1ra-149/2021 — art. 264 1 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 20 ianuarie 2020, Barbă Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 ore. Cheltuielile de judecată suportate de organul poliției în sumă de 17,8 lei au fost trecute bugetului statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Barbă Ion Mihail fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani prin sentința Judecătoriei Cimișlia din 21.11.2016, ulterior încălcând prevederile art.14 lit. ,,a,, al Regulamentului Circulației Rutiere /RCR/, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, care prevede că, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sau într-o stare avansată de oboseală de natură săi afecteze capacitatea de conducere, conștientizând faptul că pe parcursul zilei a consumat băuturi alcoolice și se afla în stare de ebrietate, la data de 18.08.2017 la ora 05.53, pe traseul R-3, km.45, în s. Hîrtop r- nul Cimișlia, conducând mijlocul de transport de model ,,BMW 318,, cu n/î lituaniene XXXX, având o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,66 mg./l, ceea ce potrivit art.132/12 Cod penal corespunde gradului avansat de ebrietate a alcoolică.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul 1 să fie achitat. În motivarea apelului avocatul a invocat că, probele prezentate de către partea acuzării nu dovedesc vinovăția inculpatului. Instanța de fond a dat prioritate declarațiilor colaboratorilor INP Pascari Radu și Calistru Valeriu care au constatat cazul și greșit a acceptat audierea în calitate de martor al agentului constatator și al colegului sau. La acest capitol, consideră relevantă recomandarea nr.72 al CSJ privind chestiunea atragerii agentului constatator și al colegului său în calitate de martor în procesul contravențional, recomandare care poate fi aplicabilă și procesului penal. În acest sens a reiterat că, potrivit art.90 alin.(3) pct. 4 Cod de procedură penală, nu pot fi citați și ascultați ca martor judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectiv, de reexaminare a cauzei în ordine de revizuire sau de restabilire a dosarului pierdut. Norma procedurală citată supra este una imperativă și nu permite aprecieri sau interpretări multiple. Martorii audiați au întocmit acte de procedurale pe dosar, deci cad sub incidența normei legale citate supra. În continuare, apărarea a invocat că, declarațiile martorilor menționați supra nu au fost confirmate prin careva probe video, deși practic în fiecare dosar de acest gen proba video persistă. Lipsa probei video agenții constatatori nu au putut să o argumenteze. A mai indicat că potrivit declarațiilor martorilor, automobilul de model BMW 318 aparținea lui Ciorba Victor, însă la volan se afla Negru Adrian deoarece deținea permis de conducere și nu consumase băuturi alcoolice. Totodată, în susținerea declarațiilor martorilor Negru Adrian și Ciorbă Victor a servit și faptul că, în ipoteza că Barbă Ion a fost la volan în timpul comiterii accidentului, el nu a fost documentat pentru comiterea contravenției prevăzute de art.242 CC, încălcarea regulilor de circulație rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor materiale ori cu cauzarea de vătămări corporale ușoare. De asemenea, în ipoteza că, Ciorbă Victor, fiind proprietar al automobilului BMW 318, a predat conducerea vehiculului lui Barbă Ion, fiind evident faptul că ultimul este în stare de ebrietate alcoolică, Ciorbă Ion nu a fost tras la răspundere contravențională conform art.233 alin.(2) CC, predarea cu bună știință conducerii vehiculului către o persoană care se află sub influenta alcoolului ori în stare de ebrietate produsă de alcool ce depășește gradul maxim admisibil stabilit de lege sau în stare de ebrietate produsă de droguri și/sau de alte substanțe cu efecte similar, adică fapta nu constituie infracțiune, sau art.2641 alin.(4) Cod penal. Prima instanță în pofida cerințelor art.101 Cod de procedură penală, n-a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, și ca urmare neîntemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Barbă Ion.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2020, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără modificări. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat 2 probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, precum ș în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Barbă Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal. Verificând argumentele invocate în apelul declarat, instanța de apel a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în procedura de apel. Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Barbă Ion nu a recunoscut vina, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate a fost confirmată prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Calistru Valeriu, Pascari Radu (f.d.151-152, 156- 157), Ceorba Victor (f.d.170-172), Negru Adrian (f.d.176-177), precum și înscrisurile anexate la materialele dosarului: ordonanța privind pornirea și stabilirea termenului urmăririi penale (f.d.1, 2.); procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 19.08.2017 (f.d.4); raportul agentului constatator de înregistrare a sesizării despre infracțiuni din 18.08.2017 ora 07.00 (f.d.5); rezultatul testării cu alcooltestul ,,Drager,, pe numele Barbă Ion din 18.08.2017, ora 06.03, rezultatul alcooltestului fiind de 0.66 mg./l alcool în aerul expirat, rezultatul fiind semnat personal de Barbă Ion și necontestat de acesta din urmă (f.d.6); buletinul de verificare metrologică a alcooltestului ,,Drager 6810,, nr.ARFN0006,, cu ajutorul căruia a fost testat Barbă Ion valabil pentru perioada 27.12.2016 până la 27.12.2017 (f.d.7); certificatul de cost și factura fiscală prin care se confirmă că prețul unui muștiuc igienic pentru determinarea concentrației de alcool este de 17.80 lei (f.d.8-9); procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Barbă Ion (f.d.10); procesul-verbal de înlăturare de la conducerea mijlocului de transport a lui Barbă Ion din 18.08.2017 (f.d.11); ordonanța și procesul-verbal de ridicare a automobilului de model ,,BMW 318,, cu n/î XXXX (f.d.12-13); actul de reținere și predare a vehiculului de model ,, BMW 318,, cu n/î XXXX la parcarea specială din 18.08.2017 (f.d.14); certificatul privind admiterea la utilizarea alcooltestului ,,Drager 6810,, de către agenții de politie Calistru Valeriu și Pascari Radu (f.d.15, 17); procesele-verbale de audiere a martorilor Calistru Valeriu și Pascari Radu (f.d.16,18, 77-80); informația nr.03-18-887 din 09.09.2017 eliberată de Biroul înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor auto al DIÎMTCCA al ÎS,,CRIS Registru,, prin care se confirmă că Barbă Ion, dispune de permis de conducere nr.169601289 din 07.09.2016 cu categoriile ,,B,, (f.d.28); ordonanța procurorului din 05.10.2018 privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Barbă Ion din motivul lipsei faptului infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal cu clasarea cauzei penale, deși ultimul a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, ordonanța a fost adusă la cunoștința învinuitului de către același procuror cu o zi înainte de emiterea ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală (f.d.60- 64); ordonanța adjunctului Procurorului General, Igor Popa privind anularea ordonanței procurorului din 05.10.2018 cu reluarea urmăririi penale (f.d.70-76); informația nr.498 din 03.07.2019 eliberată de Biroul de probațiune Cimișlia prin care se atestă că condamnatul Barbă Ion se află la evidența biroului de probațiune fiind condamnat prin sentința 3 judecătoriei Cimișlia din 21.11.2016, în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime 7 500 lei, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, începutul termenului 07.12.2016 sfârșitul termenului 07.12.2020 (f.d.84); ordonanțele privind dispunerea investigațiilor în vederea căutării învinuitului și de suspendare a urmăririi penale din 05.10.2017, și de reluare a urmăririi penale după suspendarea urmăririi penale din 03.10.2018 (f.d.43-44, 48). Instanța de apel a ajuns la concluzia că, solicitarea apărării privind achitarea inculpatului Barbă Ion, este neîntemeiată, deoarece prima instanță corect a constatat ca fiind dovedită pe deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Barbă Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate. Colegiul penal a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului potrivit căruia, martorii Pascari Radu și Calistru Valeriu fiind colaboratori a INP, nu puteau fi audiați în această calitate de către instanța de judecată, or, din conținutul materialelor cauzei se constată faptul că martorii Pascari Radu și Calistru Valeriu sunt inspectori inferiori de Patrulare al INP al IGP, iar în calitate de reprezentant al organului de urmărire penală pe cauză a participat ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Cimișlia, în contextul prevederilor art.90 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, colegiul a menționat că inspectorii inferiori de patrulare al INP al IGP nu sunt incluși în lista persoanelor care nu pot fi audiați ca martori. Totodată, instanța de apel a reținut că declarațiile martorilor apărării Ceorba Victor și Negru Adrian, precum că la data de 18.08.2017 la volanul autoturismului de model ,,BMW 318,, sa aflat Negru Adrian, nu și-au găsit confirmare, aceasta ne fiind confirmat prin probe cercetate în cadrul ședinței de judecată a instanței de judecată și a instanței de apel, instanța de apel a notat că declarațiile martorilor apărării sunt combătute total cu probele existente la materialele cauzei și instanța de judecată întemeiat le-a dat o apreciere critică, ca încercarea creării unei situații favorabile lui Barbă Ion, pentru evitarea tragerii la răspunderea penală. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, probele scrise care cu certitudine confirm vinovăția lui Barbă Ion, la data testării 18.08.2017 nu au fost contestate nici într-un mod. Astfel, a fost semnat de către Barbă Ion rezultatul testării alcoolscopice în privința lui, acesta fiind cunoscut cu procedura legală a testării respective, deoarece anterior a fost condamnat prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile pentru comiterea infracțiunilor similar, iar la 18.08.2017 inculpatul Barbă Ion a mai semnat fără careva obiecții și alte acte întocmite de angajații poliției, și anume procesul-verbal privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (f.d.10), procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului (f.d.11), actul de reținere și predare a mijlocului de transport la parcarea specializată (f.d.14). Lipsesc careva dubii cu privire la veridicitatea actelor susmenționate care sunt în coroborare cu cele menționate de către martorii Calistru Valeriu și Pascari Radu. Instanța de apel, a conchis că, prima instanță și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatului Barbă Ion în baza cumulului de probe administrare în cauza penală care au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicități ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția și 4 prezența în acțiunile lui Barbă Ion a elementelor infracțiunii incriminate. La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, ce se califică ca infracțiune ușoară, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care anterior a fost atras la răspundere penală pentru infracțiuni similare, a ținut cont de scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat. Din materialele cauzei a fost stabilit că într-o perioadă relativă scurtă de timp inculpatul Barbă Ion a comis două infracțiuni similare prevăzute de art.2641 alin.(4) și art.2641 alin.(1) Cod penal fiind pedepsit în ambele cazuri cu amendă cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport concluzii pentru sine nu și-a făcut. La un interval de timp de 9 luni inculpatul din nou a comis o infracțiune similară, deci nu poate fi sancționat cu amendă pedeapsă prevăzută de sancțiunea articolului imputat în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, inclusiv și din cauza eschivării lui de la răspunderea penală. Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de apel a considerat că, pedeapsa în formă de muncă neremunerată în folosul comunității, o să convingă inculpatul de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, și solicitând casarea acesteia, precum și a hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, indicând aceleași motive ca și în cererea de apel privind nevinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate (pct.3. din decizie), considerând că instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în speța dată, suplimentar indicând că instanțele inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat o apreciere corectă probelor, acestea fiind bazate doar pe presupuneri, atât la etapa urmăririi penale cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel nu au fost acumulate probe pertinente și directe care ar demonstra vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate. Apărarea subliniază că, a fost menținută soluția de condamnare în privința inculpatului, fără o apreciere corespunzătoare în parte a probelor administrate la caz și fără oferirea răspunsurilor asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța de apel nu a judecat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient motivată în raport cu argumentele apelantului și circumstanțele cauzei. Susține apărarea că, vinovăția lui Barbă Ion nu a fost confirmată prin probe pertinente și concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temei legal, deoarece instanțele de fond just au constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect au încadrat acțiunile făptuitorului. La fel, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate. 5

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, însă Colegiul penal consideră că acest temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Având în vedere examinarea recursurilor prin prisma temeiului de casare menționat, Colegiul penal amintește, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. La caz, potrivit sentinței primei instanțe, Barbă Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiuni prevăzute la alin.(1), săvârșite de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de transport, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Barbă Ion în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile martorilor date în ședința de judecată. Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de partea apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 6 Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, stabilesc că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Colegiul penal consideră că, argumentele aduse de recurent în susținerea solicitării sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat, dând apreciere probelor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Cu referire la argumentele apărării prin care se invocă nevinovăția inculpatului, Colegiul penal reține ca fiind întemeiate constatările instanței de apel cu referire la faptul că, anume Barbă Ion a comis infracțiunea imputată, și anume el fiind privat de dreptul de a conduce mijloace de transport, încălcând prevederile art.14, lit. ,,a,, al Regulamentului Circulației Rutiere /RCR/, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, la data de 18.08.2017, ora 05.53 pe traseul R-3, km. 45, în s. Hîrtop r-nul Cimișlia, conducea mijlocul de transport de model ,,BMW 318”, cu numerele de înmatriculare lituaniene xxxx, având o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,66 mg./l. În ce privește argumentul părții apărării cu privire la faptul că instanțele de fond și-au întemeiat soluția de condamnare pe declarațiile martorilor Pascari Radu și Calistru Valeriu, care fiind colaboratori a INP nu puteau fi audiați în această calitate, Colegiul penal îl respinge ca fiind neîntemeiat, întrucât instanța de apel corect a făcut referire la prevederile art.90 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, că inspectorii inferiori de patrulare al INP al IGP nu sunt incluși în lista celor persoane care nu pot fi audiați ca martori al cauzei penale. În privința argumentelor din recurs prin care se invocă că instanța de apel a menținut soluția de condamnare adoptată de către prima instanță în privința inculpatului, fără o apreciere corespunzătoare în parte a probelor administrate la caz, Colegiul penal îl respinge ca fiind neîntemeiat, întrucât instanța de apel corect a făcut referire la concluzia primei instanțe, care și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatului Barbă Ion în baza cumulului de probe administrare în cauza penală care au fost apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicități ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile lui Barbă Ion a elementelor infracțiunii incriminate. Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute argumentele recurentului cu privire la necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a respectat prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. 7 În același context, potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în modul propus de către recurent, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, au constituit deja obiect de examinare la judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța s-a expus motivat și amplu argumentat, soluție care este descrisă la pct. 4.1. a acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând că reiterarea acesteia nu este necesară, or, în cazul în care instanțele de fond și au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60). În concluzie Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor ordinare declarate.

În corespundere cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Barbă Ion, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Barbă Ion xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac Elena 8