1ra-1849/2022 — Art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul central) din 29 ianuarie 2021, Chetrari Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi, condamnat la pedeapsa penală de 5 (cinci) ani 6 (șase) luni închisoare, fără amendă. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepsei aplicate și neexecutate prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul central) din 30 decembrie 2020, lui Chetrari Petru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 (șase) ani 6 (șase) luni închisoare, fără amendă, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Pînzari Marina a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi, a fost condamnată la pedeapsa penală sub formă de 5 (cinci) ani închisoare, fără amendă. În temeiul art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de către Pînzari Marina pe un termen de probă de 5 (cinci) ani, cu instituirea obligației să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și să repare daunele cauzate părții vătămate Isac Pavel în termen de 12 luni de la definitivarea sentinței. A fost admisă parțial acțiunea civilă, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Pînzari Marina și Chetrari Petru în beneficiul lui Isac Pavel prejudiciul material în mărime de 3700,00 (trei mii șapte sute) lei și prejudiciul moral în mărime de 2000,00 (două mii) lei. 1 A fost încasat în mod solidar de la Pînzari Marina și Chetrari Petru în beneficiul lui Isac Pavel cheltuielile pentru asistența juridică acordată în mărime de 5000,00 (cinci mii) lei.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță a reținut că Chetrari Petru, la 15.03.2019, în jurul orelor 23:00, intenționat, având scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, după ce a servit băuturi alcoolice împreună cu Pînzari Marina, Nevoia Victor, Isac Pavel și Bujor Andrei, în casa de locuit a ultimului, situată în s. Xxxxx r-l Soroca, a inițiat un conflict cu cet. Isac Pavel în procesul căruia i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței și a corpului, după care împreună și de comun acord cu Pînzari Marina, i-au luat din mână telefonul mobil de model ,, Samsung Galaxy J6+ Blake” cu IMEI-iul: xxxxxxxxxxxxx și bani în sumă de 100 lei, cauzându-i astfel părții vătămate daune în proporții considerabile. Conform raportului de constatare medico-legală nr. 201929P0156 din 19.03.2019 la examinarea medico-legală a cet. Isac Pavel, a. n. xxxx, se determină excoriații pe nas și temporal pe dreapta echimoze la nivelul ambilor obraji cu trecere pe mandibulă bilateral, care s-au produs prin mecanism de lovire și fricțiune cu obiect contondent, pot data din 15.03.2019 și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Prima instanță, în fapt, a mai constatat că, Pînzari Marina, la 15.03.2019, în jurul orelor 23:00, intenționat, având scopul sustragerii în mod deschis a bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, după ce a servit băuturi alcoolice împreună cu Chetrari Petru, Nevoia Victor, Isac Pavel și Bujor Andrei, în casa de locuit a ultimului, situată în s. Xxxxx r-l Soroca, a inițiat un conflict cu cet. Isac Pavel, în procesul căruia ultimii i-au aplicat acestuia multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței și a corpului, după care împreună și de comun acord cu Chetrari Petru, i-au luat din mână telefonul mobil de model ,, Samsung Galaxy J6+ Blake” cu IMEI-iul: xxxxxxxxxxxxxx și bani în sumă de 100 lei, cauzându-i astfel părții vătămate daune în proporții considerabile. Conform raportului de constatare medico-legală nr. 201929P0156 din 19.03.2019 la examinarea medico-legală a cet. Isac Pavel, a. n. xxxx, se determină excoriații pe nas și temporal pe dreapta echimoze la nivelul ambilor obraji cu trecere pe mandibulă bilateral, care s-au produs prin mecanism de lovire și fricțiune cu obiect contondent, pot data din 15.03.2019 și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.187 2 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după indicii calificativi: jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu amenințarea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Soroca, Tatiana Andronic, de către avocatul Olșanski Alexandr în interesele inculpatului Chetrari Petru și de către avocatul Nelea Suveică în interesele inculpatei Pînzari Marina. 3.1 Prin apelul declarat, procurorul a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata Pînzari Marina să fie recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și în baza acestei legi, să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, fără amendă. Consideră că, prin sentința adoptată, prima instanță a numit o pedeapsă prea blândă inculpatei Pînzari Marina, aplicând prevederile art. 90 Cod penal. Notează că, la aplicarea pedepsei inculpatei Pînzari Marina, instanța de judecată nu a reținut careva circumstanțe atenuante sau circumstanțe agravante, totodată menționând faptul că, la locul de trai se caracterizează negativ, nu a recunoscut vina și nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune. Obiectează în privința faptului că instanța a constatat necondamnarea anterioară a inculpatei Pînzari Marina, or, de fapt aceasta nu este la prima abatere de la legea penală. Notează că, anterior ultima a comis o infracțiune de sustragere pe ascuns a bunurilor din avutul proprietarului, iar prin sentința Judecătoriei Soroca din 09 iunie 2016 procesul penal de acuzare a fost încetat pe motivul împăcării părților. Astfel, consideră că inculpata urma să-și facă concluziile cuvenite și să stea pe calea corijării, însă a comis din nou o infracțiune de sustragere din avutul proprietarului deja în mod deschis. Este de părere că, în cazul în care inculpata Pînzari Marina va fi condamnată la pedeapsa cu închisoare, ultima va simți efectul legii penale, având suficient timp de a-și revedea comportamentul său deviant și de a sta pe calea corijării. Consideră că, ținând cont de personalitatea inculpatei Pînzari Marina, care la locul de trai se caracterizează negativ, nu este angajată în câmpul muncii, nu a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, nu s-a căit de cele comise, aplicarea unei pedepse cu închisoarea ar fi una echitabilă și va preveni comiterea de noi infracțiuni. 3.2 Prin apelul declarat, avocatul Olșanski Alexandr în interesele inculpatului Chetrari Petru a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare a inculpatului Chetrari Petru, deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Obiectează împotriva declarațiilor martorului Prisacari Ion, apreciindu-le ca fiind neconsecutive, divergente, care trezesc dubii. 3 Notează că în ședința de judecată nu au fost audiați în calitate de martori Aliona Chetrari, Bujor Andrei și Nevoia Victor, a căror declarații pot fi decisive pentru justa soluționare a cauzei. În context, obiectează că acuzarea nu a solicitat audierea acestor persoane. Menționează că de la partea vătămată din mână nimeni n-a luat telefonul, Pînzari Marina nu a luat nici banii, nici cartela, iar Prisacari Ion a relatat incorect circumstanțele pe caz. Este de părere că vina inculpatului în crima imputată nu se probează prin declarațiile martorului Ivanov Lucia și prin procesul-verbal de confruntare din 24.03.2019, unde Chetrari Petru a comunicat că nu-și amintește evenimentele din 15.03.2019, căci era foarte beat. Invocă existența divergențelor între declarațiile părții vătămate și cele depuse de către martorul Prisacari Ion, or, martorul a indicat în privința sumei de 100 lei, dar Isac Pavel insistă pe suma de 200 lei. Consideră că din probele examinate în ședință s-a constatat că Chetrari Petru se afla în stare de ebrietate, însă la el lipsea scopul sustragerii bunurilor de la Isac, ultimul a fost lovit, dar nicidecum nu pentru a obține bunurile. 3.3 Prin apelul declarat, avocatul Nelea Suveică în interesele inculpatului Pînzari Marina, a solicitat casarea integrală a sentinței de condamnare și emiterea unei decizii de achitare a inculpatei, pe motiv că vinovăția nu a fost dovedită prin probe concludente și pertinente. Obiectează în privința ne audierii în calitate de martor a lui Bujor Andrei, care este proprietarul casei unde s-a petrecut evenimentul. Este de părere că organul de urmărire penală, cât și instanța de judecată, nu au elucidat faptul cum de telefonul mobil al părții vătămate Isac Pavel a ajuns la Chetrari Petru. În același context, consideră dubioase declarațiile părții vătămate Isac Pavel.

Prin decizia Colegiului Judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2021 au fost admise, din alte motive decât cele invocate, apelurile procurorului în Procuratura raionului Soroca, Tatiana Andronic, avocatului Olșanski Alexandr în interesele inculpatului Chetrari Petru, avocatului Suveică Nelea în interesele inculpatei Pînzari Mariana, casată parțial sentința Judecătoriei Soroca (sediul central) din 29 ianuarie 2021, în latura acțiunii civile cu privire la încasarea prejudiciului moral, rejudecată cauza cu dispunerea încasării de la Pînzari Marina și de la Chetrari Petru în beneficiul lui Isac Pavel prejudiciul moral a câte 1000 (una mie) lei. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute fără modificări. 4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat că în baza probelor acumulate în cadrul urmăririi penale, examinate și apreciate de către prima instanță, suplimentar apreciate de către instanța de apel prin o verificare multilaterală de fapt și de drept a circumstanțelor cauzei și a sentinței adoptate pe caz, s-a conchis că, prima instanță întemeiat și legal a ajuns la concluzia privind confirmarea 4 vinovăției lui Chetrari Petru și a lui Pînzari Marina la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), c), f) Cod penal, după indicii calificativi: jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu amenințarea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Instanța de apel a menționat că vina inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, și-a găsit confirmare prin declarațiile părții vătămate Isac Pavel, prin declarațiile martorilor Prisacari Ion și Ivanov Lucia, cât și prin documentele și procesele-verbale ale acțiunilor procesuale: plângere (denunț) din 15.04.2019, prin care Isac Pavel solicită să fie luate măsuri cu Chetrari Petru, Victor și Andrei care la data de 15.03.2019 l-au bătut, după care în mod deschis i-au sustras din buzunarele scurtei telefonul mobil și bani în sumă de 200 lei (f.d.4); cerere din 19.03.2019, adresată organului de poliție din cadrul IP Soroca, prin care Isac Pavel solicită să fie luate măsuri conform legislației în vigoare cu cetățeanul pe nume Petrea și încă două persoane necunoscute, care la data de 15.03.2019, în satul Xxxxxx, r-l Soroca, în gospodăria unuia dintre ei a fost bătut și i-a fost luat telefonul mobil de model Samsung J6+ și două sute de lei din buzunar (f.d.8); explicațiile cet. Isac Pavel (f.d.13); explicații suplimentare din 11.04.2019 a lui Isac Pavel (f.d.8); raport de constatare nr.201929P0156 din 19.03.2019 (f.d.16); anexa la contractul de furnizare servicii de comunicații electronice accesibile publicului, potrivit căruia Pavel Isac a procurat cu achitare în rate telefonul mobil Samsung Galaxy J6+Blanc (f.d.17); explicațiile cet. Pînzari Marina din 12.04.2019 (f.d.24); proces-verbal de audiere a părții vătămate Isac Pavel din 23.04.2019 (f.d.29); proces-verbal de audiere suplimentară a părții vătămate Isac Pavel din 11.06.2019 (f.d.30); proces-verbal de confruntare din 24.05.2019, prin care s-a consemnat declarațiile participanților la confruntare, bănuitul Chetrari Petru și martorul Prisacari Ion (f.d.40-41); proces-verbal de confruntare din 24.05.2019, la confruntare au participat bănuita Pînzari Marina și martorul Prisacari Ion (f.d.42); declarațiile părții vătămate Isac Pavel date în ședința instanței de fond din 29.10.2019 (f.d.191-195); declarațiile martorului Ivanova Lucia date în ședința instanței de fond din 29.10.2019 (f.d.197-198); declarațiile martorului Prisacari Ion în ședința instanței de fond din 15.01.2020 (f.d.68-70); declarațiile inculpatului Chetrari Petru date în ședința instanței de fond din 15.01.2021 (f.d.71-74). Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art.187 Cod penal s- a relatat că, conform plângerii (denunț) din 15.04.2019 (f.d.4, Vol.1) și cererii din 19.03.2019 (f.d.8, Vol.1), depuse de către Isac Pavel, s-a reclamat sustragerea deschisă a telefonului mobil de model Samsung J6+ și suma de 200 lei, din buzunarele scurtei. În ședința instanței de fond, Isac Pavel a susținut pretenția materială sub formă de prejudiciu material inclusiv în sumă de 100 lei, ce constituie suma de bani sustrasă. Anexa la contractul de furnizare servicii de 5 comunicații electronice de către compania Orange (f.d.17, Vol.1), denotă că Isac Pavel a procurat în rate, la 17.02.2019, telefon mobil de model ”Samsung Galaxy J6+”, cu IMEI-ul: xxxxxxxxxxxx, la preț de 3600 lei. La fel, declarațiile martorului Prisacari Ion arată că Isac Pavel a fost deposedat de telefon mobil și de suma bănească în mărime de 100 lei. Totodată, partea vătămată Isac Pavel a susținut că asupra lui a fost aplicată violența fizică, manifestată prin lovituri peste diferite părți ale corpului, aplicate de către Chetrari Petru, Victor și Andrei. La fel, și martorul Prisacari Ion, fiind audiat în ședința instanței de fond, a menționat că, Chetrari Petru și Bujor Andrei l-au întrebat pe Isac Pavel de ce s-a stăpânit de piciorul lui Pînzari Marina, după care i-au aplicat mai multe lovituri cu pumnii peste diferite părți ale corpului. A fost reținut și raportul de constatare nr.201929P0156 din 19.03.2019 (f.d.16, Vol.1) potrivit căruia s-a stabilit că la examinarea medico-legală a cet. Isac Pavel, anul nașterii xxxx s-a determinat excoriații pe nas și temporal pe dreapta echimoze la nivelul ambilor obraji cu trecere pe mandibulă bilateral, care s-au produs prin mecanism de lovire și fricțiune cu obiect contondent, pot data din 15.03.2019 și se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Concluziile raportului în cauză dovedesc urme de violență la Isac Pavel, fapt care coroborează cu cele declarate de partea vătămată și de către martorul Prisacari Ion. Instanța de apel a menționat că însăși inculpatul Chetrari Petru nu neagă faptul că a aplicat violența fizică asupra părții vătămate Isac Pavel, or, în cadrul audierii în ședința instanței de fond a menționat că la un moment dat între ei s- a iscat un conflict ... în timpul conflictului i-a aplicat o lovitură lui Isac Pavel (f.d.191-195, Vol.1). S-a stabilit că obiectul infracțiunii din speță, săvârșită în împrejurările constatate de către prima instanță, îl reprezintă telefonul mobil de model Samsung Galaxy J6+Blake, bani în sumă de 100 lei, cât și corpul părții vătămate Isac Pavel, care a suferit vătămări corporale neînsemnate. Privitor la caracterul daunelor suportate, instanța de apel a stabilit că valoarea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată le atribuie caracter considerabil. Instanța de apel a notat că în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de jaf, astfel că în acest sens, au fost reținute declarațiile părții vătămate Isac Pavel care a menționat că, ”în timp ce stăteau la masă Pînzari Marina a inițiat un conflict în cadrul căruia l-a învinuit că, manifestă în privința ei prea mare interes. În conflict s-au implicat Chetrari Petru, Victor și Andrei care i-au aplicat mai multe lovituri peste diferite părți ale corpului. La momentul când au mers în ospeție i-a dat telefonul său mobil copilului Marinei Pînzari, pentru a se juca. Ulterior, în timpul conflictului a luat telefonul mobil de la copil și a decis să plece, însă Pînzari Marina a observat acest lucru, comunicându-le celor prezenți despre acest fapt. Tot atunci Chetrari Petru, Victor și Andrei au 6 început să-i aplice lovituri peste diferite părți ale corpului. În timpul acesta o persoană alias ,,Nanu” i-a luat telefonul mobil din buzunarul scurtei și l-a transmis lui Pînzari Marina care la rândul său l-a transmis copilului. El a luat telefonul de la copil, lucru care a fost observat de Pînzari Marina, care le-a cerut prietenilor săi să-l i-a înapoi. În timp ce prietenii lui Pînzari Marina îi aplicau lovituri, ultima i-a luat din nou telefonul mobil, refuzând să-l întoarcă”. Totodată, partea vătămată a mai indicat că, ”la momentul când a luat telefonul mobil și a încercat să părăsească locuința, Chetrari Petru i-a îngrădit calea și nu i-a permis să iasă din casă. Pe lângă telefonul mobil i-au fost sustrași bani în sumă de aproximativ 200 lei”. S-a apreciat că aceste declarații coroborează cu alte probe administrate în cauza dedusă judecății, precum declarațiile martorului Prisacari Ion (f.d.68-70, Vol.1), care la rândul său coroborează cu declarațiile depuse în fața organului de urmărire penală în cadrul acțiunii procesuale de confruntare, la care a participat și Chetrari Petru, din 24.05.2019 (f.d.40-41, Vol.1). La fel, instanța de apel a reiterat faptul că pentru existența laturii obiective a infracțiunii de jaf, acesta din urmă urmează să fie comisă în mod deschis, ceea ce s-a dovedit în speță, în situația în care bunul sustras a avut loc în prezența părții vătămate, care a fost deposedat în mod deschis de telefonul mobil, fiindu- i smuls din mână de către Pînzari Marina, în timp ce era lovit de către Chetrari Petru. S-a menționat că dovadă a faptului că jaful a fost săvârșit cu aplicarea violenței servesc declarațiile părții vătămate Isac Pavel, coroborate cu depozițiile martorului Prisacari Ion, cât și cu raportul de constatare nr.201929P0156 din 19.03.2019 (f.d.16). Instanța de apel a concluzionat că aceste probe, cercetate în ansamblu denotă vădit că Pînzari Marina și Chetrari Petru, de comun acord, au urmărit scopul de deposedare ilegală, în formă deschisă, a lui Isac Pavel de telefon mobil și banii în sumă de 100 lei. În temeiul raportului de constatare nr. 201929P0156 din 19.03.2019 (f.d.16, Vol.1) s-a constatat că violența aplicată asupra lui Isac Pavel este apreciată ca fiind nepericuloasă pentru viață sau sănătate. Raționamentul dedus a fost întemeiat inclusiv în raport cu dispozițiile statuate la pct. 5 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor nr. 23 din 28.06.2004, unde Curtea a statuat că, drept violență nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei (art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal) se consideră vătămări neînsemnate. Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatei Pînzari Marina, potrivit cărora pledează nevinovată, nu-și găsesc confirmate, fiind combătute de declarațiile părții vătămate Isac Pavel în coroborare cu declarațiile martorului Prisacari Ion și celelalte probe menționate în sensul probării săvârșirii infracțiunii de jaf de către inculpații Chetrari Petru și Pînzari Marina. 7 Explicațiile lui Pînzari Marina din 12.04.2019 (f.d.24), s-au considerat nedovedite în mod corespunzător în partea în care aceasta menționează că, în timpul conflictului au ieșit afară, solicitând celor care îl băteau pe Pavel să aibă grijă ca să nu-i strice telefonul. După aceasta a indicat că Pavel nu a intrat în casă, ci a plecat într-o direcție necunoscută. Ulterior, menționează că peste ceva timp a observat telefonul mobil a lui Pavel la feciorul ei Pînzari Vladimir, însă nu știe cum a ajuns și cine i l-a dat nu cunoaște, dar nici nu l-a întrebat. Partea vătămată Isac Pavel, cât și martorul Prisacari Ion, au menționat că conflictul s-a petrecut în casa lui Bujor Andrei. Tot aceștia au indicat că de telefonul mobil de model Samsung și suma de 100 lei Isac Pavel a fost deposedat de către Pînzari Marina, cu ajutorul lui Chetrari Petru, unde ultimul îl lovea și i- a îngrădit calea spre ieșire din casă până la momentul când i-au fost sustrase bunurile. Pledând nevinovat, Chetrari Petru a negat faptul că ar fi sustras de la Isac Pavel telefonul mobil și suma de 100 lei. Într-o manieră asemănătoare declarațiilor inculpatei Pînzari Marina, susținând că este nevinovat motivând prin faptul că nu ține minte circumstanțe privitoare la sustragerea bunurilor de la Isac Pavel, deoarece era în stare de ebrietate. Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatului Chetrari Petru denotă o relatare succesivă a circumstanțelor care au avut loc în seara zilei de 15.03.2019, însă fără a relata complet împrejurările care au avut loc în timpul conflictului cu Isac Pavel. Inculpatul s-a limitat să declare doar că ”în timpul conflictului i-a aplicat o lovitură lui Isac Pavel. În timpul acesta a venit Prisacari Ion, care s-a implicat în conflict și l-a scos pe Isac Pavel afară. După ce Isac Pavel a fost scos afară ultimul nu s-a mai întors”. Însă, după cum a fost desfășurat mai sus, din conținutul declarațiilor părții vătămate Isac Pavel în coroborare cu declarațiile martorului Prisacari Ion reiese că Isac Pavel a fost deposedat de telefon și suma de 100 lei de către Pînzari Marina, cu ajutorul lui Chetrari Petru, unde ultimul îl lovea și i-a îngrădit calea spre ieșire din casă până la momentul când i-au fost sustrase bunurile. Cu referire la latura subiectivă a infracțiunii de jaf instanța de apel a reținut că din declarațiile părții vătămate Isac Pavel, coroborate la declarațiile martorului Prisacari Ion, se conchide că acțiunile inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina erau deliberate, conștientizate, urmărind scopul deposedării ilegale a lui Isac Pavel de telefonul mobil de model Samsung J6+ și bani în sumă de 100 lei. S-a constatat că acțiunile violente a lui Chetrari Petru asupra lui Isac Pavel au încetat odată ce ultimul a fost deposedat de către Pînzari Marina de bunurile menționate. În împrejurările în care s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de jaf prin acțiunile inculpatei Pînzari Marina, instanța de apel a stabilit că acestea au fost realizate cu intenție directă. Referitor la subiectul faptei infracționale analizate instanța de apel a constatat că la momentul comiterii infracțiunii Chetrari Petru avea vârsta de 23 8 ani, fiind născut la xxxxxx, iar Pînzari Marina avea vârsta de 32 ani, fiind născută la xxxxxxxx. Instanța de apel a concluzionat, rezumând totalitatea circumstanțelor privind descrierea faptelor infracționale, că fapta infracțională de jaf, a fost comisă anume de către inculpații Chetrari Petru și Pînzari Marina. Vina inculpaților găsindu-și confirmare deplină, fiind întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Instanța de apel a respins alegațiile avocatului Olșanski Alexandr, în interesele inculpatului Chetrari Petru, care obiectează împotriva declarațiilor părții vătămate Isac Pavel și martorului Prisacari Ion, cât și împotriva procesului-verbal de confruntare din 24.03.2019, apreciindu-le ca fiind declarative. Menționând că obiecțiile apelantului se limitează la simpla invocare, fără a arăta motivele de neadmitere a acestor probe. Privitor la neaudierea de către prima instanță, în calitate de martori, a lui Aliona Chetrari, Bujor Andrei și Nevoia Victor, instanța de apel a remarcat că părții apărării i-a fost respectat dreptul de a solicita audierea acestor persoane, de a asigura prezența lor în ședința instanței de fond pentru a fi audiați în calitate de martori ai apărării. S-a reținut că în ședința de judecată a primei instanțe din 17.12.2020 partea apărării a solicitat audierea în ședință a lui Nevoia Victor, demersul fiind admis de către instanță. Ulterior, în ședința din 15.01.2021, partea apărării nu a asigurat prezența în ședință a acestui martor, motivând pe faptul că martorul Nevoia Victor cunoaște despre ședință, însă nu s-a prezentat din motive necunoscute. Astfel, în ședința primei instanțe s-a dispus continuarea examinării cauzei cu trecere la etapa cercetării probelor din dosar. Atare împrejurări s-a considerat că denotă faptul că instanța nu a îngrădit dreptul părților de a prezenta în ședință martori, urmând ca partea apărării de sine stătător să asigure prezența acestora. Imposibilitatea părții apărării de a aduce în ședință martorul Nevoia Victor nu poate fi pusă în sarcina instanței. Instanța de apel a mai menționat că nu se observă înaintarea de către partea apărării a demersurilor privitoare la audierea în calitate de martori a lui Bujor Andrei și Aliona Chetrari și că nu se constată careva divergențe privitor la suma bănească sustrasă de la Isac Pavel. Or, ultimul înaintând acțiune civilă, asupra căreia s-a expus la depunerea declarațiilor în fața instanței de judecată, finalmente a indicat suma de 100 lei ce constituie suma de bani sustrasă. În același sens, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Nelea Suveică în interesele inculpatei Pînzari Marina, fiind reiterat că instanța de judecată a acordat părților posibilitatea de a prezenta în ședință probe, inclusiv audierea martorului Bujor Andrei iar neprezentarea martorului apărării în ședință, ceea ce a zădărnicit audierea lui, nu poate fi pusă în sarcina instanței de judecată. 9 Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, prin prisma prevederilor art. 7, art. 61 și art. 75 Cod penal, instanța de apel a reținut că, norma de incriminare a infracțiunii de jaf în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unități convenționale. În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4) Cod penal, se califică ca fiind o infracțiune gravă. La locul de trai inculpații Pînzari Marina și Chetrari Pavel se caracterizează negativ, Chetrari Pavel anterior a fost condamnat. Astfel, ținând cont de pericolul social al faptei comise, de împrejurările cauzei, de persoana inculpaților, nerecuperarea prejudiciului cauzat prin infracțiune, ținând cont de principiile care urmează a sta la baza individualizării pedepsei, a aplicat inculpaților Pînzari Marina și Chetrari Petru pedeapsa închisorii, această pedeapsă fiind legală și echitabilă. La stabilirea mărimii pedepsei în privința lui Chetrari Petru, instanța de judecată a dat deplină eficiență circumstanțelor potrivit cărora Chetrari Petru a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca (sediul central) din 30.12.2020, corect aplicând art. 84 alin. (4) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa închisorii pe un termen de 6 ani și 6 luni, fără amendă, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Privitor la inculpata Pînzari Marina, instanța de judecată a reținut că, la stabilirea pedepsei s-a ținut cont de pericolul social al faptei comise, de circumstanțele atenuante și agravante, de scopul pedepsei penale, anume, restabilirea echității sociale, corectarea inculpatei, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatei, cât și a altor persoane, în urma cărora a conchis de a-i numi pedeapsa închisorii pe un termen de 5 ani, fără amendă. Instanța de apel a stabilit că la caz, prima instanță a statuat că, deși inculpata Pînzari Marina vina nu a recunoscut-o și nu a recuperat prejudiciul material cauzat părții vătămate, totuși anterior nu a fost condamnată, are la întreținere doi copii minori pe care îi crește de una singură. Astfel, a considerat că nu este rațional ca inculpata să execute pedeapsa privativă de libertate, or, ultima nu prezintă un pericol social sporit, iar scopul corectării și reeducării inculpatei poate fi atins și fără izolarea ei de societate, dispunând suspendarea condiționată a pedepsei cu instituirea unui termen de probă de 5 ani. Asupra celor relatate, instanța de apel a atestat o justă individualizare a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în privința inculpatei Pînzari Marina, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probă de 5 ani. Colegiul penal a respins alegațiile apelului declarat de acuzator, prin care invocă blândețea pedepsei, or, prima instanță a ținut cont de criteriile individualizării pedepsei. Deși acuzatorul motivează că anterior inculpat Pînzari 10 Marina a fost judecată, totuși în baza sentinței Judecătoriei Soroca din 09.06.2016 s-a dispus încetarea procesului penal în privința lui Pînzari Marina pe motivul împăcării părților. Astfel, ținând cont de dispozițiile art. 391 Cod de procedură penală, în raport cu prevederile art. 332 Cod de procedură penală, instanța de apel a stabilit că judecarea anterioară a lui Pînzari Marina, la care se face referire în apelul declarat de procuror, nu constituie o condamnare, or, sentința Judecătoriei Soroca din 09.06.2016 este o sentință de încetare a procesului penal, nu de condamnare. Constatându-se săvârșirea unei noi infracțiuni, dedusă judecății în prezenta cauză, s-a considerat a fi inechitabilă punerea inculpatei Pînzari Marina spre executarea pedepsei cu închisoare. Or, aceasta anterior nu a avut tangență cu instituirea în privința sa a unei pedepse privative de libertate. Mai mult ca atât, nu există un precedent de aplicare în privința sa a instituției suspendării condiționate a executării pedepsei în temeiul art. 90 Cod penal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatei Pînzari Marina și avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Chetrari Petru. 5.1 Avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatei invocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, fără a specifica nemijlocit temeiul de recurs, solicită casarea totală a deciziei din 08.06.2021 și a sentinței din 29.01.2021, cu emiterea unei hotărâri de achitare a inculpatei Pînzari Marina, din motivul că nu a comis fapta încriminată. În motivarea celor solicitate a indicat că nici pe parcursul urmăririi penale, nici în cadrul judecării cauzei în fond cât și în cadrul judecării dosarului dat în apel, nu a fost demonstrată vinovăția inculpatei, Pînzari Marina în comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Menționează că însăși partea vătămată Isac Pavel în plângerea depusă indică că a fost bătut de trei persoane de gen masculin, de Pînzari Marina nu indică nimic, același lucru este indicat și în cererea depusă de partea vătămată la 19.03.2019. Subliniază că conform materialelor dosarului telefonul mobil a fost vândut de către Chetrari Petru și nu de către Pînzari Marina și din declarațiile inițiale a părții vătămate Isac Petru reiese că pe el l-au bătut trei persoane și indică la Chetrari Petru, Victor și Andrei și care din buzunarul scurtei i-au sustras telefonul mobil și 200 lei. Consideră că învinuirea adusă inculpatei Pînzari Marina este bazată pe presupuneri, nefiind una clară și precisă, fără a fi bazată pe probe pertinente și concludente care ar demonstra vinovăția ultimei. 5.2 Avocatul Palade Rodica în numele inculpatului invocând incidența pct. 6, 8 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală solicită casarea deciziei cu emiterea unei hotărâri de achitare a inculpatului Chetrari Petru de învinuirile 11 aduse în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. În motivarea recursului declarat a invocat dezacordul cu soluția instanței de apel, referitor la stabilirea vinovăției inculpatului în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Apărătorul consideră sentința precum și decizia instanței de apel, sunt lipsite de caracter obiectiv și argumentare în ce privește constatarea cu certitudine a faptelor comise de inculpat, fără a ține cont de declarațiile acestuia și nemijlocit de procesul-verbal de confruntare din 24.05.2019 dintre bănuitul Chetrari Petru și martorul Prisacari Ion.

Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, care apreciază recursul drept vădit neîntemeiat și solicită a fi declarat inadmisibil.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din sumarul recursurilor ordinare înaintate, Colegiul penal lărgit constată că avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatei, prin recursul declarat, fără a invoca vreun temei de drept concret din cele 16 prevăzute la alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, iar avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, invocând incidența pct. 6, 8 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, au solicitat achitarea inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina de învinuirile aduse în baza art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, întrucât în opinia acestora instanțele de judecată eronat au apreciat probele administrate în speța dată. Astfel, analizând conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit constată că apărarea critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele de fond, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu constituie temei de casare 12 prevăzut la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Tot la acest capitol, Colegiul penal lărgit reieșind din criticile apărătorilor invocate în recursuri sub aspectul vizat mai sus, reține că acestea se referă în mare parte la chestiunea de reținere în acțiunile inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina a componentelor laturii obiective și laturii subiective. Critica avocatului Sanduleac Diana, se referă în mare parte aspectului de neimplicare a inculpatei Pînzari Marina în conflictul iscat dintre Chetrari Petru și partea vătămată Isac Pavel și netemeinicia acuzațiilor de sustragere a bunurilor de la acesta. Sus același aspect, în fapt, critică hotărârile instanțelor inferioare și avocatul Palade Rodica, invocând că inculpatul Chetrari Petru nu poartă nici o vină, iar acuzațiile aduse sunt întemeiate doar pe presupuneri. Asupra criticilor invocate, instanța de recurs constată, că potrivit cererilor de recurs, apărarea semnalează erorile de drept prin prisma cazului de casare stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume nu au fost întrunite elementele infracțiunii și pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motiv din care recursurile declarate sunt examinate sub aceste aspecte. Așadar, cu referire la incidența temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care de fapt este semnalat în speță de către ambii recurenți, Colegiul penal lărgit menționează că acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Analizând circumstanțele și materialele cauzei, în raport cu argumentele expuse de apărătorii inculpaților, Pînzari Marina și Chetrari Petru, prin prisma temeiului pentru recurs semnalat, Colegiul consideră că, în prezenta speță criticile ultimilor sânt nefondate, deoarece instanța de apel justificat a ajuns la concluzia de menținere a sentinței, în latura penală, fără modificări, pronunțând o hotărâre nouă doar în partea acțiunii civile cu privire la încasarea prejudiciului moral. Instanța de apel sesizată în modul stabilit de lege a analizat suplimentar materialul probator, apreciind drept juste constatările primei instanțe în latura penală, reconfirmând, în temeiul prevederilor legale și a probelor analizate și cercetate suplimentar în ședința de judecată, starea de fapt expusă în actul de sesizare a instanței, în drept încadrând faptele inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina după elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, potrivit indicilor calificativi: jaf, adică sustragerea 13 deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu amenințarea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel judecând apelurile declarate în speța dată, în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a examinat complet și obiectiv probele administrate în prezenta cauză, verificându-le sub aspectul pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, atât pe cele obținute în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării în prima instanță, atât ale acuzării cât și ale apărării, stabilind aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina de săvârșirea infracțiunii de jaf. Reieșind din partea motivată a deciziei atacate, Colegiul atestă că, instanța de apel în urma verificării cumulului de probe a concluzionat despre existența în acțiunile inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina a elementelor infracțiunii prevăzute de art.187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, după indicii calificativi, sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de două persoane, cu amenințarea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. În opinia Colegiului penal lărgit, în speța deferită judecării, instanța de apel a avut suficiente temeiuri de a constata că, inculpații au săvârșit fapta imputată, iar acțiunile inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina erau deliberate, conștientizate, urmărind scopul deposedării ilegale a lui Isac Pavel de telefonul mobil de model Samsung J6+ și bani în sumă de 100 lei, prin amenințarea și aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătatea părții vătămate, învederând cumulul de probe administrate și analizate în hotărârea adoptată, menționate și în pct. 4.1 al prezentei decizii, din care motiv instanța de recurs nu se va îndepărta de la aceste concluzii, ținând cont de jurisprudența CțEDO, potrivit căreia în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de casație poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției instanței inferioare (hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra Finlandei). În această ordine de idei, instanța de recurs menționează că instanța de apel a considerat vinovăția inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina ca fiind dovedită prin mijloacele de probe administrate la examinarea cauzei, consemnate la rândul său în procesul-verbal al ședinței de judecată. În viziunea recurenților, instanța de apel nu a dat aprecierea cuvenită probelor administrate la judecarea cazului, însă autorii recursurilor nu indică concret care ar fi eroarea admisă de către instanță la elucidarea probelor, în ce constă aplicarea eronată a normelor materiale, procedurale cât și internaționale, în ce constă divergența declarațiilor părții vătămate, martorilor, prin ce se 14 manifestă expunerea denaturată a faptelor constatate de către instanțele de judecată. De asemenea ambii apărători în recursurile înaintate au concluzionat că, în virtutea probatoriului administrat inculpații nu au avut intenția și nici nu au comis vreo infracțiune. În sensul criticilor aduse, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Ținând cont de cele expuse mai sus se constată, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpaților Chetrari Petru și Pînzari Marina, nefiind identificată de instanța de recurs vreo eroare gravă de fapt, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, prin prisma temeiurilor de casare invocate și semnalate de către recurenți și prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, iar motivele esențiale expuse, au primit aprecierea instanței de apel în contextul prevederilor art. 8, art. 6 CEDO, astfel invocările privind faptul că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sunt neîntemeiate. Implicit, analizând argumentele recursurilor declarate în coraport cu partea descriptivă a decizie instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că avocații în recursurile ordinare declarate reiterează aceleași argumente invocate în apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus în mod clar și concis. Motivele invocate au constituit deja obiect de examinare în instanța apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 4.1 din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei penale de referință care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. Totodată, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propun recurenții este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de casare în recursurile ordinare este lipsită de suport legal. 15 Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că nu a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori, ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate prin prisma celor invocate de către apărătorii, astfel că recursurile declarate în numele inculpaților, sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca inadmisibile. În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatei Pînzari Marina și de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Chetrari Petru, împotriva deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 08 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Chetrari Petru xxxxx și Pînzari Marina xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 21 aprilie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 16