1ra-257/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1ra-257/2022 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-257/2022

(1-18018239-01-1ra-22022022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Iurie DIACONU

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, avocatul

Dumitran Ignat în numele lui Buia Dragoș și avocatul Dorfman Igor în numele Buia

Mihail, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 06 octombrie 2021, în cauza penală privindu-i pe

BUIA Mihail Xxxxx, născut la

xx xxxxxxxx xxxx, originar și locuitor al mun.

Xxxxx, str. Xxxxxxxx xx;

BUIA Dragoș Xxxxxx, născut la

xx xxxxx xxxx, originar și locuitor al mun. Xxxxx,

str. Xxxxxxx xx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 10.10.2018 – 10.03.2020;

Instanța de apel: 04.05.2020 – 06.10.2021;

Instanța de recurs: 22.02.2022- 06.04.2022.

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

C O N S T A T Ă:

Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

1

Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probă de 2 ani.

Buia Dragoș a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal la 3 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a

executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probă de 2 ani.

De la Buia Mihail s-a încasat în beneficiul lui Șeremet Vitalie prejudiciul

moral, cauzat prin infracțiune, în mărime de 7 000 lei.

De la Buia Dragoș s-a încasat în beneficiul lui Șeremet Vitalie prejudiciul

moral, cauzat prin infracțiune, în mărime de 7 000 lei.

De la inculpații Buia Mihail și Buia Dragoș s-a încasat, în mod solidar în

beneficiul lui Șeremet Vitalie cheltuielile judiciare, cu titlul de asistență juridică în

mărime de 4 000 lei.

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor

judiciare din contul inculpaților în mărime de 768 lei, ca fiind neîntemeiată.

data de 08 iulie 2017, aproximativ la ora 05.00 minute, aflându-se în regiunea pieței

centrale din municipiul Cahul, adică într-un loc care prin natura sa și destinația lui

este întotdeauna accesibil publicului, fiind de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu Buia Dragoș, din intenții huliganice, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o

lipsă vădită de respect față de societate și obrăznicie deosebită, exprimându-se cu

cuvinte necenzurate ce înjosesc onoarea și demnitatea, în mod intenționat, fără

careva motiv întemeiat, a aplicat lui Șeremet Vitalie, multiple lovituri cu mâinile și

picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice și leziuni corporale

„ușoare”.

Prin acțiunile sale, Buia Mihail a comis infracțiunea, prevăzută de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc obrăznicie deosebită, săvârșită de

două persoane.

Buia Dragoș, la data de 08 iulie 2017, aproximativ la ora 05.00, aflându-se în

regiunea pieței centrale din municipiul Cahul, adică într-un loc care prin natura sa și

destinația lui este întotdeauna accesibil publicului, fiind de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu Buia Mihail, din intenții huliganice, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, încălcând grosolan ordinea publică,

exprimând o lipsă vădită de respect față de societate și obrăznicie deosebită,

exprimându-se cu cuvinte necenzurate ce înjosesc onoarea și demnitatea, în mod

intenționat, fără careva motiv întemeiat, a aplicat lui Șeremet Vitalie, multiple

2

lovituri cu mâinile și picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice

și leziuni corporale „ușoare”.

Prin acțiunile sale, Buia Dragoș a comis infracțiunea, prevăzută de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum

și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită,

săvârșită de două persoane.

3.1. Procurorul în Procuratura raionului Cahul, Inna Vîhodeț, prin care a

solicitat casarea parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei inculpaților și în

latura civilă, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie

stabilită lui Buia Mihail, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis și în conformitate cu art. 90 alin. (1), Cod penal, de suspendat

condiționat pedeapsa stabilită lui Buia Mihail, pe un termen de probă de 5 ani. A-i

stabili lui Buia Dragoș, în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, iar în conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, de suspendat

condiționat pedeapsa stabilită lui Buia Dragoș, pe un termen de probă de 5 ani. A

încasa de la Buia Mihail și Buia Dragoș cheltuieli judiciare, în mărime de 768 lei.

Acțiunea civilă de admis.

În motivarea apelului a indicat că:

- prima instanță just a apreciat circumstanțele de fapt și de drept, iar acțiunile

inculpaților corect au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă i-

a fost stabilită lui Buia Mihail și Buia Dragoș o pedeapsa neechitabilă, nefiind

apreciate circumstanțele ce țin de comportamentul inculpatului în timpul și după

consumarea infracțiunilor;

- în partea stabilirii pedepsei în privința lui Buia Mihail, instanța de fond nu

a luat în calcul caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite. Instanța nu

a efectuat o analiză completă a personalității inculpaților, urmărind în acest sens

comportarea lor în viața socială, atitudinea și modul de manifestare a acestora în

fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul

își apreciază fapta social periculoasă, conduita bună; stăruința depusă pentru a

înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită și comportarea

sinceră în cursul procesului;

- circumstanțe atenuante în baza art. 76 Cod penal la examinarea cauzei și la

stabilirea pedepsei inculpaților nu au fost stabilite, fiind stabilite circumstanțe

agravante, și anume că inculpatul Buia Mihail anterior a fost judecat, antecedentul

penal nefiind stins;

- la refuzul de a încasa cheltuielile judiciare din contul inculpaților, instanța

de judecată nu a stabilit că încasarea acestora poate influența substanțial asupra

3

situației materiale a persoanelor care se află la întreținerea inculpatului Buia Mihail

și inculpatului Buia Dragoș.

3.2. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Buia Dragoș, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Buia Dragoș să fie achitat, pe motiv că acțiunile lui nu conțin componența de

infracțiune.

În motivarea apelului a indicat că:

- există divergențe între declarațiile părții vătămate și ale martorilor audiați în

ședința de judecată, astfel că martorii la care face referire instanța de judecată, nu au

confirmat declarațiile părții vătămate că ar fi fost lovit de inculpați timp de 10

minute cu un obiect contondent dur. Tot partea vătămată a indicat la un obiect care

ar fi o bâtă de baseball, însă reieșind din declarațiile părții vătămate și învinuirea

adusă lui Buia Dragoș, acestuia nu i se incriminează aplicarea loviturilor cu vreun

obiect. Astfel, declarațiile părții vătămate vin în contradicție cu cele ale martorilor

cât și cu învinuirea adusă inculpaților;

- la materialele cauzei penale este anexată sentința din 07.11.2018 în privința

lui Buia Mihail învinuit pe art. 152 alin. (1) Cod penal, fapta având loc la data de

10.07.2018, față de aceeași parte vătămată, ultimul fiind recunoscut vinovat, și

încasat prejudiciul moral în sumă de 7500 lei, conform unei sentințe definitive și

irevocabile. La baza sentinței respective au fost puse aceleași rapoarte de expertiză

nr. 493 și 314, care sunt prezentate în calitate de probe și în prezenta cauză penală;

3.3. Avocatul Costin Nicolai în numele inculpatului Buia Mihail, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Buia Mihail să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat.

În motivarea apelului a indicat că:

- instanța de fond, la examinarea cauzei a avut o atârnare tendențioasă față de

inculpatul Buia Mihail, a examinat cauza superficial și nu a înlăturat contradicțiile

apărute pe parcursul examinării cauzei;

- există divergențe între învinuirea înaintată inculpatului Buia Mihail și

declarațiile părții vătămate cât și ale martorilor, însă instanța de judecată deși le-a

constatat, nu a luat nici o atitudine de a le înlătura;

- învinuirea adusă inculpatului Buia Mihail și confirmată prin declarațiile

părții-vătămate Șeremet Vitalie, a martorilor Zaporojanu Ion și Condurachi Viorel,

privitor la timpul comiterii infracțiunii din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității în ansamblu, nu sunt pertinente, concludente și

nici nu coroborează între ele, iar dubiul dat în conformitate cu prevederile art. 8 alin.

(3) Cod de procedură penală, urma a fi tălmăcit exclusiv, în favoarea inculpatului

Buia Mihail, dar nu favoarea actului de învinuire;

- instanța de judecată a tratat superficial și faptul implicării persoanelor în

conflict, conform actului de învinuire și declarațiile părții-vătămate Șeremet Vitalie,

partea-vătămată Șeremet Vitalie, a fost agresată fizic și verbal de către două

persoane Buia Dragoș și Buia Mihail. Martorii oculari Zaporojanu Ion și

Condurachi Viorel, precum și partea-vătămată Șeremet Vitalie nu au observat nici

4

un defect fizic la vreo unul din atacatori, cu toate că conform declarațiilor

martorului Ciobanu Victor, medic traumatolog de profesie, la data de 08.07.2017,

Buia Mihail purta la piciorul stâng, un aparat-tija externă fixată, cu 4 tije, (aparatul

Elizarov) în urma intervenției chirurgicale, și așa ceva este greu de trecut cu

vederea, cu atât mai mult de uitat așa ceva;

- nu a fost înlăturată nici contradicția privind numărul atacatorilor, ținând cont

de faptul că martorul Condurachi Viorel a declarat că nu a văzut ca persoana mai în

vârstă să fi lovit partea vătămată. Conform declarațiilor martorului Condurachi

Viorel, Buia Mihail nu a aplicat părții-vătămate Șeremet Vitalie nici o lovitură și

nici nu s-a exprimat în public cu cuvinte necenzurate;

- o altă contradicție care nu a fost înlăturată de către instanța de judecată este

durata actului de huliganism. Conform declarațiilor părții-vătămate Șeremet Vitalie,

maltratarea sa a durat timp de 10 minute, pe când martorii Zaporojanu Ion și

Condurachi Viorel, au declarat că conflictul a durat de la 2 până la 5 minute;

- unica probă pe care se bazează învinuirea și în baza căruia a fost pronunțată

sentința de condamnare sunt declarațiile părții vătămate Șeremet Vitalie, care

menționează că; „...Când a căzut jos, ambii îi aplicau lovituri, Buia Mihail i-a

aplicat o lovitură cu piciorul. Cei doi nu reacționau la strigătele persoanelor din

jur. La conflict s-a apropiat și Zaporojanu Ion, iar el a început să se retragă, însă

Buia Dragoș îl urmărea cu o bâtă de baseball după ce i-a aplicat lovituri”. Din cele

declarate de către partea-vătămată Șeremet Vitalie, este evident că unul din atacatori

a aplicat sau a încercat aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale

sau sănătății, fiindcă bâta de baseball, incontestabil poate fi apreciată ca alt obiect

pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, însă organul de urmărire

penală, acuzatorul de stat nu au acordat nici o atenție declaraților părții-vătămate

vătămate Șeremet Vitalie, referitor la faptul că inculpații în cadrul acțiunilor sale

huliganice au folosit o bâta de baseball ca alt obiect pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății, și să înainteze inculpaților învinuire în conformitate cu

prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal;

- instanța de judecată în conformitate cu prevederile art. 335 Cod de

procedură penală, urma să constate existența infracțiunii de audiență, care prevede

că; „Dacă, în cursul judecării cauzei, se săvârșește o faptă prevăzută de Codul

penal,.. .președintele ședinței constată această faptă, identifică făptuitorul și aceasta

se consemnează în procesul-verbal. Extrasul din procesul-verbal se înmânează

procurorului”;

- instanța de judecată a ignorat faptul că partea-vătămată acuză inculpații de

comiterea unei infracțiuni grave, fără a întreprinde careva măsuri de elucidare a

adevărului, și a pronunța o sentință legală și întemeiată. Faptul că instanța de

judecată nu a intrat în esența examinării cauzei, se confirmă și prin faptul, că în lista

de probe, pentru a crea o impresia că instanța a acumulat suficiente probe în

confirmarea sentinței de condamnare, acceptă ca martori pe Grosu Maria și Șeremet

Elena, care au declarat că: „au auzit cum niște persoane discutau despre faptul că

alături s-a bătut cineva, ele personal nu au văzut cine s-a bătut”;

5

- celelalte probe administrate de instanța de judecată și puse la baza sentinței

de condamnare nu sunt nimic altceva decât niște probe indirecte, care nicidecum nu

confirmă vinovăția inculpatului Buia Mihail, ba chiar mai mult nici nu dovedesc că

inculpatul Buia Mihail, ar fi fost prezent la locul comiterii infracțiunii;

- concluziile despre vinovăția inculpatului Buia Mihail de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, sunt întemeiate pe presupuneri

și probe indirecte, care conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, nu au putut

fi înlăturate și urmau a fi interpretate exclusiv în favoarea inculpatului cu

pronunțarea unei sentințe de achitare;

- instanța de judecată nu a adus nici o motivare întru admiterea acțiunii civile,

cum ar fi prin ce se manifestă prejudiciul moral cauzat, care au fost retrăirile

sufletești a părții vătămate, a suferit partea vătămată vre-o traumă psihologică și

dacă da, care sunt constatările, fapt care în ansamblu instanța de judecată urma să le

elucideze, ca ulterior să-și motiveze soluția adoptată.

3.4. Avocatul Maxim Todorov în numele părții vătămate Șeremet Vitalie, prin

care a solicitat casarea sentinței în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri prin care de la inculpații Buia Mihail și Buia Dragoș să fie

încasată suma de 50 000 lei în calitate de prejudiciu moral.

În motivarea apelului, a indicat că:

- instanța de fond la stabilirea prejudiciului moral nu a ținut cont de gravitatea

suferințelor fizice și morale suportate de Șeremet Vitalie și nu a individualizat

suficient pedeapsa;

- nu este posibil de redat cu cuvinte durerea și suferința cauzată prin umilirea

și agresiunea fizică la care a fost supus din partea lui Buia Mihail și Buia Dragoș.

Scopul lor principal era să îl transforme într-o persoană umilă și marcată de

sentimente de neputință;

- ca urmare a leziunilor corporale partea vătămată a suportat o dereglare

îndelungată a sănătății, circa 3 săptămâni aflându-se în imposibilitate de a munci,

fiind dezechilibrat psihic după violența fizică aplicată. În primele săptămâni, avea

slăbiciuni, dureri de cap, ale cutiei toracice, inclusiv insomnie fapt care ducea la

sporirea nervozității. În afară de suferințele fizice avea și suferințe psihice

manifestate în stare de frustrare și neliniște pentru propria siguranță;

- suferințele fizice și psihice l-au distras din activitatea sa cotidiană, deoarece

avînd calitatea de agricultor își câștigă existența din vânzarea culturilor agricole.

Astfel, starea de stres a fost amplificată și de faptul că își făcea griji cum o sa poată

hrăni copiii dacă nu poate activa normal în serele sale în care cultivă legume, iar

ulterior le vinde la piață;

- ținând cont de faptul că la 08.07.2017 a fost bătut cu mâinile și picioarele de

Buia Mihail și fiul său Buia Dragoș în piața din centrul mun. Cahul a pierdut

încrederea în propria siguranță chiar și în așa spațiu public precum este piața de

produse agricole și alimentare unde circulă o sumedenie de oameni. Știind că s-a

adresat la poliție pe această primă vătămare Buia Mihail și-a permis să îl agreseze

repetat la 10.07.2021, inclusiv să îl amenințe cu răfuială fizică. În cazul în care

6

persoanele prezente nu erau să-l înlăture pe Buia Mihail, nu poate spune ce s-ar fi

putut întâmpla în acea situație;

- Buia Dragoș, după circa 4 luni de la vătămarea din 08.07.2017 a depus o

plângere falsă la IP Cahul prin care l-a învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 155 Cod penal, adică amenințarea cu omor sau vătămarea gravă a integrității

corporale. Drept urmare a prezentat și câțiva martori care au dat în viziunea sa

declarații false că el l-ar fi amenințat cu un pistol și ar fi tras două gloanțe în direcția

lui Buia Dragoș, aflându-se la intersecția de lângă monumentul sub formă de tun, de

lângă autogară. Faptul depunerii de către martorii lui Buia Dragoș a presupuselor

declarații false în cauza penală a fost depistată atunci când au fost audiați alți

martori care lucrau în acea zi la autogară și nu au auzit nici un sunet care ar semăna

cu împușcături sau alte sunete similare. Astfel, ca urmare a plângerii false a lui Buia

Dragoș la el acasă și în automobil au fost efectuate percheziții care au sporit

suferințele psihice întrucât deși el a fost parte vătămată, i se incrimina comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal;

- luând în considerare caracterul și gravitatea acțiunilor infracționale a lui

Buia Mihail și Buia Dragoș, scopul acestora și lipsa căinței din partea

condamnaților, consideră că încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei este

una echitabilă și justificată.

2021, apelul procurorului a fost respins ca nefondat. Apelurile avocaților Ignat

Dumitran în numele inculpatului Buia Dragoș, Nicolai Costin în numele inculpatului

Buia Mihail și Maxim Todorov în numele părții vătămate Șeremet Vitalie au fost

admise, casată parțial sentința în partea stabiliri pedepsei și în latura civilă,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre în această parte.

Lui Buia Mihail, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 1300 unități convenționale, ce constituie suma de 65 000 lei.

Lui Buia Dragoș, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 1200 unități convenționale, ce constituie suma de 60 000 lei.

De la Buia Mihail și Buia Dragoș s-a încasat în beneficiul lui Șeremet Vitalie

suma de câte 20 000 lei, cu titlu de prejudiciul moral.

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. În argumentarea deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că,

instanța de judecată a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la

concluzia că, inculpații Buia Dragoș și Buia Mihail au săvârșit infracțiunea

incriminată prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane.

Totodată, Colegiul judiciar a notat prevederile hotărârii Curții Constituționale

nr. 25 din data de 12 august 2021, privind excepția de neconstituționalitate a unor

7

prevederi din art. 287 alin. (1) Cod penal, și anume a faptului că, au fost admise

parțial excepțiile de neconstituționalitate ridicate și au fost declarate

neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din art. 287 alin. (1)

Cod penal, astfel, urmând a fi exclus cuvântul „grosolan” din învinuirea adusă

inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail.

Cu toate că inculpații Buia Dragoș și Buia Mihail vina sa nu au recunoscut-o,

și au refuzat să dea vinovăția acestora a fost dovedită pe deplin în afara dubiilor

rezonabile și pe deplin în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal prin următoarea

sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între

ele, cum ar fi:

- declarațiile părții vătămate Șeremet Vitalie că, la 08 iulie 2017, în jurul orei

03:00-04:00, se deplasa cu mijlocul de transport spre Piața Centrală din mun. Cahul,

pentru a procura legume. În regiunea autogării, din centru s-a deplasat un automobil

de model ,,BMW X5” la volanul căruia se afla Buia Dragoș care a intrat pe

contrasens și i-a creat obstacol în deplasare. Din automobil a coborât Buia Dragoș,

era neadecvat, s-a apropiat de automobilul părții vătămate și a început să-l insulte cu

cuvinte necenzurate. A continuat deplasarea urcând cu automobilul de model ,,Ford

Tranzit” pe bordură pentru a putea vira spre centru. Lângă autogară a fost doar o

altercație verbală. Când a ajuns în centrul mun. Cahul, în fața magazinului

,,Moldcell” a început să fie abordat și insultat de către Buia Dragoș și încă 3

persoane apropiate lui. Cele 3 persoane care erau împreună cu Buia Dragoș i-au

explicat că nu are dreptate, Buia Dragoș a înțeles și au plecat. Incidentul de lângă

hotelul Azalia a avut loc în jurul orei 06:00 dimineața. Evenimentul acesta a fost

văzut de mai multe persoane întrucât era dimineață și multe persoane erau la balcon.

I-a cerut lui Buia Dragoș să meargă și să discute în altă parte, însă ei și-au dat mâna

reciproc și Dragoș a plecat, ulterior a revenit din nou împreună cu tatăl său Buia

Mihail. Din automobilul de model ,,BMW”, primul a coborât Buia Mihail din partea

dreaptă, Buia Dragoș era în partea stângă, respectiv și lovitura i-a aplicat-o pe partea

stângă. Buia Mihail l-a apucat de mână și îl trăgea în automobil, el se opunea, însă

Buia Dragoș și Mihail i-au aplicat lovituri de partea stângă a feței cu un obiect

contondent dur în jur de 10 minute. Nu poate spune cu certitudine cu ce obiect a fost

lovit. Nu își amintește cu ce haine era îmbrăcat Buia Mihail. Buia Dragoș l-a lovit,

de la acea lovitură s-a dezechilibrat și a căzut jos. Specifică că lovitura în față a fost

în partea stângă lângă tâmplă. Când a căzut jos, ambii îi aplicau lovituri, Buia

Mihail i-a aplicat o lovitură cu piciorul. Cei doi nu reacționau la strigătele

persoanelor din jur. La conflict s-a apropiat și Zaporojanu Ion, iar el a început să se

retragă, însă Buia Dragoș îl urmărea cu o bâtă de baseball după ce i-a aplicat

lovituri. Atât Buia Dragoș cât și Buia Mihail aveau un limbaj necenzurat. Incidentul

cu aplicarea loviturilor a avut loc lângă magazinul vis-a-vis de Banca

„Victoriabank” pe strada Mihai Eminescu. Primul a aplicat lovituri Buia Mihail cu

pumnul. Consideră că motivul conflictului este faptul că el nu l-a ocolit în trafic pe

Buia Dragoș, anterior de incident nu a fost în relații ostile cu Buia Dragoș și Mihail.

A depus cerere la poliție în aceeași zi, acolo i-a propus să treacă examinarea

8

medico-legală, inițial nu a fost de acord, dar mai târziu, în jurul orei 08:00- 09:00,

aceeași zi, după ce a început să se simtă mai rău, s-a adresat la Urgență;

- declarațiile martorului Zaporojanu Ion fiind audiat în ședința de judecată a

instanței de fond, a declarat că, posibil la data de 08.07.2017 se afla la Piața Centrală

din mun. Cahul. Dimineața, în jurul orei 04:00, când se lumina de ziuă, a văzut cum

a venit o mașină de culoare neagră, modelul nu îl cunoaște, din care au coborât 2

persoane și s-au apropiat de Șeremet Vitalie și l-au luat la bătaie cu mâinile.

Începutul conflictului nu l-a văzut de la început, motivul izbucnirii nu-l cunoaște,

era la o distanță de 3-4 metri față de locul unde a avut loc incidentul. Nu a putut

indica cu certitudine dacă acele persoane sunt în sala de ședință, deoarece a trecut

mult timp de atunci, mai mult că la ora 04:00 dimineață, afară încă era întuneric. Nu

ține minte exact cine a aplicat lovituri și nu a văzut ca vre-o una din acele 2

persoane să fi avut gips. Nu a observat ca cineva din persoanele care venise la fața

locului să meargă în baston și nici nu a văzut momentul cum acestea au coborât din

mașină. Acele persoane care au coborât din automobil era unul mai tânăr și unul mai

bătrân, unul era mai înalt decât celălalt. În jur s-a iscat gălăgie și nu a auzit ca cineva

să se exprime cu cuvinte necenzurate. Conflictul a durat în jur de 2-3 minute, după

care Șeremet Vitalie a fugit și înapoi a revenit cu poliția, iar acele 2 persoane sau

urcat în automobil și au plecat. El s-a implicat pentru a-i despărți și în acel moment

Șeremet Vitalie era căzut jos. Nu a observat ca înainte de a-l lovit pe Șeremet

Vitalie acele 2 persoane să fi discutat ceva cu el, ele l-au chemat, apoi au venit spre

el și îl trăgeau pe Vitalie spre mașina lor pentru a-l așeza în mașină, dar Vitalie s-a

împotrivit. Nu ține minte dacă ambele persoane îl trăgeau pe Vitalie spre mașină. Nu

ține minte dacă în timp ce Vitalie Șeremet era căzut jos să-l fi lovit cineva, deoarece

el s-a pus în fața unuia dintre bărbați pentru a nu-l lovi pe Vitalie. Nu a văzut ca

Șeremet Vitalie să fi aplicat lovituri, el doar se apăra. Conflictul a avut loc spontan

și nu a înțeles care a fost motivul izbucnirii. Mașina lui Șeremet Vitalie era parcată

în apropiere unde a avut loc și conflictul, nu cunoaște dacă acele 2 persoane s-au

apropiat de mașina lui, după conflict nu a aflat cine erau acele 2 persoane, deoarece

nu l-a interesat. Nu își amintește cum erau îmbrăcate cele două persoane. De la locul

staționării mașinii față de locul unde se împingeau persoanele cu Șeremet Vitalie

erau posibil 2-3 metri;

- declarațiile martorului Condurachi Viorel, care fiind audiat în ședința de

judecată a instanței de fond a declarat că, aproximativ cu 2-3 ani în urmă, în

perioada anului primăvară-vară, se afla la piața Centrală din mun. Cahul, afară se

lumina de ziuă. În timp ce discuta cu Șeremet Vitalie, lângă automobilele acestora,

care erau parcate în regiunea Hotelului Azalia, alături de ei s-a oprit un automobil de

model ,,BMW”, din care a coborât un singur băiat și l-a tras pe Șeremet Vitalie de

mână în centrul drumului. Vitalie s-a răsucit și a fugit, nu își amintește ce a făcut

persoana care a coborât din automobil după ce Vitalie a fugit. Nu își amintește să-și

fi replicat cu cuvinte necenzurate, în jur mai erau și alte persoane. În timp ce

Șeremet Vitalie era tras de mână în drum, acesta se împotrivea, iar persoanele care

9

mai erau la fața locului strigau să-l lase în pace. Conflictul între Șeremet Vitalie și

persoana respectivă a durat în jur de 2-5 minute. La fața locului a venit poliția;

- declarațiile martorului Condurachi Viorel date la urmărirea penală, că într-

o zi de vară, data exactă nu ține minte, în jurul orei 05:00, discuta cu Vitalie. La un

moment dat, s-a apropiat un automobil, din care a coborât un tânăr, o persoană de

gen masculin cu vârsta de aproximativ 20-25 ani, care l-a apucat pe Vitalie și l-a tras

în centrul drumului și a început să-i aplice lovituri. S-au implicat consătenii lui

Vitalie, care i-au ținut apărarea. Femeile din piață au început să strige să-l lase în

pace. La un moment dat, Vitalie a reușit să fugă și s-a ascuns. În continuare a

observat cum acel tânăr cu încă o persoană de gen masculin cu vârsta mai înaintată

s-au apropiat de automobilul lui Vitalie. După aceasta nu a observat ca alte două

persoane să se apropie de automobilul lui Vitalie;

- declarațiile suplimentare ale martorului Condurachi Viorel, date în ședința

instanței de fond, că în dimineața când a avut loc conflictul pe Buia Mihail nu l-a

văzut și nici nu îl cunoaște. A trecut mult timp de la data conflictului și nu poate

descrie cum arătau fizic persoanele. Nu își amintește dacă în dimineața respectivă

era vizibilitate bună sau redusă și nici nu ține minte ce oră era;

- declarațiile martorului Grosu Maria că, nu-i sunt cunoscuți Buia Dragoș și

Mihail. Aproximativ cu 2-3 ani în urmă, într-o zi spre dimineață, se afla lângă

farmacia ,,Orient” din apropierea Pieței Centrale din municipiul Cahul și a auzit

cum niște persoane discutau despre faptul că alături s-a bătut cineva, ea personal nu

a văzut cine s-a bătut. Din discuție cu alte persoane, i-a devenit cunoscut că

conflictul a avut loc lângă ,,Victoriabank”, la intersecție. Îi este cunoscut Șeremet

Vitalie, acesta îi este consătean, dar în acea zi nu l-a văzut. După ce a auzit că a avut

loc un conflict a mers să vadă, însă deja nu mai era nimic. La fața locului nu a văzut

să vină poliția;

- declarațiile martorului Șeremet Elena, că aproximativ 2 ani și jumătate în

urmă, vara, comercializa legume în Piața Centrală din municipiul Cahul. Spre

dimineață, mergând spre ,,Victoriabank”, a auzit de la niște femei că s-au bătut 2

băieți cu Șeremet Vitalie, care este consăteanul ei. În acea zi, nu l-a văzut pe

Șeremet Vitalie și nici poliția nu a văzut-o. Personal la fața locului nu a fost și nu a

văzut altercația. Șeremet Vitalie a fost la ea acasă, a discutat cu soțul ultimei, însă

nu i-a spus nimic și nu a influențat-o;

- declarațiile martorului Ciobanu Victor, că activează în calitate de medic

traumatolog. Pe Buia Dragoș și Buia Mihail îi cunoaște, așa cum Buia Mihail a fost

pacientul său cu fractură la gamba piciorului, dar nu a putut spune la care picior și a

fost operat. Nu își amintește cu certitudine data, însă el în calitate de medic i-a scos

lui Buia Mihail de la picior, aparatul-tija externă fixată în urma intervenției

chirurgicale. Aparatul pe care îl avea fixat Buia Mihail este format din 4 tije a câte

15 cm și o tijă care le fixează pe celelalte Aparatul tijat se vede de la exterior, iar

persoana care poartă un astfel de aparat, poate să se deplaseze, iar acesta se poartă

câte 4-5 luni, în dependență de gravitate. Înainte cu 2 săptămâni de la scoaterea

aparatului tijat, persoana poate să meargă cu ajutorul bastonului, iar la scoaterea

10

acestuia se efectuează radiografie. Suplimentar, după vizualizarea filei dosarului

126, martorul a explicat că conform materialului prezentat din dosar se constatată că

persoana a suferit fractura gambei piciorului stâng, la data de 27.07.2017, aparatul

tijat a fost înlăturat. În perioada 07.07.2017 – 27.07.2017 Buia Mihail se putea

deplasa în baston, se putea lăsa și pe picior însă cu aparatul respectiv fixat,

deplasările sunt limitate. Nu poate spune dacă cu aparatul tijat aplicat la picior a

putut aplica lovituri Buia Mihail, deoarece el provoacă dureri. După înlăturarea

aparatului tijat, persoana trebuie să se recupereze timp de o lună. De la consolidare

și până la înlăturarea aparatului tijat, procesul poate dura până la 7 luni.

- procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii

rezonabile privitor la o infracțiune comisă din 02 august 2017;

- cererea din 08 iulie 2017, depusă de către Șeremet Vitalie, prin care solicită

să fie luate măsuri cu Buia Mihail și fiul lui Buia Dragoș, care la data de 08 iulie

2017, în jurul orei 05:30, în strada M. Eminescu în preajma magazinului

„Moldcell”, l-au maltratat;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului, anexă planșă fotografică, fiind

cercetat locul comiterii infracțiunii, intersecția străzilor A. Mateevici cu str. M.

Eminescu. De la fața locului, careva obiecte, bunuri nu au fost ridicate;

- raport de constatare nr. 493 din 11 iulie 2017, potrivit concluziei la Șeremet

Vitalie s-a constatat: echimoză pe obraz, excoriații pe antebraț, cap, comoție

cerebrală, fractura coastei X produse la acțiuni traumatice cu obiect contondent dur,

posibil în timpul și circumstanțele relatate condiționează dereglarea sănătății de

lungă durată și se califică medico-legal ca vătămare corporală medie;

- raportul de constatare nr. 493 din 11 iulie 2017, conform căruia în urma

examinărilor medico-legale cet. Șeremet Vitalie, s-a constatat: echimoză pe obraz,

excoriații pe antebraț, cap, comoție cerebrală, fractura coastei X produse la acțiuni

traumatice cu obiect contondent dur, ce condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și se califică medico-legal ca vătămare corporală medie;

- raportul de expertiză judiciară nr. 273/D din 29 august 2017, conform

căruia în urma examinărilor medico-legale a cet. Șeremet Vitalie, careva leziuni

corporale nu au fost depistate.

- raportul de expertiză judiciară nr. 314/D din 17 octombrie 2017, potrivit

căruia în urma examinărilor medico-legale cet. Șeremet Vitalie, leziunile corporale

cum ar fi: trauma cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală,

echimoză pe față din stânga, excoriație pe cap din stânga, excoriație pe antebrațul

stâng au fost produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil prin

aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele, ce condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Ținând cont de aspectul și

caracterul leziunilor corporale și anume: echimoză pe față, excoriații pe cap și

antebrațul stâng, vechimea producerii este circa 3 zile, luând în considerație că

examinarea primară s-a efectuat la 11 iulie 2017. Conform radiografiei toracelui nr.

2824 din 08 iulie 2017, careva leziuni traumatice nu au fost prezentate, iar conform

documentelor medicale din 08 iulie 2017, s-a reflectat că pacientul a acuzat dureri în

11

regiunea cutiei toracice. La examinarea radiografiei nr. 2857 din 10 iulie 2017, s-a

depistat fractura coastei X din stânga și mai mult probabil că fractura coastei este

din 10 iulie 2017, dar cu certitudine exactă nu este posibil de apreciat ținând cont de

acuzele persoanei din 08 iulie 2017;

- procesul-verbal de ridicare din 26 iunie 2017, potrivit căruia au fost ridicate

copii din fișa medicală a bolnavului de ambulatoriu nr. 16 pe numele Buia Mihail,

anexă pe 9 file;

Instanța de apel, examinând probatorul, a concluzionat ca fiind dovedită

indubitabil vina inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail în comiterea

huliganismului, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care, prin conținutul lor,

se deosebesc prin obrăznicie deosebită, săvârșită de două persoane, acțiunile lor

just fiind calificate în temeiul art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar personalitatea

acestora susceptibilă supusă răspunderii penale.

Raportând motivele invocate în cererile de apel la materialele cauzei penale,

Colegiul judiciar a conchis că argumentele invocate de avocați în interesele

inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail nu își găsesc confirmare în starea de fapt a

prezentei cauze penale, motiv pentru care Colegiul judiciar a reținut astfel că, în

cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente,

concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților

Buia Dragoș și Buia Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) din Codul penal.

În acest context instanța de apel a remarcat, că infracțiunea de huliganism se

caracterizează prin intenție directă prin care făptuitorul înțelege că încalcă ordinea

publică aplicând violență asupra persoanelor sau amenință cu aplicarea unei

asemenea violențe, și că acțiunile sale, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, și el dorește săvârșirea acestor acțiuni.

Astfel, din textul legii se mai reține, că prin „acțiuni care încalcă ordinea

publică” se înțelege fapta săvârșită în public, îndreptată împotriva ordinii publice,

care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în alte acțiuni similare,

ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.

Infracțiunea specificată la art. 287 Cod Penal este o infracțiune formală. Ea se

consideră consumată din momentul realizării fie a acțiunilor care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, fie a

acțiunilor care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a notat, că huliganismul însoțit de

aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate

manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii

unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin imobilizarea,

12

îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea integrității

corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului sănătății.

Subsecvent, în sensul art. 287 Cod penal, prin „violență” se înțelege violența

soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie cu vătămare

neînsemnată, care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici

pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă.

În același timp, Colegiul judiciar a menționat, că acțiunile de huliganism sunt

orientate, de regulă, spre public, spre reacția publicului, implicând jignirea

demnității publice și încălcarea ordinii publice. Huliganismul reprezintă o faptă

săvârșită în public, însă nu neapărat într-un loc public. Acțiunile de huliganism, în

spațiu și timp, se pot înfăptui și în locuri nepopulate sau noaptea, dar cu încălcarea

ordinii publice.

La fel, instanța de apel a notat ca fiind relevant faptul că, săvârșirea

infracțiunii de huliganism, într-un loc public, nu este o caracteristică obligatorie a

acestei infracțiuni. Obligatoriu este modul public al infracțiunii: actele huliganice

sunt săvârșite în prezența unor persoane sau rezultatul actelor huliganice devine

inevitabil cunoscut altor persoane. Astfel, în speță caracterul public al acțiunilor

inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail rezultă cert atât din locul propriu-zis al

desfășurării conflictului – ,,… aflându-se în regiunea pieței centrale din municipiul

Cahul…”, cât și în prezența mai multor persoane care au fost martori ocular ai

conflictului, astfel acțiunile violente fiind comise într-o ipoteză cu implicații

publice.

În contextul celor relevate, sub aspectul consumării semnelor constitutive a

componenței de infracțiune, instanța de apel a remarcat că, prin fapta infracțională

comisă a fost adusă atingere atât relațiilor sociale cu privire la ordinea publică

apărute împotriva infracțiunii de huliganism, cât și relațiile sociale cu privire la

integritatea corporală, sănătatea persoanei, or anume inculpații Buia Dragoș și Buia

Mihail, aflându-se în regiunea pieței centrale din mun. Cahul, l-au numit cu cuvinte

necenzurate pe Șeremet Vitalie, și i-au aplicat lovituri cu mâinile și picioarele pe

diferite părți ale corpului, cauzându-i dureri fizice și leziuni corporale „ușoare”.

Totodată, la aspectul faptei infracționale ce constituie unul din elementele

obligatorii a laturii obiective, Colegiul a reținut în acțiunile inculpaților încălcarea

ordinii publice, or, ,,… la data de 08 iulie 2017, aproximativ la ora 05:00, aflându-

se în regiunea pieței centrale din municipiul Cahul, adică într-un loc care prin

natura sa și destinația lui este întotdeauna accesibil publicului, fiind de comun

acord și prin înțelegere prealabilă cu Buia Dragoș, având scopul umilirii și cauzării

de suferințe fizice lui Șeremet Vitalie, sfidând normele de conviețuire socială,

conștientizând că sunt observați de mai multe persoane, intenționat și demonstrativ

în vederea demonstrării superiorității și forței fizice, s-au exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa lui Șeremet Vitalie, totodată, încălcând ordinea publică,

manifestând o obrăznicie deosebită, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, în prezența mai multor persoane, conștientizând că se află în loc public și

anume în incinta pieței centrale din mun. Cahul, intenționat i-a aplicat lui Șeremet

13

Vitalie, multiple lovituri cu mâinile și picioarele pe diferite părți ale corpului.

Conform concluziei raportului de expertiză judiciară nr. 314/D din 17 octombrie

2017 lui Șeremet Vitalie i-au fost cauzate, traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, echimoză pe față din stânga, excoriație pe cap

din stânga, excoriație pe antebrațul stâng au fost produse la acțiunea traumatică cu

obiect contondent dur, posibil prin aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele, ce

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare

corporală ușoară, astfel inculpații au comis o faptă în public, îndreptată împotriva

ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a persoanelor, în acțiuni

de ceartă, acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea publică și

liniștea persoanelor, aplicarea violenței asupra persoanei, or, Buia Dragoș și Buia

Mihail au agresat partea vătămată exprimându-se cu cuvinte necenzurate în adresa

acestuia, ulterior i-au aplicat lui Șeremet Vitalie, multiple lovituri cu mâinile și

picioarele pe diferite părți ale corpului, între fapta infracțională și urmarea

prejudiciabilă cauzată existând o legătură cauzală directă.

În continuare, cu referire la latura subiectivă Colegiul a constatat că, fiind de

comun acord și prin înțelegere prealabilă Buia Dragoș și Buia Mihail au acționat cu

vinovăție sub formă de intenție direct, având la bază motive huliganice, și anume

”… avînd scopul umilirii și cauzării de suferințe fizice părții vătămate, sfidând

normele de conviețuire socială, încălcând ordinea publică, exprimând o lipsă vădită

de respect față de societate și obrăznicie deosebită…” ori ultimii în cumulul

probelor cercetate își dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au

prevăzut urmările lor prejudiciabile și au dorit în mod conștient survenirea acestor

urmări, ultimii fiind responsabili și având vârsta subiectului infracțiunii.

Prin urmare, în speța examinată, instanța de apel a reținut totalitatea semnelor

obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce califică faptă prejudiciabilă

săvârșită de către Buia Dragoș și Buia Mihail drept infracțiunea de huliganism, or

din faptele constatate și descrise, Colegiul judiciar a concluzionat, că inculpații Buia

Dragoș și Buia Mihail fiind în loc public, prin acțiunile lor, fără nici un motiv, din

intenții huliganice au încălcat ordinea publică, acționând cu obrăznicie deosebită

care exprimă o vădită lipsă de respect față de societate manifestată prin acțiunile

intenționate ale inculpaților ce atentează în mod cert la regulile sociale și morale de

conviețuire.

Dincolo de orice dubiu rezonabil, instanța de apel a relevat că vinovăția

inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail de comiterea actului de huliganism în

privința părții vătămate Șeremet Vitalie se atestă atât prin declarațiile părții vătămate

Șeremet Vitalie date în instanța de judecată prin care a concretizat că ,, ... Buia

Dragoș și Mihail i-au aplicat lovituri de partea stângă a feței cu un obiect

contondent dur în jur de 10 minute. Nu poate spune cu certitudine cu ce obiect a fost

lovit... Buia Dragoș l-a lovit, de la acea lovitură s-a dezechilibrat și a căzut jos.

Specifică că lovitura în față a fost în partea stângă lângă tâmplă. Când a căzut jos,

ambii îi aplicau lovituri, Buia Mihail i-a aplicat o lovitură cu piciorul. Cei doi nu

reacționau la strigătele persoanelor din jur”, cât și prin concluziile raportului de

14

constatare nr. 493 din 11 iulie 2017, se confirmă aplicarea violenței asupra părții

vătămate Șeremet Vitalie, suplimentar colegiul a atestat că, aplicarea violenței în

privința părții vătămate Șeremet Vitalie se confirmă, și prin concluziile raportului de

expertiză judiciară nr. 314/D din 17 octombrie 2017, prin care s-a stabilit că la

Șeremet Vitalie, în rezultatul violenței, s-a constatat traumă cranio-cerebrală închisă

manifestată prin comoție cerebrală, echimoză pe față din stânga, excoriație pe cap

din stânga, excoriație pe antebrațul stâng au fost produse la acțiunea traumatică cu

obiect contondent dur, posibil prin aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele, ce

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămare

corporală ușoară.

De rând cu aceasta, Colegiul judiciar a statuat că vinovăția inculpaților mai

este dovedită și prin declarațiile martorului Zaporojanu Ion care fiind audiat la etapa

urmăririi penale a declarat că ,, …la data de 08.07.2017 se afla la Piața Centrală

din municipiul Cahul. Dimineața, în jurul orei 04:00, când se lumina de ziuă, a

văzut cum a venit o mașină de culoare neagră, modelul nu îl cunoaște, din care au

coborât 2 persoane și s-au apropiat de Șeremet Vitalie și l-au luat la bătaie cu

mâinile, ..., era la o distanță de 3-4 metri față de locul unde a avut loc incidentul.

Nu a putut indica cu certitudine dacă acele persoane sunt în sala de ședință,

deoarece a trecut mult timp de atunci, mai mult că la ora 04:00 dimineață, afară

încă era întuneric. Nu ține minte exact cine a aplicat lovituri și nu a văzut ca vreo

una din acele 2 persoane să fi avut gips, ..., Acele persoane care au coborât din

automobil era unul mai tânăr și unul mai bătrân, unul era mai înalt decât celălalt.,

..., El s-a implicat pentru a-i despărți și în acel moment Șeremet Vitalie era căzut

jos., ..., Nu a observat ca înainte de a-l lovit pe Șeremet Vitalie acele 2 persoane să

fi discutat ceva cu el, ele l-au chemat, apoi au venit spre el și îl trăgeau pe Vitalie

spre mașina lor pentru a-l așeza în mașină, dar Vitalie s-a împotrivit., ..., Nu ține

minte dacă în timp ce Vitalie Șeremet era căzut jos să-l fi lovit cineva, deoarece el s-

a pus în fața unuia dintre bărbați pentru a nu-l lovi pe Vitalie”, precum și prin

declarațiile martorului Condurachi Viorel care a declarat că ,,…dimineața, într-o zi

de vară, data exactă nu ține minte, în jurul orei 05:00 minute, discuta cu Vitalie, ...,

La un moment dat, s-a apropiat un automobil, din care a coborât un tânăr, o

persoană de gen masculin cu vârsta de aproximativ 20-25 ani, care l-a apucat pe

Vitalie și l-a tras în centrul drumului și a început să-i aplice lovituri., ..., În

continuare a observat cum acel tânăr cu încă o persoană de gen masculin cu vârsta

mai înaintată s-au apropiat de automobilul lui Vitalie”, declarațiile martorului

Șeremet Elena care a declarat că ,, Aproximativ 2 ani și jumătate în urmă, vara,

comercializa legume în Piața Centrală din municipiul Cahul, ..., mergând spre

Victoriabank, a auzit de la niște femei că s-au bătut 2 băieți cu Șeremet Vitalie, care

este consăteanul ei.”

Colegiul judiciar a apreciat ca fiind neîntemeiate argumentele apărării precum

că în acțiunile inculpaților lipsește componența de infracțiune, or reieșind din

circumstanțele descrise supra, prima instanța întemeiat a ajuns la concluzia că

15

acțiunile lui Buia Dragoș și Buia Mihail urmează a fi calificate în baza art. 287 alin.

(2) lit. b) Cod penal.

Astfel, depozițiile martorului ocular Zaporojanu Ion corespund cu declarațiile

părții vătămate precum că anume două persoane i-au aplicat multiple lovituri lui

Șeremet Vitalie. Deși martorul Zaporojanu Ion nu a văzut fețele agresorilor,

Colegiul remarcă că, circumstanțele descrise de martor coincid după locul și timpul,

cu circumstanțele descrise de către partea vătămată.

Cu referire la argumentul apărării precum că, anterior instanța de judecată

prin Sentința din 07 noiembrie 2018, deja s-a expus cu privire la Raportul de

expertiza judiciară nr. 314/D din 17 octombrie 2017, în cauza penală de învinuire a

lui Buia Mihail pe art. 152 alin. (1) Cod Penal, în sensul că, nu a fost stabilit faptul

când anume și care anume leziuni corporale i-au fost cauzate părții vătămate,

Colegiul a notat că, într-adevăr, în calitate de probe în prezenta cauză penală și în

cauza penală pe care a fost emisă o sentință definitivă, de către acuzare a fost

prezentat unul și același raport de expertiză medico-legală nr. 314/D din 17

octombrie 2017. În raportul respectiv, sunt indicate leziuni corporale care diferă

după vechimea cauzării. În special, fractura coastei nr. X din stânga, datează

aproximativ cu data de 10 iulie 2017, și cauzarea anume a fracturii coastei nr. X din

stânga a constituit obiectul examinării în cauza penală examinată anterior. Alte

leziuni corporale, și anume - echimoză pe față, excoriații pe cap și antebrațul stâng,

au o vechime de aproximativ 3 zile, adică coincid după timpul când au fost cauzate

cu data de 08 iulie 2017, când au avut loc evenimentele care sunt examinate în

prezenta cauză penală. În privința acestor leziuni corporale, anterior inculpaților nu

le-a fost înaintată învinuire.

Cât privește argumentul apărării precum că, partea vătămată și martorul au

indicat asupra unor perioade de timp diferite cât a durat conflictul, instanța a

remarcat că pentru calificarea acțiunilor ca huliganism însoțit de aplicarea violenței,

nu prezintă importanță durata în timp a acestor violențe.

Totodată, Colegiul a indicat că nu este în drept să se expună asupra opiniei

procurorului referitor la aplicarea bâtei de baseball. Or, numai procurorul are

atribuții de a înainta învinuirea. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedura penală,

judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse

sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Cu referire la apelurile declarate de procuror și de avocatul părții vătămate

care contestă sentința instanței de fond în latura stabilirii pedepsei și în latura civilă,

Colegiul judiciar a statuat că, la individualizarea și stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail, prima instanță nu a ținut cont de

prevederile art. 7, 61, 75-78 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de motivul acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiilor acestora,

precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților.

Astfel, Colegiul a conchis că, instanța de fond incorect a constatat că în

privința inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail este oportun de aplicat pedeapsa

16

închisorii, iar cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită

ultimilor fiind suspendată condiționat, fiind motivată greșit soluția de

individualizare a pedepsei în privința inculpaților și nu s-a pătruns în esența

problemei de fapt și de drept, iar discordanța între cele reținute de instanță și

conținutul real al circumstanțelor cauzei, au relevat drept consecință pronunțarea

unei concluzii premature și greșit motivate în privința aplicării unei pedepse sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani, iar cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, pedeapsa stabilită inculpaților fiind suspendată condiționat cu stabilirea unui

termen de probă de 2 ani.

În sensul vizat, Colegiul a notat că, inculpații Buia Dragoș și Buia Mihail au

săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) din Codul penal, care se

pedepsește cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu

închisoare de până la 5 ani, iar conform art. 16 alin. (3) din Codul penal este

considerată ca o infracțiune mai puțin gravă. Totodată în conformitate cu art. 64

alin. (3) Cod penal, mărimea amenzii pentru persoanele fizice se stabilește în

limitele de la 500 la 3000 unități convenționale, iar pentru infracțiunile săvârșite din

interes material – până la 20000 unități convenționale, luându-se ca bază mărimea

unității convenționale la momentul săvârșirii infracțiunii. Mărimea amenzii se

stabilește în funcție de gravitatea infracțiunii săvârșite și de situația materială a celui

vinovat și a familiei sale. Luând în considerare circumstanțele cauzei, instanța de

judecată poate dispune achitarea amenzii în rate timp de până la 5 ani.

Colegiul judiciar a concluzionat că, corectarea și reeducarea inculpaților Buia

Dragoș și Buia Mihail poate fi atinsă prin aplicarea față de inculpați a unei pedepse

sub formă de amendă, ținând cont de lipsa circumstanțelor atenuante și agravante, că

aceștia nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, iar potrivit

caracteristicii, eliberate de IP Cahul, inculpații se caracterizează pozitiv, însă având

în vedere că, inculpatul Buia Mihail a mai fost condamnat pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, fiind comise acțiuni

infracționale față de aceiași parte vătămată la data de 10 iulie 2017, fiindu-i stabilită

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, iar în baza art. 90 Cod

penale, pedeapsa a fost suspendată pe o perioadă de probă de 1 an, instanța a

concluzionat că, corectarea și reeducarea inculpaților poate avea loc fără izolarea

reală de societate, stabilindu-le pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 1300

unități convenționale lui Buia Mihail și de 1200 unități convenționale lui Buia

Dragoș.

Subsidiar, Colegiul a respins argumentul acuzării în apelul depus privind

aplicarea unei pedepse privative de libertate ori deși unul din inculpați anterior a fost

tras la răspundere penală, colegiul reține că condamnarea anterioară a unei persoane

nu constituie un argument decisiv în favoarea aplicării unei pedepse privative de

libertate. Instanța de apel apreciază că modalitatea de executare aleasă, și anume

pedeapsa pecuniară stabilită inculpaților, este în acord cu principiul

proporționalității având în vedere faptele comise, urmările produse și personalitatea

inculpaților și situația familială a acestora.

17

În contextul circumstanțelor expuse supra, Colegiul judiciar a constatat că

situația inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail indică asupra lipsei circumstanțelor

agravante precum și a celor atenuante, iar cu referire la personalitatea inculpaților,

se reține caracterizarea pozitivă a ultimilor, prin urmare colegiul a considerat

oportun a reține în privința inculpaților alegerea unei pedepsei non privative de

libertate, alternativă pedepsei închisorii, ori izolarea lor de societate nu este o

măsură necesară și echitabilă în coraport cu personalitatea acestuia și fapta comisă,

ținându-se cont și de faptul că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce

la consecințe contrare scopului urmărit, totodată pronunțarea unei hotărâri de

aplicare a sancțiunii pecuniare, constituie o măsură adecvată care va duce la

îndreptarea inculpaților, rolul de constrângere și scopul pedepsei penale putând fi

realizate în această modalitate.

Referitor la solicitarea procurorului de a fi dispusă încasarea în beneficiul

statului, a cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea raportului de constatare

nr. 493 din 11 iulie 2017 și a rapoartelor de expertiză judiciară nr. 273/D din 29

august 2017 și nr. 314/D din 17 octombrie 2017, în mărime de 768 lei, instanța de

judecată just a considerat că aceasta este nefondată, ținând cont de prevederile art.

227, 229 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 75 alin. (3) din Legea nr. 68 din 14

aprilie 2016 cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, art. 142

alin. (2) Cod de procedură penală și art. 143 alin.(2) Cod de procedură penală (în

vigoare la momentul efectuării raportului de expertiză în baza căruia se solicită

încasarea cheltuielilor judiciare) care prevedea achitarea expertizelor judiciare în

cazurile prevăzute la alin.(1) din contul mijloacelor bugetului de stat.

Drept urmare celor indicate, s-a indicat că în cazurile când expres a fost

dispusă de organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată la solicitarea

acuzatorului de stat, plățile necesare pentru efectuarea expertizei vor fi achitate din

contul mijloacelor bănești a bugetului de stat. Astfel, cheltuielile judiciare suportate

în cadrul procesului penal, se trec în contul statului, or, acestea sunt cheltuieli

suportate în cadrul urmăririi penale în vederea demonstrării vinovăției inculpaților

în comiterea infracțiunii incriminate. În acest sens, instanța de judecată a notat că

cheltuielile pentru efectuarea constatărilor/expertizelor sunt cheltuieli efectuate în

cadrul urmăririi penale întru acumularea probatoriului necesar și că acestea sunt

trecute, de fapt, în contul statului și nu urmează a fi puse pe seama inculpatului, or,

aceste acțiuni țin de activitatea organului de urmărire penală, care are un rol activ în

procesul de depistare a diferitor circumstanțe care dovedesc infracțiunea și identifică

făptuitorul, pentru aducerea învinuirii de stat.

Astfel, având în vedere normele legale indicate și materialele anexate la cauza

penală, instanța de fond just a conchis că cheltuielile judiciare în mărime de 768 lei

pentru efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală dată urmează a fi trecute

integral în contul statului.

18

Cu referire la soluționarea acțiunii civile în procesul penal, Colegiul judiciar,

reieșind din materialele cauzei, a constatat că instanța de fond a adoptat o soluție

greșită în partea încasării despăgubirilor pentru prejudiciul moral.

Astfel, citând prevederile art. 219 alin. (1) Cod procedură penală, art. 7 alin.

(1) Cod civil, art. 1398 alin.( 1) Cod civil, Colegiul judiciar a constatat că sunt

prezente toate condițiile pentru angajarea răspunderii delictuale a lui Buia Dragoș și

Buia Mihail.

În temeiul art. 1422, 1423 Cod civil, instanța de apel a menționat că nu poate

accepta soluția primei instanțe prin care s-a dispus încasarea din contul lui Buia

Dragoș și Buia Mihail în beneficiul lui Șeremet Vitalie prejudiciului moral în sumă

de 7 000 lei de la fiecare, dat fiind că partea vătămată a suferit enorm de pe urma

acțiunilor comise de către inculpați, care se concretizează în suferințele psihice

suportate avînd în vedere că fapta a fost comisă în loc public fiindu-i înjosită

onoarea și demnitatea părții vătămate, totodată fiindu-i cauzate dureri fizice și

leziuni corporale ușoare, iar suma de 7 000 lei încasată de la fiecare inculpat,

stabilită de către prima instanță se consideră prea mică, inechitabilă și

neproporțională suferințelor psihice și fizice ale părții vătămate, de impactul asupra

sănătății.

Totodată, soluționând acțiunea civilă formulată, instanța a ținut cont de

împrejurările în care s-a produs infracțiunea, comportamentul inculpaților după

comiterea acesteia, la aprecierea prejudiciului moral, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție părții vătămate, această sumă de bani trebuie să

fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte în același timp și o pedeapsă pentru

inculpat, dar și o sursă de îmbogățire pentru partea civilă, dispunând astfel,

încasarea din contul inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail în beneficiul lui

Șeremet Vitalie prejudiciul moral în mărime de 20 000 lei de la fiecare, prejudiciu

care este în corespundere cu caracterul și gravitatea suferințelor psihice suportate de

acesta.

Instanța de apel a menționat că sumele încasate cu titlu de prejudiciu moral nu

reprezintă prețul pentru suferințele fizice sau psihice, care de cele mai dese ori sunt

inestimabile, ci reprezintă o reparație stabilită din perspectiva consecințelor în plan

personal și social. Din aceste considerentele, în opinia Colegiului judiciar,

cuantumul daunei morale cauzate părții vătămate urmează a fi valorificat în suma de

câte 20 000 lei, care urmează a fi încasată de la fiecare inculpat.

Totodată, Colegiul a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe privind

încasarea în mod solidar de la Buia Dragoș și Buia Mihail în beneficiul lui Șeremet

Vitalie cheltuielile pentru asistența juridică de 4000 lei.

ordinare de către:

5.1. Procurorul în procuratura de Circumscripție Cahul, Mihail Tomița, prin

care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, s-au

19

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, solicită casarea deciziei,

cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, dacă eroarea judiciară nu

poate fi corectată de instanța de recurs.

În motivarea recursului, recurentul indică următoarele argumente:

- pedeapsa sub formă de amendă aplicată inculpaților este una prea blândă și nu

corespunde principiului individualizării pedepsei penale;

- la stabilirea pedepsei în privința inculpaților, instanța de apel urma să țină

cont de circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea

inculpaților și anume că Buia Mihail a fost condamnat prin sentința Judecătoriei

Cahul din 07.11.2018 pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1)

Cod penal, faptele fiind săvârșite la data de 10.07.2017 în privința aceleiași părți

vătămate, că în privința lui Buia Dragoș, a fost încetat procesul penal pe art. 362

Cod penal, că inculpații nu se află la evidența medicului narcolog și se

caracterizează pozitiv, cât și de comportamentul inculpaților după comiterea

infracțiunii, nerecunoscând vina, nu au conștientizat gravitatea infracțiunilor

săvârșite și nu s-au pornit pe calea corijării;

- pedeapsa închisorii este unica măsură de constrângere aplicabilă situației

inculpaților, care este pe măsură să ducă la atingerea scopului general și special al

pedepsei penale, deoarece faptele în materialitatea lor și împrejurările în care au fost

săvârșite, circumstanțele personale ale acestora, cât și poziția procesuală a

inculpaților.

5.2. Avocatul Dumitran Ignat în numele inculpatului Buia Dragoș, prin care,

invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 12) Cod de procedură

penală, solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Buia Dragoș să fie achitat

din motiv că, în acțiunile inculpatului lipsește componența de infracțiune și

respingerea totală a acțiunii civile.

În motivarea recursului, indică următoarele argumente:

- martorii, la care face referire instanța, nu au susținut declarațiile părții

vătămate, că ar fi fost lovit de către inculpați timp de 10 min. cu un obiect

contondent dur. Tot partea vătămată indică la un obiect ce ar fi bâtă de baseball, însă

reieșind din aceste declarații a părții vătămate și învinuirea adusă lui Buia Dragoș,

nu se incriminează aplicarea loviturilor cu vreun obiect. Deci, declarațiile părții

vătămate, intră în contradicție cu declarațiile martorilor, cât și cu învinuirea adusă

inculpaților.

- potrivit rapoartelor de expertiză 493 din 11 iulie (fapta incriminată a avut loc

pe 08 iulie 2017) și raportul de Expertiză 314 D din 17 octombrie 2017, potrivit

căruia în urma examinărilor medico-legale cet. Șeremet Vitalie, leziunile corporale

cum ar fi: traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin comoție cerebrală,

echimoză pe față din stânga, excoriație pe cap din stânga, excoriație pe antebrațul

stâng au fost produse la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil prin

20

aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele, ce condiționează dereglarea sănătății de

scurtă durată și se califică ca vătămare corporală ușoară. Ținând cont de aspectul și

caracterul leziunilor corporale și anume: echimoză pe față,, excoriații pe cap și

antebrațul stâng, vechimea producerii este de circa 3 zile, luând în considerație că

examinarea primară s-a efectuat la 11 iulie 2017. Conform radiografiei toracelui nr.

2824 din 08 iulie 2017, careva leziuni traumatice nu au fost prezentate, iar conform

documentelor medicale din 08 iulie 2017, s-a reflectat că pacientul a acuzat dureri în

regiunea cutiei toracice. La examinarea radiografiei nr. 2857 din 10 iulie 2017, s-a

depistat fractura coastei X din stânga și mai mult probabil că fractura coastei este

din 10 iulie 2017, dar cu certitudine exactă nu este posibil de apreciat ținând cont de

acuzele persoanei din 08 iulie 2017;

- la materialele cauzei penale, este anexată sentința din 07.11 2018 în privința

lui Buia Mihail, învinuit pe art. 152 alin.(l) Cod penal, fapta având loc pe

10.07.2018 față de aceeași parte vătămată, ultimul fiind recunoscut vinovat,

conform unei sentințe definitive și irevocabile;

- la baza sentinței în privința lui Buia M. pe art.152 alin. (1) Cod penal, au stat

aceleași rapoarte de expertiză nr. 493 și 314, care sunt anexate ca probe și la cauza

dată. Tot prin sentința din 07 noiembrie 2018, a fost încasată și paguba morală în

mărime de 7500 lei în folosul părții vătămate Șeremet Vitalie.

- instanța de apel nu a dat nici o apreciere celor menționate în cererea de apel,

mai mult ca atât, instanța nu a exclus contradicțiile apărute în cadrul urmăririi

penale și judecată și nu le-a interpretat în folosul inculpatului;

- nemotivat Curtea de apel Cahul a încasat cu titlu de prejudiciu moral părții

vătămate - 20 000 lei, care urmează a fi achitat de Buia Dragoș, or acesta nu

corespunde circumstanțelor cauzei.

5.3. Avocatul Igor Dorfman în numele inculpatului Buia Mihail, prin care,

invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

solicită casarea deciziei în privința lui Buia Mihail, cu dispunerea rejudecării cauzei

de către instanța de apel.

În motivarea recursului, indică următoarele argumente:

- instanța de apel a ignorat în mare parte motivele de apel invocate, fapt care

s-a soldat cu emiterea unei decizii neîntemeiate;

- prin cererea de apel înaintată s-a menționat, că instanța de fond, la

examinarea cauzei a avut o atârnare tendențioasă fața de inculpatul Buia Mihail, a

examinat cauza superficial și nu a înlăturat contradicțiile apărute pe parcursul

examinării cauzei;

- instanța de apel, ca și instanța de fond, a reținut doar declarațiile subiective

ale părții vătămate Șeremet Vitalie, care au fost depuse în scopul tragerii ilegale la

răspundere penală a lui Buia Mihail și Buia Dragoș. Fiind reținute și declarațiile

martorilor Zaporojanu Ion și Condurachi Viorel, ambele instanțe nu au dat o

21

apreciere contradicțiilor existente în partea timpului comiterii infracțiunii. Astfel,

declarațiile acestora nu coroborează între ele și respectiv dubiul dat în conformitate

cu prevederile art.8 Cod de procedură penală urma a fi interpretat exclusiv în

favoarea inculpaților;

- ambele instanțe la examinarea cauzei penale au lăsat fără apreciere

declarațiile martorilor, care au declarat, că nu au observat la Buia Mihail careva

defecte fizice, necătând la aceea, că în ziua de 08 iulie 2017, Buia Mihail purta la

piciorul stâng un aparat-tijă externă fixată cu 4 tije (aparatul Elizarov), fapt

confirmat prin declarațiile martorului Ciobanu Victor. În aceste condiții, inculpatul

Buia Mihail era în imposibilitate de a se deplasa liber, cu atât mai mult nu avea fizic

posibilitate de a aplica careva lovituri cu picioarele părții vătămate, așa cum este

indicat în actul de acuzare. Faptul dat a fost vădit ignorat pe tot parcursul procesului

penal;

- fiind doar citate, nu au fost apreciate declarațiile martorului Condurachi

Viorel și în partea care menționează, că nu ar fi văzut, ca o persoană mai în vârstă să

fi lovit partea vătămată la locul altercațiilor;

- drept probe ale acuzării, la fiecare etapă a procesului penal, sunt indicate

raportul de constatare nr.493 din 11 iulie 2017 și raportul de expertiză nr.314/D din

17 octombrie 2017. Potrivit căror, părții vătămate i-ar fi fost aplicate lovituri atât la

08 iulie, cât și la 11 iulie 2017. Însă, obiectiv nu s-a stabilit care anume vătămări

corporale au fost contractate în aceste zile, nu s-a făcut delimitarea lor, fiind

imposibilă stabilirea vătămărilor corporale care le-ar fi fost contractat partea

vătămată în ziua de 08 iulie 2017, când s-a comis fapta pentru care sunt trași la

răspundere penală inculpații Buia Mihail și Buia Dragoș. Astfel, actul de acuzare

adus inculpaților, este unul formal și nu corespunde cerințelor privitor la învinuirea

care urmează a fi adusă;

- condamnarea inculpaților este bazată doar pe probe subiective și indirecte,

care nu indică la comiterea de către inculpați a unor careva acțiuni de huliganism

sau ilegale;

instanța de apel formal a motivat cuantumul prejudiciului moral, fapt care nu

poate fi admis;

- în declarațiile părții vătămate și martorilor audiați, se conțin mai multe

contradicții privitor la persoanele care l-ar fi agresat pe partea vătămată,

împrejurările în care aceste fapte ar fi avut loc, timpul producerii altercațiilor,

vătămările corporale care au fost contractate, aceste probe nu pot fi apreciate ca

pertinente și concludente și corespunzător nu pot fi puse la baza unei hotărâri de

condamnare a inculpaților Buia Mihail și Buia Dragoș.

materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea

acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

22

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia

în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres în art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate

de recurent, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava

situația condamnatului.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul reține că procurorul indică ca temeiuri de drept pentru casarea deciziei

recurate pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, că hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Totodată, se reține că avocatul Dumitran Ignat indică ca temeiuri de drept

pentru casarea deciziei recurate pct. 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, solicitând achitarea inculpatului Buia Dragoș, pe motiv că în acțiunile

inculpatului lispește componența de infracțiune, iar avocatul Igor Dorfman indică ca

temei de drept pentru casarea deciziei recurate pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de

procedură penală, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel solicitând casarea deciziei recurate și dispunerea rejudecării cauzei

în instanța de apel.

Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care se referă autorii

recursurilor nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept,

care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de

apel.

În primul rând, se reține că, procurorul în recursul declarat, deși este de acord

cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică

a acțiunilor inculpaților Buia Mihail și Buia Dragoș, critică decizia contestată doar

în partea ce ține de pedeapsa stabilită inculpaților, considerând-o prea blândă,

solicitând în acest sens, dispunerea rejudecării cauzei în latura pedepsei stabilite

acestora.

Cu referire la pedeapsa stabilită inculpaților Buia Mihail și Buia Dragoș, de

către instanța de apel, Colegiul consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția

adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod

penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite

conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă

următoarele.

23

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza

căruia a fost condamnat inculpatul.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei în privința inculpaților, instanța de

apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept

privind pedeapsa aplicată acestora în strictă conformitate cu prevederile normelor de

procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont de

lipsa atât a circumstanțelor atenuante cât și agravante, că inculpații nu se află la

evidența medicului narcolog și psihiatru și se caracterizează pozitiv, iar

condamnarea anterioară a lui Buia Mihail în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, a avut

loc pentru faptele comise la data de 10 iulie 2017, față de aceeași parte vătămată, cât

și de prevederile art. 7, 61, 75, Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale se

ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate

cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Astfel, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celor vinovați,

de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților, de condițiile de viață ale

acestora, de comportamentul acestora înainte și după comiterea infracțiunii, cât și în

timpul ședințelor de judecată, considerând oportun de a le aplica o pedeapsă cu

amendă și corect a considerat că restabilirea echității sociale, corectarea și

reeducarea inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail este posibilă și prin aplicarea

unei pedepse alternative la pedeapsa cu închisoare, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit.

b) Cod penal în baza căruia au fost recunoscuți vinovați și condamnați inculpații.

24

Mai mult ca atât, Colegiul notează că instanța de apel, la stabilirea pedepsei în

privința inculpaților, a ținut cont și de jurisprudența CEDO, potrivit căreia

„...soluția cea mai potrivită pentru problema supra-aglomerării ar fi reducerea

numărului de deținuți prin utilizarea mai frecventă a măsurilor punitive non

privative de libertate și minimizarea recurgerii la detenția preventivă” (cauza

Varga și alții vs Ungaria, cererile nr. 1409/12, 45135/12, 73712/12, 34001/13,

44055/13 și 64586/13 din 10.03.2015), precum și de Recomandările Comitetului de

Miniștri ONU nr. R (99) 22 și Rec (2006) 13, care invită statele să încurajeze

procurorii și judecătorii de a folosi cât mai mult posibil alternativele la detenție.

Pe cale de consecință, se reține că, pedeapsa aplicată inculpaților de către

instanța de apel este una echitabilă, proporțională gravității infracțiunii săvârșite și

suficientă pentru restabilirea echității sociale. Or, o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt

ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Prin urmare, instanța de recurs consideră că pedeapsa stabilită inculpaților de

instanța de apel corespunde prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată,

individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind una

întemeiată, iar solicitarea acuzării privind dispunerea rejudecării cauzei în partea

aplicării pedepsei, solicitare care de fapt nici nu a fost motivată de către recurent,

invocându-se doar faptul că raportat la gravitatea faptei, pedeapsa ar fi una prea

blândă și că Buia Mihail a fost condamnat și pentru faptele din 10 iulie 2017 în

privința aceleiași părți vătămate, este neîntemeiată, or doar faptul că ultimul nu este

de acord cu pedeapsa stabilită de către instanțele inferioare, considerând-o prea

blândă, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse mai grave, fără a se ține cont de toate

circumstanțele stabilite.

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a

pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpaților a

unei pedepse sub formă de amendă în mărime de 1300 unități convenționale pentru

Buia Mihail și de 1200 unități convenționale pentru Buia Dragoș, pedeapsă care, la

caz, răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpaților prevăzut de art. 61

Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestora față de ordinea

de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat

de recurent privind blândețea pedepsei, necesită a fi declarat vădit neîntemeiat.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

25

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie

motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de

recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Potrivit art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt

constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin

neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea

conținutului acestora.

Totodată, se reține că avocatul Dumitran Ignat indică ca temeiuri de drept

pentru casarea deciziei recurate pct. 8) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, solicitând achitarea inculpatului Buia Dragoș, pe motiv că în acțiunile

inculpatului lispește componența de infracțiune, iar avocatul Igor Dorfman indică ca

temei de drept pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, că instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel solicitând casarea

deciziei recurate și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în privința lui

Buia Mihail.

Sub acest aspect se reține că recursul ordinar al avocatului Dumitran Ignat,

declarat în numele inculpatului Buia Dragoș, este fondat și pe art. 427 alin. (1) pct.

12) Cod de procedură penală (pct. 5.2. din decizie), care prevede temeiul de

declarare a recursului în cazul în care faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită.

Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este

specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a deciziei

contestate, care ar fi erorile de drept și esența circumstanțelor potrivit căror instanța

de apel ar fi dat faptei săvârșite o încadrare juridică greșită și care ar fi cea corectă,

deci fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens

(pct. 5.2. din decizie).

Astfel, rezultă că, recursul menționat nu îndeplinește cerințele legale de

conținut în această parte, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din

oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar

justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de

recurent.

Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească

nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării

și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Totodată, lecturând recursurile declarate de avocații inculpaților, Colegiul

reține că acestea nu sunt motivate prin prisma temeiurilor de recurs indicate de către

recurenți în partea dispozitivă a acestora, recurenții de fapt criticând modalitatea de

apreciere a probelor de către instanțele de fond.

26

Colegiul menționează că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede o

listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei analiză denotă faptul că chestiunile

privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în conținutul acestui articol, astfel

neconstituind un temei pentru recurs separat. Critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este

abilitată de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu

caracter procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de

fapt, ce ține de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către

instanța de recurs.

Cu referire la eroarea prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, invocat de către avocatul Igor Dorfman, că instanța de apel nu s-a expus

asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul menționează că instanța de apel,

la examinarea cauzei penale a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin.

(1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, adoptând o decizie legală și întemeiată și a

dat răspuns la toate argumentele invocate în apelurile declarate.

Așa cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul constată că instanța de

apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, astfel decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,

la caz, la casarea parțială a sentinței instanței de fond și pronunțarea unei noi

hotărâri în latura stabilirii pedepsei și în latura civilă. Or, în fapt, decizia recurată

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată.

Mai mult ca atât, din materialele dosarului rezultă că instanța de apel, la

examinarea cauzei, a ținut seama în deplină măsură de prevederile art. 27, 99-101

Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele administrate, le-a

verificat minuțios, dându-le o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, care coroborate în ansamblu, au confirmat vinovăția

inculpaților Buia Dragoș și Buia Mihail în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Prin urmare, în conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând la

concluzia corectă de menținere în parte a sentinței atacate, totodată oferind răspuns

la toate argumentele invocate de apelanți, specificând motivele pe care și-a

întemeiat soluția adoptată.

Motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor

dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor

amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de

vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

27

hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Investită cu o

situație de fapt, instanța de apel, înlăturând omisiunile de apreciere ale instanței de

fond, ca urmare a efectuării recercetării judecătorești, a expus situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și a concluzionat corect ca aceasta se

circumscrie încadrării juridice în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, potrivit

căreia inculpații au fost recunoscuți vinovați.

Instanța de recurs mai atestă și faptul că, argumentele invocate de recurenți,

au fost combătute de instanța de apel în mod corespunzător, soluție pe care instanța

de recurs și-o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CtEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (hotărârea Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie

1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt

mod, să fi examinate chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5.1. – 5.3. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica

modului în care instanțele inferioare au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Pornind de la prevederile art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere,

formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea

este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un

temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală

și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice

temei legal.

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis erorile

de drept prevăzute în pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală la care fac referință recurenții, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției

adoptate de către instanța de apel.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția și că s-au aplicat pedepse individualizate

conform prevederilor legale, că fapta întrunește elementele infracțiunii și că faptei

28

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă iar recursurile declarate, sunt

inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Cahul, Tomița Mihail, avocatul Dumitran Ignat în numele lui Buia

Dragoș și avocatul Dorfman Igor în numele Buia Mihail, împotriva deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 06 octombrie 2021, în cauza penală

privindu-i pe BUIA Mihail Xxxxx și BUIA Dragoș Xxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 02 iunie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Iurie DIACONU

29