1ra-2205/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a, b, CP

Prin sentința Judecătoriei Strășeni din 06 noiembrie 2017, Bologan Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani. Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Diaconița Mihai și Diaconița Irina ce ține 1 de încasarea prejudiciului moral a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Bologan Viorel în beneficiul părților civile Diaconița Mihai și Diaconița Irina prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 lei, pentru fiecare parte civilă.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 20 octombrie 2013 aproximativ la ora 17.10 min., inculpatul Bologan Viorel, deplasându-se pe traseul Chișinău-Leușeni, la volanul automobilului de model ”Acura TSX” cu n/î XXXXX, în care se afla în calitate de pasager partea vătămată Matricala Eugeniu, a încălcat prevederile pct. 47 alin. (l) lit. b) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 375 din data de 13 mai 2009, care stabilește că, limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice în afara localităților este de 90 km/h, se deplasa cu viteza de aproximativ de 140 km/h. Ajungând la km 38+336 m. de pe același traseu, inculpatul Bologan Viorel, încălcând prevederile pct. 49 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că, în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent, care în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea, precum și pct. 51 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că, înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stânga. Astfel, inculpatul Bologan Viorel, observând că, în fața sa, se deplasează automobilul de model ”Mitsubishi Miraj” cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla partea vătămată Diaconița Irina, care în acel moment efectua regulamentar virarea spre stânga, ignorând prevederile pct. 54 din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 375 din data de 13 mai 2009, care stabilește că, depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația nedirijată și în imediata apropiere înainte de acestea, inculpatul Bologan Viorel, a ieșit pe contrasens și fără a frâna, a tamponat în plină viteză, automobilul de model ”Mitsubishi Miraj,” în care se aflau în calitate de pasageri părțile vătămate Diaconița Mihai, Diaconița Alexandra, Diaconița Roman, Diaconița Mihai.

Sentința a fost atacată cu apel comun de către inculpatul Bologan Viorel și avocatul Fală Nicolae, în care au solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Bologan Viorel să fie achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și să fie respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă. În motivarea apelului a indicat că, partea acuzării atât în actul de învinuire, cât și în dezbaterile judiciare, precum și instanța de fond în descrierea și incriminarea laturii obiective a infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal, au considerat că cauza accidentului rutier este depășirea limitei de viteză de către Bologan Viorel și 2 ieșirea pe contrasens a automobilului. Însă, potrivit Rapoartelor de expertiză CNEJ nr. 833, nr. 066 din 31 ianuarie 2015, a fost constatat că, la pierderea contactului cu calea a roților din față ale autoturismului ”Acura TSX” (aflat în mișcare, cu motorul pornit, cu pedala acceleratorului apăsată), indicațiile vitezometrului pot să se majoreze brusc și ele pot să nu corespundă vitezei reale de deplasare a autoturismului. Astfel, la autoturismul ”Acura TSX” bateria de acumulatoare este amplasată în partea stângă din față a compartimentului motorului, întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaților electrice (inclusiv și cercuitul electric a vitezometrului) de la bateria de acumulatoare putea să se producă după producerea impactului doi. Aceste constatări științifice, în viziunea apelanților poartă un rol crucial pentru dezlegarea problemei regimului de viteză, care neîntemeiat nu au fost reținute și apreciate de către instanța de fond, însă anume ele, în cumul cu alte probe, exclud versiunea acuzării precum că, Bologan Viorel se deplasa cu viteza de 140 km/h, ceea ce creează o incertitudine totală în sensul că, circumstanțele faptice s-au petrecut potrivit afirmațiilor acuzării. Referitor la expertizele efectuate de către Centrul Tehnic-Criminalistic a IGP al MAI, în persoana expertului Lisnic Lionid, care s-a expus asupra Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1428 din data de 26.02.2014, Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1429 din data de 26.02.2014, Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1430 din data de 26.02.2014, pe care instanța de fond le-a reținut la baza sentinței de condamnare, fără o apreciere în coroborare cu alte expertize care le combat, nu poate fi reținută drept probă veridică, concludentă și utilă, deoarece prin ordonanță, a fost admis faptul că expertul se află pe linie de dependență cu ordonatorul expertizei și nu era inclus în registrul experților. Instanța de fond nu a reținut că, pentru determinarea poziției mijloacelor de transport relativ elementelor carosabilului, este necesar de a folosi urmele lor lăsate la locul accidentului rutier, înainte de coliziune. Deoarece astfel de urme la fața locului nu au fost depistate și fixate în cazul dat, nu este posibil de stabilit poziția vehiculelor în momentul inițial de coliziune relativ elementelor drumului. Mai mult de atât, organul de urmărire penală, cât și instanța de fond, n-au verificat sub nici un aspect versiunea apărării precum că, Diaconița Irina a ieșit brusc de pe acostament, contrar Regulamentului Circulației Rutiere, fapt care a provocat tamponarea și consecințele ce s-au produs. În speță, prezenta încălcare a regulilor de circulație în persoana lui Diaconița Irina, se califică ca fapte similare, or, potrivit informației eliberate de către INP, se confirmă că, Diaconița Irina a mai comis încălcări rutiere de natură ce 3 confirmă poziția apărării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, a fost admis apelul declarat, din alte motive, inclusiv din oficiu, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care, Bologan Viorel a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. Acțiunea civilă înaintată de părțile civile Diaconița Mihai și Diaconița Irina a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Bologan Viorel în beneficiul lui Diaconița Mihai suma de 200 000 lei și în beneficiul lui Diaconița Irina suma de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei și just a ajuns la concluzia că inculpatul Bologan Viorel a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, ceea ce rezultă din totalitatea de probe acumulate în cauză, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor. Prin urmare, instanța de apel a constatat că prima instanță, deși în partea dispozitivă a sentinței îl recunoaște vinovat pe Bologan Viorel în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, în partea descriptivă a sentinței a omis să constate fapta comisă în totalitate, conform învinuirii înaintate, astfel încălcând prevederile art. 394 alin. (1) Cod de procedură penală, conform cărora partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Așadar, instanța de apel a constatat că la data de 20 octombrie 2013, aproximativ la orele 17.10 min., Bologan Viorel, deplasându-se pe traseul Chișinău-Leușeni, la volanul automobilului de model ”Acura TSX", cu n/î XXXXX, în care se afla în calitate de pasager Matricala Eugeniu, încălcând prevederile pct. 47 alin. (l) lit. b) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 375 din 13 mai 2009, în vigoare de la 15 iulie 2009, care stabilește că, limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice în afara localităților este de 90 km/h, se deplasa cu viteza de aproximativ de 140 km/h și ajungând la km 38+336 m de pe același traseu, încălcând prevederile pct. 49 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că, în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând 4 coliziunea, precum și pct. 51 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că, înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stânga și observând că, în fața sa se deplasa automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla Diaconița Irina, care în acel moment efectua regulamentar virarea spre stânga, ignorând prevederile pct. 54 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația nedirijată și în imediata apropiere înainte de acestea, a ieșit pe contrasens și fără a frâna, a tamponat în plină viteză, automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, în care se aflau și pasagerii Diaconița Mihai, Diaconița Alexandra, Diaconița Roman și Diaconița Mihai. Drept consecință a încălcărilor comise de către Bologan Viorel, care au stat la baza producerii accidentului rutier menționat: - Diaconița Mihai, a.n. XXXXX, a decedat ca rezultat al șocului traumatic instalat în urma TACC, fractura oaselor craniene cu hemoragie intracerebrală, TVM cu fractura coloanei vertebrale și lezarea măduvei spinării, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din 15 noiembrie 2013 se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață; - lui Diaconița Mihai, a.n. XXXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală, fractura procesului coronoid articulației cotului drept, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 253 din 21 noiembrie 2013 se califică ca vătămări corporale medii; - lui Diaconița Irina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de TACC gravă, contuzie cerebrală gravă, fractura osului temporal stâng cu trecere pe baza craniului, fractura vertebrei C2, contuzie pulmonară bilateral, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 251-A din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale grave; - lui Matricala Eugeniu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism a toracelui, contuzia cordului, fractura sternului, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 252 din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale medii. Instanța de apel a relevat că, deși inculpatul vina în săvârșirea infracțiunii imputate nu a recunoscut-o, vinovăția acestuia se dovedește prin probele acumulate la cauza penală și examinate în cadrul cercetării judecătorești, și anume prin declarațiile părților vătămate: Matricala Eugeniu, Diaconița Mihai, Diaconița Irina, Diaconița Alexandra; declarațiile martorilor Cioara Valeriu, Cioara Tatiana, Colesnic Veaceslav, Bem Serghei, Adam Valeriu, declarațiile expertului Lisnic Leonid, precum și prin actele și documentele anexate la cauza penală, inclusiv: procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din data de 20 octombrie 2013 (f.d. 17-29 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală nr. 118 din data de 15 noiembrie 2013 (f.d. 162-163 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală nr. 254 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 170 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală 5 nr. 253 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 177 vol. I); Raportul de expertiză medico-legală nr. 251-A din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 184 vol. I); Raportul de expertiză medico- legală nr. 250 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 191 vol. I); Raportul de expertiză medico- legală nr. 252 din data de 21 noiembrie 2013 (f.d. 198 vol. I); Raportul de expertiză medico- legală nr. 251 din data de 21.11.2013 (f.d. 205 vol. I); Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1428 din data de 26.02.2014 (f.d. 58-69 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1429 din data de 26 februarie 2014 (f.d. 70-73 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1430 din data de 26 februarie 2014 (f.d. 74-77 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1833 din data 31 ianuarie 2015 (f.d. 125-172 vol. II); Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1513 și nr. 1793 din data de 24 decembrie 2015 (f.d. 47-62 vol. III). Instanța de apel a respins argumentele inculpatului în partea ce ține de faptul că nu a fost demonstrată vina sa, indicând că prin probele cercetate s-a constatat existența culpei în acțiunile acestuia, mai mult, probele administrate au fost acumulate conform prevederilor legale și au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Rapoartele de expertiză Nr. 1513, 1793 întocmite de către CNEJ stabilesc cu certitudine atât viteza excesivă cu care inculpatul se deplasa imediat înaintea producerii impactului, cât și traiectoria de mișcare. Astfel, aceasta combate versiunea apărării expusă de către inculpat și partea vătămată Matricala Eugeniu, care se afla în automobilul de modelul Acura în momentul producerii accidentului rutier, și anume: „automobilul de model Mitsubishi condus de către dna Diaconița a virat de pe acostament, virând brusc la stânga, având semnalul de avariere inclus în funcțiune”. Experții antrenați la formularea concluziilor în cadrul celor trei expertize, au stabilit că filamentul becurilor semnalului de virare stânga ridicate de la automobilul de model Mitsubishi, condus de către Diaconița Irina, până la impact erau puse în funcțiune, totodată experții au menționat că, în momentul impactului avertizorului de avarie, precum pretinde partea apărării și inculpatul, nu a fost pus în funcțiune. Urmele lăsate de către automobile implicate în accident ca rezultat al impactului, stabilite și fixate în cadrul cercetării la fața locului, schița accidentului rutier, urma petei de ulei tehnic, zgârieturile, cioburile de la automobile, dovedesc indubitabil că, automobilul de model Mitsubishi în momentul impactului deja finisa manevra de virare de pe drumul principal și se afla mai bine de jumătate pe drumul adiacent care duce spre cantonul din preajmă, iar șoferul automobilul de model Acura a ignorat cerințele marcajului rutier ”linia continuă” care interzice deplasarea pe contrasens și a provocat un accident rutier soldat cu decesul unei persoane și vătămare a altor 5 persoane. Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului Bologan Viorel, în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, instanța de apel a conchis că, 6 prima instanță, nu a acordat deplină eficiență dispozițiilor art. 61, 75 Cod penal, că pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, că executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Astfel, instanța de apel a reținut că, la stabilirea pedepsei, va ține cont de prevederile art. art. 6, 7, 16, 61, 75-78 Cod penal, de faptul că pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii, privativă sau neprivativă de libertate și a duratei, atât gravității faptei și potențialului pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se corecta sub influența pedepsei penale. Instanța de apel a reținut că părțile vătămate Diaconița Mihai, Diaconița Irina și reprezentantul acestora, avocatul Rusanovschi Radu, au înaintat acțiune civilă prin care au solicitat încasarea de la inculpat a prejudiciului moral a câte 2 000 000 lei, pentru fiecare parte-civilă. La determinarea mărimii compensației pentru prejudiciul moral, instanța de apel a ținut cont de gravitatea cauzării suferințelor părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina, circumstanțele producerii infracțiunii și forma de vinovăție a persoanei care a cauzat prejudiciul. Astfel, instanța de apel a considerat, că impunerea inculpatului la plata unei despăgubiri în sumă de 200 000 lei pentru succesorul părții vătămate Diaconița Mihai și 100 000 lei pentru Diaconița Irina, va constitui o satisfacție echitabilă, care nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.

Nefiind de acord cu decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, aceasta a fost contestată cu recurs ordinar de către: - părțile vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina, care au solicitat casarea deciziei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri în ce privește latura civilă, cât și latura penală din următoarele considerente: la stabilirea pedepsei, instanțele inferioare nu au ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, stabilindu-i inculpatului o pedeapsă care nu va atinge scopul prescris la art. 61 Cod penal; prejudiciul moral dispus spre încasare din contul inculpatului este unul foarte nesemnificativ în coraport cu suferințele cauzate părților vătămate în urma acțiunilor inculpatului; instanța de apel urma să rețină ca circumstanțe agravante provocarea prin infracțiune a unor urmări grave și săvârșirea infracțiunii printr-un mijloc care prezintă un pericol social sporit; - avocatul Fală Nicolae în numele inculpatului Bologan Viorel, care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Bologan Viorel să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii 7 incriminate, cu respingerea acțiunii civile înaintată de părțile vătămate ca inadmisibilă. În motivarea recursului ordinar, au fost punctate aceleași argumente invocate anterior în apel și descrise la pct. 3 din prezenta decizie, menționând că instanțele inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat o apreciere corectă acțiunilor și inacțiunilor Diaconița Irina, astfel că, în acțiunile inculpatului lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii imputate; - inculpatul Bologan Viorel cu suplimente, care a solicitat casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea recursului ordinar, inculpatul a formulat următoarele critici: - instanțele inferioare nu au elucidat pe deplin circumstanțele cauzei și nu au dat o apreciere corectă acțiunilor părții vătămate Diaconița Irina, care este vinovată de producerea accidentului; - atât la etapa urmăririi penale, cât și în cadrul examinării cauzei în instanța de fond și apel, nu au fost acumulate probe pertinente și directe care ar demonstra că Bologan Viorel ar fi încălcat pct. 47 alin. (1) lit. b), pct. 49, pct. 51, pct. 54 din Regulamentului Circulației Rutiere; - în acțiunile inculpatului lipsesc semnele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal lărgit din 06 noiembrie 2018 recursurile ordinare au fost admise, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 mai 2018, și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de recurs ordinar a relevat că instanța de fond s-a limitat doar la descrierea probelor prezentate de partea acuzării, iar instanța de apel în decizia adoptată nu a supus unei analize ample fiecare probă în parte, în raport cu motivele apărării invocate în apelul declarat. Instanța de apel nu a dat o apreciere logică argumentelor invocate cu scop de apărare și anume: Rapoartelor de expertiză CNEJ nr. 1833, nr. 066 din 31 ianuarie 2015, potrivit cărora s-a stabilit că, la pierderea contactului cu calea a roților din față ale autoturismului ”Acura TSX” (aflat în mișcare, cu motorul pornit, cu pedala acceleratorului apăsată), indicațiile vitezometrului pot să se majoreze brusc și ele pot să nu corespundă vitezei reale de deplasare a autoturismului. Astfel, la autoturismul ”Acura TSX” bateria de acumulatoare este amplasată în partea stângă din față a compartimentului motorului, întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaților electrice (inclusiv și cercuitul electric ale vitezometrului) de la bateria de acumulatoare putea să se producă după 8 producerea impactului doi. Instanța de recurs a mai conchis că instanța de apel a lăsat fără apreciere și faptul că Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1428 din data de 26.02.2014, Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1429 din data de 26.02.2014, Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1430 din data de 26.02.2014, pe care le-a reținut la baza sentinței de condamnare, fără o apreciere în coroborare cu alte expertize care se combat, nu pot fi reținute drept probe veridice, concludente și utile, deoarece procurorul, acceptând plângerea lui Bologan Viorel referitor la plenitudinea și veridicitatea acestei expertize, prin ordonanță recunoaște că, expertul se află pe linie de dependență cu ordonatorul expertizei și nu era inclus în registrul experților, de asemenea se menționează că, nu a fost apreciată viteza, dat fiind faptul că, nu dispunea la acel moment de dinamometru, de asemenea nu a fost stabilită traiectoria de deplasare până la momentul tamponării. Expertiza nominalizată este contradictorie, deoarece pe de o parte expertul indică faptul că nu poate stabili viteza, iar pe de altă parte face concluzii că viteza este de 146 km/h. Făcând o concluzie asupra celor consemnate mai sus, instanța de recurs a ajuns la concluzia că instanța de apel nu a judecat cauza după cum o cer rigorile art. 417 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2021, a fost admis apelul declarat de către inculpatul Bologan Viorel și avocatul Fală Nicolae, casată total sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Bologan Viorel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloacele de transport pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip deschis. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Bologan Viorel a fost suspendată condiționat cu stabilirea unei perioade de probațiune de 5 (cinci) ani. A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de Diaconița Mihail și Diaconița Irina cu încasarea din contul lui Bologan Viorel în beneficiul lui Diaconița Mihail suma de 300 000 (trei sute mii) lei și în beneficiul lui Diaconița Irina suma de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei. Corpurile delicte, automobilul de model „Mitsubishi Mirage” cu număr de înmatriculare XXXXX s-a dispus a fi transmis proprietarului Diaconița Mihail, iar automobilul de model „ACURA TSX” cu număr de înmatriculare XXXXX s-a dispus a fi transmis proprietarului Bologan Viorel. 9 7.1. La pronunțarea soluției date, instanța de apel a remarcat că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Bologan Viorel, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat, însă incomplet a constatat fapta comisă de inculpatul Bologan Viorel și în mod inexplicabil a omis să indice consecințele de care depinde încadrarea juridică a acesteia. Așadar, instanța de apel a constatat că la data de 20 octombrie 2013, aproximativ la orele 17.10 min., Bologan Viorel, deplasându-se pe traseul Chișinău-Leușeni, la volanul automobilului de model ”Acura TSX", cu n/î XXXXX, în care se afla în calitate de pasager Matricala Eugeniu, încălcând prevederile pct. 47 alin. (l) lit. b) din Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 375 din 13 mai 2009, în vigoare de la 15 iulie 2009, care stabilește că, limitele maxime de viteză a vehiculelor pe drumurile publice în afara localităților este de 90 km/h, se deplasa cu viteza de aproximativ de 140 km/h și ajungând la km 38+336 m de pe același traseu, încălcând prevederile pct. 49 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că în funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea, precum și pct. 51 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că, cel care îl precedă pe aceeași bandă nu a semnalizat intenția de a depăși sau intenția de a preselecta spre stânga și observând că, în fața sa se deplasa automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, cu n/î XXXXX, la volanul căruia se afla Diaconița Irina, care în acel moment efectua regulamentar virarea spre stânga, ignorând prevederile pct. 54 din Regulamentul Circulației Rutiere, care stabilește că depășirea este interzisă în intersecțiile cu circulația nedirijată și în imediata apropiere înainte de acestea, a ieșit pe contrasens și fără a frâna, a tamponat în plină viteză, automobilul de model ”Mitsubishi Miraj”, în care se aflau și pasagerii Diaconița Mihai, Diaconița Alexandra, Diaconița Roman și Diaconița Mihai. Drept consecință a încălcărilor comise de către Bologan Viorel, care au stat la baza producerii accidentului rutier menționat: - Diaconița Mihai, a.n. XXXXX, a decedat ca rezultat al șocului traumatic instalat în urma TACC, fractura oaselor craniene cu hemoragie intracerebrală, TVM cu fractura coloanei vertebrale și lezarea măduvei spinării, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din 15 noiembrie 2013 se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață; - lui Diaconița Mihai, a.n. XXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală, fractura procesului coronoid articulației cotului drept, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 253 din 21 noiembrie 2013 se califică ca vătămări corporale 10 medii; - lui Diaconița Irina i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de TACC gravă, contuzie cerebrală gravă, fractura osului temporal stâng cu trecere pe baza craniului, fractura vertebrei C2, contuzie pulmonară bilateral, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 251-A din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale grave; - lui Matricala Eugeniu i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism a toracelui, contuzia cordului, fractura sternului, care conform Raportului de expertiză medico-legală nr. 252 din 21.11.2013, se califică ca vătămări corporale medii. Concomitent, vinovăția inculpatului în comiterea faptei incriminate prin rechizitoriu a fost dovedită pe deplin prin declarațiile părților vătămate, a martorilor audiați pe caz, dar și prin următoarele mijloace de probă și procedee probatorii: - conținutul procesului-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din data de 20 octombrie 2013, potrivit căruia cercetarea a început la ora 18.24 până la 19.50, în baza informației parvenite de la serviciu de urgență Strășeni, despre ccidentul rutier care s-a soldat cu traumatizați, pe traseul Chișinău-Leușeni. La fața locului au fost prezenți inspectorul poliției de patrulare, expertul criminalist, IPC, șeful SUP Strășeni. La cercetarea locului accidentului au fost aplicate mijloace tehnice de fotografiat. Cercetarea a avut loc pe timp de noapte, cu lumina artificială, la temperatura de 11.00 min., pe traseul Chișmău-Leușem. Carosabilul este orizontal, uscat, cu lățimea de 6,52 m., cu deplasarea în două sensuri de mers, lățimea fiecărei benzi de mers fiind de 3,32 m. Pe carosabil sunt marcaje rutiere, cum ar fi linia întreruptă pe porțiunea intersecției de 16.60 m., și linia continuă pe restul carosabilului. Carosabilul se mărginește din partea dreaptă cu acostament de 0,2 m., acostament din prundiș de 2m., și șanț de 11 m.. Pe partea stângă acostament de asfalt de 0,5 m., acostament de prundiș de 1,4 m., și acostament de iarbă de 2,4 m. Dirijarea circulației rutiere pe sectorul dat ambele sensuri de mers, locul accidentului rutier este în zona de acțiune a indicatorului depășirea interzisă la 1.8 km. Câmpul de vizibilitate din salonul automobilului la fază lungă este de 110 m., faza scurtă de 75 m. Pe traseul Chișinău-Leușeni, km - 38+336 metri, s-a produs accidentul rutier cu implicarea automobilului de model ”Acura TSX ," cu numere de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla inculpatul Bologan Viorel și a automobilului de model ”Mitsubishi Miraj," cu numere de înmatriculare XXXXX, la volanul căruia se afla partea vătămată Diaconița Irina. Automobilul de modelul ”Mitsubishi Miraj," cu numere de înmatriculare XXXXX, este situat pe acostamentul din partea dreaptă cu partea din spate paralel traseului cu ambele roți din spate la o distanță de 6,4 m., de la carosabilul din partea stângă, și 18,4 m., de la intersecție. La o distanță de 43,90 m. de la primul automobil în șanț, de la o distanță de 9,15 m, cu partea din spate paralel cu carosabilul se află automobilul de modelul ”Acura”, cu nr/î XXXXX, de culoare neagră. Urme de frânare sau 11 derapare lipsesc. La cercetarea locului accidentului au fost depistate cioburi de sticlă, pe toată suprafața carosabilului, bara de protecție din față de la automobilul de modelul ”Mitsubishi Miraj," cu nr/în XXXXX, este depistat la o distanță de 18,4 m., cadavrul unui copil, la distanța de 3,8 m., de la bara de protecție pe acostamentul din partea stângă. La distanța de 10.5 m., de la carosabil și 11,10 m. de la intersecție este depistată o peliculă cu cioburi din sticlă și semnul șofer începător. La examinarea mijloacelor de transport au fost stabilite defecțiuni exterioare la automobilul de modelul ”Mitsubishi Miraj," cu n/î XXXXX, capota din față, bara de protecție din față, aripa stângă față, luneta din spate, lipsește roata stângă față. Automobilul de modelul ”Acura” este deteriorat în partea din față, capota, aripile laterale, acoperișul, indicatorul de viteză este stopat la 150 km. (f.d. 17-29, vol. I); - conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 118 din data de 15 noiembrie 2013, potrivit căruia părții vătămate Diaconița Mihai Mihail, născut la XXXXX, a decedat pe loc, ca rezultat al șocului traumatic instalat în urma accidentului, fractura oaselor craniene cu hemoragie intracerebrală, TVM cu fractura coloanei vertebrale și lezarea măduvei spinării, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave (f.d. 162-163, vol. I); - conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 254 din data de 21 noiembrie 2013, potrivit căruia părții vătămate Diaconița Roman, născut la XXXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală, plagă contuză a capului, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale ușoare (f.d. 170, vol. I); - conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 253 din data de 21 noiembrie 2013, potrivit căruia părții vătămate Diaconița Mihail, născut la XXXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală, fractura procesului coronoid articulației cotului drept, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale medii (f.d. 177, vol. I); - conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 251-A din data de 21 noiembrie 2013, potrivit căruia părții vătămate Diaconița Irina XXXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de TACC gravă, contuzie cerebrală gravă, fractura osului temporal sting cu trecere pe baza craniului, fractura vertebrei C2, contuzie pulmonară bilateral, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și se califică ca vătămări corporale grave (f.d. 184, vol. I); - conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr.250 din data de 21 noiembrie 2013, 12 potrivit căruia părții vătămate Diaconița Alexandra, născută la 23 decembrie 2004, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de comoție cerebrală, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale ușoare (f.d. 191, vol. I); - conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 252 din data de 21 noiembrie 2013, potrivit căruia părții vătămate Matricala Eugeniu XXXXX, născut la XXXXX, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism a toracelui, contuzia cordului, fractura sternului, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămări corporale medii (f.d. 198, vol. I); - conținutul Raportului de expertiză medico-legală nr. 251 din data de 21 noiembrie 2013, potrivit căruia la inculpatul Bologan Viorel, născut la XXXXX, au fost stabilite leziuni corporale sub formă de traumatism VM grav, fractura - luxație C6, hernie traumatică C6, parapareză superioară, care s-au format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viață și se califica ca vătămări corporale grave (f.d. 205, vol. I); - conținutul Raportul de expertiză auto-tehnică nr. 1428 din data de 26 februarie 2014, potrivit căruia viteza de deplasare a automobilului de model ”Acura TSX” cu numere de înmatriculare XXXXX, la momentul tamponării era cu 2-4 km/h, mai mică decât cea indicată, deci viteza de deplasare putea să constituie 146 sau 148 km/h și nu putea să se mărească după întreruperea circuitului electric la tamponare (acele tahometrului și vitezometrului au rămas fixate la 4000 tur/min și 150 km/h). Locul tamponării fiind stabilit de expertiză (foto nr. 21), prin care se stabilește că partea față a automobilului de model ”Mitsubishi Miraj” cu numere de înmatriculare XXXXX, trecuse cu roțile din față de marginea stângă a carosabilului, pe carosabilul drumului care duce spre cantonul din pădure, unitățile de transport la momentul tamponării aveau axele longitudinale aproximativ sub un unghi drept. Pornind de la faptul că, la locul accidentului dat pe traseu este linia continuă de marcaj centru cu întrerupere la locul cotirii spre stânga și semnul de circulație depășire interzisă (foto 21), precum și prevederile pct. 4 al Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 375 din data de 13.05.2009, care stipulează că: orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că, și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia. Astfel, conducătorul automobilului de model ”Mitsubishi Miraj" cu n/î XXXXX, era în drept să conteze că conducătorul automobilului de model ”Acura TSX," cu numere de înmatriculare XXXXX, nu va ieși la depășire peste linia continuă, contrar cerințelor semnelor de circulație a marcajului 13 rutier. Respectiv acțiunile conducătorului automobilului de model ”Acura TSX, cu numere de înmatriculare strânsă XXXXX, nu corespund prevederilor pct. 45.1 și pct. 45.2 al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 375 din data de 13.05.2009, iar viteza aleasă și locul tamponării sunt mărturii obiective din punct de vedere tehnic, a necorespunderii acțiunilor conducătorului automobilului de model Acura TSX, prevederilor pct. 45.1 și pct. 45.2, al Regulamentului Circulației Rutiere (f.d. 58-69, vol. II); - conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1429 din data de 26 februarie 2014, din care urmează că, automobilul de model ”Acura TSX" cu n/î XXXXX, nu avea în mecanismul de direcție, cel de frânare, suspensie, anvelope, careva defecte tehnice ce puteau apărea nemijlocit până la producerea accidentului rutier și puteau duce la schimbul desinestătător a direcției de deplasare. Automobilul de model ”Acura TSX," cu n/î XXXXX, nu avea în mecanismul de direcție, cel de frânare, suspensie, anvelope, careva defecte tehnice ce puteau apărea nemijlocit până la producerea accidentului rutier și puteau duce la schimbul desinestătător a direcției de deplasare. Vitezometrul vehiculului de model ”Acura TSX," cu n/î XXXXX este electronic (fără cablu metalic, („ipoc”) și este pus în funcție de motor electric de tip ”pas”. La fel este pus în funcție de motor electric de tip ”în pas interval” și tahometrul. Specificul construcției lor la întreruperea nesancționată a curentului (când se întrerupe curentul electric, se distruge în rezultatul tamponării acumulatorul, generatorul, se oprește motorul) acele vitezometrului și tahometrului rămân fixate la indicația care era la acest moment. Pentru revenirea la poziția ”zero”, este necesară conectarea curentului electric la motorul electric de tip ”în pas, interval”. În cazul dat, după tamponarea cu automobilul ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, la automobilul de model ”Acura" n/î XXXXX, au fost deteriorate generatorul, acumulatorul, cablurile electrice de la generator (vezi (foto nr. 15, 16, 17, 18 ), iar acele tahometrului și vitezometrului au rămas fixate conform (foto 6-A la 4000 tur/min și 150 km/h). Astfel, se poate de afirmat că, viteza automobilului ”Acura " cu n/î XXXXX, la momentul tamponării era cu 2-4 km/h mai mică decât cea indicată, deci viteza de deplasare putea să constituie 146 sau 148 km/h și nu putea să se mărească după întreruperea circuitului electric la tamponare (f.d. 70-73, vol. II); - conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr.1430 din data de 26 februarie 2014, potrivit căruia la momentul tamponării partea față stânga a automobilului de model ”Mitsubishi Mirage" cu n/î XXXXX, trecuse cu roțile din față de marginea stângă a carosabilului, pe carosabilul drumului care duce spre cantonul din pădure, unitățile de transport la momentul tamponării aveau axele longitudinale aproximativ sub un unghi drept. Partea față exterioară a buzei jantei roții stânga față a automobilului de model 14 ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, a intrat în contact frontal cu partea față dreapta a automobilului de model ”Acura TSX” cu acumulatorul n/î XXXXX ( vezi foto 5, 6, 19a , 20a și 17). A fost cercetat locul accidentului rutier și au fost stabilite zgârieturile de pe marginea stângă a carosabilului (conform direcției de deplasare a unităților de transport), care sunt indicate pe schemă și fotografiile de la filele 8, 19, a cauzei penale nr.2013330466). Zgârieturile sunt amplasate sub două unghiuri ascuțite față de linia întreruptă, care indică marginea carosabilului, iar după ea, mai spre stânga sunt amplasate mai multe zgârieturi sub formă de trase paralele (vezi foto 21, 22 de la fila -19, a cauzei penale nr.2013330466). Ținând cont de mecanismul tamponării, s-a stabilit cu certitudine că, tamponarea a avut loc spre stânga de linia întreruptă, care indică marginea carosabilului conform direcției de deplasare a unităților de transport, vezi foto 21, 22, fila 19, a cauzei penale nr.2013330466 și foto 21) la RE 1430. Pe schemă și fotografiile de la locul accidentului rutier nu sunt fixate careva urme de frânare ale acestor automobile din care cauză nu poate fi determinată exact poziția unităților de transport în raport cu carosabilul. Se poate afirma cert că, partea față a automobilului de model ”Mitsubishi Mirage”, cu n/î XXXXX, trecuse cu roțile din față de marginea stângă a carosabilului, pe carosabilul drumului (care duce spre cantonul din pădure, unitățile de transport la momentul tamponării aveau axele longitudinale aproximativ sub un unghi drept). Ținând cont de locul stabilit de expertiză al tamponării și că, partea față a automobilului de model ”Mitsubishi Mirage”, cu n/î XXXXX, în acel moment trecuse cu roțile din față de marginea stângă a carosabilului, pe carosabilul drumului, care duce spre cantonul din pădure și că, unitățile de transport la momentul tamponării aveau axele longitudinale aproximativ sub un unghi drept, se poate de stabilit faptul că această poziție de la momentul tamponării putea avea loc atât în cazul în care automobilul de model ”Mitsubishi Mirage " cu n/î XXXXX, până la virare în stânga ar fi început deplasarea de pe banda dreaptă de deplasare, cât și în cazul în care automobilul de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, până la virare în stânga, ar fi început deplasarea de pe acostamentul drumului de pe partea dreaptă, (expertul a făcut experiment la locul accidentului, stabilind acest fapt). Determinarea direcției aproximative de mișcare a automobilului ”Mitsubishi Mirage” n/î XXXXX, se va efectua ținând cont de direcția automobilului de model ”ACURA TSX " cu n/î XXXXX, care coincide cu direcția primei zgârieturi (vezi foto 18.19), axa acestei zgârieturi poate să nu fie paralelă cu axa longitudinală a automobilului de model ”ACURA TSX " cu n/î XXXXX, (anvelopele căruia au lăsat urme de derapare, formele și dimensiunile cărora nu au fost fixate, fotografiate și nici prezentate spre cercetare, (f.d. 74-77, vol. II); - conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1833 din 31 ianuarie 2015, potrivit căruia, în momentul tamponării automobilul de model ”Mitsubishi Mirage” cu nr/în 15 XXXXX, se afla în mișcare. În momentul inițial al tamponării axele longitudinale a automobilelor de model ”Mitsubishi Mirage" și ”Acura TSX" se aflau într-un unghi de 600, moment în care automobilul de model ”Mitsubishi Mirage” se afla în proces de efectuare a manevrei de cotire spre stânga (schema nr.2). Pornind de la locul aflării petei de ulei și începutul formării urmelor în formă de zgârieturi, locul tamponării putea fi pe partea stângă a carosabilului, conform direcției de deplasare a automobilelor, în apropiere de pata de ulei stabilită. Urmele în formă de zgârieturi pe carosabil indicate în schema de la fața locului au fost lăsate de automobilul de model ”Mitsubishi Mirage”. Pe elementele componente ale becului ”Viraj stânga” ale felinarului de semnalizare optică din stânga ale automobilului de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, sunt prezente semne materiale, care atestă faptul aflării lor sub tensiune electrică în momentul unui impact (f.d. 125-172, vol. II); - conținutul Raportului de expertiză auto-tehnică nr. 1513 și nr. 1793 din 24 decembrie 2015, potrivit cărora în timpul impactului, sistemul de iluminare și semnalizare luminoasă a autoturismului de model ”Mitsubishi Mirage " cu n/î XXXXX, era în stare de funcționare. În timpul impactului filamentul ”Viraj Stânga” al becului din spate stânga, al automobilului de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, se aflau sub tensiune electrică. Reieșind din caracterul deteriorărilor stabilite la automobilele ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX și ”Acura TSX” cu n/î XXXXX, este cel mai probabil că, pata de ulei, care este ilustrată în schema accidentului rutier, ar fi putut să apară în rezultatul scurgerii uleiului din cutia de viteză a autoturismului de model ”Mitsubishi Mirage" cu n/î XXXXX, (f.d. 47-62, vol. III); - conținutul procesului verbal din 04 aprilie 2016, de verificare a declarațiilor părții vătămate Diaconița Mihai și tabelul-foto anexă, din care rezultă că, acesta din urmă, a indicat exact poziționarea pe traseu a automobilului de model ”Mitsubishi Mirage” cu n/î XXXXX, în care se afla la data de 20 octombrie 2013 în momentul producerii accidentului rutier (f.d. 80-88, vol. III); - conținutul Raportului de expertiză judiciară nr. 2519-2524 din 25.11.2019 (f.d. 97-115, vol. VI). Tot în acest context, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului se justifică prin Rapoartele de expertiză nr. 1513 și nr. 1793 întocmite de către CNEJ, care stabilesc cu certitudine traiectoria de mișcare a automobilelor, ceea ce combate versiunea apărării expusă de către inculpat și partea vătămată Motricala Eugeniu, care se afla în automobilul de modelul Acura în momentul producerii accidentului rutier, și anume că „automobilul de model Mitsubishi condus de către dna Diaconița Irina a virat brusc de pe acostament la stânga, având semnalul de avariere inclus în funcțiune”. Experții 16 antrenați la formularea concluziilor în cadrul celor trei expertize au stabilit că filamentul becurilor semnalului de virare stânga ridicate de la automobilul de model Mitsubishi condus de către Diaconița Irina până la impact erau puse în funcțiune, totodată experții au menționat că, în momentul impactului avertizorului de avarie precum pretinde partea apărării și inculpatul nu a fost pus în funcțiune. Însă, urmele lăsate de către automobilele implicate în accident ca rezultat al impactului stabilite și fixate în cadrul cercetării la fața locului, schița accidentului rutier, urma petei de ulei tehnic, zgârieturile, cioburile de la automobile, dovedesc indubitabil că, automobilul de model Mitsubishi în momentul impactului deja finisa manevra de virare de pe drumul principal și se afla mai bine de jumătate pe drumul adiacent care duce spre cantonul din preajmă, iar șoferul automobilul de model Acura a ignorat cerintele marcajului rutier ,,linia continuă” care interzice deplasarea pe contrasens și a provocat un accident rutier soldat cu decesul unei persoane și vătămarea altor cinci persoane. De asemenea, s-a reținut că martorii Cioară Valeriu și Tatiana, audiați în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond au menționat că pata de ulei tehnic care a apărut ca rezultat al accidentului rutier în cauză, în urma impactului celor două unități de transport, nu a existat până la impact la locul stabilit de către colaboratorii MAI în schema accidentului. Cioară Valeriu a menționat că, ceva timp (foarte restrâns) până la impact a plecat la câțiva zeci de metri de la locul accidentului pentru a adăpa caii săi care se aflau nu departe, astfel acesta a menționat că deși a trecut de câteva ori în ziua accidentului pe lângă acel loc, deoarece acesta este drumul de acces spre cantonul nr. 5 unde activează, careva pete de ulei nu se găseau. Astfel, aceasta nu putea să apară doar ca rezultat al impactului. Referitor la declarațiile depuse de martorul Adam Valeriu, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece ultimul nu a relatat cu certitudine că a văzut anume acest accident, care automobile au fost implicate în accident, când s-a produs accidentul, cine era la volan etc., ceea ce trezește dubii cu privire la veridicitatea afirmațiilor vizate. Mai mult, datorită reliefului locului accidentului și distanței la care acesta a declarat că se deplasa de la locul accidentului, nu i-au permis acestuia să vadă accidentul. Analizând solicitarea avocatului inculpatului privind achitarea lui Bologan Viorel, invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmarea la judecarea apelului declarat, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea vinovăției lui Bologan Viorel în comiterea infracțiunii de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de 17 transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămarea gravă sau a sănătății persoanei precum și decesul unei persoane. La fel, a fost respinsă și poziția avocatului inculpatului referitor la personalitatea șoferului, care era la volanul automobilului de model ,,Mitsubishi Miraj”, Diaconița Irina, menționând că ultima până la acest accident a comis contravenții încălcând indicatoarele ,,indicator cu prioritate” și ,,parcare interzisă”, deoarece, la momentul accidentului rutier din 20.10.2013, ultima, fiind la volanul automobilului de modelul Mitsubishi, a acționat potrivit prevederilor Regulamentului Circulației Rutiere, iar faptul că anterior a fost supusă răspunderii contravenționale nu are nici o relevanță cu cauza data. A fost respinsă și critica părții apărării cu privire la faptul că, vinovată de decesul lui Diaconița Mihai se face Diaconița Irina, or ultima conducea mijlocul de transport în care erau minori fără a le cupla centura de siguranță, deoarece, Diaconița Mihai care a decedat, stătea pe bancheta din spate a automobilului fără centură de siguranță, însă a fost aruncat din cauza tamponării automobilului de modelul ”Acura TSX”, condus de către inculpatul Bologan Viorel. Prin urmare, este evidentă legătura cauzală dintre acțiunile inculpatului, tamponarea autovehiculelor, decesului lui Diaconița Mihai, și survenirea vătămărilor corporale la ceilalți pasageri, or conducătorul automobilului de modelul ”Acura TSX”, Bologan Viorel, încălcând regimul de viteză, indicatorul rutier depășirea interzisă la 1,8 km., a tamponat automobilul Mitsubishi, condus de Diaconița Irina. În continuare, instanța de apel s-a referit la procesul de individualizare a pedepsei penale, al cărei scop nu este de a reflecta un echilibru între gravitatea faptei prejudiciabile și urmările ei, prin excluderea caracterului vindicativ al pedepsei, urmărindu-se ca partea vătămată și statul să nu urmărească răzbunarea, ce ar genera altă răzbunare, prin încălcarea dreptului, ci realizarea dreptății, inclusiv prin prisma principiilor proporționalității și cel al echității. Cu privire la personalitatea inculpatului Bologan Viorel, instanța a reținut, din materialele cauzei că, acesta nu are antecedente penale, anterior nefiind condamnat, nu și-a recunoscut vina, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru și nu a recuperat prejudicial cauzat părților vătămate. În privința inculpatului Bologan Viorel în conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod penal, circumstanțe atenuante și/sau agravante nu au fost depistate. Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunea comisă de inculpat se califică ca infracțiune gravă. Din conținutul componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin.(3) lit. a), b) Cod penal, reiese stabilirea de către legiuitor a unei pedepse sub formă de închisoare de 18 la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de până la 4 ani. Reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont de faptul că pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea persoanei culpabile, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, luând în considerație că inculpatul a comis pentru prima dată o infracțiune gravă, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, nu și-a recunoscut vina, nu a conștientizat graviditatea faptelor comise, circumstanțe atenuante și/sau agravante nu s-au stabilit, instanța de apel a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului Bologan Viorel este posibilă prin stabilirea în privința acestuia a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoarea de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, ținând seama de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, instanța de judecată poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului. Raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal are la origine persoana și comportamentul acesteia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de examinare a cauzei, față de cele comise, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, cum ar fi: conduita bună a infractorului, străduința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, comportarea sinceră pe parcursul procesului. La caz, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul acesteia în viața socială, ținând cont de faptul că pericolul social reprezentat de fapta comisă, infracțiunea făcând parte din categoria celor grave, luând în considerație că inculpatul a comis infracțiunea din imprudență, este de vârstă tânără, la momentul comiterii accidentului fiind angajat în câmpul muncii, fapta prejudiciabilă fiind comisă în 2013, adică 8 ani în urmă, conchide că scopul legii penale la caz poate fi atins și fără izolarea acestuia de societate. Sub aspectul prejudiciului moral solicitat de părțile vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina ce se solicită a fi încasat din contul lui Bologan Viorel, instanța a opinat că suma de 1 000 000 (un milion) lei dispusă de a fi încasată prin sentința instanței de fond este una prea mare, totodată suma de 2 000 000 (două milioane) lei pentru fiecare parte vătămată, iar în total suma de 4 000 000 (milioane) lei solicitată de părțile vătămate este 19 neproporțională cu suferințele cauzate acestora și exagerată în raport cu circumstanțele cauzei. Prin urmare, instanța de apel, având în vedere gradul suferințelor fizice și psihice cauzate părților vătămate, a considerat că suma de 300 000 (trei sute mii) lei pentru partea vătămată Diaconița Mihai Mihail și suma de 150 000 (una sută cinci zeci mii) lei pentru partea vătămată Diaconița Irina este una echitabilă pentru recuperarea prejudiciului moral, suferințele fizice și psihice suportate, respingând în rest pretențiile înaintate, ca fiind nefondate.

Legalitatea și temeinicia deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2021 a fost contestată cu recurs ordinar de către: - procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În argumentarea recursului, acuzatorul de stat menționează că, instanța de apel nu a motivat din care considerente a ajuns la concluzia de a stabili inculpatului o pedeapsă mai blândă decât cea stabilită de prima instanță, și nici nu a reținut careva circumstanțe, care ar demonstra că nu este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa închisorii. Mai mult, este de remarcat că inculpatul se învinuiește în comiterea unei infracțiuni grave, care a produs consecințe ireparabile – decesul unei persoane minore și vătămarea mai multor persoane în cumul cu lipsa circumstanțelor atenuante la caz. Aplicabilitatea prevederilor art. 90 Cod penal în privința lui Bologan Viorel este o soluție pripită a instanței de judecată, care nu a analizat toate împrejurările în care s-a comis fapta prejudiciabilă, atitudinea inculpatului față de fapta sa și consecințele survenite, care au legătură directă cu această faptă. În viziunea recurentului, instanța în mod arbitrar a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, lăsând fără o motivare plauzibilă care circumstanțe au determinat convingerea că inculpatul se poate corija și fără a fi izolat de societate. Totodată, este lipsită de motivare și soluționarea acțiunii civile de către instanța de apel, care neîntemeiat și nejustificat a diminuat prejudiciul moral solicitat de către părțile vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina; - avocatul Rusanovschi Radu în interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele 16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei cu menținerea sentinței. Pentru a argumenta cerințele invocate în recurs, apărătorul afirmă faptul că instanța de apel i-a stabilit inculpatului Bologan Viorel o pedeapsă mult prea blândă pentru fapta comisă, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea este o măsură ineficientă pentru corectarea inculpatului. Așadar, recurentul explică faptul că, 20 automobilul familiei Diaconița se afla cu partea din față pe drumul adiacent care duce spre cantonul nr. 5, ceea ce înseamnă că Diaconița Irina finisa efectuarea manevrei de cotire spre drumul adiacent. Această împrejurare este dovedită nemijlocit prin rapoartele de expretiză tehnică efectuate de către experții CNEJ, însă inculpatul a contestat aceste expertize, și pentru o perioadă de 2 ani a încercat să tărăgăneze transmiterea cauzei spre judecare, considerând că astfel va putea evita tragerea sa la răspundere penală. Se mai relatează în recurs că imediat după comiterea accidentului rutier, inculpatul și persoana care îl însoțea nu se grăbeau să iasă din automobil, fiind în plină ceartă în privința faptului care dintre ei era persoana ce se afla la volanul automobilului. Pentru a stabili cine conducea automobilul la momentul impactului, a fost necesară antrenarea unei grupe operative, care să preia amprentele digitale de pe volan. Toate aceste împrejurări atestă că inculpatul a mers până în pânzele albe cu minciuni și ipoteze care să îl dezvinovățească și pentru a evita consecința juridică la comiterea unei asemenea fapte tragice. În acest context, recurentul își mai manifestă dezacordul și cu modalitatea de soluționare a acțiunii civile de către instanța de apel, care nejustificat a stabilit un cuantum al prejudiciului moral ce nu atinge nici pe aproape pragul de suferințe psihice prin care au trecut soții Diaconița în urma decesului fiului lor minor. Diaconița Irina până în prezent nu se poate resemna cu faptul că fiul său nu mai este în viață; - avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Bologan Viorel, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu dispunerea achitării inculpatului Bologan Viorel, pe motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal. În susținerea recursului, apărătorul afirmă că în speță, instanța de fond s-a limitat doar la descrierea probelor prezentate de partea acuzării, astfel instanța de apel în decizia adoptată, urma a supune unei analize ample fiecare probă în parte, în raport cu motivele apărării invocate în apelul declarat și anume: rapoartele de expertiză CNEJ nr. 1833, nr. 066 din 31 ianuarie 2015, potrivit cărora s-a stabilit că, la pierderea contactului cu calea a roților din față ale autoturismului ”Acura TSX” (aflat în mișcare, cu motorul pornit, cu pedala acceleratorului apăsată), indicațiile vitezometrului pot să se majoreze brusc și ele pot să nu corespundă vitezei reale de deplasare a autoturismului. Astfel, la autoturismul ”Acura TSX” bateria de acumulatoare este amplasată în partea stângă din față a compartimentului motorului, întreruperea alimentării cu energie electrică a instalaților electrice (inclusiv și cercuitul electric ale vitezometrului) de la bateria de acumulatoare putea să se producă după producerea impactului doi. Aceste constatări științifice, au o 21 importanță decisivă privind stabilirea regimului de viteză, fapt ce urma a fi reținute și apreciate de către instanța de apel, însă anume ele în cumul cu alte probe exclud versiunea acuzării precum că, Bologan Viorel se deplasa cu viteza de 140 km/h, sau creează o incertitudine totală în sensul că, circumstanțele faptice s-au petrecut potrivit afirmațiilor acuzării. În acest sens, instanța de apel, odată ce cauza se afla la rejudecare, urma să dea o apreciere multilaterală a probelor, și anume să dea o apreciere motivată raportului de expertiză auto- tehnică nr.1833, nr.066 din 31.01.2015, rapoartelor de expertiză auto- tehnică nr.1428,1429, 1430 din 26.02.2014, raportului de expertiză autotehnică nr.1513 din 24.12.2015, or, instanța de recurs a reținut că raportul de expertiză, deși este un mijloc de probă în care sunt expuse opiniile specialiștilor cu privire la aspectele a căror lămurire este necesară pentru rezolvarea cauzei, însă aceasta (expertiza) nu are o forță probantă deosebită față de celelalte mijloace de probă, examinarea și aprecierea cărora urma a fi făcută prin prisma tuturor mijloacelor de probă: procesele-verbale de cercetare a locului accidentului rutier, de cercetare la fața locului, schema accidentului rutier efectuată în prezența inspectorului poliției rutiere și expertului criminalist, raportul de expertiză auto- tehnică, declarațiile părților vătămate și a martorilor. Se mai susține că, Colegiul lărgit al CSJ, prin decizia din 06.12.2018 a conchis că, instanța de apel pripit a susținut poziția instanței de fond în ce privește aprecierea probelor, acceptând niște concluzii de ordin general, cu privire la vinovăția lui Bologan Viorel în comiterea infracțiunii incriminate. În cazul dat, instanța de apel urma să-și expună punctul său de vedere asupra fiecărei probe în raport cu motivele invocate în cererea de apel a părții apărării, în baza evaluării proprii, juste, a probelor administrate în cursul urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a celor administrate, cu respectarea dreptului la apărare al părților, în această fază procesuală și ca urmare, corect să rețină starea de fapt.

Judecând recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursurile declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Rusanovschi Radu în interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina urmează a fi admise, iar recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Bologan Viorel urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente. 9.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Bologan Viorel 22 În conformitate cu art. 424 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu privire la persoana la care se referă cererea de recurs și numai în raport cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală stipulează că judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Revenind la alegațiile formulate de către apărătorul inculpatului, Colegiul lărgit atestă că acestea sunt bazate în mare parte pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond. Însă, instanța de recurs opinează că instanța de apel, la soluționarea cauzei, a ținut cont de prevederile art. 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns la concluzia privind pronnțarea unei hotărâri de condamnare, prin care Bologan Viorel a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal. Mai mult de atât, se impune a reaminti că motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate. Reaprecierea probelor, în modul propus de recurenți, nu se încadrează în prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Colegiul penal consideră că toate probele prezentate au primit o apreciere corectă, nefiind atestată o discrepanță vădită între conținutul probei și reținerile instanței, pentru a constitui o eroare în sensul casării deciziei atacate, iar concluziile făcute de instanța de apel rezultă din probele acumulate și apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct. 7.1 din prezenta decizie. Argumentul prin care se susține că instanța de apel nu a respectat indicațiile instanței de recurs care a dispus rejudecarea cauzei în apel, Colegiul lărgit îl consideră 23 nefondat, din motiv că instanța ierarhic inferioară a efectuat o analiză minuțioasă a fiecărei probe separat, fără a distorsiona conținutul acesteia sau a reflecta alt sens decât cel pe care îl comportă un anumit mijloc de probă. Astfel că, prin coroborarea reciprocă a rapoartelor de expertiză auto-tehnică cu declarațiile martorilor, a părților vătămate și cu proceselor verbale de cercetare la fața locului și verificare a declarațiilor părții vătămate, instanța de apel justificat a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului în comiterea accidentului rutier, fiind totodată combătută versiunea precum că „Diaconița Irina a virat brusc de pe pe acostament la stânga, având semnalul de avariere inclus în funcțiune”, or aceasta este lipsită de orice suport probatoriu, prin invocarea unor circumstanțe iluzorii, cu scopul de a induce în eroare instanța de judecată. Prin urmare, dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor și înaintarea unei soluții proprii, nu poate echivala cu casarea unei hotărâri de condamnare și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a persoanei, din moment ce în prezenta cauză penală au fost administrate un ansamblu de probe pertinente și concludente, care înlătură orice îndoială referitor la nevinovăția inculpatului. 9.2 Cu referire la recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Rusanovschi Radu în interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina Potrivit art. 435 alin. (2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța admite recursul, casează parțial sau total, hotărârea atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În concordanță cu prevederile din art. 434 Cod de procedură penală, este stipulat că, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Din analiza textelor de lege precitate, se conchide că instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze parțial, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate. Așadar, din conținutul recursului declarat de apărătorul părților vătămate, Colegiul penal consideră ca fiind întemeiate motivele prin care se descriu gravitatea și impactul negativ a consecințelor rezultate din fapta inculpatului, în concret, avându-se în vedere vătămările pe care le-au avut de suportat nemijlocit Diaconița Mihai și Diaconița Irina, dar și decesul copilului minor. 24 În acest sens, instanța de recurs stabilește, cu valoare de principiu, că aprecierea judecătorului privind evaluarea daunelor morale este subiectivă, dar criteriile care au stat la baza cuantumului despăgubirilor sunt obiective și pot forma obiectul controlului instanței de recurs. Concluzionând astfel, Colegiul lărgit împărtășește criteriul general evocat de instanța europeană, potrivit căruia despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă și gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora, dar și suferințele de ordin fizic și psihic suportate de victimă (cauza CEDO Tolstoy Miloslovsky vs. Regatul Unit din 13 iulie 1995; cauza CEDO Oneryildiz vs. Turcia din 18 iunie 2002). Prin urmare, având în vedere circumstanțele în care a fost comis accidentul rutier, gradul de vătămări corporale cauzate părților vătămate, dar și decesul copilului minor al acestora, toate având legătură cauzală directă cu fapta inculpatului, dar și suferințele psihice care predomină până în prezent în familia Diaconița după funeraliile copilului minor, Colegiul penal lăgit, ținând cont și de recomandările Curții Europene, consideră absolut necesar de a casa decizia instanței de apel în această parte, or prejudiciul moral estimat la 300 000 lei, și respectiv 150 000 lei, nu atinge pragul de suferințe fizice și psihice prin care au trecut Diaconița Mihai și Diaconița Irina, nemaivorbind de trauma cauzată în urma decesului copilului minor. Cât privește dezacordul recurenților cu individualizarea pedepsei și stabilirea prevederilor art. 90 Cod penal de către instanța de apel, Colegiul penal ține să sublinieze că pedeapsa, așa cum a fost individualizată de către instanța de apel corespunde rigorilor art. 61, 75 Cod penal, fiind legal individualizată, adică în corespundere cu limitele sancțiunilor prevăzute de norma de incriminare. Însă, instanța de recurs nu poate fi solidară cu concluzia instanței de apel privind modalitatea de executare a pedepsei cu închisoarea. Or, prescripțiile art. 90 alin. (1) Cod penal prevăd în mod expres că: (1) Dacă la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă. Lecturând textul deciziei recurate, Colegiul penal atestă următoarea expunere de motive reținute la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal în privința inculpatului: La caz, Colegiul Penal, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității 25 inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul acesteia în viața socială, ținând cont de faptul că pericolul social reprezentat de fapta comisă, infracțiunea făcând parte din categoria celor grave, luând în considerație că inculpatul a comis infracțiunea din imprudență, este de vârstă tânără, la momentul comiterii accidentului fiind angajat în câmpul muncii, fapta prejudiciabilă fiind comisă în 2013, adică 8 ani în urmă, conchide că scopul legii penale la caz poate fi atins și fără izolarea acestuia de societate (f.d. 240, vol. VI). Colegiul penal lărgit apreciază critic cele reflectate mai sus, ba mai mult de atât, asemenea circumstanțe precum „angajarea în câmpul muncii la momentul comiterii accidentului” și „fapta prejudiciabilă a fost comisă în 2013, adică 8 ani în urmă” reflectă nu altceva decât o indiferență a instanței față de consecințele cauzate „printr-o faptă comisă 8 ani în urmă”, soldată cu vătămarea a 3 persoane și decesul unei persoane minore. Prin urmare, instanța de recurs observă că instanța de apel, selectiv a reținut careva împrejurări formale, ingorând totalmente consecințele faptei comise de Bologan Viorel, și atitudinea acestuia față de fapta comisă, care până în prezent nu și-a recunoscut vina și nu a recuperat prejudiciul material cauzat părților vătămate. La acest capitol, Colegiul penal consideră necesar de a casa decizia contestată și în partea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece motivarea instanței de apel este una vagă și lipsită de argumente convingătoare în acest sens. Nu în ultimul rând, instanța de recurs ține să menționeze că nu poate menține sentința primei instanțe, precum solicită recurenții, întrucât această instanță nu a constatat pe deplin fapta prejudiciabilă, fiind omise consecințele faptei prejudiciabile incriminate inculpatului, care de altfel sunt obligatorii la încadrarea juridică a faptei în baza art. 264 alin. (3) lit. a), b) Cod penal. În concluzie, Colegiul penal relevă că în cauza dată este incident temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursurile ordinare declarate de procuror și apărătorul părților vătămate, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată în partea soluționării acțiunii civile și în partea stabilirii pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de motivele care au constituit temei de admitere a recursurilor de pe rol, să țină cont de motivele casării deciziei contestate, de prevederile legislației procesual penale raportate la practica 26 constantă a Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și în corespundere cu concluziile formate să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și pe deplin motivată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Gheorghița Igor în numele inculpatului Bologan Viorel, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Bologan Viorel XXXXX. Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Rusanovschi Radu în interesele părților vătămate Diaconița Mihai și Diaconița Irina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 octombrie 2021, în partea stabilirii pedepsei și în partea soluționării acțiunii civile. Dispune rejudecarea cauzei în aceste părți, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest, decizia contestată se menține. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă rejudecarea, în rest este irevocabilă. Decizia integrală pronunțată la 19 mai 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Plămădeală Ghenadie Craiu Nicolae 27