1ra-149/2021 — art. 264 1 alin.4 CP

1ra-149/2021 — art. 264 1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-149/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

10 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Barbă Ion, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2020, în cauza penală în privința lui

Barbă Ion xxxx xxxx xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 05.08.2019 – 20.01.2020;

Instanța de apel: 09.03.2020 – 02.06.2020;

Instanța de recurs: 21.08.2020 – 10.02.2021.

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 ore.

Cheltuielile de judecată suportate de organul poliției în sumă de 17,8 lei au fost trecute

bugetului statului.

de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani prin sentința Judecătoriei

Cimișlia din 21.11.2016, ulterior încălcând prevederile art.14 lit. ,,a,, al Regulamentului

Circulației Rutiere /RCR/, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, care

prevede că, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de

ebrietate, sau într-o stare avansată de oboseală de natură săi afecteze capacitatea de

conducere, conștientizând faptul că pe parcursul zilei a consumat băuturi alcoolice și se afla

în stare de ebrietate, la data de 18.08.2017 la ora 05.53, pe traseul R-3, km.45, în s. Hîrtop r-

nul Cimișlia, conducând mijlocul de transport de model ,,BMW 318,, cu n/î lituaniene

XXXX, având o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,66 mg./l, ceea ce potrivit

art.132/12 Cod penal corespunde gradului avansat de ebrietate a alcoolică.

inculpatului, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

1

să fie achitat.

În motivarea apelului avocatul a invocat că, probele prezentate de către partea acuzării nu

dovedesc vinovăția inculpatului.

Instanța de fond a dat prioritate declarațiilor colaboratorilor INP Pascari Radu și Calistru

Valeriu care au constatat cazul și greșit a acceptat audierea în calitate de martor al agentului

constatator și al colegului sau.

La acest capitol, consideră relevantă recomandarea nr.72 al CSJ privind chestiunea

atragerii agentului constatator și al colegului său în calitate de martor în procesul

contravențional, recomandare care poate fi aplicabilă și procesului penal.

În acest sens a reiterat că, potrivit art.90 alin.(3) pct. 4 Cod de procedură penală, nu pot fi

citați și ascultați ca martor judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire

penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu

exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la

reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor sau

abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectiv, de reexaminare a cauzei în ordine de

revizuire sau de restabilire a dosarului pierdut.

Norma procedurală citată supra este una imperativă și nu permite aprecieri sau

interpretări multiple. Martorii audiați au întocmit acte de procedurale pe dosar, deci cad sub

incidența normei legale citate supra.

În continuare, apărarea a invocat că, declarațiile martorilor menționați supra nu au fost

confirmate prin careva probe video, deși practic în fiecare dosar de acest gen proba video

persistă. Lipsa probei video agenții constatatori nu au putut să o argumenteze.

A mai indicat că potrivit declarațiilor martorilor, automobilul de model BMW 318

aparținea lui Ciorba Victor, însă la volan se afla Negru Adrian deoarece deținea permis de

conducere și nu consumase băuturi alcoolice. Totodată, în susținerea declarațiilor martorilor

Negru Adrian și Ciorbă Victor a servit și faptul că, în ipoteza că Barbă Ion a fost la volan în

timpul comiterii accidentului, el nu a fost documentat pentru comiterea contravenției

prevăzute de art.242 CC, încălcarea regulilor de circulație rutieră soldată cu deteriorarea

bunurilor materiale ori cu cauzarea de vătămări corporale ușoare. De asemenea, în ipoteza că,

Ciorbă Victor, fiind proprietar al automobilului BMW 318, a predat conducerea vehiculului

lui Barbă Ion, fiind evident faptul că ultimul este în stare de ebrietate alcoolică, Ciorbă Ion

nu a fost tras la răspundere contravențională conform art.233 alin.(2) CC, predarea cu bună

știință conducerii vehiculului către o persoană care se află sub influenta alcoolului ori în stare

de ebrietate produsă de alcool ce depășește gradul maxim admisibil stabilit de lege sau în

stare de ebrietate produsă de droguri și/sau de alte substanțe cu efecte similar, adică fapta nu

constituie infracțiune, sau art.2641 alin.(4) Cod penal.

Prima instanță în pofida cerințelor art.101 Cod de procedură penală, n-a apreciat fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, și ca urmare

neîntemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Barbă Ion.

respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță a

verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

2

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, precum ș în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Barbă Ion în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal.

Verificând argumentele invocate în apelul declarat, instanța de apel a ajuns la concluzia

că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în

cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în procedura de apel.

Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Barbă Ion nu a recunoscut vina,

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate a fost confirmată prin următoarea

sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101

Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează

între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Calistru Valeriu, Pascari Radu (f.d.151-152, 156-

157), Ceorba Victor (f.d.170-172), Negru Adrian (f.d.176-177), precum și înscrisurile

anexate la materialele dosarului: ordonanța privind pornirea și stabilirea termenului urmăririi

penale (f.d.1, 2.); procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 19.08.2017

(f.d.4); raportul agentului constatator de înregistrare a sesizării despre infracțiuni din

18.08.2017 ora 07.00 (f.d.5); rezultatul testării cu alcooltestul ,,Drager,, pe numele Barbă Ion

din 18.08.2017, ora 06.03, rezultatul alcooltestului fiind de 0.66 mg./l alcool în aerul expirat,

rezultatul fiind semnat personal de Barbă Ion și necontestat de acesta din urmă (f.d.6);

buletinul de verificare metrologică a alcooltestului ,,Drager 6810,, nr.ARFN0006,, cu

ajutorul căruia a fost testat Barbă Ion valabil pentru perioada 27.12.2016 până la 27.12.2017

(f.d.7); certificatul de cost și factura fiscală prin care se confirmă că prețul unui muștiuc

igienic pentru determinarea concentrației de alcool este de 17.80 lei (f.d.8-9); procesul-verbal

privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate de către

Barbă Ion (f.d.10); procesul-verbal de înlăturare de la conducerea mijlocului de transport a

lui Barbă Ion din 18.08.2017 (f.d.11); ordonanța și procesul-verbal de ridicare a

automobilului de model ,,BMW 318,, cu n/î XXXX (f.d.12-13); actul de reținere și predare a

vehiculului de model ,, BMW 318,, cu n/î XXXX la parcarea specială din 18.08.2017

(f.d.14); certificatul privind admiterea la utilizarea alcooltestului ,,Drager 6810,, de către

agenții de politie Calistru Valeriu și Pascari Radu (f.d.15, 17); procesele-verbale de audiere a

martorilor Calistru Valeriu și Pascari Radu (f.d.16,18, 77-80); informația nr.03-18-887 din

09.09.2017 eliberată de Biroul înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor

auto al DIÎMTCCA al ÎS,,CRIS Registru,, prin care se confirmă că Barbă Ion, dispune de

permis de conducere nr.169601289 din 07.09.2016 cu categoriile ,,B,, (f.d.28); ordonanța

procurorului din 05.10.2018 privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Barbă Ion din

motivul lipsei faptului infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal cu clasarea cauzei

penale, deși ultimul a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.2641 alin.(4) Cod penal, ordonanța a fost adusă la cunoștința învinuitului de către același

procuror cu o zi înainte de emiterea ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală (f.d.60-

64); ordonanța adjunctului Procurorului General, Igor Popa privind anularea ordonanței

procurorului din 05.10.2018 cu reluarea urmăririi penale (f.d.70-76); informația nr.498 din

03.07.2019 eliberată de Biroul de probațiune Cimișlia prin care se atestă că condamnatul

Barbă Ion se află la evidența biroului de probațiune fiind condamnat prin sentința

3

judecătoriei Cimișlia din 21.11.2016, în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de amendă în mărime 7 500 lei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani, începutul termenului 07.12.2016 sfârșitul

termenului 07.12.2020 (f.d.84); ordonanțele privind dispunerea investigațiilor în vederea

căutării învinuitului și de suspendare a urmăririi penale din 05.10.2017, și de reluare a

urmăririi penale după suspendarea urmăririi penale din 03.10.2018 (f.d.43-44, 48).

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, solicitarea apărării privind achitarea inculpatului

Barbă Ion, este neîntemeiată, deoarece prima instanță corect a constatat ca fiind dovedită pe

deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod

penal, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și

concludente prin care se atestă vinovăția lui Barbă Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Colegiul penal a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului potrivit căruia,

martorii Pascari Radu și Calistru Valeriu fiind colaboratori a INP, nu puteau fi audiați în

această calitate de către instanța de judecată, or, din conținutul materialelor cauzei se constată

faptul că martorii Pascari Radu și Calistru Valeriu sunt inspectori inferiori de Patrulare al

INP al IGP, iar în calitate de reprezentant al organului de urmărire penală pe cauză a

participat ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Cimișlia, în contextul prevederilor art.90

alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, colegiul a menționat că inspectorii inferiori de

patrulare al INP al IGP nu sunt incluși în lista persoanelor care nu pot fi audiați ca martori.

Totodată, instanța de apel a reținut că declarațiile martorilor apărării Ceorba Victor și

Negru Adrian, precum că la data de 18.08.2017 la volanul autoturismului de model ,,BMW

318,, sa aflat Negru Adrian, nu și-au găsit confirmare, aceasta ne fiind confirmat prin probe

cercetate în cadrul ședinței de judecată a instanței de judecată și a instanței de apel, instanța

de apel a notat că declarațiile martorilor apărării sunt combătute total cu probele existente la

materialele cauzei și instanța de judecată întemeiat le-a dat o apreciere critică, ca încercarea

creării unei situații favorabile lui Barbă Ion, pentru evitarea tragerii la răspunderea penală.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, probele scrise care cu

certitudine confirm vinovăția lui Barbă Ion, la data testării 18.08.2017 nu au fost contestate

nici într-un mod. Astfel, a fost semnat de către Barbă Ion rezultatul testării alcoolscopice în

privința lui, acesta fiind cunoscut cu procedura legală a testării respective, deoarece anterior a

fost condamnat prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile pentru comiterea

infracțiunilor similar, iar la 18.08.2017 inculpatul Barbă Ion a mai semnat fără careva

obiecții și alte acte întocmite de angajații poliției, și anume procesul-verbal privind

constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică

(f.d.10), procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului (f.d.11), actul de reținere

și predare a mijlocului de transport la parcarea specializată (f.d.14).

Lipsesc careva dubii cu privire la veridicitatea actelor susmenționate care sunt în

coroborare cu cele menționate de către martorii Calistru Valeriu și Pascari Radu.

Instanța de apel, a conchis că, prima instanță și-a întemeiat soluția de condamnare a

inculpatului Barbă Ion în baza cumulului de probe administrare în cauza penală care au fost

apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicități ei, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția și

4

prezența în acțiunile lui Barbă Ion a elementelor infracțiunii incriminate.

La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță, instanța de

fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, ce se califică ca infracțiune ușoară, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, care anterior a fost atras la răspundere penală pentru infracțiuni

similare, a ținut cont de scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale,

corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat.

Din materialele cauzei a fost stabilit că într-o perioadă relativă scurtă de timp inculpatul

Barbă Ion a comis două infracțiuni similare prevăzute de art.2641 alin.(4) și art.2641 alin.(1)

Cod penal fiind pedepsit în ambele cazuri cu amendă cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport concluzii pentru sine nu și-a făcut. La un interval de timp de 9 luni

inculpatul din nou a comis o infracțiune similară, deci nu poate fi sancționat cu amendă

pedeapsă prevăzută de sancțiunea articolului imputat în vigoare la momentul comiterii

infracțiunii, inclusiv și din cauza eschivării lui de la răspunderea penală.

Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de apel a considerat că, pedeapsa în

formă de muncă neremunerată în folosul comunității, o să convingă inculpatul de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Vladislav în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427

alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, și solicitând casarea acesteia, precum și a

hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat,

indicând aceleași motive ca și în cererea de apel privind nevinovăția inculpatului de

săvârșirea infracțiunii imputate (pct.3. din decizie), considerând că instanțele de judecată

eronat au apreciat probele administrate în speța dată, suplimentar indicând că instanțele

inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat o apreciere corectă

probelor, acestea fiind bazate doar pe presupuneri, atât la etapa urmăririi penale cât și în

cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel nu au fost acumulate probe pertinente și

directe care ar demonstra vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.

Apărarea subliniază că, a fost menținută soluția de condamnare în privința inculpatului,

fără o apreciere corespunzătoare în parte a probelor administrate la caz și fără oferirea

răspunsurilor asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța de apel nu a judecat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient

motivată în raport cu argumentele apelantului și circumstanțele cauzei.

Susține apărarea că, vinovăția lui Barbă Ion nu a fost confirmată prin probe pertinente și

concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în

probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului.

inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temei legal, deoarece

instanțele de fond just au constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect au

încadrat acțiunile făptuitorului. La fel, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.

5

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în calitate de temei pentru

casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care

stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, însă Colegiul penal consideră că acest

temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilită presupusa

eroare de drept invocată de recurent.

Având în vedere examinarea recursurilor prin prisma temeiului de casare menționat,

Colegiul penal amintește, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal se consideră calificare a

infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care

corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul

cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă

circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz, potrivit sentinței primei instanțe, Barbă Ion a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o

persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiuni prevăzute la

alin.(1), săvârșite de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de

transport, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit

situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Barbă Ion în baza

art.2641 alin.(4) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului

administrat în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile

martorilor date în ședința de judecată.

Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de partea apărării, aceasta

cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

6

Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, stabilesc că instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod

de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal consideră că, argumentele aduse de recurent în susținerea solicitării sale,

au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în

mod întemeiat, dând apreciere probelor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie

corectă privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate.

Cu referire la argumentele apărării prin care se invocă nevinovăția inculpatului, Colegiul

penal reține ca fiind întemeiate constatările instanței de apel cu referire la faptul că, anume

Barbă Ion a comis infracțiunea imputată, și anume el fiind privat de dreptul de a conduce

mijloace de transport, încălcând prevederile art.14, lit. ,,a,, al Regulamentului Circulației

Rutiere /RCR/, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, la data de

18.08.2017, ora 05.53 pe traseul R-3, km. 45, în s. Hîrtop r-nul Cimișlia, conducea mijlocul

de transport de model ,,BMW 318”, cu numerele de înmatriculare lituaniene xxxx, având o

concentrație de alcool în aerul expirat de 0,66 mg./l.

În ce privește argumentul părții apărării cu privire la faptul că instanțele de fond și-au

întemeiat soluția de condamnare pe declarațiile martorilor Pascari Radu și Calistru Valeriu,

care fiind colaboratori a INP nu puteau fi audiați în această calitate, Colegiul penal îl

respinge ca fiind neîntemeiat, întrucât instanța de apel corect a făcut referire la prevederile

art.90 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, că inspectorii inferiori de patrulare al INP al

IGP nu sunt incluși în lista celor persoane care nu pot fi audiați ca martori al cauzei penale.

În privința argumentelor din recurs prin care se invocă că instanța de apel a menținut

soluția de condamnare adoptată de către prima instanță în privința inculpatului, fără o

apreciere corespunzătoare în parte a probelor administrate la caz, Colegiul penal îl respinge

ca fiind neîntemeiat, întrucât instanța de apel corect a făcut referire la concluzia primei

instanțe, care și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatului Barbă Ion în baza

cumulului de probe administrare în cauza penală care au fost apreciate din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicități ei, iar toate probele în ansamblu - din punct

de vedere al coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și

prezența în acțiunile lui Barbă Ion a elementelor infracțiunii incriminate.

Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute argumentele recurentului cu privire la

necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de

apel a respectat prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.

7

În același context, potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,

conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în modul propus de către recurent, nu

se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot

fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele apărării cu privire la necesitatea

achitării inculpatului, au constituit deja obiect de examinare la judecarea cauzei în ordine de

apel, în privința cărora instanța s-a expus motivat și amplu argumentat, soluție care este

descrisă la pct. 4.1. a acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin,

considerând că reiterarea acesteia nu este necesară, or, în cazul în care instanțele de fond și

au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60).

În concluzie Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au

fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar

temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea

la examinarea recursurilor ordinare declarate.

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Berezovschi Vladislav

în numele inculpatului Barbă Ion, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 02 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Barbă Ion xxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

8