1ra-2110/2021 — art. 192 1 alin.2 lit. a, c, 192 1 alin.2 lit. a, c CP

1ra-2110/2021 — art. 192 1 alin.2 lit. a, c, 192 1 alin.2 lit. a, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-2110/2021

1-20071282-01-1ra-10112021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Boldesco Tatiana în numele inculpatului Casian Cristian și de către avocatul Rusnac Aliona

în numele inculpatului Ababei Arcadie, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 02 august 2021, în cauza penală în privința lui

Ababei Arcadie xxxx

Casian Cristian xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.06.2020 – 05.02.2021;

Instanța de apel: 23.03.2021 – 02.08.2021;

Instanța de recurs: 10.11.2021 – 15.03.2022.

A C O N S T A T A T:

Arcadie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, prin aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal, fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni;

- art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, prin aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal, fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, inculpatului Ababei Arcadie i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

2 ani 7 luni închisoare, cu executarea acesteia în centrele de detenție pentru minori și tineri.

Casian Cristian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, prin aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal, fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni;

- art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, prin aplicarea art.70 alin.(3) Cod penal, fiindu-

i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani 6 luni.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial

al pedepselor aplicate, inculpatului Casian Cristian i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de

2 ani 7 luni închisoare, cu executarea acesteia în centrele de detenție pentru minori și tineri.

A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintate de partea vătămată Cucuoș

Mihail, urmând ca asupra cuantumului să se pronunțe instanța în ordine civilă.

1

Casian Cristian au fost condamnați pentru, că la 27.01.2020 spre 28.01.2020, în scopul

răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire au pătruns în garajul gospodăriei lui

Cucoș Mihail, din str. xxx de unde au răpit motocicleta de model ”MT-10” cu n/î xxxx

Acțiunile lui Ababei Arcadie și Casian Cristian, au fost încadrate în baza art.1921

alin.(2) lit. a), c) Cod penal, răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, comisă de

două persoane, prin pătrundere în garaj.

Tot ei, în noaptea de 06.05.2020, aproximativ ora 02:00, acționând în comun acord

cu o altă persoană în privința căruia cauza a fost disjungată într-o procedură separată, în

scopul răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire, prin acces liber, de pe str.xxxx,

au răpit microbuzul de model ”Mercedes 208D” cu n/î xxxx, ce aparține cu drept de

proprietate lui Mustea Vasile, abandonându-l după tamponarea lui în gardul magazinului

”Glenevin Comerț” prin ce i-a cauzat părții vătămate Vasile Mustea prejudiciu material în

mărime de 20 000 lei,

Acțiunile lui Ababei Arcadie și Casian Cristian, au fost încadrate în baza art.1921

alin.(2) lit. a), c) Cod penal, răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire, săvârșit

de două sau mai multe persoane, acțiuni săvârșite prin participație simplă în calitate de

autor.

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Ababei Arcadie să fie achitat de sub

învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a indicat, că prima instanță a dat apreciere greșită probelor

cercetate, declarațiile polițiștilor Botezatu Ion și Țurcan Vitalie indicate în sentință fiind

contradictorii, primul susținând, că motocicleta era condusă de o persoană, cealaltă

împingând-o din urmă, iar cel de-al doilea susținând, că ea staționa fiind cu motorul

deconectat, fapt ce rezultă și din secvența video, anexată la dosar din care se observă o

motocicletă staționată pe acostament cu două persoane alături, identitatea cărora nu a fost

stabilită.

A remarcat apărarea, că nici cel de-al doilea episod de răpire a mijlocului de transport

de la Mustea Vasile nu și-a găsit confirmare prin probatoriul administrat, or, martorul

Leșanu Oleg care auzi momentul tamponării microbuzului de model Mercedes 208D în

gardul gospodăriei sale, nu a recunoscut cele trei persoane ce se aflau în preajma lui, iar

declarațiile ale lui Cătălin Ioniță și Irina Sandarovschi de la faza urmăririi penale, nu

corespund cu cele indicate în sentință. De fapt, aceștia nu au fost nemijlocit audiați în

instanța de judecată, pretinsa victimă Mustea Vasile ne fiind proprietarul titular al

microbuzului, folosindu-l în bază de procură.

3.1. Avocatul Boldesco Tatiana în numele inculpatului Casian Cristian, a contestat

sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Casian Cristian să fie

achitat de sub învinuirea înaintată.

În argumentarea apelului a invocat că partea acuzării nu a administrat suficiente

probe și nu a demonstrat vinovăția inculpatului în răpirea motocicletei de la Cucuoș Mihail,

despre care acesta aflase abia în dimineața de 28.01.2020.

În privința cel de-al doilea episod de răpire a mijlocului de transport de la Mustea

Vasile la fel nu și-a găsit confirmare prin probatoriul administrat, or, martorului Leșanu

Oleg care auzi momentul tamponării microbuzului de model Mercedes 208D în gardul

2

gospodăriei sale, nu a recunoscut cele trei persoane ce se aflau în preajma lui, iar în urma

unei aprecieri obiective a acestor probe, rezultă cu certitudine nevinovăția lui Casian

Cristian în săvârșirea infracțiunilor imputate, în acest caz urmând a fi pronunțată o sentință

de achitare.

3.2. Sentința a fost atacată cu apel de către inculpatul Casian Cristian, prin care a

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea apelului a invocat, că nu este de acord cu învinuirea adusă pe ambele

episoadele de răpire a mijloacelor de transport de la Cucoș Mihail și Mustea Vasile,

susținând, că în seara de 27.01.2020 și 06.05.2020 nu a fost la locul faptei ci la domiciliul

buneilor, fiind verificat de către colaboratorii de poliție ai IP Sîngerei, iar la stabilirea

pedepsei penale ne fiind luată în considerație vârsta lui minoră, caracteristica pozitivă de la

locul de trai și studii, precum și lipsa evidenței medicale.

declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv

circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar tuturor în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Ababei

Arcadie și Casian Cristian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.1921 alin.(2) lit. a),

c) și art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, calificarea faptelor fiind corectă precum și măsura

de pedeapsă.

Instanța de apel a conchis că deși ambii inculpați neagă comiterea faptelor imputate,

soluția primei instanțe privind vinovăția acestora în răpirea mijlocului de transport de la

Cucoș Mihail se bazează pe elementele de fapt dobândite din declarațiile părții vătămate

Cucoș Mihail, a colaboratorilor de poliție Țurcan Vitalie, Botezatu Ion, precum și din

probele scrise ale cauzei penale, verificate și în ședința instanței de apel suplimentar, care

sunt: comunicare telefonică din 28.01.2020 IP Sîngerei, de la Cucoș Nadejda, din care

rezultă, răpirii pe timp de noapte a motocicletei de model ”MT-10” de culoare neagră cu

n/î XXXX (f.d.13, vol. I); sesizarea IP Sîngerei de la Cucoș Mihail, cu solicitarea

identificării și atragerii la răspunderea penală a persoanelor ce se fac vinovate în răpirea

motocicletei sale, ce avuse loc în noaptea spre 28.01.2020, prin pătrundere în garajul

gospodăriei din str.xxxx, cauzându-i daune în proporții considerabile în mărime de 3 000

lei (f.d.14, vol. I); procesul-verbal de cercetare la domiciliul, constatându-se dispariția

motocicletei (f.d.15-20, vol. I); ordonanța din 28.01.2020, prin care Cucoș Mihail a fost

recunoscut în calitate de parte vătămată (f.d.46-47, vol. I); procesul-verbal din 27.01.2020,

prin care a fost ridicată motocicleta de model MT-10 cu n/î xxxx de culoare neagră (f.d.24-

25, vol. I); procesul-verbal din 10.02.2020 de examinare și recunoaștere a corpului delict

(f.d.36-38, vol. I), cu restituirea ulterioară la 17.02.2020 către proprietarul Cucoș Mihail

(f.d.40-42, vol. I); ordonanța din 04.06.2020, prin care a fost ridicată secvența video de la

camera de bord a automobilului de serviciu Dacia Logan MAI 2114 (f.d.32-33, vol. I); cu

vizionarea acesteia conform procesului-verbal de examinare la faza urmăririi penale, în

instanța de fond (f.d.7-verso, 8, vol. III) și în cea de apel (f.d.137, vol. III), recunoașterea

în calitate de corp delict și anexarea la dosar (f.d.34-35, vol. I); confirmându-se integral

depozițiile celor doi polițiști referitor la staționarea motocicletei pe partea carosabilului,

fiind împinsă de două persoane, care văzând echipajul de poliție, o luase la fugă.

3

Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Casian Cristian pe parcursul judecării

cauzei în fond și apel a negat răpirea împreună cu Ababei Arcadie a motocicletei ce-i

aparține lui Cucoș Mihail, totuși audiat la faza urmăririi penale în calitate de învinuit în

prezența apărătorului Dandara Ion, psihologului Banaru Maria și reprezentantului legal

Goraș Veronica, acesta a recunoscut integral fapta comisă, confirmând că după răpirea

motocicletei de model ”MT”, s-au deplasat până la liceul ”Olimp” unde o abandonase

(f.d.101, vol. I).

Vinovăția inculpaților pe cel de-al doilea epizod se confirmă prin declarațiile părții

vătămate Mustea Vasile, a martorilor Leșanu Oleg, înștiințarea telefonică din 06.05.2020,

în adresa IP Sîngerei de la Leșanu Oleg care a comunica că pe str. D. Cantemir 67, or.

Sîngerei un microbuz s-a tamponat într-un pilon (f.d.9, vol. II); sesizarea lui Mustea Vasile

din 06.05.2020 a OUP cu solicitarea de a lua măsuri conform legislației în vigoare cu

persoanele necunoscute care la 06.05.2020 i-a sustras microbuzul de model „Mercedes

208” cu n/î xxxx, deteriorându-i lăcatul de la poarta gospodăriei și cablajul de pornire a

automobilului, prin ce i-a cauzat o daună în proporții considerabile în mărime de 1000 lei

(f.d.8, vol. II); procesul-verbal din 06.05.2020 privind cercetarea porțiunii străzii I.

Neculcea 18, or. Sîngerei și intersecția străzilor I. Neculcea cu D. Cantemir din or. Sîngerei,

unde fusese depistat microbuzul ce-i aparține lui Mustea Vasile (f.d.10-11, 12-13, vol. II),

procesul-verbal din 30.07.2020 privind examinarea obiectului (f.d.36-39, vol. II), fiind

recunoscut drept corp delict prin ordonanța din aceiași dată (f.d.40, vol. II), cu transmiterea

lui ulterioară spre păstrare proprietarului Mustea Vasile (f.d.42, vol. II), documentele ce

atestă dreptul de proprietate a lui Mustea Vasile pe mijlocul de transport de model

”Mercedes 208D cu n/î xxxx (f.d.26-27, vol. II), ordonanța din 20.06.2020 privind

recunoașterea în calitate de parte vătămată în respectiva cauză penală (f.d.28-29, vol. II).

Totodată, instanța de apel a reținut, în cadrul verificării declarațiilor la locul

infracțiunii cu planșa fotografică anexată la el din 28.07.2020, Ioniță Andrei a comunicat

modalitatea răpirii de către Ababei Arcadie și Casian Cristian a mijlocului de transport de

la partea vătămată Mustea Vasile (f.d.157-159, vol. II).

Instanța de apel a considerat că probele respective administrate în cauză, cercetate

în ședința primei instanțe, verificate suplimentar în ședința instanței de apel și apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dovedesc pe deplin vinovăția

inculpaților Ababei Arcadie și Casian Cristian de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.1921 alin.(2) lit. a), c) și art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, susținând în acest sens

concluzia primei instanțe.

La acest capitol instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există dubii în ce privește

existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.1921 alin.(2) lit.

a), c) și art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, în acțiunile inculpaților Ababei Arcadie și

Casian Cristian, iar faptul că inculpații nu-și recunosc vinovăția în comiterea infracțiunilor

imputate a fost considerat de instanță drept o metodă de apărare, dar aceasta se combate

prin cumulul de probe administrat.

În opinia instanței de apel, prima instanță corect a respins argumentele apărării cu

privire la achitarea inculpaților, deoarece probele cercetate în ședința de judecată dovedesc

cu certitudine vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele apărării

potrivit cărora la materialele cauzei penale nu au fost administrate suficiente probe ce să

demonstreze vinovăția inculpaților Ababei Arcadie și Casian Cristian în săvârșirea

infracțiunilor incriminate, or, probatoriul cauzei penale indică la vinovăția inculpaților, iar

4

partea acuzării în acest sens a prezentat probe verosimile care au elucidat cu claritate

circumstanțele cauzei și în baza cărora a fost demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților

în răpirea mijlocului de transport de la partea vătămată Cucoș Mihail și Mustea Vasile.

Instanța de apel a mai precizat, că în ce privește declarațiile martorilor Ioniță Cătălin

și Sandarovschi Irina, date citirii în instanța de fond, de la audierea cărora în instanța de

apel, apărarea a refuzat, or, acestea nu sunt determinative pentru condamnarea inculpaților,

iar cumulul celorlalte probe administrate pe caz și cercetate la judecarea cauzei, le denotă

integral vinovăția în faptele comise.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată versiunea inculpatului

Casian Cristian referitor la pretinsa acestuia aflare la domiciliul buneilor în timpul răpirii

motocicletei de model ”MT10” cu n/î xxxx, deoarece lipsesc date obiective ce ar confirma

aceste împrejurări, or, după depistarea lui de către polițiștii Țurcanu Vitalie și Botezatu Ion,

căror li-a trebuit ceva timp pentru transportarea motocicletei la parcarea IP Sângerei, el a

avut suficient timp de a se retrage, pentru a-și crea alibi.

Referitor la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpaților, instanța de apel a

reținut în acest sens că soluția primei instanțe este una corectă, justificată și întemeiată, care

a ținut cont de personalitatea inculpaților, care potrivit concluziilor din referatele

presentințeale de evaluare psiho-socială a personalității inculpaților anexate la (f.d.52-57;

107-112, vol. II) rezultă, că Casian Cristian pe parcursul anilor de învățământ la LT

”Olimp” din or. Sîngerei, s-a manifestat ca elev cu rezultate slabe la învățătură, având

capacități intelectuale slabe, ne având deprinderi de muncă, ne depunând efort în

dobândirea de capacități și competențe școlare, lipsind nemotivat de la ore, iar Ababei

Arcadie se caracterizează ca o persoană agresivă, cu un nivel minim de cunoștințe, refuzând

implicarea în sarcinile didactice, având un cerc de prieteni cu potențial infracțional,

probabilitatea minorului de a-și schimba comportamentul sunt minime, din considerentul

că pe numele său au fost intentate mai multe cauze penale, astfel concluzionând instanța de

apel că pedeapsa stabilită inculpaților este una echitabilă, iar careva temei de a interveni în

sentință, inclusiv, din oficiu, lipsește.

De asemenea, instanța de apel a apreciat că prima instanța întemeiat a reținut

aplicabilitatea prevederilor art.70 alin.(3) Cod penal, astfel, limitele pedepsei fiind reduse,

iar argumentul apărării privind atenuarea pedepsei este nefondat și pasibil de a fi respins.

Tatiana în numele inculpatului Casian Cristian, fără a invoca unul din temeiurile pentru

recurs prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Casian Cristian să fie achitat.

În argumentarea recursului menționează, că fapta inculpatului nu întrunește

elementele componente ale infracțiunii prevăzute de art.1921 alin.(2) lit. a), c) și art.1921

alin.(2) lit. a), c) Cod penal, iar vinovăția inculpatului nu a fost demonstrată, or, declarațiile

părților vătămate și ale martorilor, urmează a fi apreciate critic.

Referitor la episodul de răpire a mijlocului de transport de la Cucoș Mihail, relevă

apărarea că probele pe care se bazează soluția instanțelor de fond nu demonstrează

vinovăția lui Casian Cristian în cele incriminate.

Astfel, concluzia privind condamnarea lui Casian Cristian a fost bazată pe

declarațiile părții vătămate Cucoș Mihail, însă, ultimul a declarat că personal nu a văzut

cele întâmplate și anume momentul răpirii mijlocului de transport și doar în dimineața zilei

de 28.01.2020 a observat că motocicleta lipsește. La fel, a afirmat faptul că cunoaște

precum că Casian Cristian a răpit motocicleta doar din cuvintele colaboratorilor de poliție.

5

În așa mod declarațiile părții vătămate Cucoș Mihail nu pot fi considerate drept probă și nu

pot sta la baza unei sentințe de condamnare.

Mai mult ca atât, din declarațiile martorii Botezatu Ion și Țurcan Vitalie, care sunt

colaboratori de poliție, reiese că, fiind implicați în serviciu, patrulând străzile, au observat

două persoane, care intenționau să pornească o motocicletă, iar când s-au apropiat,

persoanele au fugit. Astfel, martorii nu au văzut persoanele din față, pentru a confirma

identitatea acestora, fapt confirmat de către martori în ședința de judecată, totodată

declarațiile acestora sunt contradictorii, or martorul Botezatu Ion a declarat că doi tineri

împingeau o motocicletă, iar martorul Țurcan Vitalie a declarat că tinerii stătea lângă

motocicletă. Astfel, declarațiile acestor martori nu pot fi puse la baza sentințe de

condamnare.

Totodată, înregistrarea video, vizionată atât în instanța de fond, atât și în instanța de

apel, care a fost efectuată prin intermediul registratorului de bord a automobilului de

patrulare, la fel nu poate fi considerată drept probă care ar confirma vinovăția lui Casian

Cristian de cele incriminate, or pe imaginea video se observă doar două siluete, drept

urmare nu este constatat cu certitudine că una din persoane ar fi Casian Cristian. E de

menționat că la examinarea probei video, inculpatul Casian Cristian nu s-a recunoscut.

Referitor la episodul de răpire a mijlocului de transport de la Mustea Vasile, susține,

că în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond a fost audiat partea vătămată Mustea

Vasile, care, nu a fost martor ocular răpirii mijlocului de transport, care a declarat că

personal nu a văzut cine a răpit automobilul și cunoaște din cuvintele vecinului Ieșanu Oleg

că cineva a încercat să răpească mijlocul de transport.

Totodată, mai indică apărarea că martorul Ieșanu Oleg a declarat că, într-o noapte a

auzit zgomot, a ieșit afară, unde a văzut automobilul vecinului în stradă și două persoane

lângă acesta, a presupus că aveau intenția de a răpi mijlocul de transport. Persoanele,

observându-l, au fugit. A indicat că nu cunoaște acele două persoane, iar la întrebarea dacă

unul din acelea două persoane se dovedește a fi Casian Cristian a explicat că nu-1

recunoaște.

Consideră apărarea, că declarațiile martorului Cătălin Ioniță, la care face referire

instanța de fond și instanța de apel, nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, or

acesta nu au fost audiată în ședința de judecată, astfel, partea apărării fiind lipsită de dreptul

de a oferi întrebări la caz.

Astfel, precizează apărarea că instanțele de fond au reținut doar acele declarații ce

confirmau învinuirea, însă au lăsat fără apreciere declarațiile care confirmă nevinovăția

inculpatului, precum și argumentele apărării în acest sens.

5.1. Avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului Ababei Arcadie, în temeiul art.

427 alin.(1) pct. 12) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs

ordinar, solicitând casarea acesteia și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Ababei Arcadie să fie achitat de

sub învinuirea înaintată.

În argumentarea recursului menționează, că instanțele de fond eronat au conchis că

Ababei Arcadie a săvârșit infracțiunile incriminate, în contextul în care declarațiile părților

vătămate și ale martorilor urmează a fi apreciate critic, deoarece acestea nu se află în

coroborare cu restul probelor aduse de acuzare.

Totodată, mai indică apărarea că instanțele de fond au ignorat argumentele apărării

și nici nu s-au expus în privința acestora. Nu s-a dat о apreciere рrоbеlоr cercetate, iar

simpla repetare de сătrе instanță а augmentelor formulate în rechizitoriu nu poate fi

6

recunoscută drept о motivare suficientă а sentinței аșа cum prevăd normele noționale de

procedură, dar și jurisprudența CEDO, prezentată în cauzele: Suominen vs. Finlanda,

Albina vs. România și Colibaba vs. Moldova.

Prin urmare, susține apărarea că partea acuzării nu a administrat suficiente probe și

nu a demonstrat vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.1921

alin.(2) lit. a), c) și art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal.

pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Indică în susținerea referinței, că instanța de apel în mod concludent a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept, astfel că nu a comis erori de drept în raport cu

motivele invocate de recurenți, iar decizia contestată conține motive legale pe care se

întemeiază soluția.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse, ca inadmisibile,

din considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

În conformitate cu art.424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă

recursul numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport

cu calitatea pe care aceasta o are în proces.

Instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art.

427, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța

respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția

respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea

condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată.

Reieșind din conținutul cererilor de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că

avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului Ababei Arcadie, deși indică în recurs în

calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1) pct. 12) Cod de

procedură penală, care stabilește, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, în esență, argumentele părții apărării

se axează pe poziția că instanța de apel, examinând apelul părții apărării și argumentele

aduse în susținerea dispunerii achitării inculpatului Ababei Arcadie, contrar materialului

probator prezentat la dosar a dispus respingerea apelului cu menținerea sentinței.

Totodată, având în vedere că avocatul Boldesco Tatiana în numele inculpatului

Casian Cristian, deși nu a invocat în mod expres vreun temei prevăzut de art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală, totuși instanța de recurs atestă că argumentele avansate se

subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 8) din articolul nominalizat, și anume că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazurile, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Colegiul penal lărgit menționează că argumentele aduse în recursuri sunt identice

celor care au format obiect de discuție la etapa judecării cauzei în ordine de apel, iar instanța

7

de apel a motivat detaliat și argumentat soluția adoptată, prin care Casian Cristian și Ababei

Arcadie au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.1921 alin.(2) lit. a), c),

art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal.

Așadar, Colegiul penal lărgit atestă că titularii cererilor de recurs, au o poziție unică

pentru care pledează în recursuri, și anume invocă dezacordul cu modalitatea de apreciere

a probelor de către instanțele de fond la constatarea vinovăției inculpaților Casian Cristian

și Ababei Arcadie.

În acest context, analizând conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal lărgit

constată că apărarea critică modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel,

însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această

etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu

se conțin în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, și astfel nu

pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată

de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective.

Referitor la argumentul apărării precum că vinovăția inculpaților nu a fost

demonstrată, iar, declarațiile părților vătămate și ale martorilor, urmează a fi apreciate

critic, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel corect a apreciat faptul că în cadrul

verificării declarațiilor la locul infracțiunii cu planșa fotografică anexată la aceasta din

28.07.2020, Ioniță Andrei a comunicat modalitatea răpirii de către Ababei Arcadie și

Casian Cristian a mijlocului de transport de la partea vătămată Mustea Vasile (f.d.157-159,

vol. II), conținutul acestora indică la fapte importante pentru justa soluționare a cauzei

penale și care se confirmă și prin alte mijloace de probă, și anume declarațiile

colaboratorilor de poliție Țurcan Vitalie și Botezatu Ion audiați în calitate de martori, ce se

completează reciproc, în fapt referindu-se la aceleași circumstanțe a cauzei, și anume

încercarea inculpaților, pe care i-au recunoscut, de a împinge motocicleta din loc, acestea

coroborând cu secvența video anexată la dosar, ce a fost vizionată în instanța de fond și

apel, confirmând declarațiile depuse de ei, lipsind în acest aspect temeiuri de a le pune la

îndoială.

De asemenea, instanța de apel just a apreciat ca fiind neîntemeiată și poziția

inculpatului Casian Cristian, care pe parcursul judecării cauzei în fond și apel a negat

răpirea împreună cu Ababei Arcadie a motocicletei ce-i aparține lui Cucoș Mihail, deoarece

fiind audiat la faza urmăririi penale în calitate de învinuit în prezența apărătorului Dandara

Ion, psihologului Banaru Maria și reprezentantului legal Goraș Veronica, acesta a

recunoscut integral fapta comisă, confirmând că după răpirea motocicletei de model ”MT”,

s-au deplasat până la liceul ”Olimp” unde o abandonase (f.d.101, vol. I).

De altfel, Colegiul penal subliniază, că versiunea prezentată de către apărare asupra

probelor puse la baza condamnării inculpaților, nu poate constitui temei de admitere a

recursurilor, or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu analizează conținutul

mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă

situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială

a instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la

presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente

faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților Ababei Arcadie și Casian Cristian

8

conform infracțiunilor incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul propus de către

autorii recursurilor, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală.

În acest sens Colegiul atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont

de prevederile art.art.99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat

ajungând la concluzia menținerii sentinței.

Cu referire la argumentele apărării privind existența în cauza examinată a erorii de

drept prevăzute la pct. 8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, susținând în acest sens

că Ababei Arcadie și Casian Cristian urmează a fi achitați de sub învinuirea înaintată, din

motiv că faptele imputate nu întrunesc elementele infracțiunii, instanța de recurs

menționează, că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta

care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin

intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite

faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii.

La caz, potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță inculpaților Ababei

Arcadie și Casian Cristian au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art.1921

alin.(2) lit. a), c), art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, soluție menținută în totalitate și de

către instanța de apel.

Colegiul penal lărgit, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate

în acest sens de către recurenți, conchide că instanța de apel, la judecarea apelurilor a

respectat prevederile art.414 Cod de procedură penală, și în mod întemeiat a ajuns la

concluzia că în acțiunile inculpaților sunt prezente toate elementele constitutive ale

infracțiunilor prevăzute de art.1921 alin.(2) lit. a), c), art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal,

motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4., 4.1. al prezentei

decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră

necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt

și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte

de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor

instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie

1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a

deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge

un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90

din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 09 martie 1999).

Astfel, Colegiul penal conchide că alegațiile recurenților în sensul că Ababei Arcadie

și Casian Cristian urmează a fi achitați de sub învinuirea înaintată în baza art.1921 alin.(2)

lit. a), c), art.1921 alin.(2) lit. a), c) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele

infracțiunilor, sunt neîntemeiate, prin urmare temeiul de casare prevăzut la art.427 alin.(1)

pct. 8) Cod de procedură penală, nu s-a adeverit.

În ceea ce ține de faptul că partea apărării și-a întemeiat recursul pe prevederile art.

9

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, în sensul că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, instanța de recurs menționează că recurenții nu au motivat

recursurile sub aspectul temeiului de casare invocat, nefiind specificate care ar fi acele

prevederi legale în care urmau a fi încadrate juridic faptele greșit calificate în opinia

recurenților de către instanța de apel.

Astfel, în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului de

casare invocat, instanța de recurs nu poate examina posibilitatea modificării încadrării

juridice a faptelor incriminate inculpatului de către instanțele de fond, deoarece instanța de

recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să accentueze, că potrivit prevederilor art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, fiind enumerate 16 temeiuri

de recurs, iar potrivit alin.(2) temeiurile menționate la alin.(1) pot fi invocate în recurs doar

în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Colegiul penal lărgit atestă, că la momentul pronunțării de către instanța de apel a

deciziei la data de 02 august 2021 în privința inculpaților Ababei Arcadie și Casian Cristian,

instanța de apel a examinat apelurile avocatului Boldesco Tatiana în numele inculpatului

Casian Cristian și avocatului Polivenco Victor în numele inculpatului Ababei Arcadie, care

au solicitat achitarea inculpaților pe motiv că nu au fost acumulate suficiente probe care ar

confirma vinovăția acestora, apel care a fost susținut de către Casian Cristian cât și de către

Ababei Arcadie.

În recursurile depuse de către avocatul Boldesco Tatiana în numele inculpatului

Casian Cristian și de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului Ababei Arcadie

la 02 septembrie 2021, de asemenea se invocă numai faptul condamnării neîntemeiate, în

opinia apărării, a lui Ababei Arcadie și Casian Cristian, Colegiul penal, după cum este

indicat supra, neconstatând careva erori la judecarea cauzei.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că la judecarea cauzei în ordine de apel

instanța de apel n-a comis careva erori de drept, care ar duce la casarea deciziei pronunțate

în speță, mai mult aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021,

publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021 nu a constituit obiect de examinare în instanța

de apel, a cărei decizie este definitivă și executorie.

În aceste condiții Colegiul penal lărgit consideră că aplicarea prevederilor Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021, publicată și intrată în vigoare la 31.12.2021 în

această speță nu poate avea loc la etapa recursului ordinar, urmând a fi soluționată la etapa

executării pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 469-472 Cod de procedură penală.

Prin urmare Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în

ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce

impune respingerea, ca inadmisibile a recursurilor ordinare declarate, cu menținerea

deciziei atacate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

10

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul Boldesco

Tatiana în numele inculpatului Casian Cristian și de către avocatul Rusnac Aliona în

numele inculpatului Ababei Arcadie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 02 august 2021, în cauza penală în privința lui Ababei Arcadie xxxx și Casian

Cristian xxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 aprilie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

11

Dosarul nr. 1ra-2110/2021

1-20071282-01-1ra-10112021

15 martie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Timofti Vladimir

Conform art. 339 alin. (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-i pe

Ababei Arcadie xxxx și Casian Cristian xxxx.

2022, au fost respinse ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Boldesco Tatiana în numele inculpatului Casian Cristian și de către avocatul Rusnac

Aliona în numele inculpatului Ababei Arcadie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 02 august 2021, în cauza penală în privința lui Ababei Arcadie

xxxx și Casian Cristian xxxx, cu menținerea deciziei atacate.

penală, dar nu am susținut motivarea și soluția adoptată și am propus o altă soluție,

potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, și anume:

”De admis recursurile ordinare declarate de către avocatul Boldesco Tatiana în

numele inculpatului Casian Cristian și de către avocatul Rusnac Aliona în numele

inculpatului Ababei Arcadie, de casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 02 august 2021 în cauza penală privindu-i pe Ababei Arcadie xxxx și Casian

Cristian xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Bălți, în alt complet

de judecată”.

pct. 1-6 a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 martie

2022, nr. 1ra-2110/2021, în prezenta cauză.

reieșind din următoarele considerente.

Accept constatarea vinovăției inculpaților Ababei Arcadie xxxx și Casian Cristian

xxxx în baza mijloacelor de probă examinate de prima instanță, la fel consider că și

calificarea acțiunilor inculpaților este corectă, dar nu accept ignorarea prevederilor Legii

nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, care a intrat în vigoare la 31.12.2021(în

continuare Legea nr. 243), în speța dată.

Potrivit art. 107 alin. (1) Cod penal: "amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea

răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei".

În explicarea detaliată a acestei noțiuni, urmează să menționez că, prin lege

organică, se stabilesc infracțiunile pentru care se acordă amnistia, condițiile și limitele

de incidență ale acesteia, în Codul penal fiind enumerate efectele amnistiei, în raport cu

momentul apariției acesteia (înainte de condamnare ori după condamnarea

făptuitorului), iar în Codul de procedură penală sunt prevăzute dispoziții, referitoare la

procedura aplicării amnistiei și la consecințele procesuale ale acesteia.

Consecințele produse de actul amnistiei conduc la înlăturarea răspunderii penale,

a executării pedepsei sau, după caz, alte consecințe ale condamnării, pentru faptele

12

săvârșite anterior apariției actului de clemență. Amnistia dobândește un caracter mixt,

ea operând numai in rem (cu privire la anumite infracțiuni) și in personam (relativ doar

la persoanele care întrunesc condițiile legii).

Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243 are, prin excelență, efect retroactiv, aplicându-se

infracțiunilor săvârșite până la adoptarea actului de amnistiere.

Prin urmare, reieșind din cele stipulate în art. 2 din Legea nr. 243, în cazul în care

persoana, în privința căreia se judecă cauza penală, întrunește condițiile stabilite în

aceeași lege și nu cad sub incidența art. 6, este pasibilă de a i se aplica actul amnistiei,

dacă infracțiunea a fost comisă până la data de 24 decembrie 2021, pentru care Codul

penal nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 sau Codul penal, aprobat prin Legea R.S.S.

Moldovenești din 24 martie 1961, prevede, în calitate de pedeapsă principală maximă o

pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoarea, pe un termen de 7 ani.

Procedura de aplicare a amnistiei față de persoanele inculpate este reglementată de

art. 2 din Legea nr. 243, unde se indică expres că procesul penal încetează la faza de

judecare a cauzei, dacă sunt întrunite condițiile expuse în prezenta lege.

Faza judecării cauzei, în conformitate cu prevederile din Codul de procedură

penală, include toate instanțele ordinare de judecată, adică atât prima instanță, cât și

instanța de apel și cea de recurs ordinar.

Potrivit practicii judiciare constante a Curții Supreme de Justiție, persoana, la faza

judecării cauzei, se consideră ca având statut de inculpat, până când nu epuizează toate

căile ordinare de atac.

Am rezultat asupra acestei conchideri, reieșind din aceea că, potrivit dispoziției art.

7 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârile definitive ale Curții Europene a

Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru organele de urmărire penală, procurori și

instanțele de judecată. Mai mult ca atât, în Hotărârea Curții Constituționale nr. 10 din

16 aprilie 2010 se consemnează că, în Republica Moldova, dreptul intern și cel

internațional reprezintă un tot întreg, o structură unitară. Așadar, în categoria actelor

normative se includ și normele internaționale, la care Republica Moldova este parte.

Având în vedere că, prin interpretarea prevederilor Convenției Europene, jurisprudența

CtEDO face parte din dreptul accesoriu la tratatul internațional (soft law), ea devine

parte a dreptului intern. De aici, modificarea jurisprudenței CtEDO echivalează cu

modificarea actelor normative interne.

Pe cale de consecință, se evidențiază că Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

în statuările expuse în hotărârile sale, a menționat expres că persoana nu poate fi

considerată că are statut procesual de condamnat, până când nu va epuiza toate căile

ordinare de atac, iar hotărârea în privința sa va deveni irevocabilă, în sensul art. 4 din

Protocolul 7 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale (a se vedea în acest sens cauza Nikitin c. Rusiei, hotărârea

din 20 iulie 2004, paragraf. 35-37).

Hotărârea judecătorească irevocabilă în procedura penală, care nu poate fi

contestată prin exercitarea unei căi ordinare de atac, urmează a fi diferențiată de cea

definitivă, care poate fi atacată printr-o cale ordinară de atac.

Astfel, deși orice hotărâre irevocabilă este definitivă, nu orice hotărâre definitivă

este și irevocabilă.

În acest context, este relevant de a reține că o hotărâre judecătorească, care nu mai

este susceptibilă niciunei căi de atac ordinare sau care nu mai este susceptibilă căilor de

13

atac, din cauză că acestea au fost epuizate sau termenele de exercitare ale acestora au

expirat, este irevocabilă (nu poate fi rejudecată de nicio jurisdicție, cu excepția unor

cazuri excepționale).

O astfel de hotărâre dobândește putere de lucru judecat (res judecata).

Din atare considerente, până la devenirea hotărârii judecătorești irevocabile, orice

instanță ordinară este în drept, în baza art. 2 din Legea nr. 243, să aplice actul amnistiei

față de inculpat și să pronunțe o hotărâre de încetare a procesului penal, pe cauza penală.

În cursul judecării cauzei, la orice etapă a procedurilor, încetarea procesului penal

are loc cu acordul scris al persoanei inculpate, în temeiul art. 2 al Legii nr. 243.

În atare situație, instanța de judecată va pune în discuție solicitarea inculpatului,

privind încetarea procesului penal, după care se va retrage în camera de consiliu și va

adopta o sentință de încetare a procesului penal. În cazul dat, la adoptarea hotărârii de

încetare a procesului penal, nu se analizează probatoriul.

În cazul în care inculpatul refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) și

(3) din art. (2) din Legea nr. 243, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate

hotărî încetarea procesului penal conform art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade

sub incidența art. 6.

Am propus dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel în speța dată pentru a

da posibilitate tuturor participanților la proces să se expună asupra aplicării Legii nr.

243, plus să mai aibă și o cale de atac ordinară (recursul ordinar) dacă nu vor fi de acord

cu soluția, prin ce ar fi respectate prevederile art. 6 a Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adică dreptul părților la un proces

echitabil.

Astfel, constat că în speța dată urma a fi pusă în discuție aplicarea Legii nr. 243 în

privința inculpaților Ababei Arcadie xxxx și Casian Cristian xxxx, deoarece nu văd

interdicții la aplicarea Legii nr. 243 în privința acestora, pentru ce am propus o altă

motivare a deciziei instanței de recurs ordinar și o altă soluție, indicată în pct. 2 a

prezentei Opinii separate, dar ceilalți judecători ai Colegiului penal lărgit au considerat

că inculpații Ababei Arcadie xxxx și Casian Cristian xxxx au căpătat statut de

condamnați după decizia instanței de apel, totodată, indicând în decizie cuvântul

”inculpat/inculpați” nu ”condamnat/condamnați” ce este în contradicție cu prevederile

pct. 37 al Hotărârii CtEDO în cauza Nikitin vs Federația Rusă și cu Recomandarea nr.

97 din 09.02.2017 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție privind aplicarea

Legii nr. 210 din 29.07.2016 privind amnistia, ce în viziunea mea nu putea fi acceptat,

căci în astfel de circumstanțe, recursul ordinar devine o cale extraordinară de atac și

după adoptarea deciziei instanței de apel, participanții la proces penal ar putea contesta

hotărârile judecătorești la CtEDO, fără a trece calea ordinară de atac – recursul ordinar.

Astfel, a fost ignorată aplicarea Legii nr. 243 în speța dată, cu ce nu sunt de acord

categoric.

Mai mult, menționez că în cauza dată în privința inculpaților minori Ababei

Arcadie xxxx și Casian Cristian xxxx nu au fost aplicate prevederile art. 79 Cod penal

care prevede: „Ținînd cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul

și motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în

timpul și după consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial

14

gravitatea faptei și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului

unei infracțiuni săvîrșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate

aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea

respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa

complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră

circumstanță excepțională.”

2 a prezentei Opinii separate, dar nu am fost susținut de ceilalți judecători.

Judecător Timofti Vladimir

15

Dosarul nr. 1ra-2110/2021

1-20071282-01-1ra-10112021

15 martie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătoarei Cobzac Elena

Conform art.339 alin.(7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-i pe

Ababei Arcadie și Casian Cristian.

2022, au fost respinse ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Boldesco Tatiana în numele inculpatului Casian Cristian și de către avocatul Rusnac

Aliona în numele inculpatului Ababei Arcadie, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 02 august 2021, în cauza penală în privința lui Ababei Arcadie

xxxx și Casian Cristian xxxx, cu menținerea deciziei atacate.

penală, dar nu am susținut motivarea și soluția adoptată și am propus o altă soluție,

potrivit prevederilor art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, și anume:

”De admis recursurile ordinare declarate de către avocatul Boldesco Tatiana în

numele inculpatului Casian Cristian și de către avocatul Rusnac Aliona în numele

inculpatului Ababei Arcadie, de casat total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 02 august 2021 în cauza penală privindu-i pe Ababei Arcadie xxxx și Casian

Cristian xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Bălți, în alt complet

de judecată”.

Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2022, nr.1ra-

2110/2021, în prezenta cauză.

reieșind din următoarele considerente.

Susțin poziția instanțelor privind constatarea vinovăției inculpaților Ababei

Arcadie xxxx și Casian Cristian xxxx în baza mijloacelor de probă examinate de prima

instanță, la fel consider că și calificarea acțiunilor inculpaților este corectă, însă privind

pedeapsa aplicată inculpaților, rețin, că instanțele de fond au omis să se expună asupra

posibilității aplicării prevederilor art.79 Cod penal, eroare care nu poate fi înlăturată de

către instanța de recurs, condiționând casarea deciziei cu remiterea la rejudecare în

instanța de apel.

Astfel, în cauza dată în privința inculpaților minori Ababei Arcadie xxxx și Casian

Cristian xxxx nu au fost aplicate prevederile art.79 Cod penal care prevede: „Ținînd

cont de circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele faptei, de

rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de comportarea lui în timpul și după

consumarea infracțiunii, de alte circumstanțe care micșorează esențial gravitatea faptei

și a consecințelor ei, precum și de contribuirea activă a participantului unei infracțiuni

săvârșite în grup la descoperirea acesteia, instanța de judecată poate aplica o pedeapsă

sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă, sau una

16

mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie.

Minoratul persoanei care a săvîrșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională.”

pct.2 a prezentei Opinii separate.

Judecător Cobzac Elena

17