1ra-1849/2022 — art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP

1ra-1849/2022 — art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1849/2021

1-19110985-01-1ra-21082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

28 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatei

Pînzari Marina și de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului

Chetrari Petru, împotriva deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel

Bălți din 08 iunie 2021, în cauza penală în privința lui,

Chetrari Petru …………………………

Pînzari Marina ………………………….

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 08.07.2019 – 29.01.2021;

Instanța de apel: 23.02.2021 – 08.06.2021;

Instanța de recurs: 21.08.2021 – 28.02.2022.

A C O N S T A T A T :

Chetrari Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi, condamnat la

pedeapsa penală de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, fără amendă. Conform

art. 84 alin. (4) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepsei aplicate și neexecutate prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul central)

din 30 decembrie 2020, lui Chetrari Petru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

6 (șase) ani 6 (șase) luni închisoare, fără amendă, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip semiînchis.

Pînzari Marina a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi, a fost

condamnată la pedeapsa penală sub formă de 5 (cinci) ani închisoare, fără

amendă. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei de către Pînzari Marina pe un termen de probă de 5 (cinci)

ani, cu instituirea obligației să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent și să repare daunele cauzate părții vătămate Isac Pavel în

termen de 12 luni de la definitivarea sentinței.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea în mod solidar

de la Pînzari Marina și Chetrari Petru în beneficiul lui Isac Pavel prejudiciul

material în mărime de 3700,00 (trei mii șapte sute) lei și prejudiciul moral în

mărime de 2000,00 (două mii) lei.

1

A fost încasat în mod solidar de la Pînzari Marina și Chetrari Petru în

beneficiul lui Isac Pavel cheltuielile pentru asistența juridică acordată în mărime

de 5000,00 (cinci mii) lei.

că Chetrari Petru, la 15.03.2019, în jurul orelor 23:00, intenționat, având scopul

sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în

mod conștient survenirea acestora, după ce a servit băuturi alcoolice împreună

cu Pînzari Marina, Nevoia Victor, Isac Pavel și Bujor Andrei, în casa de locuit a

ultimului, situată în s. Xxxxx r-l Soroca, a inițiat un conflict cu cet. Isac Pavel în

procesul căruia i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele în

regiunea feței și a corpului, după care împreună și de comun acord cu Pînzari

Marina, i-au luat din mână telefonul mobil de model ,, Samsung Galaxy J6+

Blake” cu IMEI-iul: xxxxxxxxxxxxx și bani în sumă de 100 lei, cauzându-i astfel

părții vătămate daune în proporții considerabile.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 201929P0156 din

19.03.2019 la examinarea medico-legală a cet. Isac Pavel, a. n. xxxx, se determină

excoriații pe nas și temporal pe dreapta echimoze la nivelul ambilor obraji cu

trecere pe mandibulă bilateral, care s-au produs prin mecanism de lovire și

fricțiune cu obiect contondent, pot data din 15.03.2019 și se califică ca vătămare

corporală neînsemnată.

Prima instanță, în fapt, a mai constatat că, Pînzari Marina, la 15.03.2019, în

jurul orelor 23:00, intenționat, având scopul sustragerii în mod deschis a

bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

după ce a servit băuturi alcoolice împreună cu Chetrari Petru, Nevoia Victor,

Isac Pavel și Bujor Andrei, în casa de locuit a ultimului, situată în s. Xxxxx r-l

Soroca, a inițiat un conflict cu cet. Isac Pavel, în procesul căruia ultimii i-au

aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței și a

corpului, după care împreună și de comun acord cu Chetrari Petru, i-au luat din

mână telefonul mobil de model ,, Samsung Galaxy J6+ Blake” cu IMEI-iul:

xxxxxxxxxxxxxx și bani în sumă de 100 lei, cauzându-i astfel părții vătămate

daune în proporții considerabile.

Conform raportului de constatare medico-legală nr. 201929P0156 din

19.03.2019 la examinarea medico-legală a cet. Isac Pavel, a. n. xxxx, se determină

excoriații pe nas și temporal pe dreapta echimoze la nivelul ambilor obraji cu

trecere pe mandibulă bilateral, care s-au produs prin mecanism de lovire și

fricțiune cu obiect contondent, pot data din 15.03.2019 și se califică ca vătămare

corporală neînsemnată.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpaților Chetrari Petru și Pînzari

Marina întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.187

2

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după indicii calificativi: jaf, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu amenințarea

și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate și cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Soroca, Tatiana Andronic, de către avocatul Olșanski Alexandr în interesele

inculpatului Chetrari Petru și de către avocatul Nelea Suveică în interesele

inculpatei Pînzari Marina.

3.1 Prin apelul declarat, procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Pînzari Marina să fie

recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi, să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis pentru femei, fără amendă.

Consideră că, prin sentința adoptată, prima instanță a numit o pedeapsă

prea blândă inculpatei Pînzari Marina, aplicând prevederile art. 90 Cod penal.

Notează că, la aplicarea pedepsei inculpatei Pînzari Marina, instanța de

judecată nu a reținut careva circumstanțe atenuante sau circumstanțe agravante,

totodată menționând faptul că, la locul de trai se caracterizează negativ, nu a

recunoscut vina și nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune.

Obiectează în privința faptului că instanța a constatat necondamnarea

anterioară a inculpatei Pînzari Marina, or, de fapt aceasta nu este la prima

abatere de la legea penală. Notează că, anterior ultima a comis o infracțiune de

sustragere pe ascuns a bunurilor din avutul proprietarului, iar prin sentința

Judecătoriei Soroca din 09 iunie 2016 procesul penal de acuzare a fost încetat pe

motivul împăcării părților. Astfel, consideră că inculpata urma să-și facă

concluziile cuvenite și să stea pe calea corijării, însă a comis din nou o infracțiune

de sustragere din avutul proprietarului deja în mod deschis.

Este de părere că, în cazul în care inculpata Pînzari Marina va fi condamnată

la pedeapsa cu închisoare, ultima va simți efectul legii penale, având suficient

timp de a-și revedea comportamentul său deviant și de a sta pe calea corijării.

Consideră că, ținând cont de personalitatea inculpatei Pînzari Marina, care

la locul de trai se caracterizează negativ, nu este angajată în câmpul muncii, nu

a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, nu s-a căit de cele comise,

aplicarea unei pedepse cu închisoarea ar fi una echitabilă și va preveni comiterea

de noi infracțiuni.

3.2 Prin apelul declarat, avocatul Olșanski Alexandr în interesele

inculpatului Chetrari Petru a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei

hotărâri de achitare a inculpatului Chetrari Petru, deoarece fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

Obiectează împotriva declarațiilor martorului Prisacari Ion, apreciindu-le

ca fiind neconsecutive, divergente, care trezesc dubii.

3

Notează că în ședința de judecată nu au fost audiați în calitate de martori

Aliona Chetrari, Bujor Andrei și Nevoia Victor, a căror declarații pot fi decisive

pentru justa soluționare a cauzei. În context, obiectează că acuzarea nu a solicitat

audierea acestor persoane.

Menționează că de la partea vătămată din mână nimeni n-a luat telefonul,

Pînzari Marina nu a luat nici banii, nici cartela, iar Prisacari Ion a relatat incorect

circumstanțele pe caz.

Este de părere că vina inculpatului în crima imputată nu se probează prin

declarațiile martorului Ivanov Lucia și prin procesul-verbal de confruntare din

24.03.2019, unde Chetrari Petru a comunicat că nu-și amintește evenimentele din

15.03.2019, căci era foarte beat.

Invocă existența divergențelor între declarațiile părții vătămate și cele

depuse de către martorul Prisacari Ion, or, martorul a indicat în privința sumei

de 100 lei, dar Isac Pavel insistă pe suma de 200 lei.

Consideră că din probele examinate în ședință s-a constatat că Chetrari

Petru se afla în stare de ebrietate, însă la el lipsea scopul sustragerii bunurilor de

la Isac, ultimul a fost lovit, dar nicidecum nu pentru a obține bunurile.

3.3 Prin apelul declarat, avocatul Nelea Suveică în interesele inculpatului

Pînzari Marina, a solicitat casarea integrală a sentinței de condamnare și

emiterea unei decizii de achitare a inculpatei, pe motiv că vinovăția nu a fost

dovedită prin probe concludente și pertinente.

Obiectează în privința ne audierii în calitate de martor a lui Bujor Andrei,

care este proprietarul casei unde s-a petrecut evenimentul.

Este de părere că organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată, nu

au elucidat faptul cum de telefonul mobil al părții vătămate Isac Pavel a ajuns la

Chetrari Petru. În același context, consideră dubioase declarațiile părții vătămate

Isac Pavel.

au fost admise, din alte motive decât cele invocate, apelurile procurorului în

Procuratura raionului Soroca, Tatiana Andronic, avocatului Olșanski Alexandr

în interesele inculpatului Chetrari Petru, avocatului Suveică Nelea în interesele

inculpatei Pînzari Mariana, casată parțial sentința Judecătoriei Soroca (sediul

central) din 29 ianuarie 2021, în latura acțiunii civile cu privire la încasarea

prejudiciului moral, rejudecată cauza cu dispunerea încasării de la Pînzari

Marina și de la Chetrari Petru în beneficiul lui Isac Pavel prejudiciul moral a câte

1000 (una mie) lei.

În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări.

4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat că în baza probelor acumulate

în cadrul urmăririi penale, examinate și apreciate de către prima instanță,

suplimentar apreciate de către instanța de apel prin o verificare multilaterală de

fapt și de drept a circumstanțelor cauzei și a sentinței adoptate pe caz, s-a conchis

că, prima instanță întemeiat și legal a ajuns la concluzia privind confirmarea

4

vinovăției lui Chetrari Petru și a lui Pînzari Marina la comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), c), f) Cod penal, după indicii calificativi: jaf,

adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două

persoane, cu amenințarea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a menționat că vina inculpaților Chetrari Petru și Pînzari

Marina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod

penal, și-a găsit confirmare prin declarațiile părții vătămate Isac Pavel, prin

declarațiile martorilor Prisacari Ion și Ivanov Lucia, cât și prin documentele și

procesele-verbale ale acțiunilor procesuale: plângere (denunț) din 15.04.2019,

prin care Isac Pavel solicită să fie luate măsuri cu Chetrari Petru, Victor și Andrei

care la data de 15.03.2019 l-au bătut, după care în mod deschis i-au sustras din

buzunarele scurtei telefonul mobil și bani în sumă de 200 lei (f.d.4); cerere din

19.03.2019, adresată organului de poliție din cadrul IP Soroca, prin care Isac

Pavel solicită să fie luate măsuri conform legislației în vigoare cu cetățeanul pe

nume Petrea și încă două persoane necunoscute, care la data de 15.03.2019, în

satul Xxxxxx, r-l Soroca, în gospodăria unuia dintre ei a fost bătut și i-a fost luat

telefonul mobil de model Samsung J6+ și două sute de lei din buzunar (f.d.8);

explicațiile cet. Isac Pavel (f.d.13); explicații suplimentare din 11.04.2019 a lui Isac

Pavel (f.d.8); raport de constatare nr.201929P0156 din 19.03.2019 (f.d.16); anexa

la contractul de furnizare servicii de comunicații electronice accesibile

publicului, potrivit căruia Pavel Isac a procurat cu achitare în rate telefonul

mobil Samsung Galaxy J6+Blanc (f.d.17); explicațiile cet. Pînzari Marina din

12.04.2019 (f.d.24); proces-verbal de audiere a părții vătămate Isac Pavel din

23.04.2019 (f.d.29); proces-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Isac

Pavel din 11.06.2019 (f.d.30); proces-verbal de confruntare din 24.05.2019, prin

care s-a consemnat declarațiile participanților la confruntare, bănuitul Chetrari

Petru și martorul Prisacari Ion (f.d.40-41); proces-verbal de confruntare din

24.05.2019, la confruntare au participat bănuita Pînzari Marina și martorul

Prisacari Ion (f.d.42); declarațiile părții vătămate Isac Pavel date în ședința

instanței de fond din 29.10.2019 (f.d.191-195); declarațiile martorului Ivanova

Lucia date în ședința instanței de fond din 29.10.2019 (f.d.197-198); declarațiile

martorului Prisacari Ion în ședința instanței de fond din 15.01.2020 (f.d.68-70);

declarațiile inculpatului Chetrari Petru date în ședința instanței de fond din

15.01.2021 (f.d.71-74).

Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art.187 Cod penal s-

a relatat că, conform plângerii (denunț) din 15.04.2019 (f.d.4, Vol.1) și cererii din

19.03.2019 (f.d.8, Vol.1), depuse de către Isac Pavel, s-a reclamat sustragerea

deschisă a telefonului mobil de model Samsung J6+ și suma de 200 lei, din

buzunarele scurtei. În ședința instanței de fond, Isac Pavel a susținut pretenția

materială sub formă de prejudiciu material inclusiv în sumă de 100 lei, ce

constituie suma de bani sustrasă. Anexa la contractul de furnizare servicii de

5

comunicații electronice de către compania Orange (f.d.17, Vol.1), denotă că Isac

Pavel a procurat în rate, la 17.02.2019, telefon mobil de model ”Samsung Galaxy

J6+”, cu IMEI-ul: xxxxxxxxxxxx, la preț de 3600 lei. La fel, declarațiile martorului

Prisacari Ion arată că Isac Pavel a fost deposedat de telefon mobil și de suma

bănească în mărime de 100 lei. Totodată, partea vătămată Isac Pavel a susținut

că asupra lui a fost aplicată violența fizică, manifestată prin lovituri peste diferite

părți ale corpului, aplicate de către Chetrari Petru, Victor și Andrei. La fel, și

martorul Prisacari Ion, fiind audiat în ședința instanței de fond, a menționat că,

Chetrari Petru și Bujor Andrei l-au întrebat pe Isac Pavel de ce s-a stăpânit de

piciorul lui Pînzari Marina, după care i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii

peste diferite părți ale corpului.

A fost reținut și raportul de constatare nr.201929P0156 din 19.03.2019

(f.d.16, Vol.1) potrivit căruia s-a stabilit că la examinarea medico-legală a cet. Isac

Pavel, anul nașterii xxxx s-a determinat excoriații pe nas și temporal pe dreapta

echimoze la nivelul ambilor obraji cu trecere pe mandibulă bilateral, care s-au

produs prin mecanism de lovire și fricțiune cu obiect contondent, pot data din

15.03.2019 și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Concluziile

raportului în cauză dovedesc urme de violență la Isac Pavel, fapt care

coroborează cu cele declarate de partea vătămată și de către martorul Prisacari

Ion.

Instanța de apel a menționat că însăși inculpatul Chetrari Petru nu neagă

faptul că a aplicat violența fizică asupra părții vătămate Isac Pavel, or, în cadrul

audierii în ședința instanței de fond a menționat că la un moment dat între ei s-

a iscat un conflict ... în timpul conflictului i-a aplicat o lovitură lui Isac Pavel

(f.d.191-195, Vol.1).

S-a stabilit că obiectul infracțiunii din speță, săvârșită în împrejurările

constatate de către prima instanță, îl reprezintă telefonul mobil de model

Samsung Galaxy J6+Blake, bani în sumă de 100 lei, cât și corpul părții vătămate

Isac Pavel, care a suferit vătămări corporale neînsemnate.

Privitor la caracterul daunelor suportate, instanța de apel a stabilit că

valoarea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată le atribuie caracter

considerabil.

Instanța de apel a notat că în speță s-a dovedit existența laturii obiective a

infracțiunii de jaf, astfel că în acest sens, au fost reținute declarațiile părții

vătămate Isac Pavel care a menționat că, ”în timp ce stăteau la masă Pînzari

Marina a inițiat un conflict în cadrul căruia l-a învinuit că, manifestă în privința

ei prea mare interes. În conflict s-au implicat Chetrari Petru, Victor și Andrei care

i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului. La momentul

când au mers în ospeție i-a dat telefonul său mobil copilului Marinei Pînzari,

pentru a se juca. Ulterior, în timpul conflictului a luat telefonul mobil de la copil

și a decis să plece, însă Pînzari Marina a observat acest lucru, comunicându-le

celor prezenți despre acest fapt. Tot atunci Chetrari Petru, Victor și Andrei au

6

început să-i aplice lovituri peste diferite părți ale corpului. În timpul acesta o

persoană alias ,,Nanu” i-a luat telefonul mobil din buzunarul scurtei și l-a

transmis lui Pînzari Marina care la rândul său l-a transmis copilului. El a luat

telefonul de la copil, lucru care a fost observat de Pînzari Marina, care le-a cerut

prietenilor săi să-l i-a înapoi. În timp ce prietenii lui Pînzari Marina îi aplicau

lovituri, ultima i-a luat din nou telefonul mobil, refuzând să-l întoarcă”.

Totodată, partea vătămată a mai indicat că, ”la momentul când a luat telefonul

mobil și a încercat să părăsească locuința, Chetrari Petru i-a îngrădit calea și nu

i-a permis să iasă din casă. Pe lângă telefonul mobil i-au fost sustrași bani în

sumă de aproximativ 200 lei”.

S-a apreciat că aceste declarații coroborează cu alte probe administrate în

cauza dedusă judecății, precum declarațiile martorului Prisacari Ion (f.d.68-70,

Vol.1), care la rândul său coroborează cu declarațiile depuse în fața organului de

urmărire penală în cadrul acțiunii procesuale de confruntare, la care a participat

și Chetrari Petru, din 24.05.2019 (f.d.40-41, Vol.1).

La fel, instanța de apel a reiterat faptul că pentru existența laturii obiective

a infracțiunii de jaf, acesta din urmă urmează să fie comisă în mod deschis, ceea

ce s-a dovedit în speță, în situația în care bunul sustras a avut loc în prezența

părții vătămate, care a fost deposedat în mod deschis de telefonul mobil, fiindu-

i smuls din mână de către Pînzari Marina, în timp ce era lovit de către Chetrari

Petru.

S-a menționat că dovadă a faptului că jaful a fost săvârșit cu aplicarea

violenței servesc declarațiile părții vătămate Isac Pavel, coroborate cu depozițiile

martorului Prisacari Ion, cât și cu raportul de constatare nr.201929P0156 din

19.03.2019 (f.d.16).

Instanța de apel a concluzionat că aceste probe, cercetate în ansamblu

denotă vădit că Pînzari Marina și Chetrari Petru, de comun acord, au urmărit

scopul de deposedare ilegală, în formă deschisă, a lui Isac Pavel de telefon mobil

și banii în sumă de 100 lei.

În temeiul raportului de constatare nr. 201929P0156 din 19.03.2019 (f.d.16,

Vol.1) s-a constatat că violența aplicată asupra lui Isac Pavel este apreciată ca

fiind nepericuloasă pentru viață sau sănătate. Raționamentul dedus a fost

întemeiat inclusiv în raport cu dispozițiile statuate la pct. 5 al Hotărârii Plenului

Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, cu privire la practica judiciară

în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, unde

Curtea a statuat că, drept violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea

persoanei (art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal) se consideră vătămări neînsemnate.

Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatei Pînzari Marina, potrivit

cărora pledează nevinovată, nu-și găsesc confirmate, fiind combătute de

declarațiile părții vătămate Isac Pavel în coroborare cu declarațiile martorului

Prisacari Ion și celelalte probe menționate în sensul probării săvârșirii

infracțiunii de jaf de către inculpații Chetrari Petru și Pînzari Marina.

7

Explicațiile lui Pînzari Marina din 12.04.2019 (f.d.24), s-au considerat

nedovedite în mod corespunzător în partea în care aceasta menționează că, în

timpul conflictului au ieșit afară, solicitând celor care îl băteau pe Pavel să aibă

grijă ca să nu-i strice telefonul. După aceasta a indicat că Pavel nu a intrat în casă,

ci a plecat într-o direcție necunoscută. Ulterior, menționează că peste ceva timp

a observat telefonul mobil a lui Pavel la feciorul ei Pînzari Vladimir, însă nu știe

cum a ajuns și cine i l-a dat nu cunoaște, dar nici nu l-a întrebat.

Partea vătămată Isac Pavel, cât și martorul Prisacari Ion, au menționat că

conflictul s-a petrecut în casa lui Bujor Andrei. Tot aceștia au indicat că de

telefonul mobil de model Samsung și suma de 100 lei Isac Pavel a fost deposedat

de către Pînzari Marina, cu ajutorul lui Chetrari Petru, unde ultimul îl lovea și i-

a îngrădit calea spre ieșire din casă până la momentul când i-au fost sustrase

bunurile.

Pledând nevinovat, Chetrari Petru a negat faptul că ar fi sustras de la Isac

Pavel telefonul mobil și suma de 100 lei. Într-o manieră asemănătoare

declarațiilor inculpatei Pînzari Marina, susținând că este nevinovat motivând

prin faptul că nu ține minte circumstanțe privitoare la sustragerea bunurilor de

la Isac Pavel, deoarece era în stare de ebrietate.

Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatului Chetrari Petru denotă

o relatare succesivă a circumstanțelor care au avut loc în seara zilei de 15.03.2019,

însă fără a relata complet împrejurările care au avut loc în timpul conflictului cu

Isac Pavel. Inculpatul s-a limitat să declare doar că ”în timpul conflictului i-a

aplicat o lovitură lui Isac Pavel. În timpul acesta a venit Prisacari Ion, care s-a

implicat în conflict și l-a scos pe Isac Pavel afară. După ce Isac Pavel a fost scos

afară ultimul nu s-a mai întors”. Însă, după cum a fost desfășurat mai sus, din

conținutul declarațiilor părții vătămate Isac Pavel în coroborare cu declarațiile

martorului Prisacari Ion reiese că Isac Pavel a fost deposedat de telefon și suma

de 100 lei de către Pînzari Marina, cu ajutorul lui Chetrari Petru, unde ultimul îl

lovea și i-a îngrădit calea spre ieșire din casă până la momentul când i-au fost

sustrase bunurile.

Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de jaf instanța de apel a reținut

că din declarațiile părții vătămate Isac Pavel, coroborate la declarațiile

martorului Prisacari Ion, se conchide că acțiunile inculpaților Chetrari Petru și

Pînzari Marina erau deliberate, conștientizate, urmărind scopul deposedării

ilegale a lui Isac Pavel de telefonul mobil de model Samsung J6+ și bani în sumă

de 100 lei. S-a constatat că acțiunile violente a lui Chetrari Petru asupra lui Isac

Pavel au încetat odată ce ultimul a fost deposedat de către Pînzari Marina de

bunurile menționate. În împrejurările în care s-a dovedit existența laturii

obiective a infracțiunii de jaf prin acțiunile inculpatei Pînzari Marina, instanța de

apel a stabilit că acestea au fost realizate cu intenție directă.

Referitor la subiectul faptei infracționale analizate instanța de apel a

constatat că la momentul comiterii infracțiunii Chetrari Petru avea vârsta de 23

8

ani, fiind născut la xxxxxx, iar Pînzari Marina avea vârsta de 32 ani, fiind născută

la xxxxxxxx.

Instanța de apel a concluzionat, rezumând totalitatea circumstanțelor

privind descrierea faptelor infracționale, că fapta infracțională de jaf, a fost

comisă anume de către inculpații Chetrari Petru și Pînzari Marina. Vina

inculpaților găsindu-și confirmare deplină, fiind întrunite toate elementele

constitutive ale infracțiunii incriminate în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod

penal.

Instanța de apel a respins alegațiile avocatului Olșanski Alexandr, în

interesele inculpatului Chetrari Petru, care obiectează împotriva declarațiilor

părții vătămate Isac Pavel și martorului Prisacari Ion, cât și împotriva

procesului-verbal de confruntare din 24.03.2019, apreciindu-le ca fiind

declarative. Menționând că obiecțiile apelantului se limitează la simpla invocare,

fără a arăta motivele de neadmitere a acestor probe.

Privitor la neaudierea de către prima instanță, în calitate de martori, a lui

Aliona Chetrari, Bujor Andrei și Nevoia Victor, instanța de apel a remarcat că

părții apărării i-a fost respectat dreptul de a solicita audierea acestor persoane,

de a asigura prezența lor în ședința instanței de fond pentru a fi audiați în calitate

de martori ai apărării.

S-a reținut că în ședința de judecată a primei instanțe din 17.12.2020 partea

apărării a solicitat audierea în ședință a lui Nevoia Victor, demersul fiind admis

de către instanță. Ulterior, în ședința din 15.01.2021, partea apărării nu a asigurat

prezența în ședință a acestui martor, motivând pe faptul că martorul Nevoia

Victor cunoaște despre ședință, însă nu s-a prezentat din motive necunoscute.

Astfel, în ședința primei instanțe s-a dispus continuarea examinării cauzei cu

trecere la etapa cercetării probelor din dosar. Atare împrejurări s-a considerat că

denotă faptul că instanța nu a îngrădit dreptul părților de a prezenta în ședință

martori, urmând ca partea apărării de sine stătător să asigure prezența acestora.

Imposibilitatea părții apărării de a aduce în ședință martorul Nevoia Victor nu

poate fi pusă în sarcina instanței.

Instanța de apel a mai menționat că nu se observă înaintarea de către partea

apărării a demersurilor privitoare la audierea în calitate de martori a lui Bujor

Andrei și Aliona Chetrari și că nu se constată careva divergențe privitor la suma

bănească sustrasă de la Isac Pavel. Or, ultimul înaintând acțiune civilă, asupra

căreia s-a expus la depunerea declarațiilor în fața instanței de judecată,

finalmente a indicat suma de 100 lei ce constituie suma de bani sustrasă.

În același sens, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Nelea Suveică

în interesele inculpatei Pînzari Marina, fiind reiterat că instanța de judecată a

acordat părților posibilitatea de a prezenta în ședință probe, inclusiv audierea

martorului Bujor Andrei iar neprezentarea martorului apărării în ședință, ceea

ce a zădărnicit audierea lui, nu poate fi pusă în sarcina instanței de judecată.

9

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpaților Chetrari Petru și Pînzari

Marina, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f)

Cod penal, prin prisma prevederilor art. 7, art. 61 și art. 75 Cod penal, instanța

de apel a reținut că, norma de incriminare a infracțiunii de jaf în baza art.187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani

cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale. În

conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal, se califică ca fiind o

infracțiune gravă. La locul de trai inculpații Pînzari Marina și Chetrari Pavel se

caracterizează negativ, Chetrari Pavel anterior a fost condamnat. Astfel, ținând

cont de pericolul social al faptei comise, de împrejurările cauzei, de persoana

inculpaților, nerecuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, ținând cont de

principiile care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, a aplicat

inculpaților Pînzari Marina și Chetrari Petru pedeapsa închisorii, această

pedeapsă fiind legală și echitabilă.

La stabilirea mărimii pedepsei în privința lui Chetrari Petru, instanța de

judecată a dat deplină eficiență circumstanțelor potrivit cărora Chetrari Petru a

fost condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul central) din 30.12.2020,

corect aplicând art. 84 alin. (4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe

un termen de 6 ani și 6 luni, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Privitor la inculpata Pînzari Marina, instanța de judecată a reținut că, la

stabilirea pedepsei s-a ținut cont de pericolul social al faptei comise, de

circumstanțele atenuante și agravante, de scopul pedepsei penale, anume,

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatei, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatei, cât și a altor persoane, în

urma cărora a conchis de a-i numi pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani,

fără amendă.

Instanța de apel a stabilit că la caz, prima instanță a statuat că, deși inculpata

Pînzari Marina vina nu a recunoscut-o și nu a recuperat prejudiciul material

cauzat părții vătămate, totuși anterior nu a fost condamnată, are la întreținere

doi copii minori pe care îi crește de una singură. Astfel, a considerat că nu este

rațional ca inculpata să execute pedeapsa privativă de libertate, or, ultima nu

prezintă un pericol social sporit, iar scopul corectării și reeducării inculpatei

poate fi atins și fără izolarea ei de societate, dispunând suspendarea condiționată

a pedepsei cu instituirea unui termen de probă de 5 ani.

Asupra celor relatate, instanța de apel a atestat o justă individualizare a

pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în privința inculpatei

Pînzari Marina, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă

de probă de 5 ani.

Colegiul penal a respins alegațiile apelului declarat de acuzator, prin care

invocă blândețea pedepsei, or, prima instanță a ținut cont de criteriile

individualizării pedepsei. Deși acuzatorul motivează că anterior inculpat Pînzari

10

Marina a fost judecată, totuși în baza sentinței Judecătoriei Soroca din 09.06.2016

s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Pînzari Marina pe motivul

împăcării părților.

Astfel, ținând cont de dispozițiile art. 391 Cod de procedură penală, în

raport cu prevederile art. 332 Cod de procedură penală, instanța de apel a stabilit

că judecarea anterioară a lui Pînzari Marina, la care se face referire în apelul

declarat de procuror, nu constituie o condamnare, or, sentința Judecătoriei

Soroca din 09.06.2016 este o sentință de încetare a procesului penal, nu de

condamnare.

Constatându-se săvârșirea unei noi infracțiuni, dedusă judecății în prezenta

cauză, s-a considerat a fi inechitabilă punerea inculpatei Pînzari Marina spre

executarea pedepsei cu închisoare. Or, aceasta anterior nu a avut tangență cu

instituirea în privința sa a unei pedepse privative de libertate. Mai mult ca atât,

nu există un precedent de aplicare în privința sa a instituției suspendării

condiționate a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal.

Sanduleac Diana în numele inculpatei Pînzari Marina și avocatul Palade Rodica

în numele inculpatului Chetrari Petru.

5.1 Avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatei invocând incidența

dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, fără a specifica nemijlocit temeiul

de recurs, solicită casarea totală a deciziei din 08.06.2021 și a sentinței din

29.01.2021, cu emiterea unei hotărâri de achitare a inculpatei Pînzari Marina, din

motivul că nu a comis fapta încriminată.

În motivarea celor solicitate a indicat că nici pe parcursul urmăririi penale,

nici în cadrul judecării cauzei în fond cât și în cadrul judecării dosarului dat în

apel, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatei, Pînzari Marina în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Menționează că însăși partea vătămată Isac Pavel în plângerea depusă

indică că a fost bătut de trei persoane de gen masculin, de Pînzari Marina nu

indică nimic, același lucru este indicat și în cererea depusă de partea vătămată la

19.03.2019.

Subliniază că conform materialelor dosarului telefonul mobil a fost vândut

de către Chetrari Petru și nu de către Pînzari Marina și din declarațiile inițiale a

părții vătămate Isac Petru reiese că pe el l-au bătut trei persoane și indică la

Chetrari Petru, Victor și Andrei și care din buzunarul scurtei i-au sustras

telefonul mobil și 200 lei.

Consideră că învinuirea adusă inculpatei Pînzari Marina este bazată pe

presupuneri, nefiind una clară și precisă, fără a fi bazată pe probe pertinente și

concludente care ar demonstra vinovăția ultimei.

5.2 Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului invocând incidența pct. 6, 8

a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei

cu emiterea unei hotărâri de achitare a inculpatului Chetrari Petru de învinuirile

11

aduse în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

În motivarea recursului declarat a invocat dezacordul cu soluția instanței

de apel, referitor la stabilirea vinovăției inculpatului în baza art.187 alin. (2) lit.

b), e), f) Cod penal.

Apărătorul consideră sentința precum și decizia instanței de apel, sunt

lipsite de caracter obiectiv și argumentare în ce privește constatarea cu

certitudine a faptelor comise de inculpat, fără a ține cont de declarațiile acestuia

și nemijlocit de procesul-verbal de confruntare din 24.05.2019 dintre bănuitul

Chetrari Petru și martorul Prisacari Ion.

secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi

Sergiu, care apreciază recursul drept vădit neîntemeiat și solicită a fi declarat

inadmisibil.

penal lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, din următoarele

considerente.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil,

cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este

întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea

atacată este legală, întemeiată și motivată.

În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În

sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Din sumarul recursurilor ordinare înaintate, Colegiul penal lărgit constată

că avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatei, prin recursul declarat, fără a

invoca vreun temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin.(1) art. 427 Cod

de procedură penală, iar avocatul Palade Rodica în numele inculpatului,

invocând incidența pct. 6, 8 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, au solicitat achitarea inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina de

învinuirile aduse în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, întrucât în opinia

acestora instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în speța

dată.

Astfel, analizând conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit

constată că apărarea critică modalitatea de apreciere a probelor de către

instanțele de fond, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a

probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs

reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu constituie temei de casare

12

prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs nu

analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit reieșind din criticile apărătorilor

invocate în recursuri sub aspectul vizat mai sus, reține că acestea se referă în

mare parte la chestiunea de reținere în acțiunile inculpaților Chetrari Petru și

Pînzari Marina a componentelor laturii obiective și laturii subiective.

Critica avocatului Sanduleac Diana, se referă în mare parte aspectului de

neimplicare a inculpatei Pînzari Marina în conflictul iscat dintre Chetrari Petru

și partea vătămată Isac Pavel și netemeinicia acuzațiilor de sustragere a

bunurilor de la acesta. Sus același aspect, în fapt, critică hotărârile instanțelor

inferioare și avocatul Palade Rodica, invocând că inculpatul Chetrari Petru nu

poartă nici o vină, iar acuzațiile aduse sunt întemeiate doar pe presupuneri.

Asupra criticilor invocate, instanța de recurs constată, că potrivit cererilor

de recurs, apărarea semnalează erorile de drept prin prisma cazului de casare

stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume nu au fost

întrunite elementele infracțiunii și pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motiv din care recursurile

declarate sunt examinate sub aceste aspecte.

Așadar, cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care de fapt este semnalat în speță de

către ambii recurenți, Colegiul penal lărgit menționează că acest temei pentru

recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde

elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost

stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu argumentele

expuse de apărătorii inculpaților, Pînzari Marina și Chetrari Petru, prin prisma

temeiului pentru recurs semnalat, Colegiul consideră că, în prezenta speță

criticile ultimilor sânt nefondate, deoarece instanța de apel justificat a ajuns la

concluzia de menținere a sentinței, în latura penală, fără modificări, pronunțând

o hotărâre nouă doar în partea acțiunii civile cu privire la încasarea prejudiciului

moral. Instanța de apel sesizată în modul stabilit de lege a analizat suplimentar

materialul probator, apreciind drept juste constatările primei instanțe în latura

penală, reconfirmând, în temeiul prevederilor legale și a probelor analizate și

cercetate suplimentar în ședința de judecată, starea de fapt expusă în actul de

sesizare a instanței, în drept încadrând faptele inculpaților Chetrari Petru și

Pînzari Marina după elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, potrivit indicilor calificativi: jaf, adică sustragerea

13

deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu amenințarea

și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate și cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel judecând apelurile declarate

în speța dată, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

a examinat complet și obiectiv probele administrate în prezenta cauză,

verificându-le sub aspectul pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării

reciproce, atât pe cele obținute în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul

cercetării în prima instanță, atât ale acuzării cât și ale apărării, stabilind aspectele

de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția

inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina de săvârșirea infracțiunii de jaf.

Reieșind din partea motivată a deciziei atacate, Colegiul atestă că, instanța

de apel în urma verificării cumulului de probe a concluzionat despre existența

în acțiunile inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina a elementelor

infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după indicii

calificativi, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două

persoane, cu amenințarea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

În opinia Colegiului penal lărgit, în speța deferită judecării, instanța de apel

a avut suficiente temeiuri de a constata că, inculpații au săvârșit fapta imputată,

iar acțiunile inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina erau deliberate,

conștientizate, urmărind scopul deposedării ilegale a lui Isac Pavel de telefonul

mobil de model Samsung J6+ și bani în sumă de 100 lei, prin amenințarea și

aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea părții vătămate,

învederând cumulul de probe administrate și analizate în hotărârea adoptată,

menționate și în pct. 4.1 al prezentei decizii, din care motiv instanța de recurs nu

se va îndepărta de la aceste concluzii, ținând cont de jurisprudența CțEDO,

potrivit căreia în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs

eventual, o curte de casație poate în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției instanței inferioare (hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei,

Heile contra Finlandei).

În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că instanța de apel

a considerat vinovăția inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina ca fiind

dovedită prin mijloacele de probe administrate la examinarea cauzei,

consemnate la rândul său în procesul-verbal al ședinței de judecată.

În viziunea recurenților, instanța de apel nu a dat aprecierea cuvenită

probelor administrate la judecarea cazului, însă autorii recursurilor nu indică

concret care ar fi eroarea admisă de către instanță la elucidarea probelor, în ce

constă aplicarea eronată a normelor materiale, procedurale cât și internaționale,

în ce constă divergența declarațiilor părții vătămate, martorilor, prin ce se

14

manifestă expunerea denaturată a faptelor constatate de către instanțele de

judecată. De asemenea ambii apărători în recursurile înaintate au concluzionat

că, în virtutea probatoriului administrat inculpații nu au avut intenția și nici nu

au comis vreo infracțiune.

În sensul criticilor aduse, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată

în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a

judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă

se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele,

complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după

pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în

ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic

inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Ținând cont de cele expuse mai sus se constată, că în cauză există o

concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de

instanța de apel în privința inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina, nefiind

identificată de instanța de recurs vreo eroare gravă de fapt, ce ar putea servi

drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, prin prisma temeiurilor

de casare invocate și semnalate de către recurenți și prevăzute la pct. 6), 8) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, iar motivele esențiale expuse, au primit

aprecierea instanței de apel în contextul prevederilor art. 8, art. 6 CEDO, astfel

invocările privind faptul că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, sunt neîntemeiate.

Implicit, analizând argumentele recursurilor declarate în coraport cu partea

descriptivă a decizie instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că avocații

în recursurile ordinare declarate reiterează aceleași argumente invocate în apel,

asupra cărora instanța de apel s-a expus în mod clar și concis. Motivele invocate

au constituit deja obiect de examinare în instanța apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens (pct. 4.1 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor

și circumstanțelor cauzei penale de referință care au fost puse la baza sentinței

de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

Totodată, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum

propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond

și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei

de casare în recursurile ordinare este lipsită de suport legal.

15

Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile,

le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO,

care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile,

acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare

argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea

noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că nu a fost

constatată prezența în speța examinată a careva erori, ce ar servi drept temei de

implicare în sensul casării deciziei contestate prin prisma celor invocate de către

apărătorii, astfel că recursurile declarate în numele inculpaților, sunt

neîntemeiate și urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Sanduleac Diana în numele inculpatei Pînzari Marina și de către avocatul Palade

Rodica în numele inculpatului Chetrari Petru, împotriva deciziei Colegiului

judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2021, în cauza penală în privința

lui Chetrari Petru xxxxx și Pînzari Marina xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 21 aprilie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

16