1re-14/22 — art.264-1 al.3 Cp
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.264-1 al.3 Cp
- Temei legal
- art.453 Cpp
1re-14/22 — art.264-1 al.3 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.1re-14/2022 1-20001760-01-1r/e-27012022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 16 martie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie, examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, declarat de condamnatul Cernețchi Mihail, Termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 03.01.2020 – 12.08.2021; Instanța de recurs: 06.09.2021 - 17.11.2021; Instanța de recurs în anulare: 27.01.2022 - 16.03.2022. Asupra recursului în anulare, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă:
Prin sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 12.08.2021, Cernețchi Mihail a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.2641 alin.(3) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de 200 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, că la data de la 20 noiembrie 2019, în jurul orelor 15:50, fiind posesor a permisului de conducere, se deplasa pe o stradă din satul Șișcani, raionul Nisporeni, la volanul mijlocului de transport de model „Nissan Terrano", cu numărul de înmatriculare xxx, si, observând automobilul de serviciu a echipajului Inspectoratului Național de Patrulare, a parcat automobilul în adiacentul unei gospodării, ulterior ieșind de la volanul acestuia. Tot atunci, când angajații Inspectoratului Național de Patrulare s-au apropiat de Cernețchi Mihail si i-au solicitat actele pe mijlocul de transport pentru verificare, având bănuieli că conducătorul auto se află în stare de ebrietate, i-au solicitat să fie supus testării alcoolscopice cu analizatorul ,,Drager Alcotest 8510 RO", fiind informat că, în caz de refuz, este susceptibil răspunderii penale, însă, Cernețchi Mihail, dând-u-și seama de caracterul prejudiciabil al faptei sale, prevăzând urmările lor si dorind în mod conștient survenirea acestora, intenționat a refuzat categoric să fie supus testării și de prelevarea probelor biologice. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, prima 1 instanța a reținut în drept că, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(3) Cod penal.
Inculpatul Cernețchi Mihail, a contestat cu recurs sentința, solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Cernețchi Mihail să fie achitat. În motivarea cerințelor sale, inculpatul a invocat că vina nu a recunoscut-o nici la faza de urmărire penală ni în prima instanță, precum și că automobilul a fost parcat în locul respectiv de mult timp, iar motorul automobilului era deja rece. De asemenea, inculpatul a indicat că, agenții constatatori care au documentat cazul nu erau dotați cu alcooltest, astfel i-au comunicat să sufle spre ei, fapt pe care la refuzat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, recursul declarat a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.
În motivarea soluției adoptate instanța de recurs a reținut că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției lui Cernețchi Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(3) Cod penal. Argumentul inculpatului Cernețchi Mihail precum că, nu se consideră vinovat din motiv că nu s-a aflat la volanul mijlocului de transport, instanța de recurs la considerat drept declarativ și ca o metodă de eschivare de la răspunderea ce urmează să o poarte și care se combate cu înregistrarea video anexată la materialele cauzei precum și cu declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată. Astfel, deși inculpatul a negat constant săvârșirea infracțiunii în cadrul ședinței de judecată, susținerea acestuia nu are suport probator. Simpla afirmație a unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată, respectiv negarea realității evidente, nu poate influenta convingerea bazată pe probe. Consecvent, instanța de recurs a apreciat că, instanța de fond a aplicat inculpatului pentru fapta comisă o pedeapsă proporțională și echitabilă. Instanța de recurs, la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Circumstanțe care atenuează vina inculpatului Cernețchi Mihail, conform art.76 Cod penal, instanța de recurs a reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană care are la întreținere doi copii minori. Circumstanțe care agravează vina inculpatului Cernețchi Mihail, conform art.77 Cod penal, de către instanța de recurs nu au fost reținute în sarcina inculpatului. Instanța de recurs enunță că inculpatul nu se află la evidenta medicului narcolog sau psihiatru, în astfel de circumstanțe ajungând la concluzia că, reeducarea și corijarea acestuia este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în 2 folosul comunității. Această convingere este fundamentată pe circumstanțele în care a fost descoperită infracțiunea, amploarea și pericolul pentru securitatea traficului rutier, sănătatea și chiar viața participanților la trafic, pe care îl generează conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate alcoolică. Asemenea fapte în mod cert afectează relațiile din societate menite să protejeze dreptul la siguranța traficului rutier și să apere persoanele de cauzarea unor potențiale vătămări a integrității corporale sau de provocarea accidentelor rutiere cu survenirea altor consecințe grave sau de ordin material, drept urmare a conducerii mijloacelor de transport în stare de ebrietate. Astfel, instanța de recurs a reținut că, prima instanță a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, a apreciat corespunzător probele din dosar și a stabili inculpatului o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.
Condamnatul Cernețchi Mihail, contestă cu recurs în anulare decizia și solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În cererea sa recurentul invocă că, instanța de apel nu a respectat dispozițiile legale ale mai multor norme de drept procedural, din care motive consideră soluția ca una nelegală și netemeinică. De asemenea, instanța a examinat recursul într-un mod clandestin, fără a înștiința condamnatul Cernețchi Mihail despre data și locul examinării acestuia, în acest sens reiterând prevederile art.427 alin.(4) și (5) Cod de procedură penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art.456 alin.(1) și art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare înaintat, în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În textul art.455 alin.(2) Cod de procedură penală, se specifică căror cerințe trebuie să corespundă cererea de recurs în anulare, în special conținutul acesteia. Norma procesuală reglementează obligația recurentului de a aduce în textul recursului argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală. În speță, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că, recurentul solicită casarea deciziei instanței de recurs de menținere a sentinței de condamnare adoptată în privința lui Cernețchi Mihail, pentru infracțiunea prevăzută de art.2641 alin.(3) Cod penal, deoarece este ilegală, însă nu a invocat nici un temei din cele prevăzute de art.453 Cod de procedură penală. Colegiul penal menționează că, dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, stipulează expres care sunt temeiurile de declarare a recursului în anulare . Astfel, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare, în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a 3 Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii, iar alin.(2) al aceluiași articol prevede că recursul în anulare este inadmisibil, dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. Potrivit art.6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciu fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Raportând normele citate, la textul recursului declarat, Colegiul penal conchide că, recurentul nu invocă circumstanțe concrete, considerate a fi relevante pentru dispunerea rejudecării cauzei și nu motivează în ce constă viciul fundamental admis de instanța de recurs la judecarea cauzei în privința lui Cernețchi Miahil, cu indicarea normelor legale care prevăd drepturile și libertățile pretinse a fi încălcate, denumirea acestor drepturi și libertăți, esența încălcărilor respective raportată la normele procesual penale și la alte legi naționale, convenții și tratate internaționale, modul și măsura în care încălcările presupuse ar fi afectat hotărârea atacată, omițându-se integral argumentarea ilegalității hotărârii contestate în acest sens. Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că, recursul în anulare al recurentului nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în alin.(1) art.453 Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide inadmisibilitatea acestuia, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(2), art.432 alin.(2) pct.1), art.453, art.455 și art.456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Cernețchi Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2021, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 05 mai 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 4
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.