1ra-1362/2021 — CA Bălți

1ra-1362/2021 — CA Bălți (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1362/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Guzun Ion,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Sandu Stela în numele succesorului părții vătămate, Guranda Alexandra,

împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 03 decembrie 2021, sediul

Rîșcani și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie

2021, în cauza penală în privința lui,

Strogan Vitalie xxxxxxxx, născut la xxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.10.2020 – 03.12.2020;

Instanța de apel: 24.12.2020 – 02.03.2021;

Instanța de recurs: 04.05.2021 – 03.11.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, Strogan Vitalie a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii

prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal și în baza acestei Legi, conducându-

se de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului

de a conduce mijloace de transport.

În temeiul art.901 alin.(1) Cod penal, s-a suspendat parțial executarea

pedepsei stabilite lui Strogan Vitalie, urmând a fi executată prima parte a

pedepsei cu închisoare pe o perioadă de 1 (un) an și 6 (șase) luni în

penitenciar de tip deschis, iar executarea restului pedepsei de 2 (doi) ani s-a

suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani.

Acțiunea succesorului părții vătămate Guranda Alexandra cu privire

la încasarea prejudiciului material și moral s-a admis parțial. S-a încasat

din contul lui Strogan Vitalie în beneficiul succesorului părții vătămate

Guranda Alexandra, prejudiciul moral cauzat în urma infracțiunii în sumă

1

de 150 000 (una sută cincizeci mii) lei și cheltuielile pentru acordarea

asistenței juridice în sumă de 1400 (o mie patru sute) lei.

Solicitarea procurorului, cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare

suportate la investigarea cauzei, s-a admis ca fiind întemeiată și s-a încasat

din contul lui Strogan Vitalie în beneficiul statului cheltuielile judiciare

pentru efectuarea testării alcoolscopice și a raporturilor de expertiză

judiciară în sumă de 5531,16 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Vitalie la data de 22 august 2020, aproximativ la ora 05:50, nedeținând

permis de conducere de categoria din care face parte autovehiculul, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, avînd o concentrație de alcool în aerul expirat

de 1,05 mg/l care, potrivit art. 13412 alin.(3)Cod penal și Hotărîrii

Guvernului RM, nr. 296 din 16.04.2009, cu privire la aprobarea

Regulamentului privind modul de testare alcooscopică și examinare

medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei”, constituie stare

de ebrietate alcoolică cu grad avansat, conducea mijlocul de transport de

model ,,Audi A6” cu nr/înmatriculare xxxxxxx.

Astfel, deplasându-se pe traseul L158 din direcția xxxxxxxxx, avînd

viteză excesivă, pe segmentul de drum în pantă, acoperit cu pietriș, nu a

ținut cont de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere,

intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuia să

țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în

siguranță, determinarea modului de conducere a vehiculului, fiind obligat

să respecte regulile de circulație și semnificația mijloacelor de semnalizare

rutieră, care avertizează participanții la trafic asupra existenței unui pericol

de drum, și manifestând, neglijență în circumstanțele sus expuse, nu a luat

în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de

protecție a participanților împotriva accidentelor și consecințelor acestora,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, iar prin urmare nu s-a

isprăvit cu conducerea mijlocului de transport și a derapat de pe traseu. În

rezultatul derapării automobilul condus de cet. Strogan Vitalie s-a inversat,

iar pasagerul acestuia, cet. Guranda Ion, în urma traumelor primite, a

decedat la fața locului.

Astfel, Strogan Vitalie, prin acțiunile, sale a încălcat următoarele

prevederi ale Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului R.M nr. 357 din 13.05.2009, încălcări care sunt în legătură

cauzală directă cu producerea accidentului rutier și consecințelor survenite

și anume: - prevederile pct.3, conform cărora participanții la trafic sunt

obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

2

semnalizare rutieră, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin

acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i

expună pericolului; - prevederile pct.10, subpunctul (1) lit. b), conform

cărora persoana care conduce un vehicul trebuie să posede cunoștințe și să

execute cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, precum și să posede

dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum; -

prevederile pct.11 lit. b), conform cărora conducătorul de vehicul, în timpul

deplasării, este obligat să poarte centură de siguranță și să se asigure că și

pasagerii au cuplat centurile, dacă autovehiculul este echipat cu aceasta; -

prevederile pct.10, subpunctul (2) lit. a), b) conform cărora persoana care

conduce un vehicul trebuie să posede permisul de conducere perfectat pe

numele său, valabil pentru categoria din care face parte autovehiculul

condus, certificatul de înmatriculare a vehiculului; - prevederile pct.14 lit.

a), conform cărora conducătorului de vehicul îi este interzis, să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influiența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influiența preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de

oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere. - prevederile pct.

45 subpunctul (1) lit. a), b), d) și subpunctul (2), conform cărora

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de

viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: starea sa

psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere

care iar permite să prevadă situațiile periculoase, situația rutieră, iar în

cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de

conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu

pune în pericol siguranța traficului.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele

administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului Strogan

Vitalie a fost încadrate juridic de către prima instanță după elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod penal, după

indicii calificativi: încălcarea regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență decesul unei persoane, săvîrșită în stare de ebrietate.

- procurorul în Procuratura raionului Rîșcani, Frunză Aliona prin

care a solicitat casarea parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, recunoscându-l vinovat pe

Strogan Vitalie în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4) Cod

penal să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5

(cinci) ani 4 (patru) luni, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

3

transport, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

- avocatul Sandu Stela în numele succesorului părții vătămate,

Guranda Alexandra prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și emiterea unei noi decizii potrivit căreia lui Strogan Vitalie să-i fie

aplicată pedeapsa cu închisoare maximă prevăzută de art.264 alin.(4) Cod

penal, și să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată de către succesorul

părții vătămate, Guranda Alexandra privind încasarea prejudiciului moral,

material și cheltuielilor de asistență juridică în urma acțiunilor ilegale a lui

Strogan Vitalie.

3.1 În motivarea cererii de apel, procurorul a invocat că:

- la stabilirea pedepsei instanța urma să ia în considerație gradul

social-periculos al faptei, în rezultatul căreia a decedat o persoană minoră;

- modalitatea în care instanța a dispus suspendarea parțială a

executării pedepsei, față de Strogan Vitalie, contravine prevederilor art.901

alin.(3) Cod penal, care prevede că, în cazul infracțiunilor grave, partea de

pedeapsă ce trebuie executată în penitenciar nu trebuie să fie mai mică

decât jumătate din pedeapsa stabilită de instanța de judecată.

3.2 În motivarea cererii de apel, avocatul Sandu Stela în numele

succesorului părții vătămate, Guranda Alexandra, a invocat că:

- instanța nu a ținut cont de gradul de pericol social al faptei comise

de inculpat, prin ce a aplicat o pedeapsă inechitabilă și disproporționată;

- ulterior emiterii încheierii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din

15.10.2020, s-au adresat către IP Rîșcani cu cerere prin care au solicitat de a

se lua măsuri în vederea executării în mod corespunzător de către Strogan

Vitalie a măsurii preventive arestul la domiciliu;

- s-au adresat în către Procuratura raionului Rîșcani și instanța de

judecată cu demers în vederea înlocuirii arestului la domiciliu cu arest

preventiv față de Strogan Vitalie;

- consideră că pedeapsa stabilită inculpatului Strogan Vitalie nu este

una echivalentă cu suferințele cauzate succesorului părții vătămate și

întregii familii. Or, anume stabilirea unei pedepse maxime cu executarea

reală va putea influența asupra convingerii inculpatului de necesitatea

respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte;

- referitor la încasarea prejudiciului moral, material și cheltuielile de

judecată, prima instanță nu a adus argumente prin care să-și motiveze

poziția. Specifică în privința faptului că valoarea prejudiciului moral sub

forma suferințelor suportate de succesorul părții vătămate se estimează la

suma de 500 000 (cinci sute mii) lei, care rezultă din fapta ilicită a autorului

infracțiunii, ce constă în atingeri aduse personalității fizice, psihice.

Succesorul părții vătămate trebuie să beneficieze cu adevărat de principiul

4

reparării cu promptitudine și compensarea integrală a prejudiciului moral

și material suferit, însă instanța nu a analizat toate aspectele importante

pentru soluționarea acestei pricini sub acest aspect. Guranda Alexandra a

suportat frecvent stări de stres, insomnie, nervozitate, inhibare, iritare și

alte stări negative care o determină pe ultima să privească viața altfel ca

pînă acum, circumstanțe care influențează negativ asupra stării psihice.

2021, apelul procurorului în Procuratura raionului Rîșcani, Frunză Aliona

și apelul avocatului Sandu Stela în numele părții vătămate Guranda

Alexandra, au fost admise, casată parțial sentința în latura pedepsei,

rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre în această parte potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, fiind excluse prevederile art.901

alin.(1) Cod penal, menținând sentința prin care lui: Strogan Vitalie,

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(4)

Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen

de 3 (trei) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În rest

depozițiile sentinței Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 03.12.2020, au

fost menținute fără modificări.

4.1 Instanța de apel a constatat cu certitudine că, inculpatul Strogan

Vitalie, indubitabil a comis infracțiunea încriminată, iar acțiunile lui just au

fost calificate și se încadrează în baza art.264 alin.(4) din Cod penal -

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul unei persoane, săvîrșită în stare de ebrietate.

Analizând cauza din perspectiva criticilor privind greșită

individualizare a pedepsei, instanța de apel a constatat că, modalitatea de

executare a pedepsei aplicate inculpatului Strogan Vitalie nu are

aptitudinea de a asigura realizarea scopului pedepsei.

Cât privește cuantumul pedepsei aplicate, instanța de apel a reținut

că, prima instanță a ținut seama de gradul pericolului social rezultat din

modul concret de comitere a faptei, consecințele acesteia, datele personale

ale inculpatului, conduita procesuală a acestuia, și nu a identificat

împrejurări pertinente care să justifice stabilirea pedepsei la limita maximă

prevăzută de lege.

Datele ce țin de persoana inculpatului Strogan Vitalie, respectiv

conduita obedientă a inculpatului pe parcursul urmăririi penale și a

judecării cauzei, recunoașterea vinovăției, căința sinceră de cele comise,

lipsa antecedentelor penale, sunt circumstanțe ce contribuie la stabilirea

față de Strogan Vitalie a unei pedepse în proximitatea limitei minime, însă

5

efectul atenuant a acestora nu dispune de randamentul ce ar motiva

suspendarea parțială a executării pedepsei în temeiul art.901 alin.(1) Cod

penal.

La stabilirea și aplicarea pedepsei în privința inculpatului Strogan

Vitalie, prima instanță nu a ținut cont de scopul și criteriile de

individualizare a acesteia, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a ținut

seama de circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care fiind analizate,

per ansamblu, nu permit instanței stabilirea unei pedepse cu suspendarea

parțială condiționată a executării ei.

A menționat că, prima instanță nu a cuantificat judicios gravitatea

concretă a faptei săvîrșită de inculpatul Strogan Vitalie, iar suspendarea

parțială a executării pedepsei este diferită de o condamnare la o pedeapsă

reală, astfel că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu ar putea fi atins.

Instanța de apel a constatat că, modalitatea în care prima instanță,

prin sentință, a dispus executarea pedepsei de către Strogan Vitalie

contravine prevederilor art.901 alin.(3) Cod penal. Or, partea de pedeapsă

ce trebuie executată în penitenciar este mai mică decât jumătate din

pedeapsa stabilită de instanța de judecată.

A menționat, că în prezenta speță, potrivit materialelor dosarului,

Guranda Alexandra a fost recunoscută în calitate de parte civilă prin

ordonanța din 23.09.2020. Instanța a dat apreciere corespunzătoare

alegațiilor inculpatului, prin care susține că a recuperat parțial prejudiciul

material. Prima instanță corect, bazându-se pe probele administrate pe caz,

a conchis în privința admiterii parțiale a acțiunii civile înaintate de

succesorul legal al părții vătămate Guranda Alexandra, dispunând

încasarea cheltuielilor judiciare doar în mărime de 1400 lei și a

prejudiciului moral în limita sumei de 150000 lei.

Instanța de apel a constatat că evaluarea mărimii despăgubirii

morale, dispusă spre încasare de la Strogan Vitalie în beneficiul lui

Guranda Alexandra, în mărime de 150 000 lei este una justă și echitabilă.

De altfel, admiterea acțiunii civile integral, după cum se solicită prin apelul

declarat de avocat, are să ducă la o îmbogățire fără just temei.

avocatul Sandu Stela în numele succesorului părții vătămate, Guranda

Alexandra prin care invocând art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei, rejudecarea cauzei și emiterea unei noi decizii potrivit

căreia lui Strogan Vitalie să-i fie aplicată pedeapsa cu închisoarea

maximă prevăzută de art.264 alin.(4) Cod penal, admiterea integrală a

acțiunii civile înaintată de către succesorul părții vătămate, Guranda

Alexandra în cadrul procesului penal privind încasarea prejudiciului

6

moral, material și a cheltuielilor de asistență juridică în urma acțiunilor

ilegale a lui Strogan Vitalie.

5.1 În susținerea recursului avocatul Sandu Stela în numele

succesorului părții vătămate, Guranda Alexandra a invocat că:

- în privința lui Strogan Vitalie a fost dispusă o pedeapsă

prea blîndă, o consideră inechitabilă în raport cu cele comise;

- ar fi justă aplicarea pedepsei maxime cu executare reală prevăzută

de art.264 alin.(4) Cod penal;

- urmează a fi luată în considerație și atitudinea inculpatului, care

deși a recunoscut vina sa în faptele comise, dar nu a conștientizat pînă la

capăt urmările prejudiciabile ale faptelor comise, nu s-a căit sincer, nu și-a

cerut iertare de la succesorul părții vătămate;

- pedeapsa stabilită inculpatului Strogan Vitalie, nu este

una echivalentă cu suferințele cauzate succesorului părții vătămate și

întregii familii;

- referitor la încasarea prejudiciului moral, material și cheltuielile de

judecată, consideră că instanța de apel și prima instanță nu au adus

argumente forte prin care să-și motiveze poziția de ce a hotărât să

micșoreze cuantumul bănesc a prejudiciului moral solicitat de apelantă

prin acțiunea civilă;

- prejudiciul moral ce a fost acordat succesorului părții vătămate este

unul disproporționat cu consecințele faptei comise de inculpat și

suferințele aduse părților;

- Guranda Alexandra a suportat și suportă în continuare

emoții negative afectându-i enorm starea interioară lăsându-i consecințe

negative. Fapta comisă de către Strogan Vitalie afectează întreaga viață a

succesorului părții vătămate, limitându-i considerabil posibilitatea de a fi

membru activ al societății și a-și realiza în măsură deplină posibilitățile

conferite prin însăși existența sa;

- instanța de apel nu a motivat acordarea despăgubirii pentru

prejudiciul moral cauzat prin infracțiune în raport cu criteriile prevăzute

de lege, nu a făcut o evaluare a personalității succesorului părții vătămate

și familiei acesteia. Trebuie să se aprecieze ce au pierdut persoanele vizate

pe plan fizic, psihic, social, profesional și familial atît pentru moment, cît și

pentru viitor.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul,

care pledează pentru admisibilitatea acestuia, motivând că la caz, criteriile

generale și speciale privind individualizarea pedepsei, nu au fost

valorificate sub prisma corectării și reeducării condamnatului de instanța

7

de judecată.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil

din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs.

Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să

fie motivat.

În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea

de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și

argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Sub acest aspect se reține că, recursul avocatului Sandu Stela în

numele succesorului părții vătămate, Guranda Alexandra este fondat pe

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală însă, în recursul respectiv, în

pofida normei de drept enunțată, nu este specificat, în raport cu relevanțele

conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, care ar fi erorile de

drept prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că, instanța de recurs nu este competentă

să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în

drept, care l-ar justifica urmând apoi să se expună asupra temeiurilor

neargumentate legal de recurent.

În acest sens, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă

în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar al avocatului Sandu Stela în numele succesorului părții vătămate,

Guranda Alexandra (pct. 5.1 din decizie), se atestă că împrejurările

menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că

instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, fiind

excluse prevederile art. 901Cod penal, menținând sentința prin care lui:

Strogan Vitalie, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.264 alin.(4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani 6 (șase) luni, cu executarea pedepsei

8

în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport, în rest depozițiile sentinței Judecătoriei Drochia (sediul

Rîșcani) din 03.12.2020, au fost menținute fără modificări, în strictă

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61,

75 Cod penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea

legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și

a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei

infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă

conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a

solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală beneficiază de reducerea cu 1/3 a limitelor pedepsei cu

închisoare.

În consecutivitatea enunțată, instanța de apel just a concluzionat că,

modalitatea în care instanța de fond, prin sentință, a dispus executarea

pedepsei de către Strogan Vitalie contravine prevederilor art.901 alin.(3)

Cod penal. Astfel, prima instanță nu a cuantificat judicios gravitatea

concretă a faptei săvîrșită de inculpatul Strogan Vitalie, iar suspendarea

parțială a executării pedepsei este diferită de o condamnare la o pedeapsă

reală, astfel că scopul preventiv și educativ al pedepsei nu ar putea fi atins.

Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului de către instanța de apel în corespundere cu prevederile legale

(pct. 4.1 din decizie).

În același timp, și cu referire la argumentele apărării că, instanța de

apel nu a motivat acordarea despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat prin

infracțiune în raport cu criteriile prevăzute de lege, nu a făcut o evaluare a

personalității succesorului părții vătămate și familiei acesteia (pct. 5.1. din

decizie), instanța de apel corect a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept în latura civilă a cauzei, just concluzionând că: „...evaluarea

mărimii despăgubirii morale, dispusă spre încasare de la Strogan Vitalie în

beneficiul lui Guranda Alexandra, în mărime de 150 000 lei este una justă și

9

echitabilă”, respectând în tocmai prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiile de drept material, inclusiv cele din art.2037 alin.(1) Cod civil

coroborat cu art.219 alin.(4) Cod de procedură penală, mărimea

despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de

judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5., 5.1. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe

critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și

circumstanțele cauzei în latura individualizării pedepsei și cea civilă.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel,

și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale și

cea civilă în alt sens decât cel pe care îl propun părțile este o competență și

prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și,

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de

orice suport legal.

Mai mult, motivele invocate în recursuri au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 3. - 4., 4.1. din decizia), iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare,

conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea

cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel

nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că

hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform

prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se

constată că acesta este vădit neîntemeiat.

10

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol

urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Sandu

Stela în numele succesorului părții vătămate, Guranda Alexandra,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 02 martie

2021, în cauza penală în privința lui Strogan Vitalie xxxxxxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată 09 decembrie 2021

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Guzun Ion

11