1ra-431/2022 — art. 287 alin. 3, 151 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 08 mai 2019, Cioinac Mihail a fost condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare și art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i- a fost stabilită pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la intrarea în vigoare a sentinței, cu includerea perioadei arestării preventive de la 18.12.2017 până la 02.07.2018.

Instanța de fond a constatat că la 01 martie 2017, aproximativ ora 23.30, inculpatul Cioinac M., împreună cu alte persoane în privința cărora procesul penal a fost examinat într-o procedură separată, aflându-se în fața căminului studențesc situat pe XXXXXX XXX, XXXXXX, fără un careva motiv, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și având scopul de a aplica violență asupra persoanelor, aplicându-i câteva lovituri cu pumnii, picioarele și un băț peste diferite 1 regiuni ale corpului lui Danilevici V., cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 797/D din 19.04.2017, traumă cranio-cerebrală deschisă, manifestată prin fractura liniară os frontal cu trecere pe os temporal pe dreapta; hematom epidural fronto-temporal pe dreapta (aproximativ 80 ml.), plăgi contuze multiple la nivelul capului, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă. Tot el, la 01 martie 2017, aproximativ ora 23.30, aflându-se în fața căminului studențesc situat pe XXXXXX XXX, XXXXXX, împreună cu alte persoane în privința cărora procesul penal a fost examinat într-o procedură separată, în continuare, urmărind scopul provocării leziunilor corporale părții vătămate, în mod intenționat, a aplicat lovituri cu pumnii, picioarele și un băț peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i leziuni corporale lui Danilevici V., conform raportului de expertiză medico-legale nr. 797/D din 19.04.2017, traumă cranio-cerebrală deschisă, manifestată prin fractura liniară os frontal cu trecere pe os temporal pe dreapta; hematom epidural fronto-temporal pe dreapta (aproximativ 80 ml.), plăgi contuze multiple la nivelul capului, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă. Instanța a reținut că inculpatul a pledat nevinovat și a declarat că Danilevici V. i-a aplicat lovituri lui Bahnari I. cu un băț. Însă în cadrul examinării cauzei au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate și acțiunile acestuia urmează a fi încadrate în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, însoțită de pierderea stabilită a cel puțin o treime din capacitatea de muncă, săvârșită de două sau mai multe persoane, cât și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, de două sau mai multe persoane. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, că inculpatul a comis cu intenție infracțiuni grave, că nu au fost stabilite circumstanțe agravante, cea atenuantă fiind - aflarea pentru prima dată pe banca acuzaților, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă doar prin izolare de societate.

Avocatul Anatolie Jereghi a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că în acțiunile lui nu sunt prezente elementele infracțiunilor incriminate. Apelantul a invocat că concluziile primei instanțe privind vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal sunt declarative, abstracte și stereotipe. 2 La fel, acuzarea nu a prezentat probe pertinente care ar permite emiterea unei sentințe de condamnare pe art. 287 alin. (3) Cod penal, în această parte sentința fiind contradictorie cu circumstanțele faptei. Totodată, organul de urmărire penală și instanța de fond incorect au calificat faptele incriminate. Mai mult, conform pct. 10.4 din Hotărârea explicativă a CSJ Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, nr. 4 din 19.06.2006, vătămarea intenționată medie sau gravă a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută în temeiul art. 152, 151 Cod penal și art. 354 Cod contravențional. În cazurile de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art. art. 151, 152 și art. 287 Cod penal. Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen violența este cea desemnată prin sintagma „aceeași faptă”.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, pronunțată integral la 12 ianuarie 2022, apelul a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Lui Cioinac Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsă cu 10 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei arestării preventive de la 18.12.2017 până la 02.07.2018. Procesul penal pornit în privința lui Cioinac Mihail în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost încetat pe motiv că fapta acestuia constituie contravenția administrativă prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Procesul contravențional în privința lui Cioinac Mihail a fost încetat din motivul expirării termenului de tragere la răspundere contravențională. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a constatat că faptele comise de inculpat nu pot forma un concurs real de infracțiuni (art. 33 alin. (3) Cod penal), după cum a constatat prima instanță, or, din probele administrate rezultă că „violența” aplicată de inculpat față de partea vătămată a fost săvârșită tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice. Astfel, inculpatul a aplicat violența fizică față de partea vătămată Danilevici V., cu încălcarea grosolană a ordinii publice, manifestată prin aplicarea față de partea vătămată a loviturilor, care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 797/D din 19.04.2017, constituie vătămare corporală gravă. În speță, inculpatul nu poate fi recunoscut vinovat pentru acțiunea de „violență” atât în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cât și în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece aceasta ar duce la încălcarea principiului „non bis in idem”, inculpatul fiind condamnat de două ori pentru acțiunea de „violență”. Deci, în baza probelor administrate, cercetate și verificate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca vătămarea intenționată a gravă a 3 integrității corporale sau a sănătății, însoțită de pierderea stabilită a cel puțin o treime din capacitatea de muncă, săvârșită de două sau mai multe persoane. Referitor la învinuirea înaintată inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, se atestă că aceasta nu poate forma un concurs real cu infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar fapta acestuia constituie contravenția administrativă prevăzută de art. 354 Cod contravențional, ca huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

La 07 martie 2022, avocatul Anatolie Jereghi declară recurs ordinar, în care solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul invocă că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor legale și a constatat vinovăția inculpatului preponderent pe probele administrate în cadrul urmăririi penale și nu pe cele administrate și cercetate în instanța de fond. Totodată, în instanța de apel inculpatul nu a fost prezent și nu a fost citat legal, apărarea invocând imposibilitatea examinării cauzei penale în lipsa ultimului. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează. Conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, conform procesului-verbal al ședinței de judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei pe 17 noiembrie 2021, în prezența avocatului Anatolie Jereghi, comunicând că decizia motivată va fi 4 pronunțată pe 12 ianuarie 2022, fapt realizat la această dată și consemnat în respectivul proces-verbal, în lipsa avocatului și inculpatului, iar potrivit scrisorii nr. 354 din 08.02.2022, acestora le-a fost expediată copia hotărârii motivate (vol. III, f.d. 181-186, 206, pct. 4. din decizie). Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 12 ianuarie 2022, iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei de 14 februarie 2022. Totodată, recursul ordinar al avocatului Anatolie Jereghi a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție pe 07 martie 2022, adică este declarat peste termenul prevăzut de lege (vol. IV, f.d. 3, pct. 4., 5. din decizie). Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat. Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nicio altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit, este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita respectiva cale de atac. Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Anatolie Jereghi, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, în privința inculpatului Cioinac Mihail, pe motiv că este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 20 mai 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Victor Boico 5