât și le-a amenințat cu răfuială fizică;- raportul de constatare

nr.201811D0354 din 11 octombrie 2018 (f.d.24-25,vol.I) potrivit căruia se atestă la

Scalenciuc Liuba fractura coastelor IX și X din stânga, ce condiționează dereglarea

sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie; - procesul-verbal de ridicare

a obiectelor și documentelor din 12 octombrie 2018 (f.d.26-58,vol.I) potrivit căruia

este anexată discuția purtată de inculpatul Vivat Radu cu partea vătămată Scalenciuc

Liuba, potrivit căruia se atestă înjurături și amenințări în adresa victimei; - ordonanța

de protecție emisă de Judecătoria Cahul sediul Central din 12 octombrie 2018

(f.d.60,vol.I) în privința lui Vivat Radu; - procesul-verbal de consemnarea plângerii lui

Scalenciuc Liuba din 23 noiembrie 2018 (f.d.71,vol.I) prin care solicită luarea

măsurilor cu soțul său Vivat Radu, care în ianuarie 2018, a aplicat violență fizică; -

raportul de expertiză medico-legală nr.201911D0050 din 18 martie 2019 (f.d.115-

116,vol.I) potrivit căruia la Scalenciuc Liuba s-a constatat fractura coastelor IX și X

din stânga, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și se califică medico-

legal ca vătămare corporală medie.

În cadrul ședinței instanței de fond a fost audiat în calitate de martor Sarandi

Efimia (f.d.246,vol.I) care a declarat că, Vivat Radu îi este rudă, nepot de pe frate iar

partea vătămată este soția acestuia.

Rezumând normele de drept în raport cu circumstanțele de fapt, instanța de apel a

constatat cu certitudine că, în acțiunile inculpatului Vivat Radu este prezentă latura

obiectivă a infracțiunii de violență în familie, or, în cadrul cercetării judecătorești a fost

dovedit faptul că, în luna ianuarie 2018, aflându-se la domiciliul comun, și acționând

6

cu intenție directă, fiind conștient de caracterul acțiunilor sale prejudiciabile, fără

careva motiv întemeiat, a numit-o cu cuvinte indecente și înjositoare pe soția sa

Scalenciuc Liuba, care conform art. 1331 Cod penal îi este membru de familie. În

continuarea acțiunilor sale ilegale Vivat Radu, având scopul de a provoca leziuni

corporale și suferințe psihice, i-a aplicat lui Scalenciuc Liuba mai multe lovituri cu

pumnii și picioarele în regiunea capului și pe diferite părți ale corpului, prin ce: i-a

cauzat vătămare medie care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată,

manifestată prin fractura coastelor-IX și X din stânga, prin ce ia provocat lui Scalenciuc

Liuba dureri fizice și psihice.

Faptul aplicării violenței în familie, a fost confirmat prin cererea părții vătămate

Scalenciuc Liuba din 09 octombrie 2018 adresată IP Cahul, ordinul de restricție de

urgentă din 09 octombrie 2018 emis de Inspectoratul de Poliție Cahul, în privința lui

Vivat Radu, raport de constatare nr.201811D0354 din 11 octombrie, proces-verbal de

ridicare a obiectelor și documentelor din 12 octombrie 2018 potrivit căruia este anexată

discuția purtată de inculpatul Vivat Radu cu partea vătămată Scalenciuc Liuba,

ordonanța de protecție emisă de Judecătoria Cahul sediul Central din 12 octombrie

2018 în privința lui Vivat Radu; proces-verbal de consemnarea plângerii lui Scalenciuc

Liuba din 23 noiembrie 2018 prin care solicită luarea măsurilor cu soțul său Vivat

Radu, raport de expertiză medico-legală nr.201911D0050 din 18 martie 2019,

declarațiile martorilor Balan Raisa și Mogăldea Veronica.

În asemenea circumstanțe, s-a constatat legătura de cauzalitate dintre fapta

prejudiciabilă, manifestată prin aplicarea loviturilor cu mâni și picioare soției sale, de

către inculpat, și urmările prejudiciabile, sub formă de leziuni corporale calificate ca

vătămări medie ce condiționează dereglarea sănătății de lungă durată, fapt confirmat

prin raportul de expertiză medico-legală nr.201911D0050 din 18 martie 2019.

Pe rațiunile înserate a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea avocatului David

Larisa privind achitarea inculpatului Vivat Radu pe motiv că, acuzarea nu a prezentat

probe suficiente ce ar demonstra că Vivat Radu în ianuarie 2018 ar fi lovit-o pe soția

sa cu mâinile și picioarele și i-ar fi cauzat leziuni medii acestuia.

Instanța de apel a respins argumentul avocatului precum că, martorul Balan Raisa

nu a comunicat nici la urmărirea penală și nici la instanța de judecată, despre cazul de

violență în familie incriminat din luna ianuarie 2018 întrucât, leziunile corporale

obținute de partea vătămată sunt confirmate prin raportul de expertiză medico-legală

nr.201911D0050 din 18 martie 2019. Faptul că martorul Balan Raisa, în declarațiile

sale îl caracterizează pe Vivat Radu ca o persoană responsabilă și care a contribuit la

educarea copilului, nu demonstrează că, inculpatul în luna ianuarie 2018, nu a numit-o

pe soția sa cu cuvinte necenzurate și nu i-a aplicat lovituri cu pumnii pe diferite părți

ale corpului. Or, reieșind din copia conversației inculpatului și a părții vătămate acesta

o amenința și o înjura, fapt ce demonstrează relațiile tensionate între ei.

În aceiași ordine de idei au fost respinse și afirmațiile avocatului precum că, nici

martorul Mogîldea Veronica nu a relatat în declarații despre acțiuni violente comise de

inculpat în privința victimei în luna ianuarie 2018, despre fractura coastelor în luna

ianuarie. Or, martorul Mogîldea Veronica a declarat că, în anul 2018 Scalenciuc Liuba

7

des înnopta la ea deoarece era agresată de inculpat, iar reieșind din procesul-verbal de

consemnare a plângerii lui Scalenciuc Liuba din 23 noiembrie 2018 (f.d.71,vol.I)

ultima solicită luarea măsurilor cu soțul său Vivat Radu, care în ianuarie 2018, a aplicat

violență fizică, aplicându-i lovituri cu pumnul pe diferite părți ale corpului, provocând-

ui leziuni corporale medii.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a stabilit că, la comiterea faptei

incriminate, inculpatul Vivat Radu a manifestat o intenție directă, având în vedere că

acesta își dădea seama că aplică lovituri soției sale cu numirea cuvintelor indecente,

înjositoare în adresa părții vătămate Scalenciuc Liuba.

Au fost respinse ca neîntemeiate și argumentele avocatului precum că, raportul de

expertiză atestă prezența leziunilor în urma examinării actelor medicale a adresării

mediului traumatolog în luna februarie 2018 și nu ianuarie 2018 cât și nu se atestă

legătura cauzală între leziunile și acțiunile inculpatului. Or, în cadrul urmăririi penale,

partea vătămată Scaleniuc Liuba a declarat la data de 09 octombrie 2018 că, în luna

ianuarie 2018, soțul său Vivat Radu a agresat-o fizic la domiciliu, fiind fracturate 2

coaste.

A menționat avocatul că, de către instanța de fond nu s-a înlăturat nici un dubiu

în probarea învinuirii aduse inculpatului, precum că, Scalenciuc Liuba s-a adresat la

medic în luna februarie 2018 peste o lună la care nu a sesizat despre acțiuni violente

din partea soțului său și abia la data de 23 noiembrie 2018 depune plângere la IP Cahul

pentru acțiunile din ianuarie 2018.

Colegiul judiciar a reținut că, s-au confirmat elemente constitutive ale infracțiunii

imputate inculpatului Vivat Radu, fiind pe deplin adeverite, în instanța de fond, cât și

verificate pe parcursul judecării cauzei în instanța de apel.

Cu referire la argumentul avocatului precum că, în ședința de judecată partea

vătămată Scalenciuc Liuba și martorul xxxxx, folosindu-se de drepturile procedurale

au refuzat să dea declarații, respectiv acuzarea și instanța de judecată nu au putut face

uz de aceste probe invocate în rechizitoriu, instanța de apel a menționat că, refuzul

părții vătămate Scalenciuc Liuba și martorului minor xxxxx nu condiționează vinovăția

inculpatului lui Vivat Radu, or vinovăția acestuia este dovedită prin probele

administrate și cercetate în cauză.

A fost respins argumentul avocatului precum că, instanța de judecată a omis să

supună aprecierii raportul de expertiză medico-legală din 12 martie 2019, prin care nu

se exclude cauzarea leziunilor de la căderea de la înălțimea propriului corp, or atât

partea vătămată Scalenciuc Liuba cât și martorul Mogîldea Veronica au declarat că, în

anul 2018 Scalenciuc Liuba a fost agresată fizic de soțul său.

În baza celor menționate, instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului

Vivat Radu, sunt plasate anume sub aspect penal, fapta fiind dovedită prin probe

pertinente și concludente, care coroborează între ele, iar în cele din urmă acțiunile

acestuia just au fost încadrate în condițiile normei vizate de art. 2011 alin.(2) lit. c) Cod

penal. În consecință, apelurile declarate de apărătorul inculpatului, avocatul David

Larisa și de partea vătămată Scalenciuc Liuba au fost respinse ca nefondate.

8

Cât privește pedeapsa penală, Colegiul judiciar a considerat justă poziția instanței

de fond, privind stabilirea pedepsei inculpatului Vivat Radu sub formă de 3 ani

închisoare, în temeiul art.90 Cod penal, a suspendat pedeapsa închisorii, însă eronat a

stabilit termenul de probațiune de 2 ani.

Colegiul judiciar a considerat necesar că, la stabilirea termenului de probațiune,

urmează să fie analizat comportamentul persoanei pe întreagă perioada a vieții sale

până la comiterea infracțiunii, și după comiterea infracțiunii, deoarece momentul

comiterii infracțiunii, reprezintă doar o perioada scurtă, care nu permite de a analiza

personalitatea persoanei, doar în baza acestei perioade.

Instanța de apel a conchis că, inculpatul a comis o infracțiune intenționată din

categoria infracțiunilor grave, iar instanța de fond eronat a constatat că fapta imputată

inculpatului face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave și reieșind din

circumstanțele cauzei, lipsa circumstanțelor antenate și agravante, este căsătorit, are un

copil minor la întreținere, luând în considerație și atitudinea inculpatului față de cele

săvârșite, precum că acesta nu este la prima încălcare stabilită de legea penală.

Respectiv, la stabilirea termenului de probațiune, Colegiul judiciar a considerat

necesar a stabili inculpatului Vivat Radu recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.2011 alin.(2) lit. c) Cod penal, condamnat la 3 ani închisoare, conform

art.90 Cod penal, un termen de probațiune de 4 ani.

Totodată, Colegiul judiciar a considerat că, aplicarea pedepsei cu închisoare cu

executare reală, în speță nu este echitabilă, or, o pedeapsă prea aspră generează apariția

unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit, în temeiul dat respingând solicitarea

procurorului privind executarea pedepsei reale față de Vivat Radu fără a fi aplicate

prevederile art.90 Cod penal și suspendată pedeapsă cu stabilirea termenului de

probațiune.

Cât privește încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Vivat Radu

în beneficiul statului pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară în sumă de 320

lei, prin prisma prevederilor art.227-229 și art.143 Cod de procedura penală, Colegiul

judiciar a ajuns la concluzia de a respinge solicitarea avocatului privind respingerea

încasării cheltuielilor judiciare în sumă de 320 lei.

stat, procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru, de către

avocatul David Larisa în numele inculpatului Vivat Radu și de către partea vătămată

Scalenciuc Liuba.

4.1 Acuzatorul de stat invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și

10) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei

în latura penală în partea suspendării executării pedepsei stabilite, în baza art.90 Cod

penal și rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, care să fie dispusă

executarea de către Vivat Radu, a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare în penitenciar de

tip semiînchis.

În motivarea recursului ordinar acuzarea invocă:

9

- la stabilirea pedepsei, instanțele de judecată au interpretat eronat regulile de

individualizare a pedepsei penale, au aplicat neîntemeiat în privința inculpatului Vivat

Radu prevederile art.90 Cod penal;

- instanța de apel a ignorat aceste criterii de individualizare a pedepsei, deoarece

nu a studiat multilateral, în deplină măsură și obiectiv, toate circumstanțele și datele

prezentate și anume:

- circumstanțele cauzei, inculpatul Vivat Radu fără careva motiv întemeiat, a

numit-o cu cuvinte indecente și înjositoare pe soția sa Scalenciuc Liuba și având scopul

a provoca leziuni corporale și suferințe psihice, i-a aplicat lui Scalenciuc Liuba mai

multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și pe diferite părți ale

corpului, prin ce: i-a cauzat vătămare medie care condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată, manifestată prin fractura coastelor- IX și X din stânga, prin ce ia provocat

lui Scalenciuc Liuba dureri fizice și psihice;

- gravitatea infracțiunii săvârșite, și anume că, inculpatul Vivat Radu a comis o

infracțiune intenționată, care se atribuie la categoria infracțiunilor GRAVE;

- careva circumstanțe atenuante sau circumstanțele agravante nu au fost stabilite;

- personalitatea inculpatului care la evidența medicului narcolog și la evidența

medicului psihiatru nu se află, anterior a fost judecat: - prin sentința Judecătoriei

Taraclia din 09.12.2009, în baza art.217 alin. (2) Cod penal; - prin sentința Judecătoriei

Cahul din 17.02.2011, în baza art.362 alin. (1) Cod penal;

- comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii, și anume, inculpatul

nu s-a căit sincer de cele comise, nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate

și nu a colaborat cu organele de drept în vederea stabilirii adevărului pe cauza penală.

Astfel, reieșind din motivele și metodele comiterii infracțiunii, inculpatul se

prezintă a fi o persoană social - periculoasă, și doar privarea de libertate va putea

îngrădi societatea de la manifestarea unor acțiuni de acest gen din partea lui Vivat

Radu. Consideră că pedeapsa aplicată lui Vivat Radu (aplicarea prevederilor art. 90

Cod penal) și menținută de către instanța de apel, va fi apreciată ca atitudinea tolerantă

a statului față de aceste categorii de infracțiuni, ce va submina încrederea societății în

eficiența și echitatea justiției.

4.2 Avocatul David Larisa invocând temeiurile prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6)

și 10) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei și a

sentinței pe motivul ilegalității, netemeiniciei și nemotivării, cu dispunerea achitării

inculpatului de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(2) lit. c) Cod penal,

în temeiul art.390 alin.(1) pct. 1 Cod de procedură penală, deoarece nu s-a constatat

existența faptului infracțiunii și reabilitarea inculpatului în temeiul art.390 alin.(3) Cod

de procedură penală. Respingerea cerințelor de achitare a cheltuielilor de judecată din

contul inculpatului ca fiind neîntemeiate și ilegale.

În motivarea recursului ordinar apărarea invocă:

- acuzarea nu a prezentat careva probe suficiente ce ar demonstra învinuirea

încriminată inculpatului Vivat Radu și anume că în ianuarie 2018 ar fi lovit-o pe soția

sa cu mâinile și picioarele și i-ar fi cauzat leziuni medii acesteia, fapt ce condiționează

casarea sentinței cu achitarea acestuia;

10

- instanțele de fond au dat o apreciere greșită declarațiile martorilor Bălan Raisa

și Mogîldea Veronica, care nu comunică despre cazul de violentă în familie încriminat

din luna ianuarie 2018, or inculpatului îi sunt încriminate acțiuni comise în luna

ianuarie 2018;

- instanțele de fond fac referire la cererea din 09.10.2018 din conținutul căreia

nu se indică despre acțiuni violente cu cauzarea de leziuni medii în luna ianuarie 2018,

cererea este depusă după 10 luni motiv fiind litigiu civil existent de desfacere a

căsătoriei;

- de asemenea instanțele de fond fac referire la probe necercetate în cadrul ședinței

de judecată, fapt ce se atestă prin ne consemnarea în procesul verbal cum sânt f.d.115-

116 raport de expertiză medico-legală din 18.03.2019, f.d.136 ordin de restricție de

urgență, fapt ce contravine prevederilor art.384 alin.(4) Cod de procedură penală;

- aceste probe nici nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea acțiunilor

violente incriminate potrivit actului de învinuire, or în primul rând raportul de expertiză

atestă prezența leziunilor în urma examinării actelor medicale urmare a adresării la

medicul traumatolog în luna februarie 2018 și nu ianuarie, iar în al doilea rând nu se

atestă prin careva probe legătura cauzală între leziuni și acțiunile inculpatului, iar cât

vizează ordinul de protecție din conținutul acestuia de asemenea nu se desprinde

eliberarea acestuia pentru acțiuni violente comise de inculpat în luna ianuarie 2018, dar

eliberat din alte motive. Or, potrivit ordonanței, Scalenciuc Liuba nu sesizează despre

acte de violență din ianuarie 2018, dar nu din octombrie 2018 și nu se reține despre

acte de violență din 2018;

- instanța a omis să supună aprecierii raportul de expertiză medico legală din 12

martie 2019, prin care nu se exclude cauzarea leziunilor de la căderea de la înălțimea

propriului corp, circumstanță ce urmează a fi tratată în favoarea inculpatului, or nu s-a

dovedit contrariul și nu au fost înlăturate dubiile în probarea învinuirii. Totodată din

raport se atestă prezența leziunilor corporale atestate din documentele medicale supuse

examinării de traumatolog în urma examinării cet. Scalenciuc Liuba în luna februarie

2018 și nu ianuarie 2018, adică peste o lună. mai mult nu se atestă legătura cauzală

dintre aceste leziuni atestate în februarie 2018 de medicul traumatolog, descrise în

raportul de expertiză și acțiunile inculpatului.

- instanța de apel contrar prevederilor art.7,75Cod penal, neîntemeiat a mărit

termenul de probă, neluând în considerație că acesta este caracterizat pozitiv, partea

vătămată nu are pretenții față de acesta, locuiesc în continuare împreună în familie, are

un copil minor la întreținere, invalid de gradul 3, lipsa circumstanțelor agravante, iar

faptul că acesta anterior a fost condamnat aceasta a avut loc cu mult timp în urmă,

antecedentele fiind stinse, condamnarea anterioară neavând tangență cu fapta

încriminată.

4.3 Partea vătămată Scalenciuc Liuba neinvocând careva temeiuri prevăzute la

art.427 alin.(1) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei

cu dispunerea achitării inculpatului.

În motivarea recursului partea vătămată invocă că, sentința și decizia sunt ilegale

și pot lipsi familia de surse de existență, deoarece inculpatul este prea aspru condamnat,

11

are o fiică studentă cu care locuiesc împreună, nu are bani cu ce achita contractul pentru

studii și nu poate pleca la muncă peste hotarele țării.

Prin sentința pronunțată li se va strica viitorul, atît al ei cât și al copilului care este

atașat de tatăl său. Instanțele de fond nu au luat în considerație faptul că, atît ea cât și

fiica au refuzat să dea declarații. Consideră că, a fost o neînțelegere pe moment în

familie legată de cererea de desfacere a căsătoriei, care a fost retrasă deoarece și-au

rezolvat problemele. Soțul său Vivat Radu nu este vinovat, poartă și ea o parte din vină

ce a dus la conflict.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit textului recursurilor se invocă, temei de casare a deciziei instanței de apel

prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod procedură penală, susținând că, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; s-au aplicat pedepse individualizate

contrar prevederilor legale.

5.1 Referitor la temeiul de recurs invocat de recurenți, prin prisma art.427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, care stabilește că, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel, în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal

constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de

apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414, 415, 417 alin. 8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată. Instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate

în apelurile apărării și acuzării, motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii

atacate, dispozitivul fiind expus clar și instanța de apel nu a admis nici o eroare gravă

de fapt.

Colegiul constată că, temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală la care se referă recurenții nu persistă în cauză, deoarece, instanța de apel la

adoptarea soluției de respingerea a apelului apărării și admitere a apelului acuzării în

partea executării pedepsei, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și

întemeiată. Totodată, instanța de recurs apreciază, că decizia instanței de apel cuprinde

12

motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de

apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă

rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În continuare, Colegiul penal constată că, apărarea critică modul de apreciere a

probelor de către instanța de apel, considerând-o ca necorespunzătoare circumstanțelor

de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute de către instanța de recurs

deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării cauzei,

instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate în urma

examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de

lege, atât pe cele obținute în procesul urmăririi penale cât și în cadrul ședințelor de

judecată, cât ale apărării atât și ale acuzării, fapt ce face, ca concluzia despre vinovăția

lui Vivat Radu privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c)

Cod penal, să fie întemeiată și legală.

Totodată, Colegiul penal statuează că, critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată

de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter

procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține

de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs.

Din considerentele expuse, Colegiul penal respinge argumentele recurentului în

partea dată, ca fiind de jure inadmisibile.

Totodată, Colegiul penal menționează că, instanța de apel menținând sentința

primei instanțe și-a argumentat soluția prin faptul că, aplicarea violenței în familie, a

fost confirmată prin cererea părții vătămate Scalenciuc Liuba din 09 octombrie 2018

adresată IP Cahul potrivit căreia solicită a lua măsuri cu soțul său Vivat Radu, care

permanent o agresa fizic, ordinul de restricție de urgentă din 09 octombrie 2018 emis

de Inspectoratul de Poliție Cahul, în privința lui Vivat Radu, raport de constatare

nr.201811D0354 din 11 octombrie 2018 potrivit căruia la partea vătămată se atesta

vătămări corporale medii, proces-verbal de ridicare a obiectelor și documentelor din

12 octombrie 2018 potrivit căruia este anexată discuția purtată de inculpatul Vivat

Radu cu partea vătămată Scalenciuc Liuba în care se atestă înjurături și amenințări în

adresa victimei, ordonanța de protecție emisă de Judecătoria Cahul sediul Central din

12 octombrie 2018 în privința lui Vivat Radu; proces-verbal de consemnarea plângerii

lui Scalenciuc Liuba din 23 noiembrie 2018 prin care solicită luarea măsurilor cu soțul

său Vivat Radu, raport de expertiză medico-legală nr.201911D0050 din 18 martie

2019, declarațiile martorilor Balan Raisa și Mogăldea Veronica, probe care sânt

descrise și analizate obiectiv în decizia atacată, motiv din care urmează a fi respins

argumentul apărării precum că, acuzarea nu a prezentat careva probe suficiente ce ar

demonstra învinuirea încriminată inculpatului Vivat Radu.

De asemenea, instanța de recurs relevă, că argumentele apărării invocate în

recurs precum că, probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului în

comiterea acțiunilor violente incriminate potrivit actului de învinuire, au fost obiect de

13

dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a punctat minuțios și argumentat

respingând toate alegațiilor invocate, pe care Colegiul penal le însușește, ceia ce este

în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile

Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, în pct.37 al Hotărârii a statuat

că, dacă art.6 § 1 din Convenția EDO obligă instanțele să își motiveze deciziile, acesta

nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria A nr. 288). Cu toate

acestea, noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat

decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod,

să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi

mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle împotriva

Finlandei, 19 decembrie 1997).

Instanța de recurs conchide că, toate probele materiale administrate în cauză

coroborează între ele și indică direct la Vivat Radu, ca fiind persoana care a comis

infracțiunea prevăzută de art.2011 alin.(2) lit. c) Cod penal.

Argumentul apărării precum că, nu a fost supus aprecierii raportul de expertiză

medico legală din 18 martie 2019, potrivit căruia nu se exclude cauzarea leziunilor

de la căderea de la înălțimea propriului corp, urmează a fi respins. Or, potrivit

concluziei raportului de expertiză în pct. 2 se atestă că, „luând în considerație

caracterul fracturilor costale, formarea lor este mai mult probabilă la lovituri directe

cu pumnii și picioarele și mai puțin probabilă la căderea de la înălțimea propriului

corp”. Mai mult, atît partea vătămată, martorii cât și probele administrate la materialele

cauzei confirmă faptul că în anul 2018 Scalenciuc Liuba a fost agresată fizic de soțul

său Vivat Radu.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, instanțele de fond fac referire

la probe necercetate în cadrul ședinței de judecată, fapt ce se atestă prin ne

consemnarea în procesul verbal cum sânt f.d.115-116 raport de expertiză medico-

legală din 18.03.2019, f.d.136 ordin de restricție de urgență, fapt ce contravine

prevederilor art.384 alin.(4) Cod de procedură penală Colegiul penal ține să

menționeze că, acesta urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat, deoarece potrivit atît

procesului verbal al ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 235, Vol.I) cât și din

instanța de apel (f.d. 76-77, vol. II) se atestă cercetarea acestor probe astfel sentința

fiind în corespundere cu prevederile art. 384 Cod de procedură penală.

Mai mult, Colegiul menționează că, potrivit recursului apărării nu se atestă o

argumentare a ilegalității hotărârii atacate, fiind expus textul apelului.

5.2 Potrivit textului recursurilor, Colegiul penal atestă că, autorii critică decizia

instanței de apel, prin prisma pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care

stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recursuri, constată că, o astfel de

eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea cauzei, lipsind temeiuri de implicare a

instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanța de apel

14

menținând sentința în partea individualizării pedepsei aplicate inculpatului Vivat Radu

în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal, cu aplicarea art. 90 Cod penal corect și-a

motivat soluția adoptată, pedeapsa fiind echitabilă și în limitele legii penale.

La fel, Colegiul penal reține că, acuzatorul de stat potrivit recursului este de acord

cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului însă critică decizia adoptată numai referitor la condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei în privința inculpatului, conform art. 90

Cod penal, considerând că nu este proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și

vinovăția autorului.

Sub aspectul prevederilor art. 61 și art. 75 Cod penal, Colegiul statuează că

pedeapsa este echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor

lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor, statului și întregii

societăți, perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte

persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția

unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă

generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și

nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului penal, în prezenta

speță, nu și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs invocat, deoarece instanța de apel

și-a motivat întemeiat soluția adoptată, la menținerea soluției primei instanțe cu privire

la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului sub formă de 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea de care a fost recunoscut vinovat, acordând deplină eficiență prevederilor

art.art. 7, 61, 75, Cod penal, nefiind admise careva erori de către instanța de apel la

termenul de probațiune stabilit la executarea pedepsei cu închisoare, conform art. 90

Cod penal de 4 ani.

Referitor la argumentul acuzării precum că, la individualizarea pedepsei

inculpatului nu s-a ținut cont de totalitatea circumstanțelor cauzei, gravitatea

infracțiunii, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspundere, personalitatea

inculpatului, comportamentul inculpatului după comiterea infracțiunii Colegiul penal,

nu îl va considera suficient pentru a interveni în hotărârea atacată, deoarece, instanța

de apel, la stabilirea pedepsei inculpatului a reținut anume aceste circumstanțe, astfel

nefiind comisă nici o eroare de drept, pedeapsa fiind în limitele normelor legale, iar

argumentul acuzării precum că, inculpatul anterior a fost condamnat, nu poate fi reținut

pentru excluderea art. 90 Cod penal or, acesta a fost condamnat în 2009 și 2011 pentru

comiterea infracțiunilor ușoare, antecedentele penale sunt stinse, circumstanțe

atenuante și agravante nu au fost stabilite, este căsătorit, are un copil minor la

întreținere, la evidența medicului narcolog și la evidența medicului psihiatru nu se află.

15

În prezenta cauză supusă judecării, instanța de recurs reține că, concluzia instanței

de apel, prin care a reținută poziția instanței de fond, privind stabilirea pedepsei

inculpatului Vivat Radu sub formă de 3 ani închisoare, considerând necesar a suspenda

condiționat executarea închisorii pe un termen de probațiune de 4 ani este una legală și

întemeiată

Astfel că, Colegiul penal este solidar cu concluzia instanței de apel privind

suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilită inculpatului pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod Penal pe o perioadă de 3 ani, fiind

luat în considerație toate circumstanțele și datele prezentate, fapt ce demonstrează că

scopul pedepsei poate fi atins și cu aplicarea în privința acestuia a prevederilor art.90

Cod penal, adică condamnarea cu suspendarea executării pedepsei cu închisoare.

Ținând cont de toate împrejurările cauzei, având în vedere atât principiul

umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal,

instanța de recurs consideră că, nu este rațională executarea pedepsei reale cu

închisoarea de către inculpat, iar instanța de apel just a conchis de a menține aplicarea

în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal, fiindu-i suspendată condiționat

executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 4 ani.

Astfel, instanța de recurs apreciază că, la stabilirea modalității de executare a

pedepsei, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75-77 Cod

penal, a constatat că, pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce

corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, nefiind justificată

solicitarea procurorului privind excluderea aplicării dispozițiilor art. 90 Cod penal, în

privința lui Vivat Radu.

Urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat argumentul apărării precum că, instanța

de apel contrar prevederilor art.7,75Cod penal, neîntemeiat a mărit termenul de

probă, neluând în considerație că acesta este caracterizat pozitiv, partea vătămată nu

are pretenții față de acesta, locuiesc în continuare împreună în familie, are un copil

minor la întreținere, invalid de gradul 3, lipsa circumstanțelor agravante, iar faptul că

acesta anterior a fost condamnat aceasta a avut loc cu mult timp în urmă,

antecedentele fiind stinse, condamnarea anterioară neavând tangență cu fapta

încriminată.

La acest capitol, stabilirea modalității de executare a pedepsei, Colegiul penal

relevă că, prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor

alin. (1) art. 90 Cod penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație

a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a pedepsei.

Ținând cont de prevederile art. 90 Cod penal, Colegiul penal consideră întemeiată

concluzia instanței de apel privind mărirea termenului de probațiune în privința

inculpatului la 4 ani, deoarece nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea

condiționată a pedepsei cu închisoare în privința inculpatului pe termenul stabilit de

prima instanță de 2 ani, deoarece personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei

conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da dovadă de clemență.

16

Din aceleași considerente urmează a fi respinse și argumentele părții vătămate

Scalenciuc Liuba cu privire la pedeapsa prea aspră aplicată inculpatului. Or, instanța

de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a stabilit inculpatului un termen

de probațiune, mai mare, de 4 ani fiind analizat comportamentul persoanei pe întreagă

perioada a vieții sale până la comiterea infracțiunii.

Potrivit celor menționate, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu și-au găsit

confirmare temeiurile de recurs la care fac referire recurenții și nu sânt motive de a

interveni în soluția adoptată, deoarece hotărârea instanței de apel cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, iar pedeapsa aplicată inculpatului a fost individualizată

potrivit legii.

Conform art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Având ca reper cele menționate supra, Colegiul penal concluzionează asupra

inadmisibilității recursurilor declarate de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru, de către avocatul David

Larisa în numele inculpatului Vivat Radu și de către partea vătămată Scalenciuc Liuba

ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de circumscripție Cahul - Calendari Dumitru, de către avocatul

David Larisa în numele inculpatului Vivat Radu și de către partea vătămată Scalenciuc

Liuba, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie

2021, în cauza penală privindu-l pe Vivat Radu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivată la 09 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

17