1ra-2107/2021 — Art. 165 alin. 1 lit. a, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24.03.2020, Slabu (Uzun) Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. a), c) și d) Cod penal, și i s-a stabilit în baza acestei norme o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea pedepsei complementare în conformitate cu art. 65 alin. (1), (4) Cod penal, privarea de dreptul de a transporta, adăposti persoane în scop de profit, pe un termen de 4 (patru) ani. S-a admis cererea procurorului în Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale - Anastasia Juravliova, privind încasarea din contul inculpatului Slabu (Uzun) Vitalie, a cheltuielilor de judecată în legătură cu efectuarea 1 expertizei judiciare (raportul de expertiză medico-legală nr. 201802P2314 din 07.07.2018) în mărime de 128 lei. S-a încasat din contul lui Slabu (Uzun) Vitalie, în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime totală de 128 (una sută douăzeci și opt) lei, în legătură cu efectuarea expertizei judiciare în cauza penală. Actiunea civilă nu a fost înaintată de partea vătămată Uzun Vasilisa.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, începând cu luna aprilie 2017, Slabu Vitalie aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău, având scopul exploatării sexuale comerciale, fără consimțământul persoanei, a recrutat-o pe cet. Uzun Vasilia, în scopul exploatării sexuale comerciale pe teritoriul mun. Chișinău, ulterior acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale de exploatare sexuală comercială a persoanei, obținând încrederea cet. Uzun Vasilisa, a impus-o pe aceasta la prestarea serviciilor sexuale contra plată pe teritoriul mun. Chișinău și anume pe str. Calea Basarabiei, contrar voinței acesteia, prin amenințări cu aplicarea violenței fizice și psihice față de aceasta și membrii familiei ei, prin aplicarea violenței fizice în cazul în care aceasta refuză de a presta servicii sexuale, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 07.07.2018, inclusiv prin confiscarea documentelor, în scopul întoarcerii undei datorii a căreia mărime nu este stabilită în mod rezonabil. Concomitent, în perioada menționată Slabu Vitalie, aflându-se în mun. Chișinău, urmărind scopul exploatării sexuale comerciale a persoanei, a adăpostit-o pe Uzun Vasilisa și o transporta pe ultima pe str. xxxx, mun. Chișinău, unde aceasta presta servicii sexuale, trăgând foloase de pe urma practicării prostituției de către Uzun Vasilisa până la 22.08.2018, încasând de la ea toți banii obținuți în urma practicării prostituției, astfel obținând un venit ilicit de aproximativ de 300 000 lei.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Inculpatul Slabu (Uzun) Vitalie, în care a solicitat casarea sentinței, constatarea ilegalității și netemeiniciei acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în temeiul căreia să fie achitat, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. a), c) și d) Cod penal. Sentința de condamnare pronunțată în privința sa este neîntemeiată, nemotivată și ilegală din următoarele considerente: - în acțiunile sale nu sunt prezente elemente componente ale infracțiunii incriminate; - acțiunile și actele OUP de pornire a UP în privința sa sunt lovite de nulitate deoarece a fost pornită cu încălcarea competenții și încălcarea normelor prevăzute de Codul de procedură penală; 2 - probele administrate de partea acuzării, nu sunt concludente, nu sunt veridice și nici pertinente, nu au relevanță asupra actului de învinuire, fiind prezente din partea OUP acțiuni de provocare (fapt criticat de CtEDO în mai multe cauze); - conținutul sentinței este o copie întocmai al rechizitoriului. Instanța de fond nu a argumentat, nu a apreciat și nu a adus critici pozițiilor părților în conținutul sentinței, necătând la faptul că în cadrul cercetării judecătorești poziția părții apărării a fost prezentată și argumentată. Niciunul din argumentele apărării, instanța nu le-a respins și nici apreciat critic. Conținutul sentinței, seamănă mai mult cu rechizitoriul, fapt care denotă că instanța a eșuat în asigurarea dreptului său la un proces contradictoriu, cu respectarea egalității armelor, echitabil și imparțial; - instanța a transcris în sentință, declarațiile părții vătămate Uzun Vasilisa și a martorilor din actul de învinuire (rechizitoriu), și nu cele audiate în cadrul ședințelor de judecată. Instanța de fond nu a indicat în sentință toate probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată fapt ce a adus la neaprecierea din partea instanței de fond a acestor probe și trecerea tacită a poziției părții apărării. Reieșind din toate omisiunile și neelucidările masive, instanța de fond, neîntemeiat și ilegal l-a condamnat; - copia sentinței nu i-a fost adusă la cunoștință, nu a fost expediată nici poștal și nici nu a fost publicată pe portalul național al instanțelor de judecată cel puțin până la data de 22.06.2020, fiind încălcate prevederile art. 338 alin. (4) Cod de procedură penală. În conformitate cu art. 1 din Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 55 din 17.03.2020 „Se declară stare de urgență pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie 2020 - 15 mai 2020”. Conform prevederilor Anexei la Dispoziția nr. 1 din 18.03.2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova toate ședințele de judecată au fost amânate. Astfel, a crezut că ședința de judecată în cauza sa a fost amânată deoarece nu a primit nici o citație și nici copia sentinței până în prezent. Din considerente că abia la data de 22.06.2020 a primit sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 24.03.2020, depune acest apel nemotivat, rezervându-și dreptul de a depune ulterior un apel motivat cu avocatul său; - a solicitat instanței de apel să verifice legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare a lui Slabu (Uzun) Vitalie, prin prisma tuturor probelor administrate în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță, și să le ofere apreciere legală și întemeiată. 3.2. Avocatul Florea Iurii în numele inculpatului, în care a solicitat casarea integrală a sentinței de condamnare a lui Slabu (Uzun) Vitalie, constatarea ilegalității și netemeiniciei acestei sentințe și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță în temeiul căreia al achita pe Slabu (Uzun) Vitalie, pe motiv că în 3 acțiunile acestuia lipsesc elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. a), c) și d) Cod penal. În motivarea apelului declarat, avocatul a specificat următoarele motive de casare a sentinței, și anume: - în acțiunile lui Slabu (Uzun) Vitalie nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii imputate și că vinovăția acestuia nu este dovedită în cadrul cercetării judecătorești. Instanța de fond nu a luat în considerație că lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii incriminate în acțiunile lui Slabu (Uzun) Vitalie, care se exprimă prin intenție directă, și această intenție nu a fost demonstrată prin probe de către procuror; - probele administrate de partea acuzării, nu sunt concludente, nu sunt veridice și nici pertinente, nu au relevanță asupra actului de învinuire, fiind prezente din partea OUP formal (fapt criticat de CtEDO în mai multe cauze); - conținutul sentinței, este o copie întocmai al rechizitoriului. Instanța de fond nu a argumentat, nu a apreciat și nu a adus critici pozițiilor părților în conținutul sentinței, necătând la faptul că în cadrul cercetării judecătorești de partea apărării a fost prezentată și argumentată. Nici unul din argumentele apărării, instanța nu le-a respins și nici apreciat critic. Conținutul sentinței, seamănă mai mult cu Rechizitoriu, fapt care denotă că instanța a eșuat în asigurarea dreptului lui Slabu (Uzun) Vitalie la un proces contradictoriu, cu respectarea egalității armelor, echitabil și imparțial; - instanța a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile părții vătămate Uzun Vasilisa din actul de învinuire (rechizitoriu) din cadrul urmăririi penale, și nu cele audiate, cercetate, administrate în cadrul ședințelor de judecată. Instanța de fond nu a indicat în sentință toate probele cercetate în cadrul ședințelor de judecată fapt ce a dus la neaprecierea din partea instanței de fond a acestor probe și trecerea tacită a poziției părții apărării. Reieșind din toate omisiunile și neelucidările masive, instanța de fond neîntemeiat și ilegal l-a condamnat pe Slabu (Uzun) Vitalie; - învinuirea formulată inculpatului nu a fost confirmată prin probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, lipsind cu desăvârșire elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzute de art. 165 alin. (1) Cod penal. Contrar dispozițiilor legislației procesual penale, instanța de fond în sentința adoptată nu a dat o apreciere cuvenită probelor administrate, nu și-a motivat sentința suficient și a adoptat o hotărâre de condamnare doar în baza indicării anumitor probe ale părții acuzării și presupunerilor indicate în rechizitoriu. Deși, din procesul-verbal al ședinței instanțelor de judecată rezultă că a fost audiat inculpatul, partea vătămată, martorii, și cercetate materialele dosarului penal, instanța de fond nu a apreciat din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității 4 și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar simpla descriere a probelor fără aprecierea acestora duce la adoptarea unei sentințe nemotivate. Cu referire la învinuirea adusă inculpatului - instanța de fond a stabilit în mod superficial starea de fapt, iar probele administrate de către aceasta au fost apreciate în mod eronat, fapt ce rezultă din declarațiile inculpatului în cadrul ședinței de judecată, precum și cele oferite în cadrul urmăririi penale, din declarațiile oferite de pareta vătămată Uzun Vasilisa în cadrul ședinței de judecată, precum și cele oferite în cadrul urmăririi penale, declarațiile martorilor Braniște Lucia, Donici Serghei și Stratulat Agnesa; - instanța de judecată contrar prevederilor art. 90 și art. 370 Cod de procedură penală, a audiat psihologul Stratulat Agnesa în calitate de martor, or, psihologul Stratulat Agnesa urma să fie audiat în calitate de specialist, conform prevederilor art. 87 Cod de procedură penală, deoarece psihologul care a efectuat evaluarea psihologică a părții vătămate urmează să fie audiat în calitate de specialist în cadrul cercetării judecătorești și nu ca martor. În procesul penal, psihologul are calitate de specialist, posedând cunoștințe speciale, tehnici de asistență a acesteia și este invitat în instanța de judecată pentru a face concluzii. Audierea psihologului în calitate de specialist în instanța de judecată se poate realiza la inițiativa procurorului, prin includerea acestuia în lista probelor, sau la cererea avocatului părții vătămate, dacă acest lucru nu a fost solicitat de către procuror; - cercetând raportul de evaluare eliberat de Centrul „La Strada”, a constatat că este fără număr și dată, nu este indicat numele de familie și prenumele psihologului care a examinat partea vătămată și care a întocmit raportul de evaluare, acest raport nici nu este semnat de specialistul care l-a întocmit. Astfel, vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală; - analizând declarațiile inculpatului depuse în cadrul urmăririi penale și în ședința de judecată, coroborate cu declarațiile părții vătămate Uzun Vasilisa depuse în ședința de judecată și în cadrul urmăririi penale, cât și a martorilor Braniște Lucia și Donici Serghei, nici de cum nu se confirmă existența în acțiunile inculpatului a elementelor constituive ale infracțiune încriminate, nu sunt probate semnele calificative de recrutare, transferare, adăpostire, confiscarea documentelor cet. Uzun Vasilia în 5 scopul exploatării sexuale comerciale contra plată, contrar voinței acesteia și nici obținerea venitului ilicit de 300 000 lei; - în ședința de judecată a fost probat cu certitudine faptul că Uzun Vasilisa până a se cunoaște cu inculpatul practica benevol prostituția, iar la momentul când au început să locuiască împreună, Slabu Vitalie i-a cerut părții vătămate să nu mai presteze servicii sexuale că o va întreține el, iar în jur de 4 luni Vasilisa nu a mai prestat servicii sexuale. Ambii au încercat să se angajeze la muncă în țară și în străinătate mergând împreună și muncind în Polonia, Moscova, iar când s-au terminat banii Vasilisa a hotărât singură, benevol să continue practicarea prostituției. Astfel, sânt combătute afirmațiile procurorului precum că Slabu Vitalie a impus- o pe Uzun Vasilisa să presteze servicii sexuale contra plată, or s-a demonstrat cu certitudine că ultima practica această activitate benevol până a se cunoaște cu inculpatul și a continuat tot benevol și după aceasta; - eronată este și învinurea adusă inculpatului că ar fi adăpostit partea vătămată în scopul exploatării sexuale comerciale, or în ședința de judecată s-a demonstrat cert că Slabu (Uzun) Vitalie de la bun început când a făcut cunoștință cu Uzun Vasilisa a locuit cu ea la gazdă, ulterior au mers împreună la muncă în străinătate, revenind iarăși au închiriat gazdă împreună unde au locuit ca o familie, ceea ce infirmă acuzațiile aduse că ar fi adăpostit-o pentru ca aceasta să presteze servicii sexuale contra plată; - neîntemeiată și neprobată este și învinuirea adusă inculpatului precum că a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către Uzun Vasilisa, că ar fi obținut un venit ilicit de 300 000 lei. Or, partea acuzării nu a prezentat nici o probă în acest sens, de unde s-a luat această sumă de 300 000 lei, cum a fost calculată și din ce rezultă deoarece nici partea vătămată nu a declarat așa ceva. Or, pe parcursul examinării cauzei s-a demonstrat că inculpatul cu partea vătămată de la momentul când au făcut cunoștință și până în prezent duc o viață în comun, cheltuielile sunt comune pentru întreținerea lor, pentru chirie și alte cheltuieli. La momentul când Slabu (Uzun) Vitalie avea bani toate cheltuielile de întreținere, de plecare în străinătate la muncă au fost suportate de el, ulterior au trăit pe banii acumulați împreună muncind în străinătate, iar în momentul când a fost reținut trăiau pe banii pe care îi făcea Vasilisa; - prin audierea martorilor Braniște Lucia și Donici Serghei se constată că aceștia nu au confirmat învinuirea înaintată lui Slabu (Uzun) Vitalie, ci din contra declarațiile acestor persoane se coroborează pe deplin cu depozițiile inculpatului, părții vătămate depuse în ședința de judecată și demonstrează incontestabil nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunii incriminate; - din conținutul sentinței rezultă că aceasta a pus la baza sentinței de condamnare a lui Slabu (Uzun) Vitalie următoarele acte obținute în cadrul măsurilor speciale de 6 investigații (urmărirea vizuală) și urmăririi penale, precum: procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale a lui Uzun Vasilisa din 28 iunie 2018 și raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 07 iulie 2018, conform căruia la Uzun Vasilisa au fost stabilite vătămări corporale neînsemnate. Partea acuzării nu a prezentat nici o probă care ar dovedi că aceste vătămări au fost cauzate părții vătămate cu scopul de a o impune cu forța pe Vasilisa de a presta servicii sexuale contra plată. Or, atât inculpatul, cât și Uzun Vasilisa au relatat că Slabu (Uzun) Vitalie aplica câte odată forța fizică din motiv că el nu era de acord cu acest lucru ca ea să se prostitueze și când era în stare de ebrietate se întâmpla ca să o agreseze fizic dar nu cu scopul de a o impune să se prostitueze. Fapte confirmate și de către martorul Braniște Lucia care a relatat că Vasilisa practica benevol prostituția, că a făcut- o până a se cunoaște cu Slabu V. și ulterior, nu i-a spus, nu s-a plâns nici odată că inculpatul o bate și o impune ca să presteze servicii sexuale contra plată; Procesul-verbal de ridicare din 26.08.2018, conform căruia de la Uzun Vasilisa a fost ridicat telefonul mobil de model SAMSUNG S8, iar în cadrul examinării telefonului mobil au fost ridicate imagini cu convorbirile dintre tel. xxxx ce apartine lui Slabu Vitalie și xxxx ce apartine lui Uzun Vasilisa și procesul-verbal de examinare din 26.07.2018, conform căruia au fost supuse examinării conversațiile SMS purtate dintre Uzun Vasilisa (xxxx) și Slabu Vitalie (xxxx). Aceste conversații SMS nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului și urmează a fi declarate inadmisibile, or, însăși partea vătămată a declarat că mesajele au fost transmise de ea inculpatului după ce a depus plângerea, iar polițistul pe nume Igor Ciorescu, îi indica ce să scrie în mesaje pentru ca să-l provoace pe Slabu Vitalie, aceste conversații sunt viciate. Procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație (urmărire vizuală) din 22.08.2018, conform căruia a fost constatat într-adevăr că Slabu (Uzun) Vitalie împreună cu Uzun Vasilisa în acea perioadă, în care a fost supus măsurilor speciale de investigații, închiriau casa și locuiau împreună pe adresa mun. xxxx, str. xxxx, iar ultima era transportată cu mijlocul de transport de model „VAZ 21144" cu n/î xxxx de care se foloseau ambii pe str. xxxx, în regiunea Marketului "Fish Market", unde era lăsată pentru practicarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată, fapte care nu au fost negate nici de inculpat și nici de partea vătămată. Această probă nu demonstrează că inculpatul o aducea cu forța pe partea vătămată pentru a practica prostituția, procurorul nu a prezentat probe care ar demonstra că Slabu (Uzun) Vitalie o impunea cu forța pe Vasilisa ca să practice prostituția. 7 Prin procesul-verbal de ridicare a banilor din 22.08.2018, nici de cum nu se demonstrează semnul calificativ încriminat inculpatului obținerea de foloase, obținerea de venituri ilegale în sumă de 300 000 lei, în urma practicării prostituției de către Uzun Vasilisa. Procesul-verbal de percheziție din 22.08.2018, la adresa mun. xxxx, str. xxxx, nu poate fi admis ca probă deoarece nu conține careva elemente de fapt, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, și nici nu sunt stabilite alte împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Cel puțin organul de urmărire penală urma să stabilească prin acest proces-verbal că în acea casă închiriată locuiesc împreună inculpatul și partea vătămată. Or, nu s-a dovedit faptul că partea vătămată avea careva bani pe cardul bancar și inculpatul ar fi ridicat banii; - cu referire la raportul de expertiză judiciară înregistrat sub nr. xxxx din 11.12.2019, efectuat de către Centrul Național de Expertize Judiciare al Ministerului Justiției, în concluzia cărora se indică că: Uzun Vasilisa a fost manipulată și constrânsă de către Slabu Vitalie pentru care a fost determinată să accepte să fie exploatată, că Uzun Vasilisa, prezintă semne ale traumei psihologice asociate exploatării sexuale si anume: anxietate, sentiment de neliniște, frustrare, nesiguranță, frică, apărarea a considerat că în situația în care în ședința de judecată s-a confirmat faptul că până la momentul efectuării expertizei judiciare 11.12.2019, Uzun Vasilisa a practicat prostituția timp de aproximativ 4-5 ani, dintre care mai mult de trei ani până a face cunoștință cu Slabu Vitalie, e de înțeles că ea prezintă semne ale traumei psihologice, deoarece aceste semne ale traumei rămân pe tot parcursul vieții, însă nu s-a demonstrat prin probe concludente, pertinente, utile și veridice că aceste sentimente au fost provocate, cauzate de către Slabu Vitalie. Or, însăși partea vătămată a declarat că nu s- a simțit traficată de Slabu Vitalie, nu a fost dusă cu forța la serviciu, nu a fost bătută ca să practice prostituția, ea singură a decis benevol să revină la prestarea serviciilor sexuale, s-a adresat cu plângere la poliție și a depus declarații false din gelozie, din răzbunare, era enervată, pentru că ea simțea ca el o schimbă. Cu referire la cheltuielile de judecată admise și încasate de către instanța de fond Instanța de fond în mod eronat și ilegal a admis cererea acuzatorului de stat și s- a încasat din contul lui Uzun (Slabu) Vitalie, în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 128 (una sută douăzeci și opt) lei, în legătură cu efectuarea expertizei judiciare în cauza penală, din următoarele considerente. Prin prisma normelor de procedură penală, art. 227-229 Cod de procedură penală, sumele solicitate de acuzatorul de stat nu constituie cheltuieli judiciare care pot fi puse în sarcina inculpatului. 8 Raportul de expertiză medico-legală nr. 201802P2314 din 07 iulie 2018, prin care s-au stabilit gradul leziunilor corporale produse părții vătămate, care au fost efectuate în baza ordonanței procurorului de numire a expertize medico-legale, a fost efectuat pentru a determina consecințele gradului vătămărilor corporale cauzate părții vătămate și, respectiv, pentru a stabili dacă sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpatului. Prin urmare, ordonatorul expertizei la caz este organul de urmărire penală, de către procuror în baza ordonanței care în baza art. 143 alin. (1) pct. 6) al Cod de procedură penală, care a dispus efectuarea expertizei judiciare în mod obligatoriu, pentru constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii deoarece prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Organul de urmărire penală era obligat să dispună efectuarea expertizei judiciare pentru a putea incrimina inculpatului comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) Cod penal. Astfel, cheltuielile judiciare solicitate de către acuzatorul de stat în sumă de 128 lei, suportate pentru efectuarea expertizei medico-legale, reprezintă cheltuieli ce sunt trecute în contul statului, or, normele procesual penale nu prevăd încasarea din contul condamnatului a cheltuielilor judiciare care constituie cheltuieli de expertiză obligatorie necesare organului de urmărire penală pentru acumularea probatoriului în dosar, iar la caz, expertiza a fost dispusă de către organul de urmărire penală pentru a determina încadrarea juridică a faptei inculpatului. Cu referire la confiscarea - corpului delict - mijlocul de transport de model „VAZ 21144” Instanța de fond în mod eronat și ilegal a dispus confiscarea - corpului delict - mijlocul de transport de model „VAZ 21144”, de culoare argintie, cu n/î xxxx, deoarece mijlocul de transport nu poate fi tratat ca un bun destinat pentru săvârșirea infracțiunii, deoarece acest obiect nu era pregătit pentru a fi folosit sub orice mod, în tot sau în parte, în comiterea infracțiunii. Destinarea obiectului (bunului) pentru comiterea infracțiunii se evidențiază obiectiv, când obiectul a fost anume produs sau adaptat pentru a servi ca mijloc sau instrument la săvârșirea infracțiunii, și subiectiv, când făptuitorul și-a procurat un anumit obiect care i-ar fi putut fi util la săvârșirea infracțiunii, dar la comiterea ei nu a apărut necesitatea de a-l folosi. Pe parcursul cercetării judecătorești s-a demonstrat cu certitudine că automobilul model „VAZ 21144”, era bun cumpărat de inculpat din surse proprii, care era folosit pentru deplasarea ambilor, inculpatului, părții vătămate și copiilor, cu care se deplasau ori de câte ori aveau nevoie, inclusiv pentru deplasare la terenul unde își construiau casă, ceea ce apriori exclude posibilitatea ca mijlocul de transport să fi fost destinat special pentru comiterea infracțiunii. Or, partea acuzării nu a demonstrat prin nici o probă că acest automobil a fost rezultat din infracțiune, că a fost utilizat sau destinat 9 pentru săvârșirea infracțiunii, că ar fi fost deținut contrar legii, că ar fi constituit obiectul infracțiunilor de spălare de bani sau de finanțare a terorismului pentru ca instanța să dispună confiscarea. 3.3. Creditorul Slabu Olesea, în care a solicitat repunerea în termen a prezentului apel din considerentele că întârzierea a fost determinată din motive întemeiate, admiterea apelului, casarea parțială a sentinției, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie anulate atât confiscarea, cât și sechestrarea mijlocului de transport de model „Lada 21144” n/î xxxx, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 24.09.2018, care figurează ca corp delict pe cauza penală din motivele invocate în apel. În susținerea apelului declarat a invocat că, la momentul de față se află în procedură la biroul executorului judecătoresc Igor Doroftei procedura de executare intentată la 14.03.2018 în baza documentului executoriu Nr. xxxx din 30.01.2018 emis de Judecătoria Chișinău (sediul Central) prin care instanța de judecată a hotărât să încaseze de la Slabu Vitalie, în beneficiul Olesei Slabu pensie de întreținere pentru copilul minor, xxxx, a.n. xxxx în mărime de 1/4 din salariul și alte venituri ale acestuia, lunar, începând cu 29.06.2017 și până la atingerea majoratului de către copil. Potrivit încheierii Nr. xxxx emisă la 12.04.2021 de către executorul judecătoresc Igor Doroftei, inculpatul Slabu (Uzun) Vitalie are la momentul de față o restanță la plata pensiei de întreținere a copilului minor, în mărime de 87015,16 lei. Conform încheierii executorului judecătoresc Nr. xxxx din 03.08.2018, Departamentul înmatriculare a fost obligat să aplice sechestru pe mijloacele de transport, inclusiv și pe automobilul de model „Lada 21144” n/î xxxx, care aparține cu drept de proprietate inculpatului Uzun (Slabu) Vitalie, iar la data de 07.09.2018, potrivit răspunsului primit de la șeful DÎMT, Igor Usturoi, Nr. xxxx din 07.09.2018 a fost înregistrată interdicția de înstrăinare a mijlocului de transport. Ulterior, la demersul PCCOCS, procuror Rutovschi Tatiana în cadrul cauzei penale, intentată în privința lui Uzun (Slabu) Vitalie în baza art. 165 Cod penal, prin încheierea Nr. xxxx din 24.09.2018 a Judecătoriei Chișinău a fost sechestrat automobilul de model „Lada 21144” n/î xxxx, care aparține cu drept de proprietate inculpatului Uzun (Slabu) Vitalie. La momentul demersului făcut de către procurorul Rutovschi Tatiana se știa cu certitudine faptul, precum că pe acest mijloc de transport a fost pus sub interdicție de a fi înstrăinat la demersul executorului judecătoresc Igor Doroftei de către Șeful Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport 07.09.2018, Igor Usturoi, însă, în pofida acestui fapt atât organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată nu a atras în acest proces penal în calitate de persoană cointeresată și creditorul Slabu Olesea 10 pentru a-și apăra interesele încălcate prin sechestrarea și confiscarea automobilul de model „Lada 21144” n/î xxxx, care se manifestă prin eschivarea debitorului Uzun (Slabu) Vitalie de la plata pensiei alimentare de întreținere a copilului minor. Potrivit art. 401 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, pot declara apel orice persoană al cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței, fapt invocat în prezentul apel, manifestat prin sechestrarea și confiscarea automobilului, care aparține debitorului și poate fi urmărit în vederea stingerii datoriei acumulate la plata pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor. Instanța de judecată prin aplicarea confiscării în folosul statului a mijlocului de transport în situația când inculpatul Uzun (Slabu) Vitalie în calitate de debitor este condamnat la o pedeapsă în formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare și care se eschivează de la plata pensiei alimentare, având o restanță în sumă de 87 015,16 lei, iar apelanta, care nu este încadrată în câmpul muncii, fiind preocupată de îngrijirea copilului minor se află într-o stare materială precară, a creat o situație discriminatorie privind existența fizică a copilului minor, care necesită a fi susținut material de ambii părinți până la împlinirea majoratului. Potrivit demersului cu Nr. xxxx din 05.12.2019, remis, împreună cu materiale probante de executorul judecătoresc Igor Doroftei către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, s-a solicitat în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a lui Slabu Vitalie în baza art. 165 alin.(1) lit. a), c) și d) Cod penal, anularea sechestrului aplicat prin încheierea instanței de judecată nr. xxxx din 24.09.2018 pe mijlocul de transport de model „Lada 21144” n/î xxxx, înregistrat după Slabu Vitalie, însă, care a fost lăsat atât fără examinare, cât și fără informare a executorului judecătoresc, iar în sentința motivată pe care executorul judecătoresc a obținut-o prin intermediul internetului, lipsește referire la motivele respingerii acestui demers la emiterea hotărârii privind sechestrarea automobilului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea creditorului Slabu Olesea. Respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către inculpat și avocat, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, verificarea corectitudinii sesizării instanței de apel presupune că instanța urmează să verifice dacă sentința atacată este supusă apelului potrivit legii, dacă cererea de apel aparține unei persoane care este titular legal al dreptului de apel, dacă cererea de apel a fost declarată în termenul legal. Conform art. 401 alin. (1) Cod de procedură penală, pot declara apel: 1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă; 2) inculpatul, în ce privește 11 latura penală și latura civilă. Sentințele de achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește temeiurile achitării sau încetării procesului penal; 3) partea vătămată, în ce privește latura penală; 4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura civilă; 5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora; 6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței. Alin. (2) Apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate în alin. (1) pct. 2)-4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal. În categoria altor persoane ale căror interese legitime au fost prejudiciate printr- o măsură sau act al instanței se includ persoanele fizice sau juridice, care nu sunt parte la proces, dar care au suferit în urma măsurii sau actului instanței de judecată o lezare a interesului personal, cum ar fi sechestrarea sau confiscarea bunurilor, încredințarea sub cauțiune, spre reeducare și corectare a unui inculpat, organizației obștești sau colectivului de muncă în lipsa demersului organizației sau colectivului etc. La caz, s-a constatat că bunul mobil confiscat prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) asupra căruia pretinde Slabu Olesea, este proprietatea lui Slabu (Uzun) Vitalie și a fost utilizatpentru săvârșirea unei infracțiuni. Prin urmare, instanța de apel a considerat necesar de a respinge ca inadmisibil apelul declarat de creditorul Slabu Olesea împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 24.03.2020, menținând hotărârea atacată fără modificări, fără examinarea legalității și temeiniciei lui, neverificând fondul cauzei. Cu referire la apelurile declarate de către inculpatul Slabu (Uzun) Vitalie și avocatul Florea Iurii în numele acestuia, instanța de apel a menționat că, prima instanță nu a comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea și individualizarea pedepsei, cu atât mai mult că prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii incriminate. Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită pe deplin vina inculpatului Slabu (Uzun) Vitalie prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: 12 declarațiile părții vătămate Uzun Vasilisa, declarațiile martorilor Braniște Lucia, Donici Serghei, Stratuta Agnesa; de asemenea prin procesul-verbal de consemnarea a plângerii verbale a cet. Uzun Vasilisa din 28 iunie 2018, procesul-verbal de verificarea declarațiilor la locul săvârșirii infracțiunii din 26 iulie 2018, procesul-verbal de ridicare din 26.08.2018, procesul-verbal de examinare din 26.07.2018, procesul-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație (urmărire vizuală) din 22.08.2018, raportul de evaluare psihologică din 29.08.2018, procesul-verbal de examinare a bancnotelor încasate de către Uzun Vasilisa la data de 22.08.2018, procesul-verbal de ridicare din 22.08.2018, procesul-verbal depercheziție din 22.08.2018, raportul de expertiză judiciară înregistrat sub nr. xxxx din 11.12.2019 efectuat de Centrul Național de Expertize Judiciare. Astfel, instanța de apel a reținut că, cumulul de probe administrate la caz și cercetate de instanța de fond întemeiat au permis de a conchide că în acțiunile lui Slabu (Uzun) Vitalie sunt întrunite toate semnele componenței de infracțiune prevăzută de art. 165 alin. (1) lit. a), c) și d) Cod penal, astfel că aceasta a săvârșit infracțiunea de trafic de ființe umane, adică, recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane adulte, cu sau fără consimțământul acesteia, în scopul exploatării sexuale comerciale sau necomerciale, săvârșită prin, aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării violenței, sustragerea, tăinuirea, degradarea sau distrugerea documentelor, ținerea în servitute, în scopul întoarcerii unei datorii. Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului Slabu (Uzun) Vitalie, instanța de apel a menționat că, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul ei în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu aplicarea pedepsei complementare - privarea de dreptul privarea de dreptul de a transporta, adăposti persoane în scop de profit, pe un termen de 4 (patru) ani. Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel a reținut că, în prezenta cauză a fost efectuată la faza de urmărire penală raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 07.07.2018, în privința părții vătămate Uzun Vasilisa, prin care s-a constatat, că în urma agresiunii din partea inculpatului Slabu Vitalie, sa ales cu vătămări corporale neînsemnate, costul raportului solicitat de către acuzator în sumă de 128 lei. Astfel, instanța de judecată întemeiat a încasat din contul inculpatului Slabu Vitalie costul raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 07.07.2018 în sumă de 128 13 lei, având în vedere că, la momentul derulării acțiunilor de urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate de stat pentru efectuate la caz. Cu referire la confiscarea automobilului de model VAZ 21144, instanța de apel a menționat că, conform materialelor cauzei penale, s-a stabilit că automobilului de model „VAZ 21144” cu n/î xxxx, aparținând cu drept de proprietate și fiind în posesia inculpatului Slabu (Uzun) Vitalie, a fost folosit la săvârșirea infracțiunii, or conform procesului-verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigație se constată că în fiecare zi a săptămânii, în jurul orelor 09:00-09:20 de pe adresa mun. xxxx, str. xxxx, Slabu (Uzun) Vitalie transporta partea vătămată Uzun Vasilisa cu mijlocul de transport VAZ 21144 de culoare argintie, anul fabricării 2008 cu n/î xxxx pe str. xxxx, mun. xxxx, în regiunea marketului „Fish Market”, unde era lăsată pentru practicarea ulterioară a serviciilor sexuale contra plată. Astfel, instanța de apel a justificat soluția primei instanțe potrivit căreia, a dispus confiscarea specială în beneficiul statului a corpului delict - mijlocul de transport de model VAZ 21144 de culoare argintie, anul fabricării 2008 cu n/î xxxx, care a servit drept mijloc pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (1) lit. a), c) și d) Cod penal, de către inculpat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către Slabu Olesea, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 4), 5), 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a hotărârilor instanțelor judecătorești inferioare, în partea sechestrării și confiscării automobilului, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea soluției solicitate invocă următoarele aspecte: - din conținutul deciziei motivate reiesă că probele anexate la apel și expediate la Curtea de Apel Chișinău prin intermediul Judecatoriei Chișinău, sediul Buiucani conform competenței n-au fost anexate la materialele cauzei penale de către judecătorul Curții de Apel Chișinău, Iurii Iordan din motive necunoscute, care constituie abateri grave în exercitarea atribuțiilor de serviciu al acestuia; - nu a fost citată în mod oficial despre data, ora și locul examinării apelului declarat, fiind nevoită să afle aceste date prin cererea depusă la 15.09.2021 pe numele președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău și prin intermediul cancelariei Curții de Apel; - în apelul depus a solicitat desemnarea unui avocat din partea statului pentru apărarea intereselor pe cazul dat în instanța de apel, însă, la fel a fost ignorat de către 14 instanța de judecată, prin ce s-a încălcat prevederile art. 78 alin. (1) pct. 22) Cod de procedură penală. În rest invocă argumente similare celor invocate în cererea de apel (f.d. 161-164, vol. IV).

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de către Slabu Olesea, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece nu au fost stabilite careva circumstanțe privind neaplicarea față de inculpat a prevederilor art. 106 Cod penal.

Judecând recursul ordinar declarat și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal lărgit conchide că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel parțial, din următoarele considerente. Cu titlul preliminar, se relevă că obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat doar la examinarea chestiunilor de drept, or rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac constă în înlăturarea erorilor judiciare admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. Potrivit prevederilor expuse de legislator în art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 417 Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanță și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinței, a respins ca inadmisibilă cererea creditorului Slabu Olesea, și ca nefondate apelurile inculpatului Slabu (Uzun) Vitalie și avocatului Florea Iurii în numele inculpatului, cu menținerea sentinței. 15 Însă, în motivarea soluției adoptate, instanța de apel menționează că ,,1. Judecând apelurile declarate: apelul inculpatului Slabu (Uzun) Vitalie, apelul avocatului Florea Iurii în interesele inculpatului și apelul creditorului Slabu Olesea împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 24.03.2020, în baza materialelor cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal consideră că apelul creditorului Slabu Olesea urmează a fi respins ca inadmisibil, apelurile inculpatului Slabu (Uzun) Vitalie și a avocatului Florea Iurii în interesele acestuia urmează a fi respinse ca nefondate, din următoarele motive. 2. Prin urmare, Colegiul penal consideră necesar de a respinge ca inadmisibil apelul declarat de creditorul Slabu Olesea împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 24.03.2020, menținând hotărârea atacată fără modificări, fără examinarea legalității și temeiniciei lui, neverificând fondul cauzei”. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel a pronunțat o decizie cu un conținut contradictoriu, în sens că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii adoptate. Totodată, Colegiul penal lărgit constată o neclaritate referitor și la statutul de creditor atribuit de către instanța de apel, în prezenta cauză penală, Olesei Slabu. Or, în partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel, facând referire la prevederile art. 400 alin. (1) pct. 1)-4) și art. 401 Cod de procedură penală, menționează că ,,apelul este inadmisibil atunci când legea exceptează anumite hotărâri de la atacarea lor cu apel, precum și când este depus de către o persoană fără calitate” (f.d. 20, vol. IV). În continuare, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel deși, indică în mod concret prevederile art. 401 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora ,,pot declara apel orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr- o măsură sau printr-un act al instanței, în categoria cărora se includ persoanele fizice sau juridice, care nu sunt parte la proces, dar care au suferit în urma măsurii sau actului instanței de judecată o lezare a interesului personal, cum ar fi sechestrarea sau confiscarea bunurilor, (…)”, respinge ca inadmisibil apelul Olesei Slabu, fără a examina legalitatea și temeinicia lui și fără a se expune asupra argumentelor invocate în apel. Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală – motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei, instanța de apel se va conduce de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să indice motivele pe care se întemeiază soluția și va ține cont de cele expuse în prezenta 16 decizie, va pronunța o hotărâre legală și întemeiată în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Admite recursul ordinar declarat de către Slabu Olesea, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, în partea respingerii apelului declarat de către creditorul Slabu Olesea, în cauza penală în privința lui Slabu (Uzun) Vitalie Xxxx, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În rest se mențin dispozițiile deciziei atacate. Decizia nu este supusă căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este irevocabilă. Decizia integrală pronunțată la 19 mai 2022. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Diaconu Iurie Boico Victor 17