1ra-1934/2021 — art. 42 alin. 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP

1ra-1934/2021 — art. 42 alin. 3, 248 alin. 5 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-1934/2021

1-17020710-01-1ra-09092021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 21 iunie 2021, în

cauza penală în privința lui

Bacurschii Dmitrii xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 21.12.2017 – 28.12.2018;

Instanța de apel: 23.01.2019 – 20.11.2019;

Instanța de recurs: 27.05.2020 – 20.10.2020;

Instanța de apel: 05.02.2021 – 21.06.2021;

Instanța de recurs: 09.09.2021 – 15.03.2022.

A C O N S T A T A T:

încetat procesul penal în privința lui Bacurschii Dmitrii învinuit de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.42 alin.(3), art.248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta

constituie contravenția prevăzută de art.287 alin.(10) Cod contravențional.

Totodată s-a încetat procesul contravențional în baza art.287 alin.(10) Cod

contravențional, din motivul expirării termenului prescripției răspunderii contravenționale.

S-a încasat de la Bacurschii Dmitrii în beneficiul statului suma de 387 500 lei, ce

constituie contravaloarea a 25 000 litri de alcool etilic.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

A fost respinsă, ca neîntemeiată, solicitarea procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare.

anului 2015 împreună și prin înțelegere prealabilă cu Guzun Dumitru, Bzhelniuc

Oleksandr, precum și cu alte persoane la moment nestabilite de organul de urmărire penală,

acționând intenționat și urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a mărfurilor prin contrabandă, au elaborat și au pus în aplicare un plan infracțional

de scoatere de pe teritoriul Republicii Moldova în Ucraina a alcoolului etilic în proporții

deosebit de mari.

1

În aceiași perioadă, în vederea realizării intenției infracționale comune, Bacurschii

Dmitrii, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Guzun Dumitru, Bzhelniuc Oleksandr,

precum și cu alte persoane la moment nestabilite de organul de urmărire penală, a întreprins

acțiuni de organizare a introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a sării alimentare de

la compania SRL „Renaissance Star” din România, unde aceasta urma a fi înlocuită cu

alcool etilic la depozitul arendat din timp în or. Cahul, str. Valea Rece, 27 de către

Bacurschii Dmitrii, cu transportarea ulterioară a alcoolului etilic în Ucraina.

Astfel, conform planului infracțional, la 04.07.2015, ora 16:50, Bzhelniuc

Oleksandr, conducând camionul cu numerele de înmatriculare XXXX, cu care transporta

sare pentru alimentație umană de la compania SRL „Renaissance Star” cu sediul în or.

Galați din România în adresa companiei SRL „Braytvey” cu sediul în or. Odessa din

Ucraina, a intrat pe teritoriul Republicii Moldova în regim vamal de tranzit, în acest sens

fiind perfectată declarația vamală de tranzit nr.2015102094 din 04.07.2015 și, deplasându-

se în continuare a ajuns în or. Cahul, str. Valea Rece, 27, la depozitul arendat de către

Bacurschii Dmitri, unde ultimul împreună cu Guzun Dumitru și Bzhelniuc Oleksandr au

organizat descărcarea sării și înlocuirea acesteia cu 25 recipiente a câte 1 000 litri de alcool

etilic.

În scurt timp, la 05.07.2015, ora 01:20, șoferul Bzhelniue Oleksandr, cu același

mijloc de transport cu numerele de înmatriculare XXXX, a părăsit teritoriul Republicii

Moldova prin postul vamal Giurgiulești-Reni, prezentând organului vamal autohton

documentele de însoțire a mărfii — sare destinată alimentației umane în adresa companiei

ucrainene SRL „Braytvey”, fiind reținut de către colaboratorii serviciului grăniceri al

Ucrainei, care au depistat în spațiul marfar al camionului 25 000 litri de alcool etilic,

valoarea căruia constituie 387 500 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bacurschii Dmitrii, în calitate de organizator

a săvârșit contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

mărfurilor, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau

adaptate în acest scop, cu folosirea frauduloasă a documentelor vamale și prin nedeclarare

în documentele vamale, acțiuni săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de

mari, infracțiune prevăzută de art.42 alin.(3), art.248 alin.(5) lit. b), d) din Codul penal.

inculpatului, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței.

În motivarea apelului avocatul a indicat că, instanța de fond eronat a dispus încasarea

contravalorii alcoolului etilic în sumă de 387 500 lei din contul inculpatului (indiferent care

inculpat), deoarece alcoolul etilic a fost confiscat deja de către autoritățile Republicii

Ucraina, în punctul de trecere Giurgiulești-Reni, controlul vamal se efectuează în comun

cu autoritățile vamale din Republica Moldova pe sensul de ieșire. Cu alte cuvinte, prima și

ultima verificare vamală a avut loc în punctul de intrare a vămii Reni de pe teritoriul

Ucrainei, iar din zona punctului vamal marfa nu a ieșit fiind depistată de autoritățile

Ucrainene. Toată marfa ce figurează în dosar a fost depistată și confiscată de către organele

fiscale a Republicii Ucraina. Alcoolul în volum de 25 000 litri nu a fost restituit și se

cunoaște locul aflării. Prin urmare eronat s-a dispus repetat confiscarea specială și s-a

dispus încasarea contravalorii alcoolului etilic.

fost respins ca nefondat, apelul declarat și menținută sentința primei instanțe.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a statuat că, la pronunțarea sentinței,

instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept, a cercetat sub toate

2

aspectele probele prezentate de către părți și just a făcut concluzia de a înceta procesul

penal în privința lui Bacurschii Dmitrii, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin.(3), art.248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal din motiv că fapta constituie contravenția

prevăzută de art.287 alin.(10) Cod contravențional.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală și care au fost corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a reținut că, sentința a fost atacată de către partea apărării doar în

partea confiscării corpurilor delicte, autorul apelului fiind de acord cu încadrarea juridică

dată de prima instanță faptei comise de Bacurschii Dmitrii. Mai mult, nici un alt participant

la proces nu și-a exercitat dreptul de a ataca sentința cu apel, motiv pentru care instanța de

apel se va expune asupra hotărârii doar în partea contestată, în ceea ce privește soarta

corpurilor delicte și încasării sumei de 387 500 lei.

Cu referire la argumentele apărării precum că, sentința în cauză este una

neîntemeiată și pasibilă casării în partea încasării contravalorii de la Barcurschii Dmitrii a

alcoolului etilic în mărime de 387 500 lei, instanța de apel a menționat că prima instanță a

adoptat o soluție corectă și motivată, iar în corespundere cu jurisprudența și practica

CtEDO, art. 6§1 din CtEDO, a preluat integral motivele din sentința (Van de Hurk vs.

Olanda, 19.04.1994, pct. 61, Albert vs. România din 16.02.2010, pct. 37).

Totodată, instanța de apel a considerat întemeiate concluziile primei instanțe că

acțiunile inculpatului urmează să fie calificate în baza alin.(10) art.287 Cod

contravențional, și procesul penal în privința acestuia a fost încetat, din următoarele

considerente.

Instanța de apel a menționat că, conform Legii nr.179 din 26 iulie 2018, în vigoare

din 17 august 2018, la art.248 Cod penal, au fost operate modificări și completări conform

cărora la aliniatul (5), în dispoziție textul „mărfurilor, obiectelor și a altor valori în

proporții deosebit de mari” se substituie cu textul „bunurilor valoarea cărora depășește

200 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în

vigoare la momentul săvârșirii faptei”.

Până la operarea modificărilor și completărilor prin Legea nr.179 din 26 iulie 2018,

în vigoare din 17 august 2018, alin.(5) lit. d) art.248 Cod penal, avea următorul conținut -

„Trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor

valori în proporții deosebit de mari, eludându-se control vamal ori tăinuindu-le de el, prin

ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea

frauduloasă a documentelor sau mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare

sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a

frontierei.”

Respectiv după operarea modificărilor și completărilor prin Legea respectivă, alin.

(5) art.248 Cod penal, are următorul conținut - acțiunile prevăzute la alin.(1), (2), (3) sau

(4), săvârșite: b) de două sau mai multe persoane; d) în valoarea sumei drepturilor de import

care depășește 200 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea

de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Din cele din urmă a rezultat, că pentru

realizarea laturii obiective a infracțiunii de contrabandă, prevăzută la alin. (5) art. 248 Cod

penal, valoarea bunurilor trecute în mod fraudulos peste frontiera vamală a Republicii

Moldova, urmează să depășească 200 de salarii medii lunare pe economie prognozate,

stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Or, numai cu

3

respectarea acestei condiții, acțiunile persoanei pot fi considerate drept contrabandă, în

sensul normei penale prevăzute în art.248 Cod penal.

Astfel, reieșind din valoarea în vamă totală a alcoolului etilic este de 387 500 lei.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 974 din 04.12.2014 privind aprobarea cuantumului

salariului mediu lunar pe economie, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe

economie, prognozat pentru anul 2015, în mărime de 4500 lei, pentru utilizare în modul

stabilit de legislație. Respectiv, suma de 387 500 lei nu depășește suma de 900 000 lei, și

din cele din urmă a rezultat că nu a fost îndeplinită latura obiectivă a infracțiunii de

contrabandă, prevăzută la art.248 alin.(5) Cod penal, iar acțiunile inculpatului Bacurschii

Dmitrii reprezintă elementele constitutive ale contravenției prevăzute de alin.(10) art.287

Cod contravențional.

Deși la momentul comiterii faptei prejudiciabile, acțiunile inculpatului Bacurschii

Dmitrii reprezentau infracțiunea de contrabandă, în urma modificărilor și completărilor

operate la art.248 Cod penal, prin Legea nr. 179 din 26 iulie 2018, în vigoare din 17 august

2018, fapta săvârșită de inculpatul Bacurschii Dmitrii nu întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii de contrabandă, ci întrunește elementele constitutive ale contravenției

prevăzute de alin.(10) art.287 Cod contravențional, conform indicilor - trecerea mărfurilor,

obiectelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova, prin declarare neautentică în

documentele vamale, dacă aceste acțiuni nu constituie infracțiune de contrabandă sau o altă

infracțiune. Or, în cazul în care, acțiunile inculpatului Bacurschii Dmitrii în momentul

comiterii faptei prejudiciabile constituiau infracțiune de contrabandă, modificările

introduse prin Legea sus menționată, urmează să fie raportate la prevederile alin.(1) art.10

Cod penal, și urmează să fie aplicate cu efect retroactiv.

Totodată, instanța de apel a considerat că, instanța de fond corect a încetat procesul

contravențional, în privința inculpatului Bacurschii Dmitrii.

Potrivit art.461 Cod contravențional, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei,

se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art.441 și art.445, instanța încetează

procesul contravențional.

În conformitate cu alin.(1) lit. b) art.441 Cod contravențional, procesul

contravențional nu poate fi pornit, iar dacă a fost pornit, nu poate fi efectuat și va fi încetat

în cazurile în care: b) se constată vreunul din temeiurile prevăzute la art.3 alin.(3) art.4

alin.(3) art.20-31 Cod contravențional.

Conform alin.(2) art.30 Cod contravențional, termenul general de prescripție a

răspunderii contravenționale este de un an.

Astfel, instanța de apel a constatat cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea

contravenției prevăzute de art.287 alin.(10) Cod contravențional, și a menționat că, prima

instanță s-a expus asupra termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională, or,

fapta contravențională a fost comisă pe data de 04 și 05 iulie 2015, iar hotărârea instanței

de judecată a fost pronunțată la 28 decembrie 2018, adică la expirarea termenului prevăzut

de norma art.30 alin.(2) Cod contravențional din momentul comiteri contravenției, ceea ce

înlătură posibilitatea tragerii inculpatului la răspundere contravențională și generează

încetarea procesului contravențional.

Instanța de apel a conchis că prima instanță corect a încasat în folosul statului

contravaloarea bunurilor utilizate pentru săvârșirea contravenției.

Instanța de apel a reținut că, din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 05.07.2015, efectuat de către autoritățile competente ale Ucrainei, la punctul de

trecere „Reni-Giurgiulești” (auto) din regiunea Odessa, or. Reni, str. Prieteniei Popoarelor,

4

20, precum și în unitatea de transport cu numerele de înmatriculare XXXX, care se afla pe

teritoriul respectiv, în remorca unității de transport au fost depistate 25 vase a câte 1 000

litri fiecare, umplute cu lichid, a rezultat că în urma inspecției date au fost confiscate și

anexate la procesul verbal. Prin procesul de inspecție a fost stabilit că, în remorcă, în două

rânduri se află vase cu lichid transparent, cu un miros înțepător, specific, asemănător cu

alcoolul.

Instanța de apel a indicat, că mărfurile și obiectele care constituie obiectul

contrabandei, precum și mijloacele de transport și alte mijloace destinate, folosite pentru

transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind

corpuri delicte, potrivit art.431 alin.(41) Cod contravențional, la examinarea cauzelor

contravenționale prevăzute la art.287 alin.(8), (10), (11) și (14), agentul constatator al

Serviciului Vamal hotărăsc asupra corpurilor delicte potrivit art.4397 din prezentul cod și

prevederilor art.162 din Codul de procedură penală, care se aplică în modul corespunzător

în procesul contravențional; (42) în cazul imposibilității aplicării alin.(41) din prezentul

articol în partea ce ține de art.287 alin.(8), (10), (11) și (14), agentul constatator al

Serviciului Vamal confiscă contravaloarea corpului delict stabilită de către organul vamal.

Iar potrivit art.4397 alin.(1) Cod contravențional, confiscarea specială constă în trecerea

forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin.(2) în cazul în care

aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă

contravaloarea acestora.

În conformitate cu art.431 alin.(4) Cod contravențional, la judecarea cauzei

contravenționale, instanța hotărăște asupra corpurilor delicte potrivit art.106 Cod penal și

ale art.162 Cod de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător în procesul

contravențional.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, prima instanță întemeiat a dispus aplicarea

confiscării speciale a corpurilor delicte - 2234 saci cu sare a câte 25 kg fiecare fără acte de

proveniență, 657 saci cu ipsos fără acte de proveniență, 44 de recipiente din plastic cu

carcasă metalică cu volumul 1 000 litri fiecare, două furtuni electrice și două etichete ce

erau aplicate pe sacii cu sare unde exportator figurează compania S.R.L. „Renaissance Star”

și S.R.L. „Braytvey” Ucraina, ce se află la păstrare în camera de corpuri delicte a Direcției

urmărire penală a Serviciului Vamal, trecându-le forțat și gratuit în proprietatea statului.

Totodată, instanța întemeiat s-a pronunțat și asupra necesității încasării contravalorii

a 25 000 litri de alcool etilic, conducându-se de prevederile art.462 alin.(6) lit. a) Cod

contravențional.

Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a considerat necesar a

dispune încasarea din contul inculpatului a contravalorii a 25 000 litri de alcool etilic, care

au fost evaluate la suma totală de 387 500 lei.

Instanța de apel a notat că, prima instanță a motivat necesitatea încasării contravalorii

alcoolului etilic transportat ilegal de Bacurschii Dmitrii și alții peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, fiind ulterior reținut de către autoritățile Ucrainei, dat fiind că alcoolul

etilic a fost confiscat de autoritățile ucrainene, iar pe cauzele penale examinate în privința

celorlalți doi inculpați instanțele de judecată nu s-au expus asupra corpurilor delicte.

deciziei instanței de apel, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicitând casarea parțială a acesteia, în partea confiscării contravalorii alcoolului etilic din

contul inculpatului, cu trimiterea cauzei la rejudecare, în instanța de apel.

În argumentarea recursului a invocat, că instanța de apel a dispus încasarea

5

contravalorii a 25 000 litri de alcool în sumă de 387 500 lei din contul inculpatului știind

cu certitudine că 25 000 litri de alcool se află la Serviciul Fiscal al Ucrainei.

Mai mult ca atât, în rechizitoriu nu sunt indicate ca corpuri delicte 25 000 litri de

alcool, în lista probelor rechizitoriului este mențiunea că corpuri delicte Nu sunt, deoarece

nici nu a fost recunoscut ca corp delict și nici nu există la materialele dosarului un proces-

verbal de recunoaștere în calitate de corp delict.

Din acest considerent nici nu s-a solicitat în instanța de fond cercetarea corpurilor

delicte, iar la pronunțarea sentinței, prin surprindere pentru inculpat, instanța a dispus

încasarea a contravalorii a 25 000 litri de alcool în sumă de 387 500 lei de la inculpatul

Bacurschi Dmitri; la fila 15 a deciziei totuși instanța de apel face o remarcă și constată că

alcoolul etilic a fost reținut de autoritățile Ucrainene. Circumstanțele cu privire la locul

aflării bunurilor, care de fapt au fost deja confiscate de către autoritățile ucrainene reiese

din următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05.07.2015, efectuat

de către autoritățile competente ale Ucrainei, la punctul de trecere „Reni-Giurgiulești”

(auto) din Odessa precum și în unitatea de transport cu numerele de înmatriculare Xxxx,

care se afla pe teritoriul respectiv.

Astfel, în remorca unității de transport au fost depistate 25 vase a câte 1 000 litri

fiecare, umplute cu lichid; raportul de expertiză nr. 990/16 din 18.09.2015 și traducerea,

întocmit de către ÎS „Institutul Științific și de Cercetare al medicinii transporturilor din

Ucraina” din cadrul Ministerului Ocrotirii Sănătății al Ucrainei, prin care se constată că în

cele 25 vase a câte 1 000 litri fiecare, care potrivit procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 05.07.2015, efectuat de către autoritățile competente ale Ucrainei, la punctul de

trecere „Reni-Giurgiulești” (auto) din regiunea Odessa, au fost depistate în remorca unității

de transport cu numerele de înmatriculare Xxxx, reprezintă alcool etilic rectificat; este o

neconcordanță între circumstanțele cauzei unde la materialele dosarului sunt procese-

verbale de cercetare la fața locului, de ridicare a acestor bunuri și tot instanța de apel mai

departe la fila 15 a propriei decizii indică faptul că acestea sunt ridicate și confiscate de

instituțiile ucrainene, dar este de acord cu soluția instanței de fond.

2020, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a reținut că prima instanță, fiind

învestită cu soluționarea fondului cauzei, prin sentința a încetat procesul penal în privința

lui Bacurschii Dmitrii învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(3), art.

248 alin.(5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de

art.287 alin.(10) Cod contravențional. Totodată, dispunând încasarea de la Bacurschii

Dmitrii în beneficiul statului suma de 387 500 lei, ce constituie contravaloarea a 25 000

litri de alcool etilic.

Instanța de apel menținând sentința a statuat că, ,,Instanța de apel analizând

constatările primei instanțe, în partea necesității încasării în folosul statului a

contravalorii bunurilor utilizate pentru săvârșirea contravenției, reține că, acestea sunt

legale și întemeiate, în particular, s-a constatat că prima instanță s-a pronunțat motivat

asupra chestiunii pe care apelantul o critică, conducându-se de prevederile legale

pertinente.” (f.d.34 verso, vol. VIII).

Ca ulterior să menționeze că, ,,Instanța de apel reține că, din conținutul procesului-

verbal de cercetare la fața locului din 05.07.2015, efectuat de către autoritățile competente

ale Ucrainei, la punctul de trecere ,,Reni-Giurgiulești” (auto) din regiunea Odessa, or.

6

Reni, str. Prieteniei Popoarelor, 20, precum și în unitatea de transport cu numerele de

înmatriculare XXXX, care se afla pe teritoriul respectiv, în remorca unității de transport

au fost depistate 25 vase a câte 1 000 litri fiecare, umplute cu lichid (vol. V, f.d.187-206),

rezultă că în urma inspecției date au fost confiscate și anexate la procesul-verbal. Prin

procesul de inspecție a fost stabilit că, în remorcă, în două rânduri se află vase cu lichid

transparent, cu un miros înțepător, specific, asemănător cu alcoolul.” (f.d.34 verso, vol.

VIII).

Astfel, Colegiul penal lărgit a constatat că, atât instanța de fond, cât și instanța de

apel au dispus încasarea contravalorii a 25 000 litri de alcool în sumă de 387 500 lei din

contul inculpatului știind cu certitudine că bunurile au fost confiscate de autoritatea

competentă din Ucraina.

De asemenea, instanțele de fond au supus confiscării speciale, în conformitate cu

prevederile art.106 Cod penal, inclusiv următoarele corpuri delicte: 2 234 saci cu sare a

câte 25 kg fiecare fără acte de proveniență, 657 saci cu ipsos fără acte de proveniență, 44

de recipiente din plastic cu carcasă metalică cu volumul 1 000 litri fiecare, două furtuni

electrice și două etichete ce erau aplicate pe sacii cu sare unde exportator figurează

compania SRL ,,Renaissance Star” și SRL ,,Braytvey”, care se află la păstrare în camera

de corpuri delicte a Direcției urmărire penală a Serviciului Vamal, trecându-le forțat și

gratuit în proprietatea statului.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit a menționat că, confiscarea specială constă în

trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare)

utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni, or, instanțele de fond în

mod eronat au supus confiscării toate bunurile materiale menționate, deoarece prin

învinuire este stabilit clar că inculpatul a trecut prin contrabandă doar alcool etilic în

cantitate de 25 000 litri.

În contextul dat, instanța de recurs a ajuns la concluzia că, decizia instanței de apel

urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

declarat a fost admis, casată parțial sentința, în partea ce ține de încasarea de la Bacurschii

Dmitrii în beneficiul statului a sumei de 387 500 lei, ce constituie contravaloarea a 25 000

litre de alcool etilic.

În rest, celelalte dispoziții ale sentinței, au fost menținute.

7.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat că prima

instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și de drept pe cauză, și just a concluzionat că,

procesul penal în privința lui Bacurschii Dmitrii în baza art.42 alin.(3), art.248 alin. (5) lit.

b), d) Cod penal, urmează a fi încetat din motivul că fapta constituie contravenție, iar prin

acțiunile sale intenționate, Bacurschii Dmitrii a comis contravenția prevăzută de art.287

alin.(10) Codul contravențional, dar procesul contravențional urmează a fi încetat din

motivul expirării termenului prescripției răspunderii contravenționale.

Instanța de apel a indicat, că partea apărării nu este de acord cu soluția instanței de

fond doar în partea dispunerii încasării de la de la Bacurschii Dmitrii în beneficiul statului

a sumei de 387 500 lei, ce constituie contravaloarea a 25 000 litri de alcool etilic.

Instanța de apel a mai precizat că, la motivarea concluziei prima instanță a indicat

că, „Aplicând prevederile art.106 Cod penal, la circumstanțele de fapt ale cauzei, și având

în vedere că potrivit actelor anexate la dosar se atestă faptul că alcool etilic în cantitate

de 25 000 litri au fost confiscate de autoritățile ucrainene, iar pe cauzele penale examinate

în privința celorlalți 2 inculpați, nu s-a expus nici o instanță asupra corpurilor delicte,

7

instanța de judecată ajunge la concluzia de a încasa de la Bacurschii Dmitrii în beneficiul

statului suma de 387 500 lei, ce constituie contravaloarea a 25 000 litri de alcool etilic”.

Instanța de apel a reiterat faptul, că confiscarea specială este o măsură de siguranță

de drept penal cu caracter patrimonial care constă în trecerea în patrimoniul statului a unor

bunuri sau valori care au servit la săvârșirea faptei penale sau au rezultat din săvârșirea

acesteia, ori sânt deținute contrar legii. Ea se face în scopul excluderii pericolului de a fi

săvârșite noi fapte penale. Pentru a aplica confiscarea specială, este necesar a constata că:

a) făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală indiferent dacă el a fost pedepsit

penal sau absolvit de răspunderea penală în condițiile legii (în cazul minorilor, persoanelor

incapabile etc.); b) făptuitorul a utilizat obiecte, lucruri pentru săvârșirea infracțiunii

(unelte, mecanisme, mașini, nave acvatice, arme etc.) care aparțin lui sau complicilor la

infracțiune; c) făptuitorul a dobândit produse, bunuri prin fapta penală săvârșită, realizând

latura obiectivă a infracțiunii.

În acest sens, instanța de apel a indicat că legea procesual penală indică expres că,

în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se

confiscă contravaloarea acestora.

Astfel, instanța de apel a conchis că potrivit procesului-verbal cu privire la încălcarea

regulilor vamale nr.0607/50000/15 din 05 iulie 2015, întocmit de agentul constatator din

cadrul Serviciului Fiscal de Stat al Ucrainei se atestă că în cadrul punctului vamal Reni a

fost stopat autovehiculul de model „Xxxx în spațiul marfar al căruia au fost depistate 25

000 litri de alcool etilic, sau după cum a fost indicat – soluție lichidă transparentă cu miros

specific de alcool (f.d.232-234, Vol. III).

Totodată, instanța de apel a evidențiat faptul că conform procesului-verbal de

cercetare la fața locului din 05 iulie 2015, întocmit de procurorul r-lui Reni, Zavaliniuc D.

se confirmă faptul depistării a 25 de butelii de plastic cu volumul de 1 000 litri în remorca

autovehiculului de model „ xxxx (f.d.187-196, Vol. V).

Din declarațiile părților în proces, instanța de apel a constatat că, cele 25 000 litri

de alcool etilic au fost ridicate de organele vamale a Ucrainei și depozitate în locul special

amenajat de către aceștia.

Instanța de apel a stabilit că, de către autoritățile Republicii Moldova nu au fost

solicitate bunurile ridicate 25 000 litri de alcool etilic, or, potrivit prevederilor art.2295 Cod

de procedură penală, bunurile infracționale aflate peste hotare se repatriază în Republica

Moldova, iar cele aflate în Republica Moldova în legătură cu infracțiunile săvârșite peste

hotare, după caz, rămân în Republica Moldova sau se repatriază în statul străin

corespunzător, în cadrul cooperării juridice internaționale.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, cele 25 000 litri de alcool etilic au fost

ridicate de serviciul fiscal a autorităților ucrainene și nu au fost repatriate de către

autoritățile Republicii Moldova, fapt obligatoriu potrivit prevederilor legale. Aceste bunuri,

în calitate de corpuri delicte, la momentul descoperirii și documentării faptei prejudiciabile

comise de inculpat nu au fost distruse, dispărute sau pierdute și nici nu aparțineau unei alte

persoane de bună credință.

decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei

la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului invocă acuzarea că instanța de apel, nu а apreciat în mod

corespunzător prevederile аrt.106 alin.(1), alin.(2) Cod de procedură penală, care prevede

că confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a

8

bunurilor indicate în alin.(2). În cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite

sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. (2) Sunt supuse confiscării

speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea

unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea

acestor bunuri; c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti

pe infractor.

Menționează acuzarea că, s-a stabilit că 25 000 litri de alcool etilic au fost depistate

în cadrul punctului vamal Reni în autocamionul cu n/î XXXX. În cadrul examinării cauzei

s-a stabilit cu certitudine că, 1а moment alcoolul etilic depistat nu poate fi găsit și nu poate

fi recuperat altfel, decât prin încasarea contravalorii acestuia.

De asemenea, indică acuzarea că, s-a stabilit cu certitudine că alcoolul etilic а fost

utilizat/destinat pentru comiterea infracțiunii, însă nu а fost supus confiscării ре teritoriul

Republicii Moldova, iar la moment deja nu există.

Mai mult, ce ține de argumentul instanței de apel precum că, autoritățile Republicii

Moldova nu аu solicitat bunurile ridicate - 25 000 litri de alcool etilic în baza art.2295 Cod

de procedură penală, a menționat că acest articol а fost introdus prin Legea nr.49 din

30.03.2017, în vigoare din 19.05.2017, iar acțiunile infracționale au avut loc la data de 2015

și urmărirea penală a fost efectuată în perioada anului 2015 – 2017, în perioada când aceste

prevederi încă nu erau.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis din considerentele ce vor fi desfășurate

în continuare.

Astfel, potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarat în speță, procurorul își

întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiul pentru recurs prevăzut la art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

și temeiul de casare nominalizat, Colegiul penal lărgit conchide că, criticele aduse de către

titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății, iar hotărârea

instanței de apel urmează a fi desființată, deoarece la o nouă rundă a procedurilor de

judecare a cauzei în ordine de apel, nu au fost respectate pe deplin prevederile procesual

penale cu privire la rejudecarea cauzei.

În context, instanța de recurs menționează că, conform art.414 Cod de procedură

9

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de

prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și

administrate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual, penal sau administrativ

au fost corect aplicate, hotărârea adoptată urmând să conțină răspuns la toate motivele

invocate.

Colegiul penal lărgit notează că, hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie

să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii

pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar

și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de

casare. Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Totodată, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, potrivit art.436 alin.(2) Cod

de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea

recursului.

În conformitate cu art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în

primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

Colegiul penal lărgit constată că, aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au

fost respectate pe deplin la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate

în ordinea procedurii de recurs, întrucât decizia contestată nu conține motive clare pe care

se întemeiază soluția pronunțată.

Având în vedere prevederile legale citate, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, în

speța dedusă judecății, prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din

20 octombrie 2020, decizia instanței de apel a fost casată total cu dispunerea rejudecării

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Astfel, în decizia instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au fost date

indicații clare, în privința cărora instanța de apel la o nouă rejudecare urma să se expună

și să țină cont, însă contrar acestor indicații, aspectele evidențiate au fost lăsate fără

soluționare sau examinate superficial.

În acest sens, conform deciziei instanței de recurs ordinar de remitere a cauzei spre

rejudecare, instanța de apel avea obligația să verifice legalitatea sentinței sub aspectul

confiscării speciale a bunurilor utilizate la săvârșirea infracțiunii, în contextul în care, în

speță, instanța de fond a supus confiscării speciale, în conformitate cu prevederile art.106

Cod penal, inclusiv următoarele corpuri delicte: 2 234 saci cu sare a câte 25 kg fiecare fără

acte de proveniență, 657 saci cu ipsos fără acte de proveniență, 44 de recipiente din plastic

cu carcasa metalic cu volumul 1 000 litri fiecare, două furtuni electrice și două etichete ce

10

erau aplicate pe sacii cu sare unde exportator figurează compania SRL ,,Renaissance Star”

și SRL ,,Braytvey”, care se află la păstrare în camera de corpuri delicte a Direcției urmărire

penală a Serviciului Vamal, trecându-le forțat și gratuit în proprietatea statului.

Având în vedere aceste argumente, Colegiul penal lărgit reține că la acest capitol

instanța de apel nu a luat în considerație cele explicate anterior în decizia instanței de recurs

precum că, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea

statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare) utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau

rezultate din infracțiuni, dispunând astfel în mod eronat confiscarea bunurile materiale

menționate, or prin învinuire este stabilit clar că inculpatul a trecut prin contrabandă doar

alcool etilic în cantitate de 25 000 litri.

Din conținutul deciziei recurate rezultă însă, că instanța de apel, ignorând indicațiile

instanței de recurs în acest sens, care sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare, totuși a

constatat că, potrivit procesului-verbal cu privire la încălcarea regulilor vamale

nr.0607/50000/15 din 05 iulie 2015, întocmit de agentul constatator din cadrul Serviciului

Fiscal de Stat al Ucrainei se atestă că în cadrul punctului vamal Reni a fost stopat

autovehiculul de model „Xxxx în spațiul marfar al căruia au fost depistate 25 000 litri de

alcool etilic, sau după cum a fost indicat – soluție lichidă transparentă cu miros specific de

alcool (f.d.232-234, Vol. III), în particular, a constatat că, conform procesului-verbal de

cercetare la fața locului din 05 iulie 2015, întocmit de procurorul r-lui Reni, Zavaliniuc D.

s-a confirmat faptul depistării a 25 de butelii de plastic cu volumul de 1 000 litri în remorca

autovehiculului de model „Xxxx (f.d.187-196, Vol. V).

Astfel, în decizia instanței de recurs de remitere a cauzei la rejudecare au fost date

indicații clare, în privința căror argumente, instanța de apel la o nouă rejudecare urma să

se expună și să țină cont, însă din conținutul deciziei recurate rezultă însă, că instanța de

apel nu s-a pronunțat la acest aspect, a neglijat indicațiile instanței de recurs la judecarea

apelului apărării, or, aceasta urma să țină cont că prin învinuire este stabilit clar că

inculpatul a trecut prin contrabandă doar alcool etilic în cantitate de 25 000 litri.

Motivarea insuficientă efectuată de instanța de apel, se apreciază ca un viciu de

judecată care afectează hotărârea adoptată și reprezintă temei legal de a casa decizia atacată

și a dispune rejudecarea cauzei în instanța de apel.

La același segment, Colegiul penal lărgit amintește că, potrivit jurisprudenței

constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, în primul rând, rolul instanțelor

judecătorești naționale este să decidă asupra admisibilității probelor, precum și asupra

relevanței și ponderii acestora pentru pronunțarea deciziei judecătorești. Rolul unei decizii

motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. O decizie motivată oferă părții

posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie revizuită de către o

instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate avea loc un control

public al administrării justiției.

Reieșind din aspectele elucidate și ținând cont de faptul că motivarea deciziei

instanței de apel este contradictorie, iar erorile evidențiate nu pot fi corectate de instanța

de recurs, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia cu privire la necesitatea casării deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile menționate,

să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a soluției adoptate și,

cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și

temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză,

11

având în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute, să pronunțe

o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, casează total decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 21 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Bacurschii Dmitrii xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

într-un alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 21 aprilie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

12

Dosarul nr. 1ra-1934/2021

1-17020710-01-1ra-09092021

15 martie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorilor Timofti Vladimir și Cobzac Elena

Conform art. 339 alin. (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală

în cauza penală privindu-l pe Bacurschii Dmitrii xxxx.

2022, a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, s-a casat total decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 21 iunie 2021 în cauza penală în privința lui

Bacurschii Dmitrii xxxx, și s-a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel

într-un alt complet de judecată.

dar nu am susținut motivarea și soluția adoptată și am propus o altă soluție, potrivit

prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, și anume:

”De admis recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia, de casat parțial deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 21 iunie 2021 în cauza penală în privința

lui Bacurschii Dmitrii xxxx, în partea ce ține de încasarea de la Bacurschii Dmitrii xxxx în

beneficiul statului a sumei de 387 500 lei, ce constituie contravaloarea a 25 000 litri de

spirt, cu menținerea sentinței în această parte, prin care s-a dispus încasarea”.

pct. 1-8 a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 martie 2022,

nr. 1ra-1934/2021, în prezenta cauză.

reieșind din următoarele considerente.

Procurorul în recursul ordinar invocă următoarele motive(v. VIII, f.d. 162):

„Decizia adoptată de către Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat la 21.06.2021,

este ilegală, neîntemeiată și pasibilă casării din următoarele considerente:

Conform art. 427 alin. (l) Cod de procedură penală - Hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel în următoarele temeiuri:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Referitor la soluția instanței de apel privind neîncasarea de la inculpatul Bacurschii

xxxx în beneficiul statului contravalorii a 25 000 litre de alcool etilic, e de menționat

următoarele:

Astfel, instanța de apel nu a luat în considerație și nu a apreciat în mod corespunzător

prevederile art. 106 alin.(l) și alin.(2) Cod penal care prevăd că confiscarea specială

13

constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la

alin.(2) în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi

recuperate, se confiscă contravaloarea acestora.

(2) Sînt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare):

a) utilizate sau destinate pentru săvîrșirea unei infracțiuni;

b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor

bunuri;

c) date pentru a determina săvîrșirea unei infracțiuni sau pentru a-1 răsplăti pe

infractor.

În cazul examinat, s-a stabilit că 25 000 litri de alcool etilic au fost depistate în cadrul

punctului vamala Reni în autocamionul cu numerele de înmatriculare xxxx.

Totodată, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit cu certitudine că la moment alcoolul

etilic depistat nu poate fi găsit și nu poate fi recuperat altfel, decît prin încasarea

contravalorii acestuia de la inculpat.

Or, cum s-a stabilit cu certitudine alcoolul etilic sus menționat a fost utilizat/destinat

pentru comiterea infracțiunii, însă nu a fost supus confiscării pe teritoriul Republicii

Moldova, iar la moment deja nu există.

Ce ține de argumentul instanței de apel că, autoritățile Republicii Moldova nu au

solicitat bunurile ridicate – 25 000 litri de alcool etilic în baza art. 2295 din Codul de

procedură penală (pag.9), e de menționat că acest articol a fost introdus prin Legea nr. 49

din 30.03.2017, în vigoare din 19.05.2017, iar acțiunile infracționale au avut loc la data

de 2015 și urmărirea penală a fost efectuată în perioada anului 2015-2017, adică în

perioada când aceste prevederi încă nu erau.

Așadar, analizând materialele dosarului penal, decizia motivată a instanței de apel,

consider că decizia din 21 iunie 2021 a Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, temei pentru recurs prevăzut în art.427

alin.(l) pct. 6) Codul de procedură penală, și în legătura cu aceasta găsim o singură soluție

legală ca să fie casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Solicitând:

2021 în cauza penală privind Bacurschii D. învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (3), art. 248 alin. (5) lit. b), d) din Codul penal.

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

Astfel, considerăm că aceste motive și-au găsit total confirmarea în speța dată, or, și-

a găsit confirmarea temeiul pentru recurs ordinar prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, cazul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

Nu acceptăm motivele invocate în decizia instanței de recurs ordinar(pag. 11 a

deciziei) că în învinuire este indicat: „clar că inculpatul a trecut prin contrabandă doar

alcool etilic în cantitate de 25 000 litri”, fiindcă în învinuire/rechizitoriu(v. VII f.d. 74) este

14

clar indicat că inculpatul Bacurschii Dmitrii xxxx împreună cu alte persoane a întreprins

acțiuni de organizare a introducerii pe teritoriul Republicii Moldova a sării alimentare de

la compania SRL „Renaissance Star” din România, unde aceasta urma a fi înlocuită cu

alcool etilic la depozitul arendat din timp în or. Cahul, str. Valea Rece 27, de către

Bacurschii Dumitru, cu transportarea ulterioară a alcoolului etilic în Ucraina.

Astfel, conform planului infracțional, la 04.07.2015, ora 16:50, Bzhelniuc Oleksandr,

conducând camionul cu n/î BH 1028 ET/BH 4879 XM, cu care transporta sare pentru

alimentație umană de la compania SRL „Renaissance Star” cu sediul în or. Galați din

România în adresa companiei SRL „Braytvey” cu sediul în or. Odesa din Ucraina, a intrat

pe teritoriul Republicii Moldova în regim vamal de tranzit, în acest sens fiind perfectată

declarația vamală de tranzit nr. 2015I02094 din 04.07.2015 și, deplasându-se în continuare

a ajuns în or. Cahul, str. Valea Rece 27, la depozitul arendat de către Bacurschii Dmitri,

unde ultimul împreună cu Guzun Dumitru și Bzhelnic Oleksandr au organizat descărcarea

sării și înlocuirea acesteia cu 25 recipiente a câte 1000 litri de alcool etilic.

În scurt timp, la 05.07.2015, ora 01:20, șoferul Bzhelniuc Oleksandr, cu același mijloc

de transport cu n/î xxxx, a părăsit teritoriul Republicii Moldova prin postul vamal

Giurgiulești – Reni, prezentând organului vamal autohton documentele de însoțire a mărfii

– sare destinată alimentației umane în adresa companiei ucrainene SRL ”Braytvey”, fiind

reținut de către colaboratorii serviciului grăniceri al Ucrainei, care au depistat în spațiul

marfar al camionului 25 000 litri de alcool etilic, valoarea căruia constituie 387 500 lei.

Considerăm că prima instanță în sentință (v. VII, f.d. 194) corect a motivat: „În

conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, instanța de judecată consideră necesar de a

supune confiscării speciale corpurile delicte: 2234 saci cu sare a câte 25 kg fiecare fără acte

de proveniență, 657 saci cu ipson fără acte de proveniență, 44 de recipiente din plastic cu

carcas metalic cu volumul 1000 litri fiecare, două furtuni electrice și două etichete ce erau

aplicate pe sacii cu sare unde exportator figurează compania SRL „Renaissance Star” și

SRL „Braytvey” Ucraina, ce se află la păstrare în camera de corpuri delicte a Direcției

urmărire penală a Serviciului Vamal, trecându-le forțat și gratuit în proprietatea statului.

Aplicând prevederile art. 106 Cod penal, la circumstanțele de fapt ale cauzei, și având

în vedere că potrivit actelor anexate la dosar se atestă faptul că alcoolul etilic în cantitate

de 25 000 litri a fost confiscat de autoritățile ucrainene, iar pe cauzele penale examinate în

privința celorlalți 2 inculpați, nu s-a expus nici o instanță asupra corpurilor delicte, instanța

de judecată ajunge la concluzia de a încasa de la Bacurschii Dmitrii xxxx în beneficiul

statului suma de 387 500 lei, ce constituie contravaloarea a 25 000 litri de alcool etilic.” ca

bunuri rezultate din infracțiuni.

a prezentei Opinii separate, dar nu am fost susținuți de ceilalți judecători.

Judecători Timofti Vladimir

Cobzac Elena

15