1reab-14/22 — art.58 -1 lit. b al RSFSR

Dosarul nr. 1reab-14/22

1-22043058-01-1reab-29032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală

Ghenadie,

a judecat în ședință de judecată, fără citarea părților la proces, recursul în

anulare declarat de Adjunctul Procurorului General interimar, Dimitraș Marcel,

împotriva sentinței nr.71 a Tribunalului Militar al Diviziei nr.73 de pușcași din 11

decembrie 1942, în privința condamnaților

Vozian Naum XXXXX, născut în anul

XXXXX, originar din s. XXXX, RSSM;

Zemțov Vasilii XXXXX, născut în anul

XXXXX, originar din XXXX;

Rumeanțev Dmitrii XXXXX, născut în anul

XXXXX, originar din XXXXX;

Cernîșevici Andrei XXXXX, născut în anul

XXXXX, originar din XXXXX;

Jarkov Mihail XXXXX, născut în anul

XXXXX, originar din XXXXX.

Asupra recursului în anulare, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

c o n s t a t ă :

decembrie 1942, Vozian Naum, Zemțov Vasilii, Rumeanțev Dmitrii, Cernîșevici

Andrei și Jarkov Mihail au fost condamnați în baza art.58-1 lit. b) din Codul penal al

RSFSR, la pedeapsa capitală prin împușcare, fără confiscarea averii personale din

lipsa acesteia.

menținerea siguranței de luptă pe linia întâi de apărare a frontului s-au înțeles a lăsa

pozițiile deținute, a trece sârma ghimpată pentru a cădea în prizonierat la nemți.

Întru atingerea scopului propus, inculpații nominalizați, la 08 decembrie 1942,

în jurul orei 04 dimineața, în frunte cu comandantul inferior al plutonului militar

Vozian au lăsat pozițiile de luptă și armele, îndreptând-se spre linia de luptă a

inamicului. Fiindu-le frică că noaptea nemții pot deschide focul asupra lor,

neajungând 200 metri până la sârma ghimpată a inamicului, au făcut popas

așteptând răsăritul. Apoi, au încercat să se apropie de trupele germane pentru a trece

de partea lor, însă nu au reușit fiind dispersați cu foc de artilerie de către soldații

ruși, au fost nevoiți să-și schimbe deplasarea. Ca urmare, inculpații s-au dezorientat

în spațiu și au ajuns în locația subdiviziunii vecine a Armatei sovietice, unde și au

fost reținuți.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Vozian Naum vina în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o și a declarat că, la 07 decembrie 1942 fiind soldat în

Armata sovietică și numit ca comandant inferior al plutonului militar nr.3 al

companiei de pușcașii nr.6 al subdiviziunii de infanterie nr.413 a Frontului Breansk,

avea sarcina de a menține împreună cu ostașii pozițiile deținute. În caz de înaintare a

inamicului, trebuiau să deschidă focul asupra lor din toate munițiile militare, dar

văzând că nemții împușcă permanent linia de apărare, a început să-i fie frică, s-a

speriat că poate fi ucis, de aceea a decis să dezerteze ca să ajungă în prizonierat la

nemți care-i vor aprecia acțiunile și nu-1 vor omorî. Pentru a-și păstra viața, i-a

propus și lui Zemțov să treacă de partea nemților, convingând-1 că nemții nu-i vor

omorî, care a acceptat, și acesta la rândul său i-a zis lui Rumeanțev să-i urmeze, iar

apoi l-au ademenit și pe Cernîșevici, după care și pe Jarkov, care a părăsit postul de

apărare încredințat.

Astfel, la 08 decembrie 1942, în jurul orei 04 dimineața, împreună cu numiții,

au trecut inițial peste prima linie de sârma ghimpată a inamicului, apoi au parcurs

aproximativ 50 metri peste a doua sârmă ghimpată a inamicului, dar fiindcă erau

obosiți și deja afară întuneca-se, au decis să aștepte răsăritul pentru a prelungi calea

a doua zi. Așa că, numai cum s-a luminat afară, el a aruncat automatul ce-1 deținea

în iarbă, la fel au procedat și ceilalți, pentru a fi văzuți de nemți fără arme, să nu fie

uciși, apoi s-au pornit spre pozițiile inamicului. În continuare, Zemțov i-a dat un

ștergar alb, pe care el 1-a fluturat de asupra capului, după care toți au ridicat mâinile

sus, precum că se predau, dar din motiv că s-au început împușcături intense s-au

speriat și au fugit în altă direcție, revenind la soldații ruși, fiind ulterior reținuți.

Inculpatul a mai menționat că a vrut să-și salveze viața, dar și Rumeanțev le-a vorbit

precum că, nemții nu-i omoară pe prizonieri și faptul dat îl cunoaște personal,

deoarece în anul 1917 singur a fost în prizonierat la nemți.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Zemțov Vasilii vina în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o și a susținut depozițiile făcute de Vozian Naum. La fel, a

declarat că, ultimul i-a spus precum că s-a înțeles cu Rumeanțev, Cernîșevici și cu

Jarkov ca toți împreună să treacă de partea nemților, adică să părăsească pozițiile de

luptă și să treacă linia frontului pentru a nimeri în prizonierat la nemți. A acceptat

propunerea comandantului lor - Vozian, care la 08 decembrie 1942 a și organizat

dezertarea, or inamicul împușca permanent și s-a speriat să nu fie omorât, iar acesta

i-a garantat că nemții le vor cruța viața dacă se vor preda fără arme.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Rumeanțev Dmitrii vina în

comiterea infracțiunii a recunoscut-o și a susținut depozițiile făcute de Vozian

Naum, Zemțov Vasilii, Cernîșevici Andrei si Jarkov Mihail. Totodată a concretizat,

că inițial nu a acceptat propunerea lui Vozian de a trece de partea nemților, apoi

acesta 1-a convins, vorbindu-i despre faptul că familia sa a rămas să locuiască sub

ocupația fascistă și trăiește bine, iar odată cu predarea lor în prizonierat la nemți -

aceștia le vor cruța viața.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Cernîșevici Andrei vina în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o și a susținut depozițiile făcute de Vozian Naum, Zemțov

Vasilii, Rumeanțev Dmitrii și Jarkov Mihail. La fel, a indicat, precum că a insistat

să dezerteze și să predea nemților comandantul lor-Vozian, care și i-a condus spre

trupele inamicului, convingându-1 că degrabă vor fi trimiși acasă de către nemți

după ce vor trece de partea acestora.

În cadrul ședinței de judecată, inculpatul Jarkov Mihail vina în comiterea

infracțiunii a recunoscut-o și a susținut depozițiile făcute de Vozian Naum, Zemțov

Vasilii, Cernîșevici Andrei si Rumeanțev Dmitrii. A mai menționat, că Vozian

Naum a fost cel care a organizat dezertarea lor de pe front și i-a condus spre trupele

inamicului pentru a se preda acestora.

Marcel, a declarat recurs în anulare, solicitând casarea hotărârii menționate,

încetarea procesului penal și reabilitarea lui Vozian Naum, Zemțov Vasilii,

Rumeanțev Dmitrii, Cernîșevici Andrei și Jarkov Mihail.

Recurentul a invocat că sentința în privința condamnaților a fost pronunțată

luându-se la bază doar declarațiile acestora, nefiind cercetate și alte mijloace de

probă.

Subsidiar, s-a stabilit că instanța de judecată la examinarea dosarului, a

încălcat în mod flagrant dreptul inculpaților nominalizați la apărare, examinând

cauza penală în lipsa apărătorului, a cărui participare în cazul dat era obligatorie.

Astfel, sentința de condamnare emisă în privința lui Vozian Naum, Zemțov

Vasilii, Rumeanțev Dmitrii, Cernîșevici Andrei și Jarkov Mihail, reprezintă o

încălcare flagrantă a drepturilor și libertăților acestora, precum și dreptul la un

proces echitabil, care conform art.6 pct.44) din Codul de procedură penală,

reprezintă un viciu fundamental admis în cadrul examinării precedente a cazului, ce

în mod direct afectează decizia adoptată.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis din

următoarele considerente.

Potrivit art.452 alin.(1), coroborat cu art.453 alin.(1) Cod de procedură

penală, Procurorul General și adjuncții lui, pot declara la Curtea Supremă de Justiție

recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile după epuizarea căilor

ordinare de atac.

Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării

erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată.

La 30 decembrie 1992, a intrat în vigoare Legea nr. 1225-XII din 08

decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Colegiul penal lărgit menționează că, potrivit art. 3 lit. a) al Legii

nominalizate, sunt declarate nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și

reintegrate în drepturi, indiferent de locul de trai în prezent, toate persoanele care, în

perioada dintre 7 noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor

politice în baza deciziilor organelor de stat judiciare sau extrajudiciare pentru:

„activitate contrarevoluționară”, „trădare de patrie”, „răspândirea unor scorniri

calomnioase ce discreditează orânduirea sovietică de stat și obștească”, pentru alte

„crime de stat”, pentru „încălcarea legilor și regulilor cu privire la separarea

bisericii de stat și a școlii de biserică”, „atentarea sub formă de îndeplinire a

ritualurilor religioase la persoana și la drepturile cetățenilor”.

Sub acest aspect, Colegiul penal reține că, prin sentința nr.71 a Tribunalului

Militar al Diviziei nr.73 de pușcași din 11 decembrie 1942, Vozian Naum

Axentievici, Zemțov Vasilii Petrovici, Rumeanțev Dmitrii Egorovici, Cernîșevici

Andrei Nichiforovici și Jarkov Mihail Ivanovici au fost condamnați pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.58-1 lit. b) din Codul penal al RSFSR –

trădarea de patrie, în lipsa dovezilor că acțiunile inculpaților erau îndreptate

împotriva potențialului militar, independenței statale sau inviolabilității teritoriale a

URSS.

Așadar, ținând cont de cele constatate și de prevederile art.435 alin.(1) pct. 2)

lit. b) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit găsește prezente în speța vizată

motive întemeiate de a interveni în hotărârea judecătorească irevocabilă de

condamnare a lui Vozian Naum, Zemțov Vasilii, Rumeanțev Dmitrii, Cernîșevici

Andrei și Jarkov Mihail în baza art.58-1 lit. b) din Codul penal al RSFSR, cu

casarea acesteia, iar în temeiul prevederilor art.391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură

penală, dispune încetarea procesului penal, din motiv că există circumstanțe care

exclud tragerea persoanei la răspundere penală și reabilitarea condamnaților.

Prin urmare, în temeiul circumstanțelor nominalizate, recursul în anulare

devine pasibil admiterii, cu casarea totală a hotărârii irevocabile contestate, ca fiind

afectată de un viciu fundamental și dispunerea încetării procesului penal, din motiv

că sunt prezente circumstanțe care exclud tragerea la răspundere penală.

457 Cod de procedură penală, Colegiu penal lărgit,

d e c i d e :

Admite recursul în anulare declarat de Adjunctul Procurorului General

interimar, Dimitraș Marcel, casează total sentința nr.71 a Tribunalului Militar al

Diviziei nr.73 de pușcași din 11 decembrie 1942, cu încetarea procesului penal în

privința lui Vozian Naum XXXXX, Zemțov Vasilii XXXXX, Rumeanțev Dmitrii

XXXXX, Cernîșevici Andrei XXXXX și Jarkov Mihail XXXXX, condamnați în baza

art.58-1 lit. b) din Codul penal al RSFSR și reabilitarea acestora.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 mai 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie