1ra-149/2021 — art. 264 1 alin.4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 1 alin.4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.8 CPP
1ra-149/2021 — art. 264 1 alin.4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.1ra-149/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
10 februarie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Berezovschi Vladislav în numele inculpatului Barbă Ion, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2020, în cauza penală în privința lui
Barbă Ion xxxx xxxx xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.08.2019 – 20.01.2020;
Instanța de apel: 09.03.2020 – 02.06.2020;
Instanța de recurs: 21.08.2020 – 10.02.2021.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 20 ianuarie 2020, Barbă Ion a
fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 240 ore.
Cheltuielile de judecată suportate de organul poliției în sumă de 17,8 lei au fost trecute
bugetului statului.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Barbă Ion Mihail fiind privat
de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani prin sentința Judecătoriei
Cimișlia din 21.11.2016, ulterior încălcând prevederile art.14 lit. ,,a,, al Regulamentului
Circulației Rutiere /RCR/, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, care
prevede că, conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de
ebrietate, sau într-o stare avansată de oboseală de natură săi afecteze capacitatea de
conducere, conștientizând faptul că pe parcursul zilei a consumat băuturi alcoolice și se afla
în stare de ebrietate, la data de 18.08.2017 la ora 05.53, pe traseul R-3, km.45, în s. Hîrtop r-
nul Cimișlia, conducând mijlocul de transport de model ,,BMW 318,, cu n/î lituaniene
XXXX, având o concentrație de alcool în aerul expirat de 0,66 mg./l, ceea ce potrivit
art.132/12 Cod penal corespunde gradului avansat de ebrietate a alcoolică.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Berezovschi Vladislav în numele
inculpatului, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul
1
să fie achitat.
În motivarea apelului avocatul a invocat că, probele prezentate de către partea acuzării nu
dovedesc vinovăția inculpatului.
Instanța de fond a dat prioritate declarațiilor colaboratorilor INP Pascari Radu și Calistru
Valeriu care au constatat cazul și greșit a acceptat audierea în calitate de martor al agentului
constatator și al colegului sau.
La acest capitol, consideră relevantă recomandarea nr.72 al CSJ privind chestiunea
atragerii agentului constatator și al colegului său în calitate de martor în procesul
contravențional, recomandare care poate fi aplicabilă și procesului penal.
În acest sens a reiterat că, potrivit art.90 alin.(3) pct. 4 Cod de procedură penală, nu pot fi
citați și ascultați ca martor judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire
penală, grefierul - cu privire la circumstanțele care le-au devenit cunoscute în legătură cu
exercitarea de către ei a atribuțiilor lor procesuale, cu excepția cazurilor de participare la
reținere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, erorilor sau
abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectiv, de reexaminare a cauzei în ordine de
revizuire sau de restabilire a dosarului pierdut.
Norma procedurală citată supra este una imperativă și nu permite aprecieri sau
interpretări multiple. Martorii audiați au întocmit acte de procedurale pe dosar, deci cad sub
incidența normei legale citate supra.
În continuare, apărarea a invocat că, declarațiile martorilor menționați supra nu au fost
confirmate prin careva probe video, deși practic în fiecare dosar de acest gen proba video
persistă. Lipsa probei video agenții constatatori nu au putut să o argumenteze.
A mai indicat că potrivit declarațiilor martorilor, automobilul de model BMW 318
aparținea lui Ciorba Victor, însă la volan se afla Negru Adrian deoarece deținea permis de
conducere și nu consumase băuturi alcoolice. Totodată, în susținerea declarațiilor martorilor
Negru Adrian și Ciorbă Victor a servit și faptul că, în ipoteza că Barbă Ion a fost la volan în
timpul comiterii accidentului, el nu a fost documentat pentru comiterea contravenției
prevăzute de art.242 CC, încălcarea regulilor de circulație rutieră soldată cu deteriorarea
bunurilor materiale ori cu cauzarea de vătămări corporale ușoare. De asemenea, în ipoteza că,
Ciorbă Victor, fiind proprietar al automobilului BMW 318, a predat conducerea vehiculului
lui Barbă Ion, fiind evident faptul că ultimul este în stare de ebrietate alcoolică, Ciorbă Ion
nu a fost tras la răspundere contravențională conform art.233 alin.(2) CC, predarea cu bună
știință conducerii vehiculului către o persoană care se află sub influenta alcoolului ori în stare
de ebrietate produsă de alcool ce depășește gradul maxim admisibil stabilit de lege sau în
stare de ebrietate produsă de droguri și/sau de alte substanțe cu efecte similar, adică fapta nu
constituie infracțiune, sau art.2641 alin.(4) Cod penal.
Prima instanță în pofida cerințelor art.101 Cod de procedură penală, n-a apreciat fiecare
probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității ei, și ca urmare
neîntemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Barbă Ion.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 02 iunie 2020, a fost
respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate, fără modificări.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță a
verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat
2
probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
utilității și veridicității lor, precum ș în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,
corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Barbă Ion în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod penal.
Verificând argumentele invocate în apelul declarat, instanța de apel a ajuns la concluzia
că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în
cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în procedura de apel.
Astfel, instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Barbă Ion nu a recunoscut vina,
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate a fost confirmată prin următoarea
sistemă de probe analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101
Cod de procedură penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează
între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Calistru Valeriu, Pascari Radu (f.d.151-152, 156-
157), Ceorba Victor (f.d.170-172), Negru Adrian (f.d.176-177), precum și înscrisurile
anexate la materialele dosarului: ordonanța privind pornirea și stabilirea termenului urmăririi
penale (f.d.1, 2.); procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii din 19.08.2017
(f.d.4); raportul agentului constatator de înregistrare a sesizării despre infracțiuni din
18.08.2017 ora 07.00 (f.d.5); rezultatul testării cu alcooltestul ,,Drager,, pe numele Barbă Ion
din 18.08.2017, ora 06.03, rezultatul alcooltestului fiind de 0.66 mg./l alcool în aerul expirat,
rezultatul fiind semnat personal de Barbă Ion și necontestat de acesta din urmă (f.d.6);
buletinul de verificare metrologică a alcooltestului ,,Drager 6810,, nr.ARFN0006,, cu
ajutorul căruia a fost testat Barbă Ion valabil pentru perioada 27.12.2016 până la 27.12.2017
(f.d.7); certificatul de cost și factura fiscală prin care se confirmă că prețul unui muștiuc
igienic pentru determinarea concentrației de alcool este de 17.80 lei (f.d.8-9); procesul-verbal
privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate de către
Barbă Ion (f.d.10); procesul-verbal de înlăturare de la conducerea mijlocului de transport a
lui Barbă Ion din 18.08.2017 (f.d.11); ordonanța și procesul-verbal de ridicare a
automobilului de model ,,BMW 318,, cu n/î XXXX (f.d.12-13); actul de reținere și predare a
vehiculului de model ,, BMW 318,, cu n/î XXXX la parcarea specială din 18.08.2017
(f.d.14); certificatul privind admiterea la utilizarea alcooltestului ,,Drager 6810,, de către
agenții de politie Calistru Valeriu și Pascari Radu (f.d.15, 17); procesele-verbale de audiere a
martorilor Calistru Valeriu și Pascari Radu (f.d.16,18, 77-80); informația nr.03-18-887 din
09.09.2017 eliberată de Biroul înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor
auto al DIÎMTCCA al ÎS,,CRIS Registru,, prin care se confirmă că Barbă Ion, dispune de
permis de conducere nr.169601289 din 07.09.2016 cu categoriile ,,B,, (f.d.28); ordonanța
procurorului din 05.10.2018 privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Barbă Ion din
motivul lipsei faptului infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal cu clasarea cauzei
penale, deși ultimul a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunii prevăzute de
art.2641 alin.(4) Cod penal, ordonanța a fost adusă la cunoștința învinuitului de către același
procuror cu o zi înainte de emiterea ordonanței de scoatere de sub urmărirea penală (f.d.60-
64); ordonanța adjunctului Procurorului General, Igor Popa privind anularea ordonanței
procurorului din 05.10.2018 cu reluarea urmăririi penale (f.d.70-76); informația nr.498 din
03.07.2019 eliberată de Biroul de probațiune Cimișlia prin care se atestă că condamnatul
Barbă Ion se află la evidența biroului de probațiune fiind condamnat prin sentința
3
judecătoriei Cimișlia din 21.11.2016, în baza art.2641 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită
pedeapsa sub formă de amendă în mărime 7 500 lei, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 4 ani, începutul termenului 07.12.2016 sfârșitul
termenului 07.12.2020 (f.d.84); ordonanțele privind dispunerea investigațiilor în vederea
căutării învinuitului și de suspendare a urmăririi penale din 05.10.2017, și de reluare a
urmăririi penale după suspendarea urmăririi penale din 03.10.2018 (f.d.43-44, 48).
Instanța de apel a ajuns la concluzia că, solicitarea apărării privind achitarea inculpatului
Barbă Ion, este neîntemeiată, deoarece prima instanță corect a constatat ca fiind dovedită pe
deplin vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(4) Cod
penal, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și
concludente prin care se atestă vinovăția lui Barbă Ion în săvârșirea infracțiunii incriminate.
Colegiul penal a considerat ca fiind neîntemeiat argumentul apelantului potrivit căruia,
martorii Pascari Radu și Calistru Valeriu fiind colaboratori a INP, nu puteau fi audiați în
această calitate de către instanța de judecată, or, din conținutul materialelor cauzei se constată
faptul că martorii Pascari Radu și Calistru Valeriu sunt inspectori inferiori de Patrulare al
INP al IGP, iar în calitate de reprezentant al organului de urmărire penală pe cauză a
participat ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Cimișlia, în contextul prevederilor art.90
alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, colegiul a menționat că inspectorii inferiori de
patrulare al INP al IGP nu sunt incluși în lista persoanelor care nu pot fi audiați ca martori.
Totodată, instanța de apel a reținut că declarațiile martorilor apărării Ceorba Victor și
Negru Adrian, precum că la data de 18.08.2017 la volanul autoturismului de model ,,BMW
318,, sa aflat Negru Adrian, nu și-au găsit confirmare, aceasta ne fiind confirmat prin probe
cercetate în cadrul ședinței de judecată a instanței de judecată și a instanței de apel, instanța
de apel a notat că declarațiile martorilor apărării sunt combătute total cu probele existente la
materialele cauzei și instanța de judecată întemeiat le-a dat o apreciere critică, ca încercarea
creării unei situații favorabile lui Barbă Ion, pentru evitarea tragerii la răspunderea penală.
În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, probele scrise care cu
certitudine confirm vinovăția lui Barbă Ion, la data testării 18.08.2017 nu au fost contestate
nici într-un mod. Astfel, a fost semnat de către Barbă Ion rezultatul testării alcoolscopice în
privința lui, acesta fiind cunoscut cu procedura legală a testării respective, deoarece anterior a
fost condamnat prin sentințe judecătorești definitive și irevocabile pentru comiterea
infracțiunilor similar, iar la 18.08.2017 inculpatul Barbă Ion a mai semnat fără careva
obiecții și alte acte întocmite de angajații poliției, și anume procesul-verbal privind
constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică
(f.d.10), procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului (f.d.11), actul de reținere
și predare a mijlocului de transport la parcarea specializată (f.d.14).
Lipsesc careva dubii cu privire la veridicitatea actelor susmenționate care sunt în
coroborare cu cele menționate de către martorii Calistru Valeriu și Pascari Radu.
Instanța de apel, a conchis că, prima instanță și-a întemeiat soluția de condamnare a
inculpatului Barbă Ion în baza cumulului de probe administrare în cauza penală care au fost
apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicități ei, iar toate
probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, stabilind cu certitudine toate
aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția și
4
prezența în acțiunile lui Barbă Ion a elementelor infracțiunii incriminate.
La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță, instanța de
fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, ce se califică ca infracțiune ușoară, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, care anterior a fost atras la răspundere penală pentru infracțiuni
similare, a ținut cont de scopul pedepsei penale îndreptate spre restabilirea echității sociale,
corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni de către inculpat.
Din materialele cauzei a fost stabilit că într-o perioadă relativă scurtă de timp inculpatul
Barbă Ion a comis două infracțiuni similare prevăzute de art.2641 alin.(4) și art.2641 alin.(1)
Cod penal fiind pedepsit în ambele cazuri cu amendă cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport concluzii pentru sine nu și-a făcut. La un interval de timp de 9 luni
inculpatul din nou a comis o infracțiune similară, deci nu poate fi sancționat cu amendă
pedeapsă prevăzută de sancțiunea articolului imputat în vigoare la momentul comiterii
infracțiunii, inclusiv și din cauza eschivării lui de la răspunderea penală.
Având în vedere toate împrejurările cauzei, instanța de apel a considerat că, pedeapsa în
formă de muncă neremunerată în folosul comunității, o să convingă inculpatul de necesitatea
respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Berezovschi
Vladislav în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427
alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, și solicitând casarea acesteia, precum și a
hotărârii primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat,
indicând aceleași motive ca și în cererea de apel privind nevinovăția inculpatului de
săvârșirea infracțiunii imputate (pct.3. din decizie), considerând că instanțele de judecată
eronat au apreciat probele administrate în speța dată, suplimentar indicând că instanțele
inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat o apreciere corectă
probelor, acestea fiind bazate doar pe presupuneri, atât la etapa urmăririi penale cât și în
cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel nu au fost acumulate probe pertinente și
directe care ar demonstra vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii imputate.
Apărarea subliniază că, a fost menținută soluția de condamnare în privința inculpatului,
fără o apreciere corespunzătoare în parte a probelor administrate la caz și fără oferirea
răspunsurilor asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța de apel nu a judecat cauza
sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând în cele din urmă o soluție insuficient
motivată în raport cu argumentele apelantului și circumstanțele cauzei.
Susține apărarea că, vinovăția lui Barbă Ion nu a fost confirmată prin probe pertinente și
concludente, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în
probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului.
Asupra recursului declarat a prezentat referință procurorul care s-a pronunțat pentru
inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temei legal, deoarece
instanțele de fond just au constatat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și corect au
încadrat acțiunile făptuitorului. La fel, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate.
5
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu
materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de
apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea
acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau
procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat
corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în calitate de temei pentru
casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, care
stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 8) nu au fost întrunite
elementele infracțiunii, considerând că lipsesc probe certe ce ar confirma vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate, însă Colegiul penal consideră că acest
temei nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, nefiind stabilită presupusa
eroare de drept invocată de recurent.
Având în vedere examinarea recursurilor prin prisma temeiului de casare menționat,
Colegiul penal amintește, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal se consideră calificare a
infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei
prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.
Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care
corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul
cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă
circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.
La caz, potrivit sentinței primei instanțe, Barbă Ion a fost recunoscut vinovat și
condamnat în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport de către o
persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiuni prevăzute la
alin.(1), săvârșite de către o persoană care este privată de dreptul de a conduce mijloace de
transport, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel.
La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit
situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpatului Barbă Ion în baza
art.2641 alin.(4) Cod penal, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului
administrat în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, prin prisma
admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu declarațiile
martorilor date în ședința de judecată.
Colegiul penal constată că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile
art.art.414 alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat de partea apărării, aceasta
cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
6
Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel,
judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate
de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi
prezentate instanței de apel.
Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, stabilesc că instanța de apel se
pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod
de procedură penală decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept
care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Colegiul penal consideră că, argumentele aduse de recurent în susținerea solicitării sale,
au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în
mod întemeiat, dând apreciere probelor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar
tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie
corectă privind vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate.
Cu referire la argumentele apărării prin care se invocă nevinovăția inculpatului, Colegiul
penal reține ca fiind întemeiate constatările instanței de apel cu referire la faptul că, anume
Barbă Ion a comis infracțiunea imputată, și anume el fiind privat de dreptul de a conduce
mijloace de transport, încălcând prevederile art.14, lit. ,,a,, al Regulamentului Circulației
Rutiere /RCR/, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 13.05.2009, la data de
18.08.2017, ora 05.53 pe traseul R-3, km. 45, în s. Hîrtop r-nul Cimișlia, conducea mijlocul
de transport de model ,,BMW 318”, cu numerele de înmatriculare lituaniene xxxx, având o
concentrație de alcool în aerul expirat de 0,66 mg./l.
În ce privește argumentul părții apărării cu privire la faptul că instanțele de fond și-au
întemeiat soluția de condamnare pe declarațiile martorilor Pascari Radu și Calistru Valeriu,
care fiind colaboratori a INP nu puteau fi audiați în această calitate, Colegiul penal îl
respinge ca fiind neîntemeiat, întrucât instanța de apel corect a făcut referire la prevederile
art.90 alin.(3) pct.4) Cod de procedură penală, că inspectorii inferiori de patrulare al INP al
IGP nu sunt incluși în lista celor persoane care nu pot fi audiați ca martori al cauzei penale.
În privința argumentelor din recurs prin care se invocă că instanța de apel a menținut
soluția de condamnare adoptată de către prima instanță în privința inculpatului, fără o
apreciere corespunzătoare în parte a probelor administrate la caz, Colegiul penal îl respinge
ca fiind neîntemeiat, întrucât instanța de apel corect a făcut referire la concluzia primei
instanțe, care și-a întemeiat soluția de condamnare a inculpatului Barbă Ion în baza
cumulului de probe administrare în cauza penală care au fost apreciate din punct de vedere al
pertinenței, concludentei, utilității și veridicități ei, iar toate probele în ansamblu - din punct
de vedere al coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și
ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și
prezența în acțiunile lui Barbă Ion a elementelor infracțiunii incriminate.
Colegiul penal consideră că nu pot fi reținute argumentele recurentului cu privire la
necesitatea achitării inculpatului, deoarece la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de
apel a respectat prevederile art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată.
7
În același context, potrivit prevederilor art.art.27, 414 alin.(1) și (2) Cod de procedură
penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în
urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică
legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță,
conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de
apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
Aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în modul propus de către recurent, nu
se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot
fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece
instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere
materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele
de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.
Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele apărării cu privire la necesitatea
achitării inculpatului, au constituit deja obiect de examinare la judecarea cauzei în ordine de
apel, în privința cărora instanța s-a expus motivat și amplu argumentat, soluție care este
descrisă la pct. 4.1. a acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin,
considerând că reiterarea acesteia nu este necesară, or, în cazul în care instanțele de fond și
au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o
acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o
curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor
instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60).
În concluzie Colegiul penal atestă, că la examinarea cauzei de către instanța de apel au
fost respectate prevederile legale prescrise de art.art.414-419 Cod de procedură penală, iar
temeiul prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea
la examinarea recursurilor ordinare declarate.
În corespundere cu art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Berezovschi Vladislav
în numele inculpatului Barbă Ion, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel
Comrat din 02 iunie 2020, în cauza penală în privința lui Barbă Ion xxxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 26 martie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
8