1re-14/22 — art.264-1 al.3 Cp

Dosarul nr.1re-14/2022

1-20001760-01-1r/e-27012022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

16 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021,

declarat de condamnatul Cernețchi Mihail,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.01.2020 – 12.08.2021;

Instanța de recurs: 06.09.2021 - 17.11.2021;

Instanța de recurs în anulare: 27.01.2022 - 16.03.2022.

Asupra recursului în anulare, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de

200 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

2019, în jurul orelor 15:50, fiind posesor a permisului de conducere, se deplasa pe o

stradă din satul Șișcani, raionul Nisporeni, la volanul mijlocului de transport de model

„Nissan Terrano", cu numărul de înmatriculare xxx, si, observând automobilul de

serviciu a echipajului Inspectoratului Național de Patrulare, a parcat automobilul în

adiacentul unei gospodării, ulterior ieșind de la volanul acestuia.

Tot atunci, când angajații Inspectoratului Național de Patrulare s-au apropiat de

Cernețchi Mihail si i-au solicitat actele pe mijlocul de transport pentru verificare, având

bănuieli că conducătorul auto se află în stare de ebrietate, i-au solicitat să fie supus

testării alcoolscopice cu analizatorul ,,Drager Alcotest 8510 RO", fiind informat că, în

caz de refuz, este susceptibil răspunderii penale, însă, Cernețchi Mihail, dând-u-și seama

de caracterul prejudiciabil al faptei sale, prevăzând urmările lor si dorind în mod

conștient survenirea acestora, intenționat a refuzat categoric să fie supus testării și de

prelevarea probelor biologice.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima

1

instanța a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a

infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) Cod penal.

acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul

Cernețchi Mihail să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale, inculpatul a invocat că vina nu a recunoscut-o nici la

faza de urmărire penală ni în prima instanță, precum și că automobilul a fost parcat în

locul respectiv de mult timp, iar motorul automobilului era deja rece.

De asemenea, inculpatul a indicat că, agenții constatatori care au documentat cazul

nu erau dotați cu alcooltest, astfel i-au comunicat să sufle spre ei, fapt pe care la refuzat.

recursul declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe

prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției lui

Cernețchi Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal.

Argumentul inculpatului Cernețchi Mihail precum că, nu se consideră vinovat din

motiv că nu s-a aflat la volanul mijlocului de transport, instanța de recurs la considerat

drept declarativ și ca o metodă de eschivare de la răspunderea ce urmează să o poarte și

care se combate cu înregistrarea video anexată la materialele cauzei precum și cu

declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată.

Astfel, deși inculpatul a negat constant săvârșirea infracțiunii în cadrul ședinței de

judecată, susținerea acestuia nu are suport probator. Simpla afirmație a unei stări de fapt,

fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar

modalitatea de apărare utilizată, respectiv negarea realității evidente, nu poate influenta

convingerea bazată pe probe.

Consecvent, instanța de recurs a apreciat că, instanța de fond a aplicat inculpatului

pentru fapta comisă o pedeapsă proporțională și echitabilă.

Instanța de recurs, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei

inculpatului, a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale

familiei, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Circumstanțe care atenuează vina inculpatului Cernețchi Mihail, conform art.76 Cod

penal, instanța de recurs a reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană care are la

întreținere doi copii minori.

Circumstanțe care agravează vina inculpatului Cernețchi Mihail, conform art.77 Cod

penal, de către instanța de recurs nu au fost reținute în sarcina inculpatului.

Instanța de recurs enunță că inculpatul nu se află la evidenta medicului narcolog sau

psihiatru, în astfel de circumstanțe ajungând la concluzia că, reeducarea și corijarea

acestuia este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în

2

folosul comunității.

Această convingere este fundamentată pe circumstanțele în care a fost descoperită

infracțiunea, amploarea și pericolul pentru securitatea traficului rutier, sănătatea și chiar

viața participanților la trafic, pe care îl generează conducerea mijloacelor de transport în

stare de ebrietate alcoolică.

Asemenea fapte în mod cert afectează relațiile din societate menite să protejeze

dreptul la siguranța traficului rutier și să apere persoanele de cauzarea unor potențiale

vătămări a integrității corporale sau de provocarea accidentelor rutiere cu survenirea altor

consecințe grave sau de ordin material, drept urmare a conducerii mijloacelor de transport

în stare de ebrietate.

Astfel, instanța de recurs a reținut că, prima instanță a ținut cont de toate

circumstanțele cauzei, a apreciat corespunzător probele din dosar și a stabili inculpatului

o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În cererea sa recurentul invocă că, instanța de apel nu a respectat dispozițiile legale

ale mai multor norme de drept procedural, din care motive consideră soluția ca una

nelegală și netemeinică.

De asemenea, instanța a examinat recursul într-un mod clandestin, fără a înștiința

condamnatul Cernețchi Mihail despre data și locul examinării acestuia, în acest sens

reiterând prevederile art.427 alin.(4) și (5) Cod de procedură penală.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul

penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că

acesta nu îndeplinește cerințele de conținut.

În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să

corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia.

Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul

recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în

art.453 Cod de procedură penală.

În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul solicită

casarea deciziei instanței de recurs de menținere a sentinței de condamnare adoptată în

privința lui Cernețchi Mihail, pentru infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod

penal, deoarece este ilegală, însă nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art.453

Cod de procedură penală.

Colegiul penal menționează că, dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală,

stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare .

Astfel, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării

erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în

cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

3

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii,

iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se

întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat.

Potrivit art.6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea

esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția

Republicii Moldova și de alte legi naționale.

Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că,

recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea

rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanța de

recurs la judecarea cauzei în privința lui Cernețchi Miahil, cu indicarea normelor legale

care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi încălcate, denumirea acestor drepturi și

libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi

naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările

presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității

hotărârii contestate în acest sens.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare al

recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin.(1) art.453 Cod de procedură

penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește

cerințele de conținut.

art.455 și art.456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Cernețchi Mihail,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, pe

motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 mai 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

4