1ra-338/2022 — art. 248 alin. 5 lit. b, d CP

1ra-338/2022 — art. 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-338/2022

1-14075566-01-1ra-07032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursurilor ordinare declarate de avocatul Adrian Manolache în numele

inculpatei Verbițkaia Olga și de avocata Cristina Negru în numele inculpatului Oltu

Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

noiembrie 2021, în cauza penală în privința inculpaților

Oltu Leonid xxxx;

Verbițkaia Olga xxxx.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 08.07.2014 - 19.07.2019,

instanța de apel: 21.11.2019 - 17.11.2021,

instanța de recurs: 07.03.2022 - 13.04.2022.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul Penal,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 3 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip semiînchis, din momentul punerii în executare a sentinței.

Verbițkaia Olga a fost condamnată în baza art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal

la 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei, din momentul punerii în

executare a sentinței.

1

De la inculpați s-a încasat, solidar, în beneficiul statului, suma drepturilor de

import care urmau a fi achitate, în mărime de 1.043.621, 25 lei și prejudiciul material

în sumă de 567.956,02 lei.

2006-2009, care activa în calitate de administrator al SRL ”Vatad Com”, codul fiscal

xxxx, cu adresa juridică în or. xxxx, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu

Verbițkaia Olga, din interes material, în baza contractului încheiat cu firma off-shore

„Kelway Trading” SA nr. xxxx, Xxxx, și a unor documente de origine a mărfii false

precum și de expediție internațională falsă (invoice, carnet TIR), cu introducerea în

aceste acte a unor date vădit denaturate, care au fost prezentate serviciului vamal al

Republicii Moldova, Biroul Vamal Bender, au obținut dreptul de a importa pe teritoriul

Republicii Moldova mobilier de lux din lemn și accesorii procurate în Republica Italia,

în așa mod, micșorând prețul real al mărfii stabilite și declarate de furnizor la exportul

din spațiul Uniunii Europene.

Conform procesului verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. xxxx din

30.08.2013 s-a constatat că pe parcursul perioadei de activitate 2007- 2009

înterprinderea SRL „Vatad-Com” a avut procurări de mărfuri: mobilier din lemn de

felul celor utilizare, părți de mobilier din lemn, mobilă pentru bucătărie din lemn,

scaune și altele de la întreprinderea din zona off-shore „Kelway Trading” SA.

În urma reverificării documentelor prezentate la momentul vămuirii: CMR-uri;

Invoice-urile; Carnetele TIR; Contractele de vânzare-cumpărare, s-a constatat că toată

mobila importată este de origine italiană, furnizorii fiind: „VOLPI” s.n.c., SMA

„SIGNORINI COCO&C SNC”, „LAMPAS” SNC, ”ARTEARREDO” SAS Unicul

transportator a mărfii importate a fost SRL „Politrans”.

În urma reverificării minuțioase a operațiunilor de import și a contrapunerii lor

cu informația parvenită din Italia, s-a stabilit un șir de coincidențe și divergențe în

datele prezentate la perfectarea declarațiilor vamale de către „Vatad-Com” SRL.

Au fost verificate și contrapuse actele primare atât de la „Vatad Com” SRL, cât

și „Dimpetadi” SRL, deoarece agenții economici au activat într-o strânsă legătură pe

parcursul activității economice.

În rezultatul reverificării documentelor parvenite de la autoritățile Italiene cu

cele prezentate la momentul vămuirii s-a constatat că întreprinderea din zona offshore

din PANAMA „Kelewav Trading ” SA procura marfa de la întreprinderile italiene cu

prețuri mai mari, care ulterior le comercializa către „Dimpetadi” SRL, „Vatad Com”

SRL cu preț diminuat.

Reieșind din cele expuse supra, ca urmare a reverificării documentelor primare

vamale, s-au constatat că în baza documentelor parvenite de la autoritățile vamale

italiene de către „Vatad-Com” SRL nu a fost declarată marfa importată în grupaj cu

„Dimpetadi” SRL, conform documentelor declarația de export și invoice.

Total suma mărfii nedeclarate în lei la cursul oficial a BNM constituie 243070,05

lei de către SRL „Vatad Com”.

Tot el, care reprezenta interesele și activa din numele SRL „Dimpetade”, codul

fiscal xxxx cu adresa juridică în or. xxxx, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu

2

Verbițkaia Olga, din interes material, în perioada de timp 2006-2009, în baza

contractului încheiat cu firma offshore „Kelway Trading” SA nr. xxxx, Xxxx, și a unor

documente de origine a mărfii false precum și de expediție internațională falsă (invoice,

carnet TIR) care au fost prezentate serviciului vamal al Republicii Moldova, au obținut

dreptul de a importa pe teritoriul Republicii Moldova mobilier de lux din lemn și

accesorii procurate în Republica Italia, în așa mod, micșorând prețul real al mărfii

stabilite și declarate de furnizor la exportul din spațiul Uniunii Europene.

Conform procesului verbal de reverificare a declarațiilor vamal nr. xxxx din

30.08.2013 s-a constatat că pe perioada de activitate supusă verificării 2006-2009,

administratorul și unicul asociat al întreprinderii „Dimpetadi” SRL a fost Oltu Leonid.

Pe parcursul perioadei de activitate 2006-2009, întreprinderea SRL „Dimpetadi”

a avut procurări de marfa: mobilier din lemn, oglinzi, saltele, cuverturi pentru

dormitoare de la întreprinderea din zona off-shore ”Kelway Trading” SA.

De către echipa de audit au fost ridicate declarațiile vamale de import perfectate

de către întreprinderea SRL „Dimpetadi”. În rezultatul reverificării documentelor

prezentate la momentul vămuirii: CMR-uri; Invoice-urile.; Carnetele TIR; Contractele

de vânzare-cumpărare, etc., s-a constatat că toată marfa importată este de origine

italiană, furnizorii fiind: „VOLPI” s.n.c. „FIRARI.DIVANI”, „ASTER.CUCINE”,

SMA „SIGNORINI COCO&C SNC”, „LAMPAS”, SNC „RECORD CUCINE”, SRL

„MIRADOLA EXPORT”, IPE SRL „ARTLARREDO” SAS, SRL

„CLASSIC.LIGHT”, SRL „ANGELO.CAPPELLINI&C”. Unicul transportator a

mărfii importate a fost SRL „Politrans”.

În urma reverificării a operațiunilor de import și a contrapunerii lor cu informația

parvenită de la autoritățile competente ale Republicii Italia, s-a stabilit un șir de

divergențe în datele prezentate la perfectarea declarațiilor vamale de către SRL

„Dimpetadi”.

În rezultatul reverificării și contrapunerii s-a stabilit că în documentele

prezentate la momentul vămuirii (declarația de import invoice) ca exportator de mărfuri

(mobilă) este „Kelway Trading” SA, dar în documentele parvenite de la autoritățile

vamale Italiene - exportator fiind firmele italiene producătoare de mobilă cum ar fi:

VOLPI s.n.c, FERARI.DIVANI, ASTER, CUCINE, SIGNORINI COCO&C SNC,

LAMPAS SNC etc.

Contrapunerea datelor din declarațiile vamale de import cu cele de export a

stabilit neconcordanța atât în codul mărfii, cât și în valoarea facturală a tranzacțiilor

indicate în declarațiile de export, valoarea în vamă fiind diminuată cu 1043621,25 lei.

Astfel, s-a constatat că întreprinderea din zona off-shore din PANAMA procura

marfa de la întreprinderile italiene cu prețuri mai mari, care ulterior le comercializa

către „Dimpetade” SRL, „Vatad-Com” SRL cu preț diminuat.

Ca urmare a reverificării declarațiilor vamale, s-au constatat divergențe între

valoarea facturală declarată la import și cea din invoice-urile parvenite de la

Autoritățile vamale ale Italiei, sunt efectuate recalculări a drepturilor de import în sumă

totală de 338.920,25 lei.

În perioada de activitate verificată, subiectul „Dimpetadi” SRL a declarat

3

neautentic organului vamal 4 tranzacții economice externe, conform declarațiilor

vamale de import sunt: IM xxxx din 07.09.2007, IM 4 5624 I din 22.12.2007, IM xxxx

din 29.12.2008, IM 4 650 1 din 26.02.2009.

În urma contrapunerii datelor parvenite de la autoritățile vamale italiene, a fost

depistată diminuarea valorii în vamă 1.043.621,25 lei.

Prin acțiunile respective, în baza prevederilor art. 127, art. 1272, 1271, art. 127,

art. 129 Cod vamal, Legea nr. 1149 - XIV din 20.07.2000, a fost stabilit prejudiciu

material cauzat statului în valoare totală de 567.956,02 lei.

Reieșind din cele expuse supra, în cazul de față există o concurență dintre o parte

și un integru, conform prevederilor art. 118 Cod penal - concurența dintre o parte și un

întreg reprezintă existența a două sau mai multor norme penale, una din ele cuprinzând

fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte- numai unele părți ale ei. Calificarea

infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza

normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite.

Astfel, Oltu Leonid a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit. b),

d) Cod penal, ca contrabanda, trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a

mărfurilor, obiectelor și a altor valori în proporții deosebit de mari, de două sau mai

multe persoane, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de

identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele

vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

Inculpata Verbițkaia Olga, este învinuită că în perioada de timp 2006- 2009, în

rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Oltu Leonid, care activa în calitate de

administrator al SRL „Vatad-Com”, codul fiscal xxxx, cu adresa juridică în or.

Căușeni, din interes material, în baza contractului încheiat cu firma off-shore „Kelway

Trading” SA nr. 20 Xxxx, Xxxx, și a unor documente de origine a mărfii false precum

și de expediție internațională falsă (invoice, carnet TIR), cu introducerea în aceste acte

a unor date vădit denaturate, care au fost prezentate serviciului vamal al Republicii

Moldova, Biroul Vamal Bender, au obținut dreptul de a importa pe teritoriul Republicii

Moldova mobilier de lux din lemn și accesorii procurate în Republica Italia, în așa mod,

micșorând prețul real al mărfii stabilite și declarate de furnizor la exportul din spațiul

Uniunii Europene.

Conform procesului verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. xxxx din

30.08.2013 s-a constatat că pe parcursul perioadei de activitate 2007-2009

întreprinderea SRL „Vatad-Com” a avut procurări de mărfuri: mobilier din lemn de

felul celor utilizare, părți de mobilier din lemn, mobilă pentru bucătărie din lemn,

scaune și altele de la întreprinderea din zona off-shore „Kelway Trading” SA.

În urma reverificării documentelor prezentate la momentul vămuirii: CMR-uri;

Invoice-urile; Carnetele TIR; Contractele de vânzare-cumpărare, s-a constatat că toată

mobila importată este de origine italiană, furnizorii fiind: „VOLPI” s.n.c., SMA

„SIGNORINI COCO&C SNC”, „LAMPAS” SNC, ”ARTEARREDO” SAS, Unicul

transportator a mărfii importate a fost SRL „Politrans”.

În urma reverificării minuțioase a operațiunilor de import și a contrapunerii lor

cu informația parvenită din Italia, s-a stabilit un șir de coincidențe și divergențe în

4

datele prezentate la perfectarea declarațiilor vamale de către „Vatad-Com” SRL.

Au fost verificate și contrapuse actele primare atât de la „Vatad-Com” SRL, cât

și la „Dimpetadi” SRL, deoarece agenții economici au activat într-o strânsă legătură pe

parcursul activității economice.

În rezultatul reverificării documentelor parvenite de la autoritățile Italiene și cele

prezentate la momentul vămuirii s-a constatat că întreprinderea din zona off-shore din

PANAMA „Kelewav Trading” SA procura marfa de la întreprinderile italiene cu

prețuri mai mari, care ulterior le comercializa către „Dimpetadi" SRL, „Vatad- Com”

SRL, cu preț diminuat.

Reieșind din cele expuse supra, ca urmare a reverificării documentelor primare

vamale, s-au constatat că în baza documentelor parvenite de la autoritățile vamale

italiene de către „Vatad-Com” SRL nu a fost declarată marfa importată în grupaj cu

„Dimpetadi” SRL, conform documentelor declarația de export și invoice.

Total suma mărfii nedeclarate în lei la cursul oficial a BNM constituie: 243

070,05 lei de către SRL „Vatad-Com”.

Tot ea, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Oltu Leonid, care reprezenta

interesele și activa din numele SRL „Dimpetade”, codul fiscal xxxx cu adresa juridică

în or. xxxx, din interes material, în perioada de timp 2006-2009, în baza contractului

încheiat cu firma off-shore „Kelway Trading” SA nr. xxxx, Xxxx, și a unor documente

de origine a mărfii false precum și de expediție internațională falsă (invoice, carnet

TIR) care au fost prezentate serviciului vamal al Republicii Moldova, au obținut

dreptul de a importa pe teritoriul Republicii Moldova mobilier de lux din lemn și

accesorii procurate în Republica Italia, în așa mod, micșorând prețul real al mărfii

stabilite și declarate de furnizor la exportul din spațiul Uniunii Europene.

Conform procesului verbal de reverificare a declarațiilor vamale nr. xxxx din

30.08.2013 s-a constatat că pe perioada de activitate supusă verificării 2006-2009

administratorul și unicul asociat al întreprinderii „Dimpetadi” SRL a fost Oltu Leonid.

Pe parcursul perioadei de activitate 2006-2009, întreprinderea SRL „Dimpetadi”

a avut procurări de marfă: mobilier din lemn, oglinzi, saltele, cuverturi pentru

dormitoare de la întreprinderea din zona off-shore „Kelway Trading” SA. De către

echipa de audit au fost ridicate declarațiile vamale de import perfectate de către

întreprinderea SRL „Dimpetadi”.

În rezultatul reverificării documentelor prezentate la momentul vămuirii: CMR-

uri; Invoice-urile; Carnetele TIR; Contractele de vânzare-cumpărare, etc., s-a constatat

că toată mobila importată este de origine italiană, furnizorii fiind: „VOLPI” s.n.c.,

„FIRARI.DIVANI”, „ASTER.CUCINE”, SMA „SIGNORINI COCO&C SNC”,

„LAMPAS”, SNC „RECORD CUCINE”, SRL „MIRADOLA EXPORT”, IPE SRL

„ARTLARREDO”SAS, SRL„CLASSIC.LIGHT”,SRL„ANGELO.CAPPELLINI&C.

Unicul transportator a mărfii importate a fost SRL „Politrans”.

În urma reverificării a operațiunilor de import și a contrapunerii lor cu informația

parvenită de Ia autoritățile competente ale Republicii Italia, s-a stabilit un șir de

divergențe în datele prezentate la perfectarea declarațiilor vamale de către SRL

„Dimpetadi”.

5

În rezultatul reverificării și contrapunerii s-a stabilit că în documentele

prezentate la momentul vămuirii (declarația de import invoice) ca exportator de mărfuri

(mobilă) este „Kelway Trading” SA, dar în documentele parvenite de la autoritățile

vamale Italiene - exportator fiind firmele italiene producătoare de mobilă cum ar fi:

VOLPI s.n.c, FERARI.DIVANI, ASTER.CUCINE, SIGNORINI COCO&C SNC,

LAMPAS SNC etc.

Contrapunerea datelor din declarațiile vamale de import cu cele de export a

stabilit neconcordanța atât în codul mărfii, cât și în valoarea facturală a tranzacțiilor

indicate în declarațiile de export, valoarea în vamă fiind diminuată cu 1.043.621,25 lei.

Astfel, s-a constatat că întreprinderea din zona off-shore din PANAMA procura

marfa de la întreprinderile italiene cu prețuri mai mari, care ulterior comercializa către

„Dimpetade” SRL, „Vatad-Com” SRL, cu preț diminuat.

Ca urmare a reverificării declarațiilor vamale, s-au constatat divergențe între

valoarea facturală declarată la import și cea din invoice-urile parvenite de la

Autoritățile vamale ale Italiei, sunt efectuate recalculări a drepturilor de import în sumă

totală de 338920,25 lei. În perioada de activitate verificată, subiectul „Dimpetadi” SRL

a declarat neautentic organului vamal tranzacții economice externe, conform

declarațiilor vamale de import sunt: IM xxxx din 07.09.2007, IM xxxx din 22.12.2007,

IM xxxx din 29.12.2008, IM xxxx din 26.02.2009.

În urma contrapunerii datelor parvenite de la autoritățile vamale italiene a fost

depistată diminuarea valorii în vamă 1.043.621,25 lei.

Prin acțiunile respective, în baza prevederilor art. 127, art. 1272, art. 1271, 129

Cod vamal, Legea nr. l 149 - XIV din 20.07.2000, a fost stabilit prejudiciul material

cauzat statului în valoare totală de 567.956,02 lei.

Reieșind din cele expuse supra, în cazul de față există o concurență dintre parte

și un integru, conform prevederilor art. 118 Cod penal - concurența dintre o parte și un

întreg reprezintă existența a două sau mai multor norme penale una din ele cuprinzând

fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte - numai unele părți ale ei. Calificarea

infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza

normei care cuprinde în întregime toate semnele prejudiciabile săvârșite.

Astfel, Verbițkaia Olga a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (5) lit.

b), d) Cod penal ca contrabanda, trecerea peste frontiera vamală a R. Moldova a

mărfurilor, obiectelor și a altor valori în proporții deosebit de mari, de două sau mai

multe persoane, cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de

identificare vamală, ori prin nedeclararea sau declararea neautentică în documentele

vamale sau în alte documente de trecere a frontierei.

Instanța a reținut că, inculpații nu și-au recunoscut vina, însă, aceasta este

dovedită integral prin probele anexate la dosar și examinate în cadrul ședinței de

judecată.

repunerea în termen, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

achitată.

Apelanta a invocat că nu are nicio legătură cu companiile vizate în dosar, nu este

6

asociatul sau administratorul acestora și nu a depus nicio declarație vamală din numele

lor, în dosar nu există niciun document sau act semnat de ea.

Învinuirea, se bazează doar pe declarațiile a doi martori, care au invocat că ea a

organizat această schemă de import a mobilei din Italia, fără a fi prezentate sau anexate

la materialele cauzei alte probe directe, concludente și utile.

Conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală, termenul de apel este de 15

zile de la data pronunțării sentinței integrale.

Potrivit art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală, apelul declarat după expirarea

termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de

apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

Totodată, sentința a fost pronunțată contrar normelor invocate, fără participarea

părților, inclusiv a ei, iar despre sentință a aflat abia la 16.10.2019, recepționând-o prin

poștă.

3.1. La 17 noiembrie 2020, a declarat apel și inculpatul Oltu Leonid, solicitând

repunerea în termen, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

liberat de răspunderea penală, deoarece nu a săvârșit fapta incriminată.

Apelantul a invocat că nu este de acord cu sentința, nu știa despre emiterea

acesteia și nici despre faptul că avocatul său nu a atacat-o.

3.2. La 04 decembrie 2020, și avocata Cristina Negru a declarat apel, solicitând

repunerea în termen, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul Oltu L. să fie liberat de răspunderea penală, din motiv că nu a săvârșit

infracțiunea incriminată.

Apelanta a invocat că instanța de fond nu a stabilit, prin probe admisibile și

concludente, metoda prin care mărfurile erau trecute peste frontiera vamală a R.

Moldova, în contextul în care acuzarea a invocat că Oltu L. împreună cu Verbițcaia O.

în comun acord a falsificat actele. Însă, pe durata anchetei, s-a stabilit că Oltu L. este

doar un instrument în toată schema criminală, acuzațiile fiind doar prezumții ale

acuzării.

Totodată, termenul de apel este de 15 zile de la data redactării sau pronunțării

sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. În acest sens, sentința a fost pronunțată

fără participarea părților și inculpatul nu cunoștea despre sentință, nici despre faptul

neatacării ei.

2021, apelurile au fost respinse, ca tardive.

Instanța de apel a reținut că potrivit art. 402 alin. (1) Cod procedură penală,

termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu

dispune altfel.

Conform art. 403 alin. (1) Cod procedură penală, apelul declarat după expirarea

termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de

apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost

declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării

despăgubirilor materiale.

Potrivit art. 404 alin. (1) Cod procedură penală, participantul la proces care a

7

lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre

adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15 zile de

la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale.

Potrivit procesului verbal ale ședinței de judecată din data 31.05.2019, instanța

de fond, aflându-se în camera de deliberare, a constatat o neclaritate la valoarea

mărfurilor introduse pe teritoriul RM, în legătură cu ce a fost reluată cercetarea

judecătorească doar pentru a clarifica chestiunea data, cauza fiind întreruptă cu acordul

tuturor participanților la proces pentru data de 28.06.2019, orele 10:30, care a fost

amânată pentru data 19.07.2019, orele 09:00, din motiv că părțile nu s-au prezentat din

motive necunoscute instanței, În ședința din data de 19.07.2021, orele 09:15, când a

fost pronunțată integral sentința, a fost prezent doar avocatul Andrei Bragoi, care apăra

interesele inculpatei Verbițkaia O., iar restul participanților nemotivat nu s-au

prezentat.

Astfel, termenul de atac al sentinței indicate supra decurge din momentul

pronunțării ei integrale, de pe data de 19.07.2019, or, faptul că părțile nu s-au prezentat

la pronunțarea sentinței, nu poate servi drept temei de repunere în termen a apelului -

prezența la pronunțarea sentinței este, după cum statuează legislația și practica

judiciară, în același rând și a CSJ, un drept și nu o obligațiune a părții pe dosar.

Totodată, avocata Cristina Negru, în numele inculpatului Oltu L. și inculpatul

Oltu L. au depus apel la data de 04 decembrie 2020, iar inculpata Verbițkaia O. la data

de 28 octombrie 2019.

Succesiv, potrivit regulii generale prescrise de art. 402 Cod de procedură penală,

termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Excepție de la regula dată este reglementată de legiuitor în dispoziția art. 403

alin. (1) Cod de procedură penală, unde se specifică că apelul declarat după expirarea

termenului prevăzut de lege, este considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanța de

apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost

declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării

despăgubirilor materiale.

Prin urmare, apelurile declarate nu pot fi repuse în termen, or, prin motive

întemeiate se are în vedere acele circumstanțe de ordin obiectiv, a căror producere nu

depinde de voința titularului dreptului de apel (calamitate naturală, accident, boală,

etc.).

Termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui este stabilită

exhaustiv prin lege, acesta fiind absolut și având un caracter imperativ, în sensul că

depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

În aceiași ordine de idei, art. 230 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, prevede

că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Or, potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, raportate la explicațiile

din pct. 6.5 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005

8

„Cu privire la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel”,

cu modificările și completările ulterioare, se specifică că la calcularea termenului de

apel se aplică sistemul de unități libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii

termenului până la prima zi lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfârșească într-o zi

nelucrătoare. Totodată, la calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la

care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

De asemenea, reieșind din orientările jurisprudențiale formulate de Curtea

Supremă de Justiție, momentul de la care începe să curgă termenul de atac este clar

reglementat de lege - el fiind, în mod exclusiv, acela al pronunțării deciziei redactate -

nu numai pentru că astfel este reglementată cea mai eficace modalitate de luare la

cunoștință a celor hotărâte de instanță, dar și pentru că acest moment este punctul de

plecare al unui termen, a cărui depășire duce la decăderea părților din dreptul de a folosi

calea de atac.

Subsecvent, potrivit formalismului legii procesual-penale, având caracter de

garanție egală pentru toate părțile interesate, în sensul dispozițiilor art. 20 din

Constituția R.Moldova, ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activității

procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, se impune obligația îndeplinirii în

termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.

Ca atare, neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii

menționate, duce la pierderea acestuia.

Subsidiar, prin admiterea unui apel tardiv și poziționarea uneia dintre părțile

procesului penal pe o treaptă mai avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit

principiul egalității armelor, care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să

beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i

plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă.

În cele din urmă, aplicarea regulilor privind termenele de procedură este

susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor și a securității raporturilor

juridice, în general, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași

mijloace pentru a prezenta argumentele sale în fața unei instanțe (a se vedea în acest sens,

Varnima Corporation International S.A. contra Greciei, nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur

contra Franței, nr.63879/00, §32, 3 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nr.32576/96, §32 CEDO

2002-VIII).

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Verbițkaia

Olga să fie achitată.

Recurentul indică că sentința din 19.07.2019 а fost emisă în lipsa participanților,

inclusiv а inculpatei Verbițkaia O.

La fel, instanța de apel greșit а concluzionat сă lа ședința din 19.07.2019 а

participat арărătоrul inculpatei Verbițkaia O., Andrei Bragoi, оr, interesele ei au fost

rерrеzеntаtе de avocații în bază de contract, Alexei Frunzа, Vitalii Candiba și Аdriаn

Manolache.

Conform art. 402 alin. (1) Cod de рrосеdură penală, termenul de арel este de 15

zile de la data рrоnunțării sentinței integrale.

Potrivit art. 403 alin. (1) Cod de рrосеdură penală, apelul declarat după ехрirаrеа

9

termenului рrеvăzut de lege este considerat са fiind făcut în tеrmеn dасă instanța de

ареl constată сă întârzierea а fost determinată de motive întemeiate.

În acest sens sentința а fost pronunțată соntrаr normеlоr invocate, fără

participarea рărțilоr, inclusiv а inculpatei, iar rеfеritоr la sentință inculpata а aflat аbiа

la 16.10.2019, rесерțiоnând-о prin роștă.

În aceste condiții, inculpata nu еrа în posibilitate să dерună apelul în termen,

având în vedere сă despre sentința de соndаmnаrе, саrе а fost рrоnunțаtă contrar

nоrmеlоr invocate și fără раrtiсiраrеа рărțilоr, inclusiv а inculpatei, а aflat dоаr la

19.10.2019.

Inculpata nu are nicio legătură cu companiile vizate în dosar, nu este asociatul

sau administratorul acestora, nu a depus nicio declarație vamală din numele lor, iar în

dosar nu există niciun document sau act semnat de Verbițkaia O.

Toată, învinuirea se bazează doar pe declarațiile a doi martori, care au invocat

că ea a organizat această schemă de import a mobilei din Italia, fără a fi prezentate sau

anexate la materialele cauzei alte probe directe, concludente și utile.

În drept, recursul, este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală.

5.1. Declară recurs ordinar și avocata Cristina Negru, în numele inculpatului

Oltu Leonid, solicitând casarea deciziei menționate cu restituirea cauzei la rejudecare

în instanța de apel.

Recurenta invocă că instanța de apel nu a stabilit cu certitudine de ce apărătorul

inculpatului nu a atacat sentința din 19 iulie 2019, necătând la faptul că inculpatul nu a

recunoscut vina în prima instanța.

Inculpatul nu cunoștea despre existența sentinței, deoarece pronunțarea acesteia

s-a amânat mai mult de 3 ani, din motivul că judecătorul a fost învinuit pentru o faptă

penală și nu putea stabili ședința concretă pentru a pronunța sentința.

Astfel, inculpatul a aflat despre sentință fiind în străinătate și imediat s-a adresat

la avocat cu cerere de reînnoirea asistenței juridice deoarece avocatul care a prestat

servicii în prima instanță, nu a atacat sentința, din considerente necunoscute de el.

Imediat după aflarea existenței sentinței (luând în considerație că sentința a fost

pronunțată fără participarea părților și inculpatul nu cunoștea despre sentință, nici

despre faptul neatacării ei), Oltu Leonid a atacat sentința în timp de 3 zile.

Pe această linie de considerente, termenul de apel este un termen procesual legal,

durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta având un caracter imperativ, în sensul

că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Subsecvent, art. 230 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, prevede că în cazul

în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

O altă prevedere legală, la fel de importantă, stipulată de art. 403 alin. (1) Cod

de procedură penală, reglementează faptul că apelul declarat după expirarea termenului

prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată

că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel

10

mult 15 zile de la luarea cunoștinței de sentința motivată.

În acest context, pentru justa soluționare a cauzei deferite judecății este imperios

de a stabili momentul de când începe a curge termenul de atac al sentinței pentru partea

apărării.

Pentru calcularea corectă a termenului dat, trebuie să se țină cont de

circumstanțele acestei cauze, de faptul că avocatul care presta servicii juridice emis de

CNAJ, era obligat să atacă hotărârea din motivul că inculpatul nu a recunoscut fapta

incriminată în prima instanța, concomitent ținându-se cont că la materialele cauzei nu

este anexată dovadă recepționării de către Oltu L. a copiei de pe sentință.

Analiza întregului material probatoriu administrat, nu reține în sarcina

inculpatului săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, urmând a se da

eficiență regulii in dubio pro reo și a se pronunța achitarea acestuia.

Probatoriul este în favoarea inculpatului și probele administrate în cadrul

procesului penal sunt ilegale, nu s-a stabilit pe cazul respectiv, că careva semnături s-

au scris pe documente vamale falsificate erau efectuate de către inculpat.

În drept, recursul, este întemeiat pe art. 427 Cod de procedură penală.

pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform

art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea

eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a

probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Însă, în recursurile vizate, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun

temei concret din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

omisă totalmente specificarea unor precise erori de drept și argumentarea ilegalității

deciziei contestate în acest sens (pct. 5., 5.1. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursurile nu întrunesc condițiile de conținut,

iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica, și să se expună, apoi,

asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

11

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Sub acest aspect și în raport cu circumstanțele invocate în recursutile ordinare de

pe rol, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5., 5.1. din

decizie), se reține că potrivit circumstanțelor invocate în decizia contestată, inclusiv cele

reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, instanța de apel legal și întemeiat a constatat

și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind tardivitatea apelurilor de pe rol, în

strictă conformitate cu dispozițiile legii.

Astfel, potrivit art. 338 alin. (1) Cod de procedură penală, partea dispozitivă a

hotărârii motivate se pronunță în ședință publică. Conform art. 402 alin. (1) Cod de

procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței

integrale. În corespundere cu art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen. Potrivit art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală la

calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește. Dacă ultima zi a unui termen cade într-o zi

nelucrătoare, termenul expiră la sfârșitul primei zile lucrătoare care urmează.

Conform jurisprudenței CtEDO, exigența de publicitate a deciziilor nu trebuie

neapărat să ia forma unei lecturi în voce a hotărârii în cazul când hotărârea este

publicată, înmânată sau expediată părților. De la data pronunțării hotărârii începe a

curge termenul de exercitare a căii de atac. Același fapt este prevăzut și de legislația

autohtonă (Hotărârea în cauza Sutter vs. Elveția).

Deci, termenul de exercitare a căii de atac începe a curge de la data pronunțării

hotărârii (Recomandarea Curții Supreme de Justiție, nr. 37, cu privire la pronunțarea hotărârilor

judecătorești în procesul penal).

În această consecutivitate se atestă că, potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, sentința integrală a fost pronunțată la 19 iulie 2019, în lipsa avocaților și a

inculpaților, care au participat, însă, la judecarea cauzei (f.d. 110, pct. 1. din decizie).

Astfel, termenul de 15 zile de declarare a apelului a expirat la sfârșitul zilei de

02 august 2019.

Totodată, potrivit materialelor cauzei, inculpata Verbițkaia O. a declarat apel la

28 octombrie 2019, iar avocata Cristina Negru, în numele inculpatului Oltu L. și

ultimul au depus apel la 17 noiembrie și 04 decembrie 2020, adică peste termenul

12

prevăzut de lege. Prin urmare, instanța de apel întemeiat le-a respins ca fiind declarate

peste termen (f.d. pct. 2.- 4. din decizie).

Se observă că instanța de apel în mod argumentat și just a constatat că întârzierea

menționată nu a fost determinată de motive întemeiate, fiind conformă jurisprudenței

naționale, potrivit cărei, repunerea în termen se operează doar dacă întârzierea a fost

determinată de motive întemeiate: calamitate naturală, accident, boală ș.a., pe care

apreciindu-le, instanța de apel va constata dacă situația invocată de apelant constituie

în mod efectiv o cauză de împiedicare a declarării apelului. Admiterea repunerii în

termen produce efectul apelului declarat în termen. În caz contrar, apelul va fi respins.

Repunerea în termen este prerogativa instanței de apel (Hotărârea Plenului CSJ a RM din

12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, pct. 7. - 8.).

Este de menționat că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres

că, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Prin urmare, termenul de apel este un termen legal și imperativ, astfel încât

nerespectarea lui atrage decăderea din exercițiul dreptului de a declara apel și nulitatea

oricărei cereri de apel înaintate după expirarea acestui termen (Hotărârea Plenului CSJ nr.

22 din 12.12.2005 „Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel”, pct. 6.).

Mai mult, potrivit art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală, participantul la

proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat

despre adoptarea sentinței poate declara apel și peste termen.

Însă, conform procesului-verbal, inculpații și avocații au participat în ședințele

de judecată, lipsind doar la pronunțarea sentinței.

Prin urmare, în speță nu sunt întrunite condițiile prescrise în această normă

procesuală, adică lipsa inculpaților și avocaților atât la judecarea, cât și la pronunțarea

sentinței.

Este nefondat și argumentul recurenților că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, deoarece, în situația în care

instanța de apel a respins apelurile ca depuse peste termen, o asemenea soluție nu

implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o

verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal

(Hotărîrea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 - Cu privire la practica judecării cauzelor

penale în ordine de apel, pct. 16.).

Pe lângă aceasta, potrivit art. 420 alin. (4) Cod de procedură penală, nu poate fi

atacată cu recurs sentința în privința căreia inculpatul nu a folosit calea apelului.

Rezultă că recursurile ordinare nu au niciun suport legal și în aspectul vizat,

deoarece apelul tardiv echivalează cu nefolosirea acestei căi de atac (pct. 3. și 4. din

decizie).

Totodată, soluția de respingere a apelului ca depus peste termen nu implică nici

pentru instanța de recurs o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de recurs nu

poate proceda la o verificare de fapt și de drept a recursului ordinar decât în cazul unui

apel exercitat în mod legal.

13

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea instanței de apel

cuprinde motive clare și legale pe care se întemeiază soluția și că recursurile ordinare

sunt vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Astfel, odată ce recursurile de pe rol sunt vădit neîntemeiate, acestea urmează a

fi declarate inadmisibile.

procedură penală, Colegiul Penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de avocatul Adrian Manolache

în numele inculpatei Verbițkaia Olga și de avocata Cristina Negru în numele

inculpatului Oltu Leonid, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 17 noiembrie 2021, pe motiv că sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 13 mai 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

14