1ra-2205/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a, b, CP

1ra-2205/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a, b, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2205/2021

1-17226329-01-1ra-09122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Plămădeală Ghenadie și Craiu Nicolae,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul

Rusanovschi Radu în interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina și de

către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Bologan Viorel, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Strășeni din 06 noiembrie 2017 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui

Bologan Viorel XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat

în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 30.05.2016 − 06.11.2017;

Instanța de apel: 04.12.2017 − 16.05.2018;

Instanța de recurs: 16.08.2018 − 06.11.2018;

Instanța de apel: 19.12.2018 − 01.10.2021;

Instanța de recurs: 09.12.2021 − 21.03.2022.

Asupra recursurilor ordinare în cauză, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 6 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de

a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani.

Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Diaconița Mihai și Diaconița Irina ce ține

1

de încasarea prejudiciului moral a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul

lui Bologan Viorel în beneficiul părților civile Diaconița Mihai și Diaconița Irina

prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 lei, pentru fiecare parte civilă.

octombrie 2013 aproximativ la ora 17.10 min., inculpatul Bologan Viorel, deplasându-se

pe traseul Chișinău-Leușeni, la volanul automobilului de model ”Acura TSX” cu n/î

XXXXX, în care se afla în calitate de pasager partea vătămată Matricala Eugeniu, a încălcat

prevederile pct. 47 alin. (l) lit. b) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 375 din data de 13 mai 2009, care stabilește

că, limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice în afara localităților este

de 90 km/h, se deplasa cu viteza de aproximativ de 140 km/h. Ajungând la km 38+336 m.

de pe același traseu, inculpatul Bologan Viorel, încălcând prevederile pct. 49 din

Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că, în funcție de viteza de deplasare,

conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul

precedent, care în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând

coliziunea, precum și pct. 51 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că,

înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe

aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stânga.

Astfel, inculpatul Bologan Viorel, observând că, în fața sa, se deplasează automobilul de

model ”Mitsubishi Miraj” cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla partea vătămată

Diaconița Irina, care în acel moment efectua regulamentar virarea spre stânga, ignorând

prevederile pct. 54 din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr. 375 din data de 13 mai 2009, care stabilește că,

depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația nedirijată și în imediata apropiere

înainte de acestea, inculpatul Bologan Viorel, a ieșit pe contrasens și fără a frâna, a

tamponat în plină viteză, automobilul de model ”Mitsubishi Miraj,” în care se aflau în

calitate de pasageri părțile vătămate Diaconița Mihai, Diaconița Alexandra, Diaconița

Roman, Diaconița Mihai.

avocatul Fală Nicolae, în care au solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Bologan Viorel să fie achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii și să fie respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă.

În motivarea apelului a indicat că, partea acuzării atât în actul de învinuire, cât și

în dezbaterile judiciare, precum și instanța de fond în descrierea și incriminarea laturii

obiective a infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, au considerat

că cauza accidentului rutier este depășirea limitei de viteză de către Bologan Viorel și

2

ieșirea pe contrasens a automobilului.

Însă, potrivit Rapoartelor de expertiză CNEJ nr. 833, nr. 066 din 31 ianuarie 2015, a

fost constatat că, la pierderea contactului cu calea a roților din față ale autoturismului

”Acura TSX” (aflat în mișcare, cu motorul pornit, cu pedala acceleratorului apăsată),

indicațiile vitezometrului pot să se majoreze brusc și ele pot să nu corespundă vitezei reale

de deplasare a autoturismului. Astfel, la autoturismul ”Acura TSX” bateria de

acumulatoare este amplasată în partea stângă din față a compartimentului motorului,

întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaților electrice (inclusiv și cercuitul

electric a vitezometrului) de la bateria de acumulatoare putea să se producă după

producerea impactului doi.

Aceste constatări științifice, în viziunea apelanților poartă un rol crucial pentru

dezlegarea problemei regimului de viteză, care neîntemeiat nu au fost reținute și apreciate

de către instanța de fond, însă anume ele, în cumul cu alte probe, exclud versiunea

acuzării precum că, Bologan Viorel se deplasa cu viteza de 140 km/h, ceea ce creează o

incertitudine totală în sensul că, circumstanțele faptice s-au petrecut potrivit afirmațiilor

acuzării.

Referitor la expertizele efectuate de către Centrul Tehnic-Criminalistic a IGP al

MAI, în persoana expertului Lisnic Lionid, care s-a expus asupra Raportului de expertiză

auto-tehnică nr. 1428 din data de 26.02.2014, Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1429

din data de 26.02.2014, Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1430 din data de

26.02.2014, pe care instanța de fond le-a reținut la baza sentinței de condamnare, fără o

apreciere în coroborare cu alte expertize care le combat, nu poate fi reținută drept probă

veridică, concludentă și utilă, deoarece prin ordonanță, a fost admis faptul că expertul se

află pe linie de dependență cu ordonatorul expertizei și nu era inclus în registrul

experților.

Instanța de fond nu a reținut că, pentru determinarea poziției mijloacelor de

transport relativ elementelor carosabilului, este necesar de a folosi urmele lor lăsate la

locul accidentului rutier, înainte de coliziune. Deoarece astfel de urme la fața locului nu

au fost depistate și fixate în cazul dat, nu este posibil de stabilit poziția vehiculelor în

momentul inițial de coliziune relativ elementelor drumului.

Mai mult de atât, organul de urmărire penală, cât și instanța de fond, n-au verificat

sub nici un aspect versiunea apărării precum că, Diaconița Irina a ieșit brusc de pe

acostament, contrar Regulamentului Circulației Rutiere, fapt care a provocat tamponarea

și consecințele ce s-au produs. În speță, prezenta încălcare a regulilor de circulație în

persoana lui Diaconița Irina, se califică ca fapte similare, or, potrivit informației eliberate

de către INP, se confirmă că, Diaconița Irina a mai comis încălcări rutiere de natură ce

3

confirmă poziția apărării.

admis apelul declarat, din alte motive, inclusiv din oficiu, casată sentința și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Bologan Viorel a

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 4 ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Diaconița Mihai și Diaconița Irina a fost

admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Bologan Viorel în beneficiul lui

Diaconița Mihai suma de 200 000 lei și în beneficiul lui Diaconița Irina suma de 100 000

lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Bologan Viorel a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a), b)

Cod penal, ceea ce rezultă din totalitatea de probe acumulate în cauză, cu respectarea

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanță, deși în partea

dispozitivă a sentinței îl recunoaște vinovat pe Bologan Viorel în comiterea infracțiunii

prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, în partea descriptivă a sentinței a omis

să constate fapta comisă în totalitate, conform învinuirii înaintate, astfel încălcând

prevederile art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală, conform cărora partea descriptivă

a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca

fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de

vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii.

Așadar, instanța de apel a constatat că la data de 20 octombrie 2013, aproximativ la

orele 17.10 min., Bologan Viorel, deplasându-se pe traseul Chișinău-Leușeni, la volanul

automobilului de model ”Acura TSX", cu n/î XXXXX, în care se afla în calitate de pasager

Matricala Eugeniu, încălcând prevederile pct. 47 alin. (l) lit. b) din Regulamentul

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 375 din 13 mai 2009, în vigoare

de la 15 iulie 2009, care stabilește că, limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile

publice în afara localităților este de 90 km/h, se deplasa cu viteza de aproximativ de 140

km/h și ajungând la km 38+336 m de pe același traseu, încălcând prevederile pct. 49 din

Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că, în funcție de viteza de deplasare,

conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul

precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând

4

coliziunea, precum și pct. 51 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că,

înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe

aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stânga

și observând că, în fața sa se deplasa automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, cu n/î

XXXXX, la volanul căruia se afla Diaconița Irina, care în acel moment efectua

regulamentar virarea spre stânga, ignorând prevederile pct. 54 din Regulamentul

Circulației Rutiere, care stabilește că depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația

nedirijată și în imediata apropiere înainte de acestea, a ieșit pe contrasens și fără a frâna,

a tamponat în plină viteză, automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, în care se aflau și

pasagerii Diaconița Mihai, Diaconița Alexandra, Diaconița Roman și Diaconița Mihai.

Drept consecință a încălcărilor comise de către Bologan Viorel, care au stat la baza

producerii accidentului rutier menționat: - Diaconița Mihai, a.n. XXXXX, a decedat ca

rezultat al șocului traumatic instalat în urma TACC, fractura oaselor craniene cu

hemoragie intracerebrală, TVM cu fractura coloanei vertebrale și lezarea măduvei

spinării, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din 15 noiembrie

2013 se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață; - lui Diaconița

Mihai, a.n. XXXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală,

fractura procesului coronoid articulației cotului drept, care conform Raportului de

expertiză medico-legală nr. 253 din 21 noiembrie 2013 se califică ca vătămări corporale

medii; - lui Diaconița Irina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de TACC gravă,

contuzie cerebrală gravă, fractura osului temporal stâng cu trecere pe baza craniului,

fractura vertebrei C2, contuzie pulmonară bilateral, care conform Raportului de expertiză

medico-legală nr. 251-A din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale grave; - lui

Matricala Eugeniu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism a toracelui,

contuzia cordului, fractura sternului, care conform Raportului de expertiză medico-legală

nr. 252 din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale medii.

Instanța de apel a relevat că, deși inculpatul vina în săvârșirea infracțiunii imputate

nu a recunoscut-o, vinovăția acestuia se dovedește prin probele acumulate la cauza penală

și examinate în cadrul cercetării judecătorești, și anume prin declarațiile părților vătămate:

Matricala Eugeniu, Diaconița Mihai, Diaconița Irina, Diaconița Alexandra; declarațiile

martorilor Cioara Valeriu, Cioara Tatiana, Colesnic Veaceslav, Bem Serghei, Adam

Valeriu, declarațiile expertului Lisnic Leonid, precum și prin actele și documentele

anexate la cauza penală, inclusiv: procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier

din data de 20 octombrie 2013 (f.d. 17-29 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală nr.

118 din data de 15 noiembrie 2013 (f.d. 162-163 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală

nr. 254 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 170 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală

5

nr. 253 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 177 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală

nr. 251-A din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 184 vol. I); Raportul de expertiză medico-

legală nr. 250 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 191 vol. I); Raportul de expertiză medico-

legală nr. 252 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 198 vol. I); Raportul de expertiză medico-

legală nr. 251 din data de 21.11.2013 (f.d. 205 vol. I); Raportul de expertiză auto-tehnică

nr. 1428 din data de 26.02.2014 (f.d. 58-69 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică nr.

1429 din data de 26 februarie 2014 (f.d. 70-73 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică

nr. 1430 din data de 26 februarie 2014 (f.d. 74-77 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică

nr. 1833 din data 31 ianuarie 2015 (f.d. 125-172 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică

nr. 1513 și nr. 1793 din data de 24 decembrie 2015 (f.d. 47-62 vol. III).

Instanța de apel a respins argumentele inculpatului în partea ce ține de faptul că

nu a fost demonstrată vina sa, indicând că prin probele cercetate s-a constatat existența

culpei în acțiunile acestuia, mai mult, probele administrate au fost acumulate conform

prevederilor legale și au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

Rapoartele de expertiză Nr. 1513, 1793 întocmite de către CNEJ stabilesc cu

certitudine atât viteza excesivă cu care inculpatul se deplasa imediat înaintea producerii

impactului, cât și traiectoria de mișcare.

Astfel, aceasta combate versiunea apărării expusă de către inculpat și partea

vătămată Matricala Eugeniu, care se afla în automobilul de modelul Acura în momentul

producerii accidentului rutier, și anume: „automobilul de model Mitsubishi condus de către

dna Diaconița a virat de pe acostament, virând brusc la stânga, având semnalul de avariere inclus

în funcțiune”. Experții antrenați la formularea concluziilor în cadrul celor trei expertize, au

stabilit că filamentul becurilor semnalului de virare stânga ridicate de la automobilul de

model Mitsubishi, condus de către Diaconița Irina, până la impact erau puse în funcțiune,

totodată experții au menționat că, în momentul impactului avertizorului de avarie,

precum pretinde partea apărării și inculpatul, nu a fost pus în funcțiune.

Urmele lăsate de către automobile implicate în accident ca rezultat al impactului,

stabilite și fixate în cadrul cercetării la fața locului, schița accidentului rutier, urma petei

de ulei tehnic, zgârieturile, cioburile de la automobile, dovedesc indubitabil că,

automobilul de model Mitsubishi în momentul impactului deja finisa manevra de virare

de pe drumul principal și se afla mai bine de jumătate pe drumul adiacent care duce spre

cantonul din preajmă, iar șoferul automobilul de model Acura a ignorat cerințele

marcajului rutier ”linia continuă” care interzice deplasarea pe contrasens și a provocat un

accident rutier soldat cu decesul unei persoane și vătămare a altor 5 persoane.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Bologan Viorel, în săvârșirea

infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, instanța de apel a conchis că,

6

prima instanță, nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 61, 75 Cod penal, că

pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane, că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Astfel, instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei, va ține cont de

prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75-78 Cod penal, de faptul că pedeapsa trebuie să

corespundă sub aspectul naturii, privativă sau neprivativă de libertate și a duratei, atât

gravității faptei și potențialului pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana

infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se corecta sub influența pedepsei penale.

Instanța de apel a reținut că părțile vătămate Diaconița Mihai, Diaconița Irina și

reprezentantul acestora, avocatul Rusanovschi Radu, au înaintat acțiune civilă prin care

au solicitat încasarea de la inculpat a prejudiciului moral a câte 2 000 000 lei, pentru fiecare

parte-civilă.

La determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, instanța de apel a

ținut cont de gravitatea cauzării suferințelor părților vătămate Diaconița Mihai și

Diaconița Irina, circumstanțele producerii infracțiunii și forma de vinovăție a persoanei

care a cauzat prejudiciul. Astfel, instanța de apel a considerat, că impunerea inculpatului

la plata unei despăgubiri în sumă de 200 000 lei pentru succesorul părții vătămate

Diaconița Mihai și 100 000 lei pentru Diaconița Irina, va constitui o satisfacție echitabilă,

care nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru

Drepturile Omului.

mai 2018, aceasta a fost contestată cu recurs ordinar de către:

- părțile vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina, care au solicitat casarea

deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri în ce privește latura civilă,

cât și latura penală din următoarele considerente: la stabilirea pedepsei, instanțele

inferioare nu au ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o

pedeapsă care nu va atinge scopul prescris la art. 61 Cod penal; prejudiciul moral dispus

spre încasare din contul inculpatului este unul foarte nesemnificativ în coraport cu

suferințele cauzate părților vătămate în urma acțiunilor inculpatului; instanța de apel

urma să rețină ca circumstanțe agravante provocarea prin infracțiune a unor urmări grave

și săvârșirea infracțiunii printr-un mijloc care prezintă un pericol social sporit;

- avocatul Fală Nicolae în numele inculpatului Bologan Viorel, care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Bologan

Viorel să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii

7

incriminate, cu respingerea acțiunii civile înaintată de părțile vătămate ca inadmisibilă.

În motivarea recursului ordinar, au fost punctate aceleași argumente invocate

anterior în apel și descrise la pct. 3 din prezenta decizie, menționând că instanțele

inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat o apreciere corectă

acțiunilor și inacțiunilor Diaconița Irina, astfel că, în acțiunile inculpatului lipsesc semnele

constitutive ale infracțiunii imputate;

- inculpatul Bologan Viorel cu suplimente, care a solicitat casarea hotărârilor

pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv

că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.

În motivarea recursului ordinar, inculpatul a formulat următoarele critici:

- instanțele inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat

o apreciere corectă acțiunilor părții vătămate Diaconița Irina, care este vinovată de

producerea accidentului;

- atât la etapa urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond

și apel, nu au fost acumulate probe pertinente și directe care ar demonstra că Bologan

Viorel ar fi încălcat pct. 47 alin. (1) lit. b), pct. 49, pct. 51, pct. 54 din Regulamentului

Circulației Rutiere;

- în acțiunile inculpatului lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute la

art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal.

au fost admise, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

16 mai 2018, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

6.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de recurs ordinar a relevat că

instanța de fond s-a limitat doar la descrierea probelor prezentate de partea acuzării, iar

instanța de apel în decizia adoptată nu a supus unei analize ample fiecare probă în parte,

în raport cu motivele apărării invocate în apelul declarat.

Instanța de apel nu a dat o apreciere logică argumentelor invocate cu scop de

apărare și anume: Rapoartelor de expertiză CNEJ nr. 1833, nr. 066 din 31 ianuarie 2015,

potrivit cărora s-a stabilit că, la pierderea contactului cu calea a roților din față ale

autoturismului ”Acura TSX” (aflat în mișcare, cu motorul pornit, cu pedala acceleratorului

apăsată), indicațiile vitezometrului pot să se majoreze brusc și ele pot să nu corespundă

vitezei reale de deplasare a autoturismului. Astfel, la autoturismul ”Acura TSX” bateria

de acumulatoare este amplasată în partea stângă din față a compartimentului motorului,

întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaților electrice (inclusiv și cercuitul

electric ale vitezometrului) de la bateria de acumulatoare putea să se producă după

8

producerea impactului doi.

Instanța de recurs a mai conchis că instanța de apel a lăsat fără apreciere și faptul că

Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1428 din data de 26.02.2014, Raportul de expertiză

auto-tehnică nr. 1429 din data de 26.02.2014, Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1430

din data de 26.02.2014, pe care le-a reținut la baza sentinței de condamnare, fără o

apreciere în coroborare cu alte expertize care se combat, nu pot fi reținute drept probe

veridice, concludente și utile, deoarece procurorul, acceptând plângerea lui Bologan

Viorel referitor la plenitudinea și veridicitatea acestei expertize, prin ordonanță

recunoaște că, expertul se află pe linie de dependență cu ordonatorul expertizei și nu era

inclus în registrul experților, de asemenea se menționează că, nu a fost apreciată viteza,

dat fiind faptul că, nu dispunea la acel moment de dinamometru, de asemenea nu a fost

stabilită traiectoria de deplasare până la momentul tamponării. Expertiza nominalizată

este contradictorie, deoarece pe de o parte expertul indică faptul că nu poate stabili viteza,

iar pe de altă parte face concluzii că viteza este de 146 km/h.

Făcând o concluzie asupra celor consemnate mai sus, instanța de recurs a ajuns la

concluzia că instanța de apel nu a judecat cauza după cum o cer rigorile art. 417 Cod de

procedură penală.

a fost admis apelul declarat de către inculpatul Bologan Viorel și avocatul Fală Nicolae,

casată total sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Bologan Viorel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art.

264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen

de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip deschis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Bologan

Viorel a fost suspendată condiționat cu stabilirea unei perioade de probațiune de 5 (cinci)

ani.

A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Diaconița Mihail și Diaconița Irina

cu încasarea din contul lui Bologan Viorel în beneficiul lui Diaconița Mihail suma de 300

000 (trei sute mii) lei și în beneficiul lui Diaconița Irina suma de 150 000 (una sută cincizeci

mii) lei.

Corpurile delicte, automobilul de model „Mitsubishi Mirage” cu număr de

înmatriculare XXXXX s-a dispus a fi transmis proprietarului Diaconița Mihail, iar

automobilul de model „ACURA TSX” cu număr de înmatriculare XXXXX s-a dispus a fi

transmis proprietarului Bologan Viorel.

9

7.1. La pronunțarea soluției date, instanța de apel a remarcat că instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Bologan Viorel, care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică

corespunzătoare materialului probator administrat, însă incomplet a constatat fapta

comisă de inculpatul Bologan Viorel și în mod inexplicabil a omis să indice consecințele

de care depinde încadrarea juridică a acesteia.

Așadar, instanța de apel a constatat că la data de 20 octombrie 2013, aproximativ la

orele 17.10 min., Bologan Viorel, deplasându-se pe traseul Chișinău-Leușeni, la volanul

automobilului de model ”Acura TSX", cu n/î XXXXX, în care se afla în calitate de pasager

Matricala Eugeniu, încălcând prevederile pct. 47 alin. (l) lit. b) din Regulamentul

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 375 din 13 mai 2009, în vigoare

de la 15 iulie 2009, care stabilește că, limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile

publice în afara localităților este de 90 km/h, se deplasa cu viteza de aproximativ de 140

km/h și ajungând la km 38+336 m de pe același traseu, încălcând prevederile pct. 49 din

Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că în funcție de viteza de deplasare,

conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul

precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând

coliziunea, precum și pct. 51 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că

înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe

aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stânga

și observând că, în fața sa se deplasa automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, cu n/î

XXXXX, la volanul căruia se afla Diaconița Irina, care în acel moment efectua

regulamentar virarea spre stânga, ignorând prevederile pct. 54 din Regulamentul

Circulației Rutiere, care stabilește că depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația

nedirijată și în imediata apropiere înainte de acestea, a ieșit pe contrasens și fără a frâna,

a tamponat în plină viteză, automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, în care se aflau și

pasagerii Diaconița Mihai, Diaconița Alexandra, Diaconița Roman și Diaconița Mihai.

Drept consecință a încălcărilor comise de către Bologan Viorel, care au stat la baza

producerii accidentului rutier menționat: - Diaconița Mihai, a.n. XXXXX, a decedat ca

rezultat al șocului traumatic instalat în urma TACC, fractura oaselor craniene cu

hemoragie intracerebrală, TVM cu fractura coloanei vertebrale și lezarea măduvei

spinării, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din 15 noiembrie

2013 se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață; - lui Diaconița

Mihai, a.n. XXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală,

fractura procesului coronoid articulației cotului drept, care conform Raportului de

expertiză medico-legală nr. 253 din 21 noiembrie 2013 se califică ca vătămări corporale

10

medii; - lui Diaconița Irina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de TACC gravă,

contuzie cerebrală gravă, fractura osului temporal stâng cu trecere pe baza craniului,

fractura vertebrei C2, contuzie pulmonară bilateral, care conform Raportului de expertiză

medico-legală nr. 251-A din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale grave; - lui

Matricala Eugeniu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism a toracelui,

contuzia cordului, fractura sternului, care conform Raportului de expertiză medico-legală

nr. 252 din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale medii.

Concomitent, vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate prin

rechizitoriu a fost dovedită pe deplin prin declarațiile părților vătămate, a martorilor

audiați pe caz, dar și prin următoarele mijloace de probă și procedee probatorii:

- conținutul procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din data de 20

octombrie 2013, potrivit căruia cercetarea a început la ora 18.24 până la 19.50, în baza

informației parvenite de la serviciu de urgență Strășeni, despre ccidentul rutier care s-a

soldat cu traumatizați, pe traseul Chișinău-Leușeni. La fața locului au fost prezenți

inspectorul poliției de patrulare, expertul criminalist, IPC, șeful SUP Strășeni. La

cercetarea locului accidentului au fost aplicate mijloace tehnice de fotografiat. Cercetarea

a avut loc pe timp de noapte, cu lumina artificială, la temperatura de 11.00 min., pe traseul

Chișmău-Leușem. Carosabilul este orizontal, uscat, cu lățimea de 6,52 m., cu deplasarea

în două sensuri de mers, lățimea fiecărei benzi de mers fiind de 3,32 m. Pe carosabil sunt

marcaje rutiere, cum ar fi linia întreruptă pe porțiunea intersecției de 16.60 m., și linia

continuă pe restul carosabilului. Carosabilul se mărginește din partea dreaptă cu

acostament de 0,2 m., acostament din prundiș de 2m., și șanț de 11 m.. Pe partea stângă

acostament de asfalt de 0,5 m., acostament de prundiș de 1,4 m., și acostament de iarbă de

2,4 m. Dirijarea circulației rutiere pe sectorul dat ambele sensuri de mers, locul

accidentului rutier este în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă la 1.8 km.

Câmpul de vizibilitate din salonul automobilului la fază lungă este de 110 m., faza scurtă

de 75 m. Pe traseul Chișinău-Leușeni, km - 38+336 metri, s-a produs accidentul rutier cu

implicarea automobilului de model ”Acura TSX ," cu numere de înmatriculare XXXXX, la

volanul căruia se afla inculpatul Bologan Viorel și a automobilului de model ”Mitsubishi

Miraj," cu numere de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla partea vătămată

Diaconița Irina. Automobilul de modelul ”Mitsubishi Miraj," cu numere de înmatriculare

XXXXX, este situat pe acostamentul din partea dreaptă cu partea din spate paralel

traseului cu ambele roți din spate la o distanță de 6,4 m., de la carosabilul din partea

stângă, și 18,4 m., de la intersecție. La o distanță de 43,90 m. de la primul automobil în

șanț, de la o distanță de 9,15 m, cu partea din spate paralel cu carosabilul se află

automobilul de modelul ”Acura”, cu nr/î XXXXX, de culoare neagră. Urme de frânare sau

11

derapare lipsesc. La cercetarea locului accidentului au fost depistate cioburi de sticlă, pe

toată suprafața carosabilului, bara de protecție din față de la automobilul de modelul

”Mitsubishi Miraj," cu nr/în XXXXX, este depistat la o distanță de 18,4 m., cadavrul unui

copil, la distanța de 3,8 m., de la bara de protecție pe acostamentul din partea stângă. La

distanța de 10.5 m., de la carosabil și 11,10 m. de la intersecție este depistată o peliculă cu

cioburi din sticlă și semnul șofer începător. La examinarea mijloacelor de transport au fost

stabilite defecțiuni exterioare la automobilul de modelul ”Mitsubishi Miraj," cu n/î

XXXXX, capota din față, bara de protecție din față, aripa stângă față, luneta din spate,

lipsește roata stângă față. Automobilul de modelul ”Acura” este deteriorat în partea din

față, capota, aripile laterale, acoperișul, indicatorul de viteză este stopat la 150 km. (f.d.

17-29, vol. I);

- conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din data de 15 noiembrie 2013,

potrivit căruia părții vătămate Diaconița Mihai Mihail, născut la XXXXX, a decedat pe loc,

ca rezultat al șocului traumatic instalat în urma accidentului, fractura oaselor craniene cu

hemoragie intracerebrală, TVM cu fractura coloanei vertebrale și lezarea măduvei

spinării, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca

vătămări corporale grave (f.d. 162-163, vol. I);

- conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 254 din data de 21 noiembrie 2013,

potrivit căruia părții vătămate Diaconița Roman, născut la XXXXX, i-au fost cauzate

leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală, plagă contuză a capului, care s-au

format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele

indicate și se califică ca vătămări corporale ușoare (f.d. 170, vol. I);

- conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 253 din data de 21 noiembrie 2013,

potrivit căruia părții vătămate Diaconița Mihail, născut la XXXXX, i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de comoție cerebrală, fractura procesului coronoid articulației cotului

drept, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul

și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale medii (f.d. 177, vol. I);

- conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 251-A din data de 21 noiembrie

2013, potrivit căruia părții vătămate Diaconița Irina XXXXX, i-au fost cauzate leziuni

corporale sub formă de TACC gravă, contuzie cerebrală gravă, fractura osului temporal

sting cu trecere pe baza craniului, fractura vertebrei C2, contuzie pulmonară bilateral, care

s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și

circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale

grave (f.d. 184, vol. I);

- conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr.250 din data de 21 noiembrie 2013,

12

potrivit căruia părții vătămate Diaconița Alexandra, născută la 23 decembrie 2004, i-au

fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală, care s-au format sub

acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate

și se califică ca vătămări corporale ușoare (f.d. 191, vol. I);

- conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 252 din data de 21 noiembrie 2013,

potrivit căruia părții vătămate Matricala Eugeniu XXXXX, născut la XXXXX, i-au fost

cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism a toracelui, contuzia cordului, fractura

sternului, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în

timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale medii (f.d. 198, vol.

I);

- conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 251 din data de 21 noiembrie 2013,

potrivit căruia la inculpatul Bologan Viorel, născut la XXXXX, au fost stabilite leziuni

corporale sub formă de traumatism VM grav, fractura - luxație C6, hernie traumatică C6,

parapareză superioară, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și se califica ca

vătămări corporale grave (f.d. 205, vol. I);

- conținutul Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1428 din data de 26 februarie 2014,

potrivit căruia viteza de deplasare a automobilului de model ”Acura TSX” cu numere de

înmatriculare XXXXX, la momentul tamponării era cu 2-4 km/h, mai mică decât cea

indicată, deci viteza de deplasare putea să constituie 146 sau 148 km/h și nu putea să se

mărească după întreruperea circuitului electric la tamponare (acele tahometrului și

vitezometrului au rămas fixate la 4000 tur/min și 150 km/h). Locul tamponării fiind stabilit

de expertiză (foto nr. 21), prin care se stabilește că partea față a automobilului de model

”Mitsubishi Miraj” cu numere de înmatriculare XXXXX, trecuse cu roțile din față de

marginea stângă a carosabilului, pe carosabilul drumului care duce spre cantonul din

pădure, unitățile de transport la momentul tamponării aveau axele longitudinale

aproximativ sub un unghi drept. Pornind de la faptul că, la locul accidentului dat pe

traseu este linia continuă de marcaj centru cu întrerupere la locul cotirii spre stânga și

semnul de circulație depășire interzisă (foto 21), precum și prevederile pct. 4 al

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 375 din data de 13.05.2009, care stipulează că: orice participant la trafic care

respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că, și ceilalți participanți

la trafic execută cerințele acestuia. Astfel, conducătorul automobilului de model

”Mitsubishi Miraj" cu n/î XXXXX, era în drept să conteze că conducătorul

automobilului de model ”Acura TSX," cu numere de înmatriculare XXXXX, nu va ieși

la depășire peste linia continuă, contrar cerințelor semnelor de circulație a marcajului

13

rutier. Respectiv acțiunile conducătorului automobilului de model ”Acura TSX, cu

numere de înmatriculare strânsă XXXXX, nu corespund prevederilor pct. 45.1 și pct. 45.2

al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 375 din data de 13.05.2009, iar viteza aleasă și locul tamponării sunt mărturii

obiective din punct de vedere tehnic, a necorespunderii acțiunilor conducătorului

automobilului de model Acura TSX, prevederilor pct. 45.1 și pct. 45.2, al

Regulamentului Circulației Rutiere (f.d. 58-69, vol. II);

- conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1429 din data de 26 februarie 2014,

din care urmează că, automobilul de model ”Acura TSX" cu n/î XXXXX, nu avea în

mecanismul de direcție, cel de frânare, suspensie, anvelope, careva defecte tehnice ce

puteau apărea nemijlocit până la producerea accidentului rutier și puteau duce la

schimbul desinestătător a direcției de deplasare. Automobilul de model ”Acura TSX," cu

n/î XXXXX, nu avea în mecanismul de direcție, cel de frânare, suspensie, anvelope, careva

defecte tehnice ce puteau apărea nemijlocit până la producerea accidentului rutier și

puteau duce la schimbul desinestătător a direcției de deplasare. Vitezometrul vehiculului

de model ”Acura TSX," cu n/î XXXXX este electronic (fără cablu metalic, („ipoc”) și este

pus în funcție de motor electric de tip ”pas”. La fel este pus în funcție de motor electric de

tip ”în pas interval” și tahometrul. Specificul construcției lor la întreruperea nesancționată

a curentului (când se întrerupe curentul electric, se distruge în rezultatul tamponării

acumulatorul, generatorul, se oprește motorul) acele vitezometrului și tahometrului

rămân fixate la indicația care era la acest moment. Pentru revenirea la poziția ”zero”, este

necesară conectarea curentului electric la motorul electric de tip ”în pas, interval”. În cazul

dat, după tamponarea cu automobilul ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, la automobilul

de model ”Acura" n/î XXXXX, au fost deteriorate generatorul, acumulatorul, cablurile

electrice de la generator (vezi (foto nr. 15, 16, 17, 18 ), iar acele tahometrului și

vitezometrului au rămas fixate conform (foto 6-A la 4000 tur/min și 150 km/h). Astfel, se

poate de afirmat că, viteza automobilului ”Acura " cu n/î XXXXX, la momentul tamponării

era cu 2-4 km/h mai mică decât cea indicată, deci viteza de deplasare putea să constituie

146 sau 148 km/h și nu putea să se mărească după întreruperea circuitului electric la

tamponare (f.d. 70-73, vol. II);

- conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr.1430 din data de 26 februarie 2014,

potrivit căruia la momentul tamponării partea față stânga a automobilului de model

”Mitsubishi Mirage" cu n/î XXXXX, trecuse cu roțile din față de marginea stângă a

carosabilului, pe carosabilul drumului care duce spre cantonul din pădure, unitățile de

transport la momentul tamponării aveau axele longitudinale aproximativ sub un unghi

drept. Partea față exterioară a buzei jantei roții stânga față a automobilului de model

14

”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, a intrat în contact frontal cu partea față dreapta a

automobilului de model ”Acura TSX” cu acumulatorul n/î XXXXX ( vezi foto 5, 6, 19a ,

20a și 17). A fost cercetat locul accidentului rutier și au fost stabilite zgârieturile de pe

marginea stângă a carosabilului (conform direcției de deplasare a unităților de transport),

care sunt indicate pe schemă și fotografiile de la filele 8, 19, a cauzei penale nr.2013330466).

Zgârieturile sunt amplasate sub două unghiuri ascuțite față de linia întreruptă, care indică

marginea carosabilului, iar după ea, mai spre stânga sunt amplasate mai multe zgârieturi

sub formă de trase paralele (vezi foto 21, 22 de la fila -19, a cauzei penale nr.2013330466).

Ținând cont de mecanismul tamponării, s-a stabilit cu certitudine că, tamponarea a avut

loc spre stânga de linia întreruptă, care indică marginea carosabilului conform direcției

de deplasare a unităților de transport, vezi foto 21, 22, fila 19, a cauzei penale

nr.2013330466 și foto 21) la RE 1430. Pe schemă și fotografiile de la locul accidentului rutier

nu sunt fixate careva urme de frânare ale acestor automobile din care cauză nu poate fi

determinată exact poziția unităților de transport în raport cu carosabilul. Se poate afirma

cert că, partea față a automobilului de model ”Mitsubishi Mirage”, cu n/î XXXXX, trecuse

cu roțile din față de marginea stângă a carosabilului, pe carosabilul drumului (care duce

spre cantonul din pădure, unitățile de transport la momentul tamponării aveau axele

longitudinale aproximativ sub un unghi drept). Ținând cont de locul stabilit de expertiză

al tamponării și că, partea față a automobilului de model ”Mitsubishi Mirage”, cu n/î

XXXXX, în acel moment trecuse cu roțile din față de marginea stângă a carosabilului, pe

carosabilul drumului, care duce spre cantonul din pădure și că, unitățile de transport la

momentul tamponării aveau axele longitudinale aproximativ sub un unghi drept, se poate

de stabilit faptul că această poziție de la momentul tamponării putea avea loc atât în cazul

în care automobilul de model ”Mitsubishi Mirage " cu n/î XXXXX, până la virare în stânga

ar fi început deplasarea de pe banda dreaptă de deplasare, cât și în cazul în care

automobilul de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, până la virare în stânga, ar fi

început deplasarea de pe acostamentul drumului de pe partea dreaptă, (expertul a făcut

experiment la locul accidentului, stabilind acest fapt). Determinarea direcției

aproximative de mișcare a automobilului ”Mitsubishi Mirage” n/î XXXXX, se va efectua

ținând cont de direcția automobilului de model ”ACURA TSX " cu n/î XXXXX, care

coincide cu direcția primei zgârieturi (vezi foto 18.19), axa acestei zgârieturi poate să nu

fie paralelă cu axa longitudinală a automobilului de model ”ACURA TSX " cu n/î XXXXX,

(anvelopele căruia au lăsat urme de derapare, formele și dimensiunile cărora nu au fost

fixate, fotografiate și nici prezentate spre cercetare, (f.d. 74-77, vol. II);

- conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1833 din 31 ianuarie 2015, potrivit

căruia, în momentul tamponării automobilul de model ”Mitsubishi Mirage” cu nr/în

15

XXXXX, se afla în mișcare. În momentul inițial al tamponării axele longitudinale a

automobilelor de model ”Mitsubishi Mirage" și ”Acura TSX" se aflau într-un unghi de 600,

moment în care automobilul de model ”Mitsubishi Mirage” se afla în proces de efectuare

a manevrei de cotire spre stânga (schema nr.2). Pornind de la locul aflării petei de ulei și

începutul formării urmelor în formă de zgârieturi, locul tamponării putea fi pe partea

stângă a carosabilului, conform direcției de deplasare a automobilelor, în apropiere de

pata de ulei stabilită. Urmele în formă de zgârieturi pe carosabil indicate în schema de la

fața locului au fost lăsate de automobilul de model ”Mitsubishi Mirage”. Pe elementele

componente ale becului ”Viraj stânga” ale felinarului de semnalizare optică din stânga

ale automobilului de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, sunt prezente semne

materiale, care atestă faptul aflării lor sub tensiune electrică în momentul unui impact

(f.d. 125-172, vol. II);

- conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1513 și nr. 1793 din 24 decembrie

2015, potrivit cărora în timpul impactului, sistemul de iluminare și semnalizare luminoasă

a autoturismului de model ”Mitsubishi Mirage " cu n/î XXXXX, era în stare de funcționare.

În timpul impactului filamentul ”Viraj Stânga” al becului din spate stânga, al

automobilului de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, se aflau sub tensiune

electrică. Reieșind din caracterul deteriorărilor stabilite la automobilele ”Mitsubishi

Mirage” cu n/î XXXXX și ”Acura TSX” cu n/î XXXXX, este cel mai probabil că, pata de

ulei, care este ilustrată în schema accidentului rutier, ar fi putut să apară în rezultatul

scurgerii uleiului din cutia de viteză a autoturismului de model ”Mitsubishi Mirage" cu

n/î XXXXX, (f.d. 47-62, vol. III);

- conținutul procesului verbal din 04 aprilie 2016, de verificare a declarațiilor părții

vătămate Diaconița Mihai și tabelul-foto anexă, din care rezultă că, acesta din urmă, a

indicat exact poziționarea pe traseu a automobilului de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î

XXXXX, în care se afla la data de 20 octombrie 2013 în momentul producerii accidentului

rutier (f.d. 80-88, vol. III);

- conținutul Raportului de expertiză judiciară nr. 2519-2524 din 25.11.2019 (f.d. 97-115,

vol. VI).

Tot în acest context, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului se

justifică prin Rapoartele de expertiză nr. 1513 și nr. 1793 întocmite de către CNEJ, care

stabilesc cu certitudine traiectoria de mișcare a automobilelor, ceea ce combate versiunea

apărării expusă de către inculpat și partea vătămată Motricala Eugeniu, care se afla în

automobilul de modelul Acura în momentul producerii accidentului rutier, și anume că

„automobilul de model Mitsubishi condus de către dna Diaconița Irina a virat brusc de

pe acostament la stânga, având semnalul de avariere inclus în funcțiune”. Experții

16

antrenați la formularea concluziilor în cadrul celor trei expertize au stabilit că filamentul

becurilor semnalului de virare stânga ridicate de la automobilul de model Mitsubishi

condus de către Diaconița Irina până la impact erau puse în funcțiune, totodată experții

au menționat că, în momentul impactului avertizorului de avarie precum pretinde partea

apărării și inculpatul nu a fost pus în funcțiune.

Însă, urmele lăsate de către automobilele implicate în accident ca rezultat al

impactului stabilite și fixate în cadrul cercetării la fața locului, schița accidentului rutier,

urma petei de ulei tehnic, zgârieturile, cioburile de la automobile, dovedesc indubitabil

că, automobilul de model Mitsubishi în momentul impactului deja finisa manevra de

virare de pe drumul principal și se afla mai bine de jumătate pe drumul adiacent care

duce spre cantonul din preajmă, iar șoferul automobilul de model Acura a ignorat

cerintele marcajului rutier ,,linia continuă” care interzice deplasarea pe contrasens și a

provocat un accident rutier soldat cu decesul unei persoane și vătămarea altor cinci

persoane.

De asemenea, s-a reținut că martorii Cioară Valeriu și Tatiana, audiați în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond au menționat că pata de ulei tehnic care a apărut

ca rezultat al accidentului rutier în cauză, în urma impactului celor două unități de

transport, nu a existat până la impact la locul stabilit de către colaboratorii MAI în schema

accidentului. Cioară Valeriu a menționat că, ceva timp (foarte restrâns) până la impact a

plecat la câțiva zeci de metri de la locul accidentului pentru a adăpa caii săi care se aflau

nu departe, astfel acesta a menționat că deși a trecut de câteva ori în ziua accidentului pe

lângă acel loc, deoarece acesta este drumul de acces spre cantonul nr. 5 unde activează,

careva pete de ulei nu se găseau. Astfel, aceasta nu putea să apară doar ca rezultat al

impactului.

Referitor la declarațiile depuse de martorul Adam Valeriu, instanța de apel le-a

apreciat critic, deoarece ultimul nu a relatat cu certitudine că a văzut anume acest

accident, care automobile au fost implicate în accident, când s-a produs accidentul, cine

era la volan etc., ceea ce trezește dubii cu privire la veridicitatea afirmațiilor vizate. Mai

mult, datorită reliefului locului accidentului și distanței la care acesta a declarat că se

deplasa de la locul accidentului, nu i-au permis acestuia să vadă accidentul.

Analizând solicitarea avocatului inculpatului privind achitarea lui Bologan Viorel,

invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a),

b) Cod penal, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmarea la

judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul

casării hotărârii contestate în partea vinovăției lui Bologan Viorel în comiterea infracțiunii

de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

17

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență vătămarea gravă sau a sănătății persoanei precum și decesul unei persoane.

La fel, a fost respinsă și poziția avocatului inculpatului referitor la personalitatea

șoferului, care era la volanul automobilului de model ,,Mitsubishi Miraj”, Diaconița Irina,

menționând că ultima până la acest accident a comis contravenții încălcând indicatoarele

,,indicator cu prioritate” și ,,parcare interzisă”, deoarece, la momentul accidentului rutier

din 20.10.2013, ultima, fiind la volanul automobilului de modelul Mitsubishi, a acționat

potrivit prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere, iar faptul că anterior a fost

supusă răspunderii contravenționale nu are nici o relevanță cu cauza data.

A fost respinsă și critica părții apărării cu privire la faptul că, vinovată de decesul

lui Diaconița Mihai se face Diaconița Irina, or ultima conducea mijlocul de transport în

care erau minori fără a le cupla centura de siguranță, deoarece, Diaconița Mihai care a

decedat, stătea pe bancheta din spate a automobilului fără centură de siguranță, însă a

fost aruncat din cauza tamponării automobilului de modelul ”Acura TSX”, condus de

către inculpatul Bologan Viorel. Prin urmare, este evidentă legătura cauzală dintre

acțiunile inculpatului, tamponarea autovehiculelor, decesului lui Diaconița Mihai, și

survenirea vătămărilor corporale la ceilalți pasageri, or conducătorul automobilului de

modelul ”Acura TSX”, Bologan Viorel, încălcând regimul de viteză, indicatorul rutier

depășirea interzisă la 1,8 km., a tamponat automobilul Mitsubishi, condus de Diaconița

Irina.

În continuare, instanța de apel s-a referit la procesul de individualizare a pedepsei

penale, al cărei scop nu este de a reflecta un echilibru între gravitatea faptei prejudiciabile

și urmările ei, prin excluderea caracterului vindicativ al pedepsei, urmărindu-se ca partea

vătămată și statul să nu urmărească răzbunarea, ce ar genera altă răzbunare, prin

încălcarea dreptului, ci realizarea dreptății, inclusiv prin prisma principiilor

proporționalității și cel al echității.

Cu privire la personalitatea inculpatului Bologan Viorel, instanța a reținut, din

materialele cauzei că, acesta nu are antecedente penale, anterior nefiind condamnat, nu

și-a recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru și nu a

recuperat prejudicial cauzat părților vătămate.

În privința inculpatului Bologan Viorel în conformitate cu prevederile art. 76, 77

Cod penal, circumstanțe atenuante și/sau agravante nu au fost depistate.

Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunea comisă de inculpat se califică

ca infracțiune gravă.

Din conținutul componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a), b)

Cod penal, reiese stabilirea de către legiuitor a unei pedepse sub formă de închisoare de

18

la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de

până la 4 ani.

Reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că pedeapsa penală are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea persoanei culpabile, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor

persoane, luând în considerație că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune

gravă, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, nu și-a recunoscut vina, nu

a conștientizat graviditatea faptelor comise, circumstanțe atenuante și/sau agravante nu

s-au stabilit, instanța de apel a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului

Bologan Viorel este posibilă prin stabilirea în privința acestuia a unei pedepse sub formă

de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace

de transport pe un termen de 3 (trei) ani.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult

5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvârșite din imprudență, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate vinovatului.

Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal are la origine persoana

și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de

manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de examinare a cauzei, față de

cele comise, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul

descoperirii ei, cum ar fi: conduita bună a infractorului, străduința depusă pentru a

înlătura rezultatul infracțiunii, comportarea sinceră pe parcursul procesului.

La caz, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul acesteia în viața

socială, ținând cont de faptul că pericolul social reprezentat de fapta comisă, infracțiunea

făcând parte din categoria celor grave, luând în considerație că inculpatul a comis

infracțiunea din imprudență, este de vârstă tânără, la momentul comiterii accidentului

fiind angajat în câmpul muncii, fapta prejudiciabilă fiind comisă în 2013, adică 8 ani în

urmă, conchide că scopul legii penale la caz poate fi atins și fără izolarea acestuia de

societate.

Sub aspectul prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate Diaconița Mihai și

Diaconița Irina ce se solicită a fi încasat din contul lui Bologan Viorel, instanța a opinat că

suma de 1 000 000 (un milion) lei dispusă de a fi încasată prin sentința instanței de fond

este una prea mare, totodată suma de 2 000 000 (două milioane) lei pentru fiecare parte

vătămată, iar în total suma de 4 000 000 (milioane) lei solicitată de părțile vătămate este

19

neproporțională cu suferințele cauzate acestora și exagerată în raport cu circumstanțele

cauzei.

Prin urmare, instanța de apel, având în vedere gradul suferințelor fizice și psihice

cauzate părților vătămate, a considerat că suma de 300 000 (trei sute mii) lei pentru partea

vătămată Diaconița Mihai Mihail și suma de 150 000 (una sută cinci zeci mii) lei pentru

partea vătămată Diaconița Irina este una echitabilă pentru recuperarea prejudiciului

moral, suferințele fizice și psihice suportate, respingând în rest pretențiile înaintate, ca

fiind nefondate.

01 octombrie 2021 a fost contestată cu recurs ordinar de către:

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În argumentarea recursului,

acuzatorul de stat menționează că, instanța de apel nu a motivat din care considerente a

ajuns la concluzia de a stabili inculpatului o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită de

prima instanță, și nici nu a reținut careva circumstanțe, care ar demonstra că nu este

rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa închisorii. Mai mult, este de remarcat că

inculpatul se învinuiește în comiterea unei infracțiuni grave, care a produs consecințe

ireparabile – decesul unei persoane minore și vătămarea mai multor persoane în cumul

cu lipsa circumstanțelor atenuante la caz. Aplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal în

privința lui Bologan Viorel este o soluție pripită a instanței de judecată, care nu a analizat

toate împrejurările în care s-a comis fapta prejudiciabilă, atitudinea inculpatului față de

fapta sa și consecințele survenite, care au legătură directă cu această faptă.

În viziunea recurentului, instanța în mod arbitrar a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, lăsând fără o motivare plauzibilă care

circumstanțe au determinat convingerea că inculpatul se poate corija și fără a fi izolat de

societate. Totodată, este lipsită de motivare și soluționarea acțiunii civile de către instanța

de apel, care neîntemeiat și nejustificat a diminuat prejudiciul moral solicitat de către

părțile vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina;

- avocatul Rusanovschi Radu în interesele părților vătămate Diaconița Mihai și

Diaconița Irina, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței.

Pentru a argumenta cerințele invocate în recurs, apărătorul afirmă faptul că instanța de

apel i-a stabilit inculpatului Bologan Viorel o pedeapsă mult prea blândă pentru fapta

comisă, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea este o măsură

ineficientă pentru corectarea inculpatului. Așadar, recurentul explică faptul că,

20

automobilul familiei Diaconița se afla cu partea din față pe drumul adiacent care duce

spre cantonul nr. 5, ceea ce înseamnă că Diaconița Irina finisa efectuarea manevrei de

cotire spre drumul adiacent. Această împrejurare este dovedită nemijlocit prin rapoartele

de expretiză tehnică efectuate de către experții CNEJ, însă inculpatul a contestat aceste

expertize, și pentru o perioadă de 2 ani a încercat să tărăgăneze transmiterea cauzei spre

judecare, considerând că astfel va putea evita tragerea sa la răspundere penală.

Se mai relatează în recurs că imediat după comiterea accidentului rutier, inculpatul

și persoana care îl însoțea nu se grăbeau să iasă din automobil, fiind în plină ceartă în

privința faptului care dintre ei era persoana ce se afla la volanul automobilului. Pentru a

stabili cine conducea automobilul la momentul impactului, a fost necesară antrenarea

unei grupe operative, care să preia amprentele digitale de pe volan. Toate aceste

împrejurări atestă că inculpatul a mers până în pânzele albe cu minciuni și ipoteze care

să îl dezvinovățească și pentru a evita consecința juridică la comiterea unei asemenea

fapte tragice.

În acest context, recurentul își mai manifestă dezacordul și cu modalitatea de

soluționare a acțiunii civile de către instanța de apel, care nejustificat a stabilit un cuantum

al prejudiciului moral ce nu atinge nici pe aproape pragul de suferințe psihice prin care

au trecut soții Diaconița în urma decesului fiului lor minor. Diaconița Irina până în

prezent nu se poate resemna cu faptul că fiul său nu mai este în viață;

- avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Bologan Viorel, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu dispunerea achitării inculpatului

Bologan Viorel, pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal.

În susținerea recursului, apărătorul afirmă că în speță, instanța de fond s-a limitat

doar la descrierea probelor prezentate de partea acuzării, astfel instanța de apel în decizia

adoptată, urma a supune unei analize ample fiecare probă în parte, în raport cu motivele

apărării invocate în apelul declarat și anume: rapoartele de expertiză CNEJ nr. 1833, nr.

066 din 31 ianuarie 2015, potrivit cărora s-a stabilit că, la pierderea contactului cu calea a

roților din față ale autoturismului ”Acura TSX” (aflat în mișcare, cu motorul pornit, cu

pedala acceleratorului apăsată), indicațiile vitezometrului pot să se majoreze brusc și ele

pot să nu corespundă vitezei reale de deplasare a autoturismului. Astfel, la autoturismul

”Acura TSX” bateria de acumulatoare este amplasată în partea stângă din față a

compartimentului motorului, întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaților

electrice (inclusiv și cercuitul electric ale vitezometrului) de la bateria de acumulatoare

putea să se producă după producerea impactului doi. Aceste constatări științifice, au o

21

importanță decisivă privind stabilirea regimului de viteză, fapt ce urma a fi reținute și

apreciate de către instanța de apel, însă anume ele în cumul cu alte probe exclud versiunea

acuzării precum că, Bologan Viorel se deplasa cu viteza de 140 km/h, sau creează o

incertitudine totală în sensul că, circumstanțele faptice s-au petrecut potrivit afirmațiilor

acuzării.

În acest sens, instanța de apel, odată ce cauza se afla la rejudecare, urma să dea o

apreciere multilaterală a probelor, și anume să dea o apreciere motivată raportului de

expertiză auto- tehnică nr.1833, nr.066 din 31.01.2015, rapoartelor de expertiză auto-

tehnică nr.1428,1429, 1430 din 26.02.2014, raportului de expertiză autotehnică nr.1513 din

24.12.2015, or, instanța de recurs a reținut că raportul de expertiză, deși este un mijloc de

probă în care sunt expuse opiniile specialiștilor cu privire la aspectele a căror lămurire

este necesară pentru rezolvarea cauzei, însă aceasta (expertiza) nu are o forță probantă

deosebită față de celelalte mijloace de probă, examinarea și aprecierea cărora urma a fi

făcută prin prisma tuturor mijloacelor de probă: procesele-verbale de cercetare a locului

accidentului rutier, de cercetare la fața locului, schema accidentului rutier efectuată în

prezența inspectorului poliției rutiere și expertului criminalist, raportul de expertiză auto-

tehnică, declarațiile părților vătămate și a martorilor.

Se mai susține că, Colegiul lărgit al CSJ, prin decizia din 06.12.2018 a conchis că,

instanța de apel pripit a susținut poziția instanței de fond în ce privește aprecierea

probelor, acceptând niște concluzii de ordin general, cu privire la vinovăția lui Bologan

Viorel în comiterea infracțiunii incriminate. În cazul dat, instanța de apel urma să-și

expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe în raport cu motivele invocate în

cererea de apel a părții apărării, în baza evaluării proprii, juste, a probelor administrate în

cursul urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de oralitate, nemijlocire și

contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a celor administrate, cu respectarea

dreptului la apărare al părților, în această fază procesuală și ca urmare, corect să rețină

starea de fapt.

lărgit ajunge la concluzia că recursurile declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Rusanovschi Radu în

interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina urmează a fi admise, iar

recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului

Bologan Viorel urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

9.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor în

numele inculpatului Bologan Viorel

22

În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă cererea de recurs și numai

în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează

cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod

de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest

articol.

Prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală stipulează că judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Revenind la alegațiile formulate de către apărătorul inculpatului, Colegiul lărgit

atestă că acestea sunt bazate în mare parte pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a

probelor de către instanțele de fond.

Însă, instanța de recurs opinează că instanța de apel, la soluționarea cauzei, a ținut

cont de prevederile art. 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a

ajuns la concluzia privind pronnțarea unei hotărâri de condamnare, prin care Bologan

Viorel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3) lit. a),

b) Cod penal.

Mai mult de atât, se impune a reaminti că motivele de reapreciere a probelor nu se

conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, și astfel nu

pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate.

Reaprecierea probelor, în modul propus de recurenți, nu se încadrează în

prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor,

care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel,

prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei.

Colegiul penal consideră că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă,

nefiind atestată o discrepanță vădită între conținutul probei și reținerile instanței, pentru

a constitui o eroare în sensul casării deciziei atacate, iar concluziile făcute de instanța de

apel rezultă din probele acumulate și apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct.

7.1 din prezenta decizie.

Argumentul prin care se susține că instanța de apel nu a respectat indicațiile

instanței de recurs care a dispus rejudecarea cauzei în apel, Colegiul lărgit îl consideră

23

nefondat, din motiv că instanța ierarhic inferioară a efectuat o analiză minuțioasă a

fiecărei probe separat, fără a distorsiona conținutul acesteia sau a reflecta alt sens decât

cel pe care îl comportă un anumit mijloc de probă.

Astfel că, prin coroborarea reciprocă a rapoartelor de expertiză auto-tehnică cu

declarațiile martorilor, a părților vătămate și cu proceselor verbale de cercetare la fața

locului și verificare a declarațiilor părții vătămate, instanța de apel justificat a ajuns la

concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea accidentului rutier, fiind totodată

combătută versiunea precum că „Diaconița Irina a virat brusc de pe pe acostament la

stânga, având semnalul de avariere inclus în funcțiune”, or aceasta este lipsită de orice

suport probatoriu, prin invocarea unor circumstanțe iluzorii, cu scopul de a induce în

eroare instanța de judecată.

Prin urmare, dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor și înaintarea unei

soluții proprii, nu poate echivala cu casarea unei hotărâri de condamnare și pronunțarea

unei noi hotărâri de achitare a persoanei, din moment ce în prezenta cauză penală au fost

administrate un ansamblu de probe pertinente și concludente, care înlătură orice îndoială

referitor la nevinovăția inculpatului.

9.2 Cu referire la recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Rusanovschi Radu în

interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina

Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța

admite recursul, casează parțial sau total, hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

În concordanță cu prevederile din art. 434 Cod de procedură penală, este stipulat

că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din

dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Din analiza textelor de lege precitate, se conchide că instanța de recurs poate să

intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci când se constată

comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate.

Așadar, din conținutul recursului declarat de apărătorul părților vătămate, Colegiul

penal consideră ca fiind întemeiate motivele prin care se descriu gravitatea și impactul

negativ a consecințelor rezultate din fapta inculpatului, în concret, avându-se în vedere

vătămările pe care le-au avut de suportat nemijlocit Diaconița Mihai și Diaconița Irina,

dar și decesul copilului minor.

24

În acest sens, instanța de recurs stabilește, cu valoare de principiu, că aprecierea

judecătorului privind evaluarea daunelor morale este subiectivă, dar criteriile care au stat

la baza cuantumului despăgubirilor sunt obiective și pot forma obiectul controlului

instanței de recurs.

Concluzionând astfel, Colegiul lărgit împărtășește criteriul general evocat de

instanța europeană, potrivit căruia despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil

de proporționalitate cu atingerea adusă și gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite,

intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora, dar și suferințele de ordin fizic și psihic

suportate de victimă (cauza CEDO Tolstoy Miloslovsky vs. Regatul Unit din 13 iulie 1995;

cauza CEDO Oneryildiz vs. Turcia din 18 iunie 2002).

Prin urmare, având în vedere circumstanțele în care a fost comis accidentul rutier,

gradul de vătămări corporale cauzate părților vătămate, dar și decesul copilului minor al

acestora, toate având legătură cauzală directă cu fapta inculpatului, dar și suferințele

psihice care predomină până în prezent în familia Diaconița după funeraliile copilului

minor, Colegiul penal lăgit, ținând cont și de recomandările Curții Europene, consideră

absolut necesar de a casa decizia instanței de apel în această parte, or prejudiciul moral

estimat la 300 000 lei, și respectiv 150 000 lei, nu atinge pragul de suferințe fizice și psihice

prin care au trecut Diaconița Mihai și Diaconița Irina, nemaivorbind de trauma cauzată în

urma decesului copilului minor.

Cât privește dezacordul recurenților cu individualizarea pedepsei și stabilirea

prevederilor art. 90 Cod penal de către instanța de apel, Colegiul penal ține să sublinieze

că pedeapsa, așa cum a fost individualizată de către instanța de apel corespunde rigorilor

art. 61, 75 Cod penal, fiind legal individualizată, adică în corespundere cu limitele

sancțiunilor prevăzute de norma de incriminare.

Însă, instanța de recurs nu poate fi solidară cu concluzia instanței de apel privind

modalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea. Or, prescripțiile art. 90 alin. (1) Cod

penal prevăd în mod expres că: (1) Dacă la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel

mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana

celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea

poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd

numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și

perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă.

Lecturând textul deciziei recurate, Colegiul penal atestă următoarea expunere de

motive reținute la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului: La caz,

Colegiul Penal, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității

25

inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul acesteia în viața socială, ținând cont de

faptul că pericolul social reprezentat de fapta comisă, infracțiunea făcând parte din categoria celor

grave, luând în considerație că inculpatul a comis infracțiunea din imprudență, este de vârstă

tânără, la momentul comiterii accidentului fiind angajat în câmpul muncii, fapta prejudiciabilă

fiind comisă în 2013, adică 8 ani în urmă, conchide că scopul legii penale la caz poate fi atins și

fără izolarea acestuia de societate (f.d. 240, vol. VI).

Colegiul penal lărgit apreciază critic cele reflectate mai sus, ba mai mult de atât,

asemenea circumstanțe precum „angajarea în câmpul muncii la momentul comiterii

accidentului” și „fapta prejudiciabilă a fost comisă în 2013, adică 8 ani în urmă” reflectă

nu altceva decât o indiferență a instanței față de consecințele cauzate „printr-o faptă

comisă 8 ani în urmă”, soldată cu vătămarea a 3 persoane și decesul unei persoane minore.

Prin urmare, instanța de recurs observă că instanța de apel, selectiv a reținut careva

împrejurări formale, ingorând totalmente consecințele faptei comise de Bologan Viorel, și

atitudinea acestuia față de fapta comisă, care până în prezent nu și-a recunoscut vina și

nu a recuperat prejudiciul material cauzat părților vătămate.

La acest capitol, Colegiul penal consideră necesar de a casa decizia contestată și în

partea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece motivarea instanței de apel este

una vagă și lipsită de argumente convingătoare în acest sens.

Nu în ultimul rând, instanța de recurs ține să menționeze că nu poate menține

sentința primei instanțe, precum solicită recurenții, întrucât această instanță nu a constatat

pe deplin fapta prejudiciabilă, fiind omise consecințele faptei prejudiciabile incriminate

inculpatului, care de altfel sunt obligatorii la încadrarea juridică a faptei în baza art. 264

alin. (3) lit. a), b) Cod penal.

În concluzie, Colegiul penal relevă că în cauza dată este incident temeiul pentru

recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de

către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța

de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care

a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursurile ordinare

declarate de procuror și apărătorul părților vătămate, iar decizia instanței de apel

urmează a fi casată în partea soluționării acțiunii civile și în partea stabilirii pedepsei, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele care au

constituit temei de admitere a recursurilor de pe rol, să țină cont de motivele casării

deciziei contestate, de prevederile legislației procesual penale raportate la practica

26

constantă a Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și în corespundere cu

concluziile formate să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și pe deplin motivată.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor

în numele inculpatului Bologan Viorel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Bologan Viorel

XXXXX.

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Rusanovschi Radu în

interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina, casează parțial decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2021, în partea stabilirii

pedepsei și în partea soluționării acțiunii civile.

Dispune rejudecarea cauzei în aceste părți, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În rest, decizia contestată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia integrală pronunțată la 19 mai 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Plămădeală Ghenadie

Craiu Nicolae

27