1ra-431/2022 — art. 287 alin. 3, 151 alin. 2 lit. d CP

Dosarul nr. 1ra-431/2022

1-19110460-01-1ra-21032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 noiembrie 2021, declarat de avocatul Anatolie Jereghi, în numele

inculpatului

Cioinac Mihail, XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 11.01.2018 - 08.05.2019,

instanța de apel: 27.05.2019 - 17.11.2021,

instanța de recurs: 21.03.2022 - 20.04.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

condamnat în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal la 10 ani închisoare și art. 287

alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-

a fost stabilită pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar

de tip semiînchis, de la intrarea în vigoare a sentinței, cu includerea perioadei

arestării preventive de la 18.12.2017 până la 02.07.2018.

inculpatul Cioinac M., împreună cu alte persoane în privința cărora procesul penal a

fost examinat într-o procedură separată, aflându-se în fața căminului studențesc

situat pe XXXXXX XXX, XXXXXX, fără un careva motiv, manifestând o vădită

lipsă de respect față de societate și având scopul de a aplica violență asupra

persoanelor, aplicându-i câteva lovituri cu pumnii, picioarele și un băț peste diferite

1

regiuni ale corpului lui Danilevici V., cauzându-i, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 797/D din 19.04.2017, traumă cranio-cerebrală deschisă,

manifestată prin fractura liniară os frontal cu trecere pe os temporal pe dreapta;

hematom epidural fronto-temporal pe dreapta (aproximativ 80 ml.), plăgi contuze

multiple la nivelul capului, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice

a unui corp contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă

pericol pentru viață și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă.

Tot el, la 01 martie 2017, aproximativ ora 23.30, aflându-se în fața căminului

studențesc situat pe XXXXXX XXX, XXXXXX, împreună cu alte persoane în

privința cărora procesul penal a fost examinat într-o procedură separată, în

continuare, urmărind scopul provocării leziunilor corporale părții vătămate, în mod

intenționat, a aplicat lovituri cu pumnii, picioarele și un băț peste diferite regiuni ale

corpului, cauzându-i leziuni corporale lui Danilevici V., conform raportului de

expertiză medico-legale nr. 797/D din 19.04.2017, traumă cranio-cerebrală deschisă,

manifestată prin fractura liniară os frontal cu trecere pe os temporal pe dreapta;

hematom epidural fronto-temporal pe dreapta (aproximativ 80 ml.), plăgi contuze

multiple la nivelul capului, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice

a unui corp contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă

pericol pentru viață și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă.

Instanța a reținut că inculpatul a pledat nevinovat și a declarat că Danilevici

V. i-a aplicat lovituri lui Bahnari I. cu un băț.

Însă în cadrul examinării cauzei au fost administrate suficiente probe

pertinente și concludente care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor incriminate și acțiunile acestuia urmează a fi încadrate în baza art. 151

alin. (2) lit. d) Cod penal, ca vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau

a sănătății, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății,

însoțită de pierderea stabilită a cel puțin o treime din capacitatea de muncă, săvârșită

de două sau mai multe persoane, cât și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca

huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și

exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, precum și acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății, de două sau mai

multe persoane.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis cu intenție infracțiuni grave, că nu au fost stabilite

circumstanțe agravante, cea atenuantă fiind - aflarea pentru prima dată pe banca

acuzaților, concluzionând că corectarea și reeducarea lui este posibilă doar prin

izolare de societate.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, pe motiv că în

acțiunile lui nu sunt prezente elementele infracțiunilor incriminate.

Apelantul a invocat că concluziile primei instanțe privind vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal

sunt declarative, abstracte și stereotipe.

2

La fel, acuzarea nu a prezentat probe pertinente care ar permite emiterea unei

sentințe de condamnare pe art. 287 alin. (3) Cod penal, în această parte sentința fiind

contradictorie cu circumstanțele faptei.

Totodată, organul de urmărire penală și instanța de fond incorect au calificat

faptele incriminate.

Mai mult, conform pct. 10.4 din Hotărârea explicativă a CSJ Cu privire la

practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, nr. 4 din 19.06.2006,

vătămarea intenționată medie sau gravă a integrității corporale sau a sănătății poate

să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană

a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută în temeiul art. 152, 151 Cod

penal și art. 354 Cod contravențional.

În cazurile de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza art.

art. 151, 152 și art. 287 Cod penal.

Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice

tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest

gen violența este cea desemnată prin sintagma „aceeași faptă”.

noiembrie 2021, pronunțată integral la 12 ianuarie 2022, apelul a fost admis,

casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre.

Lui Cioinac Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, i-a fost aplicată pedeapsă cu 10 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei

arestării preventive de la 18.12.2017 până la 02.07.2018.

Procesul penal pornit în privința lui Cioinac Mihail în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal a fost încetat pe motiv că fapta acestuia

constituie contravenția administrativă prevăzută de art. 354 Cod contravențional.

Procesul contravențional în privința lui Cioinac Mihail a fost încetat din

motivul expirării termenului de tragere la răspundere contravențională.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a constatat că faptele comise de inculpat nu pot forma un

concurs real de infracțiuni (art. 33 alin. (3) Cod penal), după cum a constatat prima

instanță, or, din probele administrate rezultă că „violența” aplicată de inculpat față

de partea vătămată a fost săvârșită tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a

ordinii publice.

Astfel, inculpatul a aplicat violența fizică față de partea vătămată Danilevici

V., cu încălcarea grosolană a ordinii publice, manifestată prin aplicarea față de partea

vătămată a loviturilor, care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 797/D

din 19.04.2017, constituie vătămare corporală gravă.

În speță, inculpatul nu poate fi recunoscut vinovat pentru acțiunea de

„violență” atât în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, cât

și în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece aceasta ar duce la încălcarea

principiului „non bis in idem”, inculpatul fiind condamnat de două ori pentru

acțiunea de „violență”.

Deci, în baza probelor administrate, cercetate și verificate prin prisma

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca vătămarea intenționată a gravă a

3

integrității corporale sau a sănătății, însoțită de pierderea stabilită a cel puțin o treime

din capacitatea de muncă, săvârșită de două sau mai multe persoane.

Referitor la învinuirea înaintată inculpatului în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, se atestă că aceasta nu poate forma un concurs real cu infracțiunea prevăzută

de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, iar fapta acestuia constituie contravenția

administrativă prevăzută de art. 354 Cod contravențional, ca huliganismul nu prea

grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni

similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice.

solicită casarea deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța

de apel.

Recurentul invocă că instanța de apel nu a acordat deplină eficiență

prevederilor legale și a constatat vinovăția inculpatului preponderent pe probele

administrate în cadrul urmăririi penale și nu pe cele administrate și cercetate în

instanța de fond.

Totodată, în instanța de apel inculpatul nu a fost prezent și nu a fost citat legal,

apărarea invocând imposibilitatea examinării cauzei penale în lipsa ultimului.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31

și 33.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30

de zile de la data pronunțării deciziei. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură

penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să

curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen

cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care

urmează. Conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru

exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre

care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel

public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează

participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat

în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea

motivată.

Sub acest aspect se atestă că, conform procesului-verbal al ședinței de

judecată, instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei pe 17 noiembrie 2021, în

prezența avocatului Anatolie Jereghi, comunicând că decizia motivată va fi

4

pronunțată pe 12 ianuarie 2022, fapt realizat la această dată și consemnat în

respectivul proces-verbal, în lipsa avocatului și inculpatului, iar potrivit scrisorii nr.

354 din 08.02.2022, acestora le-a fost expediată copia hotărârii motivate (vol. III, f.d.

181-186, 206, pct. 4. din decizie).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 12 ianuarie 2022,

iar termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar a expirat la sfârșitul zilei

de 14 februarie 2022.

Totodată, recursul ordinar al avocatului Anatolie Jereghi a fost înregistrat la

Curtea Supremă de Justiție pe 07 martie 2022, adică este declarat peste termenul

prevăzut de lege (vol. IV, f.d. 3, pct. 4., 5. din decizie).

Alte informații cu privire la data depunerii recursului respectiv în instanța de

recurs nu există nici în dosar și nici în recursul nominalizat.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea

în termen a recursului ordinar, nicio altă procedură legală de a calcula termenul de

recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit, este absolut, are un caracter imperativ și fatal, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita respectiva cale de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

declarat peste termen.

Astfel, odată ce este declarat peste termen, recursul ordinar de pe rol urmează

a fi declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul Penal,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Anatolie Jereghi,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie

2021, în privința inculpatului Cioinac Mihail, pe motiv că este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 20 mai 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

5