1ra-78/2022 — art. 264/1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 20 august 2021, Scripcari Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 240 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că la 10.10.2020, aproximativ la ora 19:00, Scripcari Ion conducând mijlocul de transport de model „Kamaz” cu numărul de înmatriculare xxxx, cu viteză excesivă pe drumurile publice ale mun. Chișinău și anume, pe traseul L-354 (în apropiere de Penitenciarul nr.10 - Goian), a pierdut controlul volanului și a derapat pe traseu. La documentarea accidentului rutier, Scripcari Ion, fiind suspectat în conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică și fiind condus la Dispensarul Republican de Narcologie, fiindu-i propus de a efectua examinarea medicală și prelevarea probelor biologice, în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei precum și testarea alcoolscopică, cet. Scripcari Ion, a refuzat de a fi supus testării alcooscopice, examinării medicale și prelevării probelor biologice, în scopul stabilirii stării de ebrietate și naturii ei și naturii ei, fapt confirmat prin procesul-verbal nr.9198, din 10.10.2020, al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei. 1 Aceste acțiuni ale inculpatului Scripcari Ion au fost încadrate în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, după semnele calificative, refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. 2.1. De către organul de urmărire penală Scripcari Ion a fost învinuit de faptul că, la 10.10.2020, ora 19:00, cunoscând cu certitudine despre faptul că, în temeiul prevederilor pct. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației Rutiere al Republicii Moldova conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă unitatea de transport în stare de ebrietate, fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, după ce a consumat alcool, a urcat la volanul camionului de model „Kamaz” cu numărul de înmatriculare xxxx, după care a pornit deplasarea, conducând mijlocul de transport în cauză cu viteză excesivă pe drumurile publice ale mun. Chișinău și anume pe traseul L-354 (în apropiere de Penitenciarul 10 Goian), iar în rezultat a pierdut controlul volanului și a derapat de pe traseu. Faptul accidentului rutier fiind observat de către șeful SP-8 al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău, Igor Grițac, care se deplasa pe sectorul deservit. În continuare, conducătorul mijlocului de transport, Scripcari Ion fiind suspectat de conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică, a fost condus la sediul Instituției Medico - Sanitare Publice, Dispensarul Republican de Narcologie, amplasat pe str. Petru Rareș 32 mun. Chișinău, unde de către medicul narcolog urma a fi efectuate investigațiile prevăzute de Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală, pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 296 din 16.04.2009, însă Scripcari Ion a refuzat prelevarea probelor biologice și trecerea alcooltestului cu aparatul de model „Drager”, rezultatul fiind consemnat în procesul verbal al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și a naturii ei nr.9198 din 10.10.2020. Astfel, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Scripcari Ion în baza art.2641 alin. (4) Cod penal, refuzul conducătorului mijlocului de transport de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, săvârșit de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, avocatul Coda Victor în numele inculpatului a declarat apel prin care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Scripcari Ion să fie achitat, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal. În motivarea apelului a invocat, că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că la momentul stopării automobilului, acesta nu era în stare de ebrietate, iar presupunerile cu privire la starea lui de ebrietate sunt bazate pe presupuneri și nu pot fi reținute la dosar în calitate de probă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2021, a fost respins ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod 2 obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar tuturor în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Scripcari Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, calificarea faptelor fiind corectă precum și măsura de pedeapsă. Instanța de apel a conchis că deși inculpatul Scripcari Ion neagă comiterea faptei imputate, soluția primei instanțe privind vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, se bazează pe elementele de fapt dobândite din declarațiile a martorilor Cupcic Roman, Grițac Igor, Gritac Alina, Scripnic Oleg, Poustovan Mihai, precum și din probele scrise ale cauzei penale, verificate și în ședința instanței de apel suplimentar, care sunt: procesul-verbal nr.9198 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei din 10.10.2020, unde s-a constatat că la Scripcari Ion persistă miros de alcool la distanță, însă refuză examinarea medicală și prelevarea probelor biologice (f.d.9); confirmarea de la Biroul de Probațiune în privința inculpatului Scripcari Ion conform căruia acesta a fost condamnat în baza sentinței Judecătoriei Ceadîr - Lunga din 17.04.2014, în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității cu privarea dreptului de a conduce mijloace de transport pe un termen de 5 ani. Termenul privării dreptului de a conduce mijloacele de transport a expirat la data de 07.05.2019. Instanța de apel a constatat că, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, prima instanță a stabilit o corectă situație de fapt – că acțiunile inculpatului Scripcari Ion greșit au fost încadrate în prevederile art.2641 alin.(4) Cod penal, deoarece constituie infracțiune prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod penal, adică - refuzul conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei și de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. În acest sens, instanța de apel a subliniat că, prin fapta comisă, Scripcari Ion a atentat la obiectul juridic special al infracțiunii, care îl formează relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, sub aspectul prohibiției impuse conducătorilor mijloacelor de transport de a refuza, a se împotrivi sau a se eschiva de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. Sub aspectul laturii obiective, fapta comisă de inculpat a constat în refuzul de a fi supus testării alcoolscopice, examenului medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei, a recoltării probelor biologice în cadrul acestui examen medical. Instanța de apel a reținut, că acțiunile date se confirmă direct prin declarațiile inculpatului, care a recunoscut faptul dat, prin declarațiile martorului Cupcic Roman, care a indicat asupra acelorași circumstanțe precum și inculpatul, la fel și din rezultatul procesului-verbal nr. 9198 din 10.10.2020, al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului, în care este consemnat refuzul inculpatului de a fi suspus testării alcoolscopice sau preleva probe biologice în scopul stabilirii stării de ebrietate și naturii ei. Instanța de apel a menționat că, nu poate reține argumentul apărării privind lipsa calității de conducător al mijlocului de transport al inculpatului la momentul documentării cazului, precum și pretinsul consum de alcool după stoparea 3 automobilului, deoarece sunt combătute prin declarațiile martorului Scripnic Oleg, care a indicat asupra faptului consumului de alcool al inculpatului până la incident a automobilul său (stoparea în șanț). La fel, același martor precum și martorii Grițac Igor și Alina au confirmat faptul conducerii mijlocului de transport de către inculpat într-un mod inadecvat, cu viteză excesivă, precum și faptul că în scurt timp după incident, l-au văzut doar pe acesta în cabina automobilului, acesta fiind vizibil în stare de ebrietate. Subsidiar, instanța de apel a menționat că, latura subiectivă s-a caracterizat prin intenția directă a inculpatului, motivul explicându-se în superficialitatea manifestată de către Scripcari Ion, în raport cu respectarea prohibiției impuse de a conduce mijlocul de transport de a refuza, a se împotrivi sau a se eschiva de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical. Prin urmare, Scripcari Ion este persoană fizică responsabilă, care la momentul comiterii faptei avea împlinită vârsta de 16 ani precum și este persoană care a refuzat, s-a împotrivit sau s-a eschivat de la testarea alcoolscopică, de la examenul medical în vederea stabilirii stării de ebrietate și a naturii ei sau de la recoltarea probelor biologice în cadrul acestui examen medical, în acest fel fiind subiect al infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, nemaifiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport începând cu data de 07.05.2019 (potrivit informației oferite de Biroul de Probațiune Chișinău). Astfel, instanța de apel a accentuat că, anume această circumstanță a generat necesitatea reîncadrării acțiunilor inculpatului în prevederile art.2641 alin.(3) Cod penal, din prevederile art.2641 alin.(4) Cod penal. Cu referire la soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpatului Scripcari Ion, instanța de apel a menționat că, reieșind din faptul că fapta reținută în sarcina inculpatului este similară celei incriminate de către acuzatorul de stat, aceasta nu diferă după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii, nu conține semnele unei infracțiuni mai grave și de fapt din ea este exclusă circumstanța - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport. Prin urmare, argumentele apărării privind lipsa faptei infracționale în acțiunile inculpatului Scripcari Ion, instanța de apel le-a respins ca neîntemeiate și combătute de probele administrate la materialele cauzei. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia, că prima instanță a dat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, ce determină scopul pedepsei penale de restabilire a echității sociale și corijare a celui vinovat, întru prevenirea săvârșirii de către acesta a altor infracțiuni, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, ținând cont de gravitatea infracțiunii, lipsa unor urmări prejudiciabile, de persoana inculpatului Scripcari Ion care a săvârșit o infracțiune ușoară în stare de recidivă, se caracterizează drept o persoană care insistă în săvârșirea infracțiunilor și contravențiilor (f.d.26-28) Astfel, categoria de pedeapsă aplicată lui Scripcari Ion sub formă de 240 ore muncă neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, va asigura pe deplin corectarea și reeducarea inculpatului, luând în considerație realizarea scopului pedepsei penale ce ține de prevenirea comiterii altor infracțiuni atât de către inculpat, cât și de către alte persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Coda 4 Victor în numele inculpatului, prin care, fără a invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Scripcari Ion să fie achitat, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal, deoarece la materialele cauzei penale nu există probe pertinente, concludente și legal administrate care să demonstreze vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii care i se incriminează.

Procurorul a depus referință asupra recursului ordinar declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art.432 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește de conținut, prevăzute în art.429 și 430. Potrivit dispozițiilor art.430 pct. 5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină conținutul și motivele recursului cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art.427 invocate în recurs și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată. Colegiul penal, verificând motivele recursului declarat de avocatul Coda Victor în numele inculpatului Scripcari Ion, constată că acesta nu dezvăluie argumentele ilegalității deciziei recurate prin prisma temeiurilor de drept conținute în art.427 alin. (1) Cod de procedură penală pentru declararea recursului, precum nu specifică nici în ce constă problema de drept de importanță generală ce există în cauză și care este eroarea comisă de instanța de apel ce ar motiva casarea hotărârii atacate. Astfel, în textul cererii de recurs nu se regăsesc careva motive concrete argumentate sub aspectul temeiurilor prevăzute de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, care ar dezvălui problematica recursului și eroarea gravă de fapt care ar fi afectat soluția instanței de apel, motiv din care Colegiul penal nu se va expune referitor la legalitatea deciziei contestate, deoarece instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica. Mai mult, potrivit art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Referitor la aspectele menționate, instanța de recurs amintește, că în cazul în care o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată, conform pct. 5) art.430 Cod de procedură penală, să indice în recurs motivele și argumentarea dezacordului său cu temeiurile invocate în decizia instanței de apel, ceea ce în cazul dedus judecății, lipsește. La caz, din conținutul recursului declarat rezultă dezacordul recurentului cu 5 hotărârile judecătorești adoptate în speță, insistând asupra necesității casării acestora și rejudecării cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, din motivul că la materialele cauzei penale nu există probe pertinente, concludente și legal administrate care să demonstreze vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii care i se încriminează, însă în argumentarea acestei poziții avocatul nu dezvăluie concret motivele ilegalității hotărârilor judecătorești precum și temeiurile de drept prevăzute în art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. În concluzie, Colegiul penal remarcă, că atunci când autorul recursului nu invocă concret motivele ilegalității deciziei contestate, rezultă că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut prevăzute la art.art.429, 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat inadmisibil.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Coda Victor în numele inculpatului Scripcari Ion, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Scripcari Ion xxxx, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 mai 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 6