1ra-333/22 — art. 187 alin.2 lit. e, f CP

Prima instanță: 11.10.2017 – 16.10.2020;

Instanța de apel: 10.12.2020 – 08.12.2021;

Instanța de recurs ordinar: 04.03.2022 – 20.04.2022. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 16 octombrie 2020, Raducan Aliona a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. f), e) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis. 2. Potrivit sentinței s-a constatat că, Raducan Aliona, la 01 iulie 2014, în jurul orelor 12:00 a venit la domiciliul cet. Xxxxx, situat în or. Otaci str. Xxxxx, unde a inițiat o ceartă, din cauza unui conflict avut interior. După o discuție aprinsă între cele două, Raducan Aliona, având intenția de a sustrage în mod deschis bunurile altei persoane, i-a aplicat lui Xxxxx câteva lovituri cu pumnul în regiunea pieptului, după care cu forța i-a smuls de pe gâtul ei un lănțișor confecționat din aur cu greutatea de 8 gr., pe care se afla un medalion confecționat din aur cu greutatea de 6 gr. și cu cele sustrase a încercat să fugă. Xxxxx încercând de a restitui bunurile care- i aparțin, a ajuns-o din urmă pe Raducan Aliona și a apucat de lănțișorul sustras, ca 1 rezultat acesta s-a rupt, o parte din el rămăsese la Raducan Aliona, iar cealaltă parte împreună cu medalionul a rămas în mâna proprietarei. Conform raportului de constatare medico-legală nr.175, la Xxxxx s-au depistat: excoriațiile-regiunii zigomatice stânga, gâtului, cotului drept, antebrațului drept, echimozele brațului drept și echimoza în regiunea genunchiului drept, contuzia ușoară a țesuturilor moi a piciorului drept și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. 3. Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Raducan Irina în numele inculpatei Raducan Aliona, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței judecătorești în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, deoarece instanța de fond, la stabilirea pedepsei, nu a ținut cont și nici nu a luat în considerație faptul că Raducan Aliona, a contribuit activ la etapa de urmărire penală, anterior nu a fost trasă la răspundere penală, a comis infracțiunea pentru prima dată, prejudiciul material a fost reparat părții vătămate, la locul de trai se caracterizează pozitiv, este unicul întreținător al familiei sale și are un copil minor cu diabet zaharat, iar infracțiunea comisă nu face parte din categoria infracțiunilor periculoase pentru viața și sănătatea persoanelor și nu poartă un caracter de pericol social sporit. În motivarea apelului apelanta a invocat următoarele: - din declarațiile inculpatei reiese că la 01.07.2014 orele 12:00, ea a venit la vecina sa Xxxxx pentru a vorbi cu ea, din ce cauză a depus în privința ei o plângere la organele de poliție, unde a achitat o amendă și plus la aceasta îi blastamă pe rudele ei decedate. În timpul discuției Svetlana prima, fără niciun motiv din nou a început a o înjura cu cuvinte necenzurate, a o insulta, apoi i-a aplicat lovituri, a apucat-o de bijuteriile ei de la gât și le-a rupt intenționat, în urma la ce ele s-au împrăștiat pe podea. Ea apărându-se, a lovit-o și ea de câteva ori, însă nu i-a rupt intenționat, în urma la ce ele s-au împrăștiat pe podea. Ea apărându- se, a lovit și ea de câteva ori, însă nu i-a rupt de la gâtul ei nici un lănțișor de aur; - din afirmațiile rudelor, și un moment la care apelanta a atras atenția este că inculpata a întors lănțișorul, a recuperat prejudiciul cauzat care a fost comis prin infracțiunea dată; - în contextul celor relatate, acuzarea a prezentat evenimentele din data de 01.07.2014, doar din declarațiile exhaustive ale părții vătămate și a martorului; - concluziile acuzării la capitolul individualizării pedepsei solicitate inculpatei sunt greșite și în contradicție cu probatoriu administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale; 2 - pe întregul parcurs al derulării urmăririi penale, ultima a colaborat cu ancheta, a oferit declarații în cadrul derulării cauzei penale demonstrându-și nevinovăția sa; - din cele expuse, a indicat că în cauza dată au fost administrate insuficiente probe, care denotă caracterul infracțional al faptei comise, acestea negăsindu-și confirmare prin declarațiile părții vătămate care foarte vag și-a expus mărturiile, precum și prin probele scrise, anexate la materialele cauzei penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2021, a fost admis apelul declarat de către avocatul Raducan Irina în numele inculpatei Raducan Aliona, împotriva sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 16.10.2020, sentință care a fost casată parțial, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează. Raducan Aliona a fost considerată condamnată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani. În baza art.90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei închisorii în privința lui Raducan Aliona cu stabilirea perioadei de probațiune de 2 (doi) ani. A fost anulată dispoziția instanței de fond privind căutarea inculpatei Raducan Aliona. În rest au fost menținute dispozițiile instanței de fond. 4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a constatat, că instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatei pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal nu a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei consfințite în art.61 alin.(2) Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei potrivit prevederilor art.75 Cod penal, de scopul pedepsei penale, de corectarea și reeducarea inculpatei, precum și nu a ținut cont de circumstanțele reale și personale în privința inculpatei, care este la prima abatere penală, stabilind pedeapsa închisorii cu executare reală, care este nejustificat de aspră față de inculpată. Instanța de apel a menționat că la locul de trai Raducan Aliona se caracterizează pozitiv, nu se află la evidență la medicul narcolog și psihiatru, fapt ce rezultă din certificatele anexate la materialele cauzei (f.d.67, 68, 70, volumul 1). După cum rezultă din poziția expusă în instanța de apel de către avocatul Raducan Irina în numele inculpatei Raducan Aliona, inculpata recunoaște faptele comise, circumstanțe care se consideră ca atenuante, în corespundere cu art.76 Cod penal. Circumstanțe agravante, în corespundere cu art.77 Cod penal, nu au fost stabilite pe caz. 3 Colegiul penal a menționat prevederile art.90 alin.(1) Cod penal, potrivit căruia se reglementează, că dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea condiționată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar asupra comportării militarilor - comandamentul militar respectiv. În sensul dat, în textul legii s-a evidențiat că este prerogativa instanței de judecată să aprecieze dacă scopul pedepsei poate fi atins fără executarea efectivă a pedepsei închisorii. În cazul dat, pe linia de argumente expuse, luând în considerație că inculpata Raducan Aliona este la prima abatere penală și se caracterizează pozitiv, nefiind înregistrate careva încălcări, instanța de apel a concluzionat că în circumstanțele stabilite în cazul dat există circumstanțe importante care permit condamnarea inculpatei cu suspendarea pedepsei închisorii prevăzută de art.90 Cod penal și că scopul corectării și reeducării ei se va atinge și fără izolarea inculpatei de societate, fiind posibil de a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art.90 Cod penal, dând posibilitate reală inculpatei să-și dovedească corectarea prin comportament exemplar și muncă cinstită, nesăvârșind o nouă infracțiune. Totodată, instanța de apel a motivat, că faptul că inculpata a plecat peste hotarele țării nu condiționează aplicarea în mod automat față de ultima a pedepsei sub formă de închisoare cu executare reală, mai ales că careva interdicții de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal față de Raducan Aliona nu s-au constatat. În viziunea instanței de apel, pedeapsa închisorii stabilită pe un termen de cinci ani, cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal privind suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de doi ani, va fi echitabilă faptei infracționale comise, corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatei, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Instanța de apel a considerat că în aspectele de fapt a prezentei cauze penale și reieșind din personalitatea inculpatei suspendarea executării pedepsei penale pe un termen de probațiune prevăzut de legea penală, va avea un caracter efectiv pentru 4 corectarea ei și prevenirea săvârșirii de către ea a altor infracțiuni, comparativ cu cel de executare reală a pedepsei penale, stabilit de instanța de fond.

Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs ordinar procurorul, în termen, prin care, invocând temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei contestate, cu menținerea sentinței primei instanțe. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive: - temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, deoarece s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - procurorul menționează că, reieșind din soluția adoptată de instanța de apel, se constată că la stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatei, instanța nu a avut în vedere scopul și criteriile de individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a ținut seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate, per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia. Astfel, consideră că modalitatea de executare aleasă și cuantumul pedepsei stabilite inculpatei, nu este în acord cu principiul proporționalității având în vedere fapta comisă și urmările produse; - instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul că inculpata a comis o infracțiune gravă din compartimentul „Infracțiuni contra patrimoniului” cu aplicarea violenței nepericuloase pentru partea vătămată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Lecturând textul recursului reiese că recurentul indică prevederile art. 427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală și anume cazul când instanța de apel a pronunțat o decizie greșită în partea stabilirii pedepsei - temei care nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. 5 Motivele recurentului, precum că instanța de apel incorect a individualizat pedeapsa, și neîntemeiat a aplicat în privința inculpatei Raducan Aliona prevederile art. 90 Cod penal, Colegiul penal le consideră neîntemeiate. La acest capitol, Colegiul penal atestă că, potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane. Totodată, conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă, iar la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină seama de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Colegiul penal menționează, că la stabilirea pedepsei inculpatei Raducan Aliona, instanța de apel, a ținut seama pe deplin de principiile de aplicare a pedepsei prevăzute de art. 61 Cod penal, de criteriile generale de individualizare a ei, stipulate în art. 75 Cod penal, de toate circumstanțele cauzei care agravează ori atenuează răspunderea, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei, precum și de condițiile de viață ale familiei acesteia, prin urmare corectarea și reeducarea inculpatei este posibilă doar prin aplicarea unei pedepse cu închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei. În cauza deferită judecății, se constată că, instanța de apel casând parțial sentința instanței de fond, a admis apelul avocatului, pronunțând o nouă hotărâre a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii inculpatei Raducan Aliona, cu fixarea unui termen de probațiune de 2 ani, anulând dispoziția instanței de fond privind căutarea inculpatei, totodată fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței. La baza acestei concluzii, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75, 90 Cod penal, a ținut cont de circumstanțele cauzei, legate de scopul și motivele faptei, gravitatea infracțiunii săvârșite, aceasta a comis o infracțiune gravă, lipsa circumstanțelor agravante, de faptul că la locul de trai inculpata Raducan Aliona se caracterizează pozitiv, este la prima abatere penală, precum și de persoana inculpatei, la evidența medicului psihiatru și medicului narcolog nu se află (f.d. 67, 68, 70, vol. I), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei, precum și de prevenirea de a săvârși infracțiuni noi. 6 În aceste condiții, Colegiul penal, consideră că n-a fost constatată prezența în speța examinată a erorilor de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Colegiul penal consideră relevant de a specifica că, argumentele invocate de recurent în cererea sa de recurs au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în instanța de apel, așa cum este indicat și în pct. 4 - 4.1 din prezenta decizie, soluție pe care instanța de recurs o consideră legală și argumentată, însușind argumentele ei, reiterarea cărora nu mai este necesară, fapt ce este în deplină concordanță cu jurisprudența și practica Curții Europene pentru Drepturile Omului, care în cauza Albert vs România din 16.02.2010, a statuat în pct.37 că art.6§1 CtEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19.04.1994, pct.61). Cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise la art. 414 - 418 Cod de procedură penală, impunându-se în consecință inadmisibilitatea recursului ordinar declarat la caz, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2021, în cauza penală privind-o pe Raducan Aliona Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 mai 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 7