1ra-2256/2021 — art. 187 alin. 3 lit. b; art. 189 alin. 3 lit. a, e; art. 217 prim alin. 4 lit. d CP

1ra-2256/2021 — art. 187 alin. 3 lit. b; art. 189 alin. 3 lit. a, e; art. 217 prim alin. 4 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2256/2021

1-18176388-01-1ra-20122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Spoială Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari Anastasia, de către

avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, de către avocatul

Durnescu Mihail în numele inculpatului și inculpatul Păgînu Alexandru, de către

avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu Alexandru și de

către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Chișinău din 03 mai 2019 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Cupcea Ghedeon XXXXX,

născut la XXXXX, originar și domiciliat

în XXXXX

Păgînu Alexandru XXXXX,

născut la XXXXX, originar și domiciliat

în XXXXX

Guzun Vadim XXXXX, născut

la XXXXX, originar și domiciliat în

XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 06.08.2018 − 03.05.2019;

Instanța de apel: 03.10.2019 − 07.06.2021;

1

Instanța de recurs: 20.12.2021 − 09.03.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

Cupcea Ghedeon XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute la:

- art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii)

unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;

- art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită

activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,

transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea

substanțelor narcotice, psihotrope sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci)

ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Cupcea Ghedeon i s-a stabilit o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu amendă

în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000

(una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de

producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea,

procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice,

psihotrope sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani.

Păgînu Alexandru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute la:

2

- art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii)

unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Păgînu Alexandru i s-a stabilit o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu amendă

în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000

(una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu prevederile art. 91 alin. (8) lit. c), art. 85 Cod penal, lui Păgînu

Alexandru i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 15 (cincisprezece) ani, 11 (unsprezece) luni și 15 (cincisprezece) zile, cu

amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de

100 000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Guzun Vadim XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea

infracțiunilor prevăzute la:

- art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis;

- art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă

de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii)

unități convenționale, echivalentul sumei de 100000 (una sută mii) lei, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Guzun Vadim i s-a stabilit o pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu amendă

în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000

(una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

A fost respins ca nefondat demersul acuzatorului de stat cu privire la încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpaților.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că

inculpatul Guzun Vadim, realizându-și scopul dobândirii bunurilor prin șantaj,

3

făcând parte componentă al unui grup criminal organizat stabil, având ca obiectiv

dobândirea bunurilor persoanelor prin șantaj, în scopul activității criminale comune,

condus de Ceban Sergiu, împreună cu Păgînu Alexandru, Cupcea Ghedeon și alte

persoane, în perioada lunilor iunie-iulie 2018, au prin șantaj bunuri de la Cazac Igor.

În realizarea intențiilor criminale, persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă, în

prealabil a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse

de el, iar ca rezultat Guzun Vadim, Păgînu Alexandru și Cupcea Ghedeon au comis

fapta prejudiciabilă pasibilă de răspundere penală, șantajul, în următoarele

circumstanțe.

În perioada lunii iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Guzun Vadim având calitate

de membru a grupului criminal organizat, creat și condus de Ceban Sergiu, aflându-

se pe teritoriul mun. Chișinău, acționând în comun acord cu Păgînu Alexandru și

Cupcea Ghedeon, la indicația lui Ceban Sergiu, împărțind rolurile în dependență de

necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu

desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, au

realizat un plan criminal în scopul șantajului lui Cazac Igor.

Astfel, în perioada lunii iunie 2018, Guzun Vadim în comun cu Păgînu

Alexandru, i-au propus lui Cazac Igor participarea la săvârșirea unei pretinse afaceri,

iar de facto, participarea la sustragerea prin înșelăciune a unor bunuri de la o persoană

terță, iar în acest scop, primii au solicitat de la Cazac Igor suma de 2 000 de euro,

pentru a putea fi realizat actul infracțional, participare și propunere pe care Cazac Igor

a refuzat-o motivând lipsa mijloacelor financiare.

Mai apoi, la 27 iunie 2018, Guzun Vadim în comun cu Păgînu Alexandru și

Cupcea Ghedeon, acționând la indicația persoanei în privința căreia cauza a fost

disjunsă, aflându-se în mun. Chișinău, în regiunea sect. Buiucani, acționând sub

pretextul inventat că Cazac Igor le-a stricat „afacerea” propusă, și astfel le-ar fi cauzat

un prejudiciu, i-au comunicat lui Cazac Igor că le este dator cu bani, apoi tot atunci,

amenințându-l cu violența și aplicând violența fizică în privința lui Cazac Igor

manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, au extorcat de la Cazac Igor suma de

5 000 (cinci mii) euro.

Ulterior, în perioada 27 iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Guzun Vadim în comun

cu Păgînu Alexandru și Cupcea Ghedeon, acționând la indicația lui Ceban Sergiu, atât

în cadrul discuțiilor în privat cât și prin intermediul comunicărilor cu ajutorul

dispozitivelor electronice, l-au amenințat pe Cazac Igor cu aplicarea violenței și au

extorcat de la ultimul mijloace financiare, urmate de dobândirea la data de 17 iulie

4

2018 a unei părți a bunurilor cerute și anume, a sumei de 20 000 lei transmisă de Cazac

Igor lui Guzun Vadim.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, adică cererea de a se

transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate, săvârșite de un grup criminal organizat, urmate de

dobândirea bunurilor cerute.

Tot Guzun Vadim, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Păgînu

Alexandru și Cupcea Ghedeon, împărțind rolurile în dependență de necesitățile

activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea

funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind

scopul sustragerii deschise a bunurilor, au pătruns în locuința lui Cazac Igor.

Astfel, la 27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, conform rolurilor repartizate

preventiv, în scopul realizării planului criminal, Păgînu Alexandru a rămas să aștepte

în apropierea blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde locuiește Cazac Igor,

pentru a avertiza în caz de necesitate membrii grupului criminal despre eventualele

pericole, iar Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac Igor

din mun. Chișinău, str. XXXXX, de unde în mod deschis, dintr-un dulap,

conștientizând că sânt văzuți de Cazac Igor și Corcimari Anastasia, au sustras suma

de 2 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie

echivalentul sumei de 39 460 lei moldovenești, după care cu banii sustrași au părăsit

domiciliul.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de un

grup criminal organizat.

Inculpatul Păgînu Alexandru, realizându-și scopul dobândirii bunurilor prin

șantaj, făcând parte componentă al unui grup criminal organizat stabil, având ca

obiectiv dobândirea bunurilor persoanelor prin șantaj, în scopul activității criminale

comune, condus de Ceban Sergiu, împreună cu Guzun Vadim, Cupcea Ghedeon și

alte persoane, în perioada lunilor iunie-iulie 2018 au dobândit bunuri prin șantaj de la

Cazac Igor.

În realizarea intențiilor criminale, persoana în privința căreia cauza penală a fost

disjunsă, în prealabil a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create

și conduse de el, iar ca rezultat Păgînu Alexandru, Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon

au comis faptă prejudiciabilă pasibilă de răspundere penală, șantajul, în următoarele

5

circumstanțe.

În perioada lunii iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Păgînu Alexandru, având

calitate de membru a grupului criminal organizat, creat și condus de Ceban Sergiu,

aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău, acționând în comun acord cu Guzun Vadim și

Cupcea Ghedeon, la indicațialui Ceban Sergiu, împărțind rolurile în dependență de

necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu

desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, au

realizat un plan criminal cu scopul de a-l șantaja pe Cazac Igor.

Astfel, în perioada lunii iunie 2018, Păgînu Alexandru în comun cu Guzun

Vadim, i-au propus lui Cazac Igor participarea la săvârșirea unei pretinse afaceri, iar

de facto, participarea la sustragerea prin înșelăciune a unor bunuri de la o persoană

terță, iar în acest scop, primii au solicitat de la Cazac Igor suma de 2 000 de euro,

pentru a putea fi realizat actul infracțional, participare și propunere pe care Cazac Igor

a refuzat-o motivând lipsa mijloacelor financiare.

Mai apoi, la 27 iunie 2018, Păgînu Alexandru în comun cu Guzun Vadim și

Cupcea Ghedeon, acționând la indicația persoanei în privința căreia cauza a fost

disjunsă, aflându-se în mun. Chișinău, în regiunea sect. Buiucani, acționând sub

pretextul inventat că Cazac Igor le-ar fi stricat „afacerea” propusă și astfel le-ar fi

cauzat un prejudiciu, i-au comunicat lui Cazac Igor că le este dator cu bani, apoi tot

atunci, amenințându-l cu violența și aplicând violența fizică în privința lui Cazac Igor

manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, au extorcat de la Cazac Igor suma de

5 000 (cinci mii) euro.

Ulterior, în perioada 27 iunie 2018 până la 17 iulie 2018 Păgînu Alexandru în

comun cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, acționând la indicațialui Ceban Sergiu,

atât în cadrul discuțiilor în privat cât și prin intermediul comunicărilor cu ajutorul

dispozitivelor electronice, l-au amenințat pe Cazac Igor cu aplicarea violenței și au

extorcat de la ultimul mijloace financiare, urmate de dobândirea la data de 17 iulie

2018 a unei părți a bunurilor cerute și anume a sumei de 20 000 lei transmisă de Cazac

Igor lui Guzun Vadim.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, adică cererea de a se

transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate, săvârșite de un grup criminal organizat, urmate de

dobândirea bunurilor cerute.

Tot Păgînu Alexandru, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Guzun

Vadim și Cupcea Ghedeon, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

6

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor,

a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul

sustragerii deschise a bunurilor, au pătruns în locuința lui Cazac Igor. Astfel, la

27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, conform rolurilor împărțite din timp, în scopul

realizării planului criminal, Păgînu Alexandru a rămas să aștepte în apropierea

blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde locuiește Cazac Igor, pentru a avertiza

în caz de necesitate membrii grupului criminal despre eventualele pericole, iar Guzun

Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac Igor din mun. Chișinău,

str. XXXXX, de unde în mod deschis, dintr-un dulap, conștientizând că sânt văzuți de

Cazac Igor și Corcimari Anastasia, au sustras suma de 2 000 euro, care conform

cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie echivalentul sumei de 39 460

lei moldovenești, după care cu banii sustrași au părăsit domiciliul.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de un

grup criminal organizat.

Inculpatul Cupcea Ghedeon, realizându-și scopul dobândirii bunurilor prin

șantaj, făcând parte componentă al unui grup criminal organizat stabil, având ca

obiectiv dobândirea bunurilor persoanelor prin șantaj, în scopul activității criminale

comune, condus de Ceban Sergiu, împreună cu Guzun Vadim, Păgînu Alexandru și

alte persoane, în perioada lunilor iunie-iulie 2018, au dobândit bunurile cerute prin

șantaj de la Cazac Igor.

În realizarea intențiilor criminale, Ceban Sergiu, în prealabil a repartizat rolurile

fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de către aceasta, iar ca rezultat

Cupcea Ghedeon, Guzun Vadim și Păgînu Alexandru au comis faptă prejudiciabilă

pasibilă de răspundere penală, șantajul, în următoarele circumstanțe.

În perioada lunii iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Cupcea Ghedeon având

calitate de membru a grupului criminal organizat, creat și condus de către o persoană

în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău,

acționând în comun acord cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, la indicația lui ceban

Sergiu, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine

chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și

acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, au realizat un plan criminal în sopul

șantajului lui Cazac Igor.

Astfel, în perioada lunii iunie 2018, Guzun Vadim în comun cu Păgînu

Alexandru, i-au propus lui Cazac Igor participarea la săvârșirea unei pretinse afaceri,

7

iar de facto, participarea la sustragerea prin înșelăciune a unor bunuri de la o persoană

terță, iar în acest scop, primii au solicitat de la Cazac Igor suma de 2 000 de euro,

pentru a putea fi realizat actul infracțional, participare și propunere pe care Cazac Igor

a refuzat-o motivând lipsa mijloacelor financiare.

Mai apoi, la 27 iunie 2018, Cupcea Ghedeon în comun cu Guzun Vadim și

Păgînu Alexandru, acționând la indicația persoanei în privința căreia cauza a fost

disjunsă, aflându-se în mun. Chișinău, în regiunea sect. Buiucani, acționând sub

pretextul inventat că Cazac Igor le-ar fi stricat „afacerea” propusă și astfel le-ar fi

cauzat un prejudiciu, i-au comunicat lui Cazac Igor că le este dator cu bani, apoi tot

atunci, amenințându-l cu violența și aplicând violența fizică în privința lui Cazac Igor

manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, au extorcat de la Cazac Igor suma de

5 000 (cinci mii) euro. Ulterior, în perioada 27 iunie 2018 până la 17 iulie 2018 Cupcea

Ghedeon în comun cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, acționând la indicația

persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă, atât în cadrul discuțiilor în privat cât

și prin intermediul comunicărilor cu ajutorul dispozitivelor electronice, l-au amenințat

pe Cazac Igor cu aplicarea violenței și au extorcat de la ultimul mijloace financiare,

urmate de dobândirea la data de 17 iulie 2018 a unei părți a bunurilor cerute și anume

a sumei de 20 000 lei transmisă de Cazac Igor lui Guzun Vadim.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, adică cererea de a se

transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață sau sănătate, săvârșite de un grup criminal organizat, urmate de

dobândirea bunurilor cerute.

Tot el, Cupcea Ghedeon, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Guzun

Vadim și Păgînu Alexandru, împărțind rolurile în dependență de necesitățile

activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea

funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind

scopul sustragerii deschise a bunurilor, au pătruns în locuința lui Cazac Igor.

Astfel, la 27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, conform rolurilor împărțite din

timp, în scopul realizării planului criminal, Păgînu Alexandru a rămas să aștepte în

apropierea blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde locuiește Cazac Igor, pentru

a avertiza în caz de necesitate membrii grupului criminal despre eventualele

pericole, iar Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac Igor

din mun. Chișinău, str. XXXXX, de unde în mod deschis, dintr-un dulap,

conștientizînd că sînt văzuți de Cazac Igor și Corcimari Anastasia, au sustras suma

de 2000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie

8

echivalentul sumei de 39460 lei moldovenești, după care cu banii sustrași au părăsit

domiciliul.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de un

grup criminal organizat.

Tot el, Cupcea Ghedeon realizându-și scopul punerii în circulație ilegală a

drogurilor cu scop de înstrăinare, în perioada anilor 2017-2018, în circumstanțe

nestabilite în cadrul cercetării judecătorești, a obținut droguri, plante de cannabis

(inclusiv și semințe), pe care le-a semănat, cultivat și păstrat la domiciliul din

mun. Chișinău, str-la XXXXX, până la 17.07.2018, când în cadrul efectuării

percheziției au fost depistate și ridicate 185 de fire de plante în stadie verde de

vegetație, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3351 din 07.08.2018

reprezintă plante de cannabis (cânepă) ce conțin tetrahidrocannabinol, se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante, sânt incluse în lista substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii

Moldova nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea totală a acesteia constituind 185 fire, adică

proporții deosebit de mari.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost

încadrate juridic în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, cu semnele calificative,

semănatul, cultivarea păstrarea, drogurilor săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții

deosebit de mari.

apel:

- avocatul Spoială Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari

Anastasia, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpații să fie achitați de sub învinuirea înaintată, pe motiv că

fapta nu a fost comisă de către aceștia și că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea apelului a indicat că, deși partea vătămată Corcimari Anastasia în

cadrul ședințelor judiciare, fiind audiată nemijlocit, a declarat că nu susține

declarațiile date la faza de urmărire penală, cât și faptul că a fost impusă să depună

declarații incriminatoare față de inculpați, prima instanță a apreciat critic aceste

declarații și a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile date la faza de urmărire

penală din data de 30.07.2018, care au fost citite în cadrul ședinței judiciare a instanței

de fond.

9

A mai invocat apelantul că, partea vătămată Corcimari Anastasia a declarat că

a fost impusă de a depune declarații incriminatoare față de inculpați, fiind intimidată

și amenințată de către Cazac Igor. Or, inculpații nu se fac vinoveți de comiterea

infracțiunilor de șantaj și jaf calificat. Prima instanță, contrar imperativelor legale și

probatoriul administrat la dosar, a interpretat dubiile stabilite în cadrul cercetării

probelor examinate în favoarea acuzării, fără a argumenta într-un mod plauzibil

motivul pentru care le-a dat o apreciere critică, fapt inadmisibil în baza celor expuse

mai sus;

- avocatul Caus Miroslav în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, care a

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cupcea Ghedeon

să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e), art. 187 alin.

(3) lit. b) și art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. În motivarea apelului, apărătorul a

invocat că stenogramele înregistrărilor telefonice demonstrează faptul că, Cupcea

Ghedeon nu are nici o cu tangență cu așa-numitul șantaj exercitat asupra părții

vătămate. Toate stenogramele sânt anexate la cauza penală și nu există vreo discuție

dintre Ghedeon Cupcea cu Cazac Igor referitor la sustragerea vreunor sume bănești

în general. Lipsa vreunei tangențe asupra șantajului este demonstrată prin declarațiile

martorilor, părților vătămate precum și a inculpaților Guzun Vadim și Păgînu

Alexandru.

Mai mult de atât, partea vătămată, în declarațiile sale, care mai sânt și

contradictorii, nu a relatat careva discuții cu Cupcea Ghedeon referitor la careva

activități de sustragere a banilor, refererile lui asupra inculpatului rezumându-se la

faptul că „dânsul era taximetrist și îi ducea unde ceilalți doreau".

La fel, a mai susținut apelantul că nici vinovăția pe capătul de învinuire în baza

art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal nu a fost dovedită. Fiind interogată în ședința de

judecată, partea vătămată Corcimari Anastasia a negat „sustragerea de către inculpați

a sumei de 2 000 EURO", declarând că Cupcea Ghedeon și Guzun Vadim nici nu au

intrat în dimineața zilei de 27 iunie 2018 în apartamentul de pe str. XXXXX, mun.

Chișinău, dânșii doar au sunat la ușa de la intrare, chemându-l pe Cazac Igor să iasă

din apartament să discute.

Concomitent, a fost remarcat caracterul incomplet al urmăririi penale în cauza

penală nr. XXXXX, or, în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei era necesar

de a fi verificate cele relatate de către partea vătămată și incriminate învinuiților, și

nemijlocit învinuitului Cupcea Ghedeon. Astfel că, pornind de la lipsa anexelor-schițe,

fotografiile, peliculele, casetele audio și video, mulajele și tiparele de urme executate

în cursul efectuării acțiunilor de urmărire penală, care urmau a fi anexate la procesul

10

verbal de cercetare la fața locului, nefiind constatat felul în care ar fi fost comisă

infracțiunea de jaf, or în lipsa unui proces verbal de cercetare de la fața locului în care

să fie constatate acțiuni efectuate în vederea stabilirii locului aflării mijloacelor bănești,

cum ar fi unități de mobilă mișcate, deschise, dezordine, cu orice alte acțiuni, este

imperios a stabili aceste circumstanțe și a oferi un grad de plenitudine procesului de

urmărire penală.

Referitor la infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau

analogilor acestora în scop de înstrăinare, prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod

penal, apelantul a invocat că nu s-a demonstrat faptul cultivării, semănării și păstrării

la domiciliu a plantelor de cannabis. La materialele cauzei nu există nici un proces

verbal de stabilire a acțiunilor de cultivare și păstrare a substanțelor narcotice.

Organul de urmărire penală pretinde că plantele de cannabis au fost extrase de

pe terenului aferent casei de locuit, care este un teren comun al mai multor vecini.

Cazac Igor a comunicat că Ghedeon Cupcea stropea cu apă și lapte plantele de

cannabis pentru a obține o roadă mai bogată și mai rapidă, pe când din imaginile foto

anexate la dosar se observă că terenul nu fusese prelucrat de ani de zile;

- avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, care a

solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cupcea Ghedeon

să fie achitat;

- avocatul Rusu Vitalie în numele inculpatului Guzun Vadim, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea

integrală a inculpatului;

- avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, care a solicitat

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea

inculpatului.

În opinia apelantului, sentința contestată este afectată de erori grave de

încadrare juridică a faptei, în special de o încălcare vădită a principiilor procesului

penal, dublată de administrarea unui cumul de probe, fiind admisă o interpretare a

dubiilor în defavoarea justițiabilului.

În calitate de probe, în lista probelor la cauza penală nr. XXXXX, procurorul

expune următoarele mijloace de probă: Declarațiile părților vătămate: Cazac Igor și

Corcimari Anastasia; procesele verbale de confruntare între partea vătămată Cazac

Igor și învinuiții Guzun Vadim și Păgînu Alexandru; rezultatele efectuării măsurii

speciale de investigații − controlul transmiterii banilor; rezultatele efectuării măsurii

speciale de investigații − înregistrarea comunicărilor efectuate între Cazac Igor și

învinuiții Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, Cupcea Ghedeon; rezultatele efectuării

11

măsurilor speciale de investigații − urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul

metodelor și mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau urmărirea prin sistemul de

poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice a numiților Guzun Vadim,

Păgînu Alexandru, Cupcea Ghedeon; procesul verbal de efectuare a percheziției

corporale în privința lui Guzun Vadim; procesul verbal de cercetare și examinare a

telefonului mobil ce aparține părții vătămate Cazac Igor cu anexe; procesul verbal de

cercetare și examinare a imaginilor video de pe camerele video amplasate în preajma

blocului locativ din mun. Chișinău, str. XXXXX; Concluziile Raportului de expertiză

nr. 34/12/1-R-3475 din 27.07.2018; concluziile Raportului de constatare medico-legală

nr. 1426 din 19.07.2018; Alte materiale ale cauzei penale.

În așa mod, deși prezintă lista probelor sau elementele de fapt, în realitate, doar

amintește despre careva pretinse elemente de fapt, fără a le specifica expres. Consideră

că, urmează a fi excluse din lista probelor Raportul de constatare medico-legală nr.

D1426 din 19.07.2018, deoarece informarea despre dispunerea efectuării expertizei a

avut loc după efectuarea expertizei în sine adică, proba dată a fost administrată cu

încălcări de procedură, or apărarea nu a avut posibilitatea de a formula întrebări

experților.

O situație absolut similară este aplicabilă și raportului de expertiză nr. 34/12/1-

R-3475 din 27.07.2018 prin care au fost ridicate 40 de bancnote cu nominalul de 500 lei,

despre dispunerea expertizei i s-a adus la cunoștință la data de 31.07.2018 ora 11.50,

iar cu rezultatele expertizei a făcut cunoștință la data de 31.07.2018 ora 14.40;

- avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu

Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotrâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Păgînu Alexandru să fie

achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

În motivarea apelului, a indicat că, sentința este una ilegală, nefondată și lipsită

de suport probatoriu, deoarece în detrimentul prevederilor stipulate la art. 26 Cod de

procedură penală, judecătorul care a examinat cauza în speță, a demonstrat cu

certitudine predispunerea sa de a accepta concluziile organului de urmărire penală în

defavoarea inculpatului, precum că acesta a comis infracțiunile ce constituie obiectul

învinuirii, fapt demonstrat de conduita judecătorului pe tot parcursul examinării

cauzei. În concret, apelantul s-a referit la momentele când judecătorul admitea toate

cererile și demersurile procurorului, iar cererile părții apărării erau respinse și avocații

care au participat la examinarea cauzei în bază de contract au fost supuși umilinței și

limitați în dreptul de a-și efectua împuternicirile legale de a apăra drepturile

clientului, pe când fără nici un temei legal, la inițiativa judecătorului, s-au prezentat

12

pe parcursul examinării cauzei penale în speță, încă trei avocați din oficiu, care au fost

admiși să participe la examinarea cauzei, de rând cu avocații aleși de inculpați, fără

acordul inculpaților.

Finalul concluziei despre ilegalitatea sentinței în speță și încălcarea dreptului

fundamental al inculpatului la un proces echitabil se confirmă în mod indiscutabil în

conținutul sentinței de condamnare a tuturor celor trei inculpați, care corespunde

cuvânt în cuvânt cu învinuirea formulată de către organul de urmărire penală și

susținută integral de către partea învinuirii prin pledoria sa pronunțată și anexată în

formă scrisă la materialele cauzei.

În continuare, apărătorul a mai criticat și învinuirea înaintată inculpaților, pe

care o consideră neclară, dat fiiind că date concrete despre acțiunile fiecărui

participant, date despre existența grupului criminal organizat, despre conducătorul

acestuia Ceban Sergiu și locul unde el se afla, despre planul bine chibzuit și locul

păstrării lui, când și unde se află datele cu privire la membrii grupului criminal

organizat, când au fost primiți și cum s-au stabilit aceste circumstanțe nu se regăsesc

în materialele cauzei penale, fiindcă așa date lipsesc.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a constatat că prima

instanță nu a comis careva erori de fapt, care ar impune casarea sentinței adoptate în

partea recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea acțiunilor infracționale,

stabilirea și individualizarea pedepsei. Cu atât mai mult că, prima instanță în sentința

adoptată corect și justificat și-a motivat soluția, luând în considerație probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de

judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală,

dându-le o apreciere corespunzătoare art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce,

stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând astfel, la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptelor și prezența în acțiunile

acestora a elementelor infracțiunilor incriminate prin actul de învinuire.

Argumentele expuse de către prima instanță și motivele reflectate în sentință,

pentru a evita repetări inutile, instanța de apel le-a însușit pe deplin, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în Cauza Albert

vs. România din16.02.2010, statuează că art. 6 par. 1 din Convenție, deși impune

obligația instanței să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

13

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea procesul echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Astfel că, la stabilirea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor

incriminate, instanța de apel a verificat următoarele probe materiale, care coroborează

cu declarațiile părții vătămate Cazac Igor, și cu cele ale părții vătămate Corcimari

Anastasia, date la faza de urmărire penală:

- Raportul de constatare medico-legală nr. 201802P2189 din 28.06.2018, potrivit

căruia la Cazac Igor s-au depistat echimoze la nivelul feței, tumefiere a testiculului

drept, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Gradul de gravitate va fi

apreciat la prezentarea consultației medicului urolog (f.d. 40-41 Vol. I);

- Raportul de constatare nr. 201802D1426 din 19.07.2018, potrivit căruia la Cazac

Igor s-au depistat echimoze la nivelul feței, tumefiere a testiculului drept, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în

timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată.

Diagnosticul clinic de „Îngroșarea difuză a epididimului din dreapta, cu semne de

hipervasculare, mai pronunțată în cap, coada epididimului. După ecogenitate se

determină un proces inflamator acut în stadiul infiltrativ. Chist în capul epididimului

pe deapta. Perla escotală pe deapta. Hidrocel moderat bilateral”, reprezintă o

patologie preexistentă, nu are un substrat posttraumatic la moment, din care motiv,

în conformitate cu regulamentul medico-legal, acesta nu se supune calificării (f.d. 43

Vol. I);

- conversația telefonică, mesaje scrise și audio între Cazac Igor și Guzun Vadim din

26.06.2018, potrivit cărora Cazac Igor se revoltă că inculpații au intrat în casă de unde

i-au luat 2 000 euro, au speriat copiii și că nu va lăsa această faptă fără pedeapsă, la

care afirmații inculpatul Guzun Vadim nu obiectează, acceptând în mod tacit că

faptele relatate în discuție au avut loc în circumstanțele descrise de către partea

vătămată Igor Cazac (f.d. 15-20 Vol. I);

- procesul verbal și ordonanța de ridicare din 02.07.2018, prin care din fața blocului

locativ în care lucuiește partea vătămată Cazac Igor, str. XXXXX, mun. Chișinău a fost

ridicată înregistrarea imaginilor video din curtea blocului locativ, precum și pe de

camera video amplasată la intrarea propriu-zisă în scară pentru perioada 27.06.2018,

ora 10.00-11.00 (f.d. 51-53, Vol. I);

- procesul verbal de cercetare și examinare a imaginilor video din data de 03.07.2018

din curtea blocului unde locuiește partea vătămată Cazac Igor și DVD cu imaginile

14

ridicate de pe camerele video situate în blocul locativ de pe str. XXXXX, mun. Chișinău

(f.d. 53, 54- 55, Vol. I), potrivit cărora la 27.06.2018 se observă cum la ora 10.23 două

persoane, care seamănă cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon intră în curtea blocului

locativ, ulterior la 10.24 numiții intră în scara blocului XXXXXX, unde locuiește Cazac

Igor. În continuare, conform imaginilor video, la ora 10.47 două persoane care

seamănă cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, ies din curtea blocului locativ

nominalizat. Fiind examinate înregistrările video în continuare, la ora 10.53 se observă

cum o persoană care seamănă cu Cazac Igor de asemenea a ieșit din curtea blocului

sus indicat;

- două file de format A4 cu extrase screen-shot-uri din imaginile video (f.d. 57-58 Vol.

I), în care se vede prezența lui Cupcea Ghedeon și Guzun Vadim în imaginile din fața

blocului locativ în care locuiește partea vătămată Cazac Igor, precum și ieșirea din bloc

a lui Cazac Igor;

- procesul verbal din 11.07.2018 de examinare a telefonului mobil a lui Cazac Igor, în

care sânt înscrise mai multe aplicații de comunicare și anume aplicația mobilă „IMO”,

în care utilizatorul telefonului Cazac Igor, are înregistrat un profil, denumit „Igor”,

care este legat de numărul SIM XXXXX. În aplicația respectivă sunt mai multe

conversații cu diferiți abonați. În lista respectivă, este o conversație cu un abonat

denumirea profilului căruia sânt niște litere arabe (din declarațiile lui Cazac Igor, acest

profil aparține lui Guzun Vadim), cu care la fel, sânt purtate careva conversații. Se

constată că între doi abonați au fost mai multe conversații, deja examinate, însă

suplimentar la data de 30 iunie 2018, ora 00.35, abonatul „Igor” transmite abonatului

menționat un mesaj cu următorul conținut: „Koroce Liudi hoteat c toboi pogovoriti”.

La 10.07.2018, ora 11.41, abonatul „Igor” are un apel piedrut de la abonatul denumit

cu simboluri arabe, iar la ora 11.42, ultimul îi trimite abonatului „Igor” un mesaj cu

conținutul „Naberi”. La 10.07.2018, ora 13.11, „Igor” expediază către același abonat

mesaj „Cito slucilosi?”, la aceeași dată, la ora 14.41 abonatul „Igor” are un alt apel

pierdut de la abonatul menționat. Totodată în telefonul respectiv este instalată și

aplicația mobilă „WatsApp”, unde utilizatorul telefonului este înregistrat cu profilul

cu denumirea „T” care este legat de numărul de SIM XXXXX. În aplicația respectivă

sânt purtate două conversații, care prezintă interes pentru cauza penală, și anume,

prima conversație, între abonatul „T” (proprietarul telefonului) și persoana

înregistrată sub numele „Sanea Kișineov”, profil legat de numărul de SIM XXXXX. La

19 data de 28 iunie 2018: ...după ce „Sanea Kișineov” expediază o înregistrare video

cu durata de un minut și o secundă abonatul „T” răspunde prin fraze că gluma este

strașnică. ... la ora 16.58 abonatul „Sanea Kișineov” scrie abonatului „T” ,,Nadeiusi ne

15

podvedeși Sereogu. Ia imeiu v vidu citob svoi dolg otdal kotorîi tî doljen vernuti do

voskresenia. Da naverno pișem sdesi, nu ia tak na vseakii sluceai napisal citob tî

otneosia seriozno...”. la data de 04 iulie 2018: între orele 14.26-14.33 abonatul „Sanea

Kișineov” scrie abonatului „T”: tî nașel lave ili cito? Mî togda razgovarivali. Ia na

scoliko znaiu nikogda nicego ne proishodilo bez vedoma Kitaița. Togda tî sam licino

s nim obșalsea i sam licino reșil s Seriogoi kak bîti. Esli ostalisi nedobitîe momentî vîidi

na Kitaița sam licino i zadai emu vse voprosî kotorîe tebea muceaiut. I poveri Urka

sam pozvonit vsem komu nado. Tî vzroslîi celovek. Reșî vopros po umu. Ne ișci

fraerov esli vorî v ramse. Mnogo opeati pișem i eto ne sovsem horoșo... ia toje meneaiu

nomera. Poetomu kogda budeși gotov dași znati i ea poprobuiu s Seriogoi sveazațisa.

A doua conversație cu abonatul care este înscris ca „Jenea” legat de numărul de SIM

XXXXX, unde la data de 10.07.2018, ora 14.47, abonatul „Jenea” trimite o înregistrare

audio, din declarațiile lui Cazac Igor discuția respectivă este între el și Guzun Vadim,

care a avut loc prin intermediul aplicației „IMO”, care a fost înscrisă pe dictofon cu

telefonul soției lui Cazac Igor, Cazac Anastasia, iar ulterior din telefonul soției lui

Cazac Igor a expediată înregistrarea dată prin intermediul aplicației „WatsApp” pe

telefonul supus examinării din care rezultă că Guzun Vadim la fel, relatează că a vorbit

cu acea persoană, care a spus că dacă va rezolva problema „va crede că se mai

întîmplă... a rătăcit...” (Vol. I, f.d. 61-67);

- procesul verbal de audiere a părții vătămate Corcimari Anastasia la urmărirea penală

din data de 30.07.2018, care au fost citite în ședința de judecată (Vol. I, f.d. 75-77),

potrivit cărora partea vătămată a declarat că la sfârșitul lunii iunie 2018, se afla acasă

în mun. Chișinău, str. XXXXX împreună cu concubinul Cazac Igor și copii. Dormeau.

La un moment dat, când s-a trezit a observat lângă pat o persoană de gen masculin

care îl trezea pe Igor. S-a speriat. Igor s-a ridicat, iar în momentul cela a observat cum

o altă persoană îmbla prin casă, a auzit sunete de deschis sertare. Igor s-a îmbrăcat și

el împreună cu persoana care l-a trezit s-au dus la bucătărie și au început a discuta

într-un ton ridicat, nu a auzit ce concret însă era vorba despre careva bani. Persoana

care l-a trezit pe Igor, era înalt și de constituție a corpului slabă, frezat scurt, purta

ochelari. A doua persoană a recunoscut-o deoarece s-au mai întâlnit anterior, cunoaște

că îl cheamă Ghenadie. El (Ghenadie) anterior a mai fost pe la ei acasă. A menționat

că apartamentul este compus dintr-o cameră, bucătărie și grup sanitar. Din cameră se

vedea foarte bine ce se întâmpla în coridor. A văzut că persoana cea înaltă în ochelari

a început a căuta în sertarul din dulapul care se află în coridor. În sertarul cela ea ținea

portmoneul cu bani. În ziua aceea avea în portmoneu 2 000 euro, care i-au fost întorși

cu câteva zile mai înainte de o persoană care îi era datoare. Banii erau a lui Cazac

16

Igor și ai ei. După ce a căutat prin sertar persoana cea înaltă în ochelari spunându-i

lui Igor „собирайся” au plecat. După aceasta Igor a intrat în cameră, și-a luat maioul

și a plecat cu cele două persoane. După ce ei au plecat, eu s-a uitat în sertar și a

observat că din portmoneu lipsește suma de 2 000 de euro. Atunci a înțeles că persoana

respectivă a luat banii. Peste aproximativ două ore, când Igor s-a întors, ea i-a povestit

că au dispărut banii, el a spus că cunoaște despre asta și că se va clarifica (f.d. 75-77,

Vol. I);

- procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații interceptarea și

înregistrarea comunicărilor și a imaginilor acțiunilor părții vătămate Cazac Igor cu inculpații

Păgînu Alexandru, Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon (f.d. 86-102, Vol. I), unde Cazac Igor

fiind echipat cu tehnică specială, instructat cu privire la modul de efectuare a măsurii

speciale și atenționat asupra neadmiterii acțiunilor prin care îi poate provoca pe

inculpați la săvârșirea infracțiunilor, a înregistrat discuțiile sale cu persoanele

inculpate, precum și altor persoane care au apărut în adiacentul acestora, care au avut

loc la 10.07.2018 și la 17.07.2018;

- potrivit conținutului discuției stenografiate în Anexa nr. 1 la procesul verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018, atât Guzun Vadim, cât și

Păgînu Alexandru povestesc despre relațiile lor cu Kitaeț și cu alte persoane din lumea

(interlopă),... despre faptul că afacerea (tema) cu aurul este una reală,... că aceasta

afacere aparține lui Kitaeț,... că ultimul este dezamăgit de faptul că Cazac Igor nu a

adus 5 000 euro pînă duminică,... de asemenea recunosc faptul că Cazac Igor a

transmis pentru Kitaeț suma de 900 euro,... despre aceea că banii 2 000 euro pe care i-

au luat inculpații Guzun Vadim și Păgînu Alexandru din casă de la Cazac Igor

aparțineau lui Corcimari Anastasia căreia i-a fost returnată o datorie și care avea de

plătit la bancă o datorie, procente, penalități,... despre faptul că Guzun Vadim și

Cupcea Ghedeon au intrat în casă la Cazac Igor și i-au speriat femeia și copiii,...

despre aceea că afacerea cu aurul a avut loc fără Cazac Igor și au avut câștig curat

din aceasta cincisprezece..., că aceasta s-a petrecut în raionul lui Artur,... despre

faptul că Cazac Igor i-a plătit lui Guzun Vadim doar pentru simplu deranj suma de

150 euro,... despre suspiciunile inculpaților privitor la relațiile lui Cazac Igor cu

poliția,... despre aceea că Guzun Vadim „șagaet pod vorov” cu alte cuvinte se află sub

protecția hoților în lege,... despre aceea că mesajul pe care l-a expediat Cazac Igor lui

Guzun Vadim, ultimul i l-a transmis și lui Păgînu Alexandru și lui Kitaeț,... care a spus

că regretă că a primit hotărârea de a-l lua pe Cazac Igor în afacere, că întrebarea cu

Cazac Igor nu este închisă,... Julik așa a decis,... că întrebarea cu cei mai mari nu este

închisă„..Kișneovskii cere de la Guzun Vadim răspuns deoarece l-a luat pe Cazac în

17

afacere, dar Cazac i-a dezamăgit pe toți,... despre situația din parc unde a fost dus

Cazac Igor de către inculpați, despre discuția lor cu Julik pe care a auzit-o personal

Cazac Igor,... cu Kișineovskii care a povestit despre afacerea cu aurul,... că acolo în

locurile de detenție unde acum se află Artur se cunoaște despre această afacere, care

nu a fost inventată de Guzun Vadim, că este reală,... despre aceea cum Guzun Vadim

comunică lui Cazac Igor că el poate chiar acum să-l contacteze pe Julik, că numai Julik

pune punct la toate,...că Julik este Kitaeț,... despre aceea că Ghena i-a spus lui Guzun

Vadim că Cazac Igor intenționează să adune tovarășii (собрать братуху), despre aceea

că Ghena (Cupcea Ghenadie) cunoștea că în apartament erau copii,... că afacerea cu

aurul aparține celor mai mari, că afacerea este a lui Kitaeț,... afirmațiile părții

vătămate care se justifică că nu are suma cerută de Guzun și care relatează că dacă

ar fi vreo 2 000 euro el ar găsi acești bani, dar 5 000 euro este o sumă prea mare,...

despre faptul că dacă nu era Kișineovskii era suficient Cazac cu o persoană la fel ca

dânsul,... despre promisiunea lui Cazac Igor care se obligă să transmită aceste două

mii pentru Sereoga;

- potrivit conținutului discuției stenografiate în Anexa nr. 2 la procesul verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018 Păgînu Alexandru în

discuția cu Cazac Igor, care a avut loc la 10.07.2018, Guzun Vadim, cu Serghei Kitaeț

și cu Cupcea Ghedeon de unde rezultă că Cupcea Ghedeon este implicat în „afacerea

cu aurul”, cu banii, în jaful comis la domiciliul părților vătămate, în extorcarea

banilor de la Cazac Igor, în asigurarea deținuților din închisoare cu droguri, că el

niciodată nu a lucrat taxist, că automobilul de la firma de taxi îl plătea pentru

utilizarea în alte scopuri; despre aceea că Kitaeț rezolvă problemele aici în Moldova,

dar în Ucraina, Rusia, Europa sânt hoți în lege mai mari și mai puternici ca dânsul, ...

despre afacerea cu gheroină, cu pastile din Franța, care în RM costă între 500-1 000

euro,... despre rugămintea lui Cazac Igor de a-l ruga pe Guzun Vadim să-l contacteze

pe Kitaeț să accepte 2 000 euro fiindcă nu are alți bani, iar Păgînu Alexandru răspunde

afirmativ, precum că suma aceasta este suficientă (f.d. 98-103, Vol. I);

- potrivit conținutului discuției stenografiate în Anexa nr. 3 la procesul verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018 Guzun Vadim (alias

Baistruk) în discuția cu Cazac Igor, care a avut loc la 10.07.2018, relatează despre

discuția lui cu Kitaeț în cadrul căreia l-a convins să-i acorde lui Cazac Igor încă ceva

timp pentru a aduce banii extorcați (f.d. 104-106, Vol. I);

- procesul verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații controlul

transmiterii banilor extorcați din 18.07.2018. Astfel, în cadrul realizării măsurii date, la

data de 17.07.2018 au fost examinați și xeroxați cu ajutorul imprimantei, bani în sumă

18

de 20 000 lei, în număr de 40 bancnote cu valoarea nominală a câte 500 lei fiecare și

transmise părții vătămate Cazac Igor în vederea realizării controlului transmiterii

banilor extoracți. În continuare, realizând această măsură autorizată, la data de

17.07.2018, aproximativ la orele 12.50, în mun. Chișinău, pe str. Independenței, în

adiacentul blocului locativ 6/1, sub controlul ofițerilor de investigații al IGP al MAI

de către Cazac Igor i-a fost transmisă lui Guzun Vadim suma de 20 000 lei, fapt

confirmat prin rezultatele percheziției corporale a lui Guzun Vadim (f.d. 113-114, Vol.

I);

- procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații efectuate în

privința lui Guzun Vadim. Potrivit raportului la 17.07.2018, ora 22.00, pe str. XXXXX din

mun. Chișinău, Cazac Igor i-a transmis lui Guzun Vadim o sumă necunoscută de bani

(f.d. 178, 183-193, Vol. I);

- procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații efectuate în

privința lui Păgînu Alxandru. Potrivit raportului despre rezultatele măsurilor speciale

de investigații acesta cuprinde documentarea infracțională a activității inculpatului

(f.d. 175-177, Vol. II);

- procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații efectuate în

privința lui Cupcea Ghedeon. Potrivit raportului despre rezultatele măsurilor speciale de

investigații acesta cuprinde documentarea infracțională a activității inculpatului (f.d.

184, Vol. III);

- procesul verbal de percheziție corporală a inculpatului Guzun Vadim, care a fost

reținut în flagrant delict în momentul primirii banilor extorcați de la Cazac Igor, fiind

depistate telefonul mobil și 40 bancnote a câte 500 lei, în total 20 000 lei care au fost

primiți de inculpatul Guzun Vadim de la Cazac Igor până a fi reținut (f.d. 103-104,

Vol. III);

- procesul verbal de examinare a bancnotelor ridicate de la Guzun Vadim în cadrul

percheziției corporale (f.d. 107-117, Vol. III);

- ordonanța de recunoaștere a mijloacelor bănești în sumă de 20 000 (douăzeci mii) lei

în bancnote a câte 500 (cinci sute) lei, în numerar de 40 (patruzeci bancnote), în calitate

de corpuri delicte, cu păstrarea lor în camera de corpuri delicte în sediul Procuraturii

pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (f.d. 118-120, Vol. III);

- Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3475 din 27.07.2018, prin care se

atestă că banii ridicați de la Guzun Vadim sânt confecționați la întreprinderea

specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare (f.d. 127-129, Vol. III);

- procesul verbal de percheziție corporală din 17.07.2018, potrivit căruia de la

inculpatul Păgînu Alexandru au fost ridicate două telefoane mobile (f.d. 15, Vol. IV);

19

- procesul-verbal de percheziție (f.d. 31, Vol. IV) și de cercetare la fața locului (f.d. 33,

Vol. IV) prin care de la domiciliul concubinei inculpatului Păgînu Alexandru s-au

ridicat mai multe terhologii purtătoare de informație, inclusiv telefoane mobile;

- procesul verbal de percheziție din 17.07.2018 potrivit căruia, în cadrul efectuării

percheziției la domiciliul lui Cupcea Ghedeon din mun. Chișinău, str-la XXXXX, au

fost depistate și ridicate 176 de plante de culoare verzi asemănătoare cu cânepa,

totodată fiind ridicate 9 ghiveciuri (vazoane) în care creștea câte o plantă de culoare

verde asemănătoare cu cânepa, cu fototabel (f.d. 18-21 Vol.V);

- Raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-3351 din 07.08.2018 cu planșa ilustrativă,

conform căruia expertul concluzionează că plantele în stadie verde de vegetație,

prezentate la examinare în număr total de 185 (una sută optzeci și cinci) fire, ridicate

la 17.07.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Cupcea Ghedeon,

amplasat pe str-la XXXXX, mun. Chișinău, reprezintă plante de Cannabis (cânepă),

care conțin tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la categoria substanțelor

stupefiante, sânt incluse în Tabelul nr. I Substanțele stupefiante și substanțele

psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. I Substanțele stupefiante,

aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 (f.d.

26-29, Vol. V);

- ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict − 185 de plante în stadie verde

de vegetație, ridicate la 17.07.2018 de la domiciliul numitului Cupcea Ghedeon din

mun. Chișinău, str-la XXXXX, 1 cu dispunerea păstrării acestora în camera de păstrare

a corpurilor delicte în sediul Inspectoratului Național de Investigații (f.d. 31 Vol. V);

ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte a telefoanelor mobile ridicate

de la domiciliul și din automobilul inculpatului Cupcea Ghedeon (f.d. 142-142, Vol.

IV);

- procesul verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor (convorbirilor

telefonice) ale cet. Cupcea Ghedeon din 24.07.2018 (f.d. 41, Vol. V);

- anexa la procesul verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații,

interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice din data de 23 iulie 2018 duse de

abonatul Cupcea Ghedeon, potrivit cărora inculpatul Cupcea Ghedeon discută cu altă

persoană despre scenarii, despre pachețele în hârtii și în polietilenă, despre „iarbă”,

papiroase,...despre standarde,... despre sămânță,... despre locul unde trebuie să arunce

pachetele,...despre persoanele care încă nu au venit din carantină și care vor aceste

pachete, iar locurile unde Cupcea Ghedeon arunca pachețelele este decris ca fiind o

închisoare, etc. Concluzia instanței este că în dicuțiile purtate de Cupcea Ghedeon cu

o persoană necunoscută este înregistrat momentul înstrăinării drogurilor de către

20

inculpatul Cupcea Ghedeon (f.d. 46-51 Vol.V);

- procesul verbal de percheziție în automobilul inculpatului Cupcea Ghedeon de unde

au fost ridicate mai multe telefoane mobile și cartel SIM (f.d. 84- 85, Vol. IV);

- procesul verbal de percheziție la domicilul inculpatului Cupcea Ghedeon de pe str.

XXXXX, mun. Chișinău de unde au fost ridicate mai multe telefoane mobile (f.d. 92-93,

Vol. IV).

Prin urmare, instanța de apel, în corespundere cu prevederile art. 27 Cod de

procedură penală, verificând probele administrate prin prisma reglementărilor art. 95

Cod de procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității lor, le-a apreciat

ca fiind pertinente concludente și utile, or în ședință nu au fost stabilite circumstanțe,

care să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce ar determina neadmiterea

acestor probe.

Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpaților în baza art.

187 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța a relevat că obiectul material al infracțiunii de

jaf se caracterizează prin aceleași trăsături ca și obiectul material al infracțiunii de furt:

bunurile care au o existență materială, sânt create prin munca omului, dispun de

valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor.

Latura obiectivă a infracțiunii de jaf are următoarea structură: 1) fapta

prejudiciabilă, care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările

prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate

dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul deschis.

Infracțiunea de jaf este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din

momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de

bunurile altuia la propria sa dorință.

La fel, s-a remarcat faptul că pentru existența laturii obiective a infracțiunii de

jaf, aceasta din urmă urmează să fie comisă în mod deschis, ceea ce s-a dovedit în

speță.

Raportând caracteristicile semnelor constitutive ale infracțiunii discutate,

instanța de apel a ținut să remarce că în speță, s-a dovedit existența laturii obiective a

infracțiunii de jaf, iar în acest sens, au fost reținute ca fiind concludente declarațiile

părții vătămate Corcimari Anastasia date la etapa urmării penale, care coroborează cu

alte probe obținute în cadrul examinării cauzei, în special cu declarațiile lui Cazac Igor,

cu referire la episodul sustragerii deschise a averii lui Corcimari Anastasia, potrivit

cărora inculpații au sustras în mod deschis, din geanta care se afla în dulapul antreului

suma de 2 000 euro, bani pe care aceasta îi deținea urmare a restituirii unei datorii de

către o terța persoană.

21

Schimbarea declarațiilor de către partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa

examinării cauzei în prima instanță, în opinia instanței de apel, a fost corect apreciată

de către instanța de fond, ca fiind un rezultat al unor circumstanțe în care s-a pomenit

partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa respectivă.

Or, dacă printr-o analiză mai profundă a declarațiilor primare date de către

aceasta, rezultă că ultima a început să concubuineze cu partea vătămată Cazac Igor în

perioada când era amenințată din partea fostului soț, care este în conflict cu legea și

se află în Rusia, amenințările având loc prin intermediul inculpaților, cu privire la

deposedarea acesteia de bunuri, drept răspuns al despărțirii victimei Corcimari

Anastasia de el.

Astfel, se observă că atât timp cât partea vătămată Corcimari Anastasia s-a aflat

sub protecția lui Cazac Igor, fiind în relații de concubinaj, ultima a făcut declarații care

redau starea obiectivă a lucrurilor, în special a faptului că inculpații au dat buzna în

locuința în care se afla victima Corcimari Anastasia, copii minori ai acesteia și Cazac

Igor, înfăptuind sustragerea deschisă a banilor, prin descrierea detaliată a acțiunilor

inculpaților de către Corcimari Anastasia și Cazac Igor, care coroborează între ele.

Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că sustragerea deschisă a banilor de

către inculpați este confirmată prin vizita inculpaților la domiciliul lui Cazac Igor, de

la care se pretindea prin șantaj alte sume bănești, iar sustragerea deschisă a banilor de

2 000 euro, a fost realizată de către inculpați datorită faptului că Cazac Igor, la acel

moment, a refuzat satisfacerea acestor cerințe a inculpaților, iar ultimii primid drept

răspund un refuz, au căutat prin domiciliu bani, și depistând în portmoneu 2 000 euro,

au sustras banii dați, părăsind locuința.

Astfel, versiunea inculpatilor cu referire la faptul că au venit doar să vorbească

cu Cazac Igor, nu este una credibilă si se combate cu circumstanțele stabilite prin

probele acumulate (declarațiile lui Cazac Igor, date atât la etapa de urmărire penală,

cât și în instanșa de fond, și cele ale părții vătămate Corcimari Anastasia, date la etapa

de urmărire penală).

Concomitent, instanța de apel a respins proba apărării sub forma înregistrărilor

audio a discuțiilor părții vătămate Corcimari Anastasia cu Igor Cazac, făcute de către

partea vătămată pe telefonul său mobil, care au fost prezentate în instanța de apel de

către avocatul Pavlov V., din care rezultă că între cei doi au avut loc niște discuții

aprinse pe marginea schimbării declarațiilor de către partea vătămată Corcimari

Anastasia în instanța de fond, or caracterul acestor discuții este unul provocator din

partea lui Corcimari Anastasia, care după ce s-a despărțit de Cazac Igor, putea fi

influiențată de către inculpați în sensul schimbării declarațiilor favorabile inculpaților,

22

lucru care este indirect confirmat și prin faptul că anume avocatul inculpaților a intrat

în posesia acestei probe, pe care a prezentat-o în instanța de apel, dar nu partea

vătămată, care a fost prezentă și a dat dedarații în instanța de apel.

Latura obiectivă a infracțiunilor specificate la art. 189 Cod penal se exprimă în

fapta prejudiciabilă alcătuită din două acțiuni: acțiunea principală și acțiunea

adiacentă.

Acțiunea principală din cadrul faptei prejudiciabile prevăzută la art. 189 Cod

penal se înfățișează în oricare din următoarele trei modalități normative:

- cererea de a se transmite bunurile proprietarului, ale posesorului sau ale

deținătorului;

- cererea de a se transmite dreptul asupra bunurilor aparținând proprietarului,

posesorului sau deținătorului;

- cererea de a săvârși acțiuni cu caracter patrimonial.

Cererea făptuitorului reprezintă o pretenție, o revendicare făcută în orice formă:

verbal sau în scris, prin telefon sau prin utilizarea altor mijloace de comunicație,

nemijlocit sau prin intermediari. Este posibil ca cererea să fie astfel formulată, încât să

fie inaccesibilă pentru terțe persoane și inteligibilă numai pentru victimă.

În cazul infracțiunii de șantaj, acțiunea adiacentă se înfățișează în oricare din

următoarele patru modalități normative ale sale: 1) amenințarea cu violență adresată

persoanei, rudelor sau apropiaților acesteia; 2) amenințarea cu răspândirea unor știri

defăimătoare despre persoană, rudele sau apropiații acesteia 3) amenințarea cu

deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, ale posesorului sau ale

deținătorului; 4) amenințarea cu răpirea proprietarului, a posesorului, a deținătorului,

a rudelor sau a apropiaților acestora.

Raportând circumstanțele de drept în raport cu cele de fapt, instanța de apel a

ajuns la concluzia că în acțiunile inculpaților Guzun Vadim, Cupcea Ghedeon, Păgînu

Alexandru, sunt prezente elementele infracțiunii de șantaj, și anume latura obiectivă

a infracțiunii incriminate, în acest context, fiind reținute amenințările de aplicare a

violenței, aplicarea nemijlocită a violenței față de partea vătămată Cazac Igor, care se

conțin în interceptările covorbirilor inculpaților și a părții vătămate Cazac Igor,

precum și în declarațiile părții vătămate Cazac Igor, care sunt în colaborare cu alte

probe și materiale ale cauzei.

Astfel, concludente se prezintă a fi înregistrările discuțiilor părții vătămate

Cazac Igor cu inculpații, precum și a altor persoane care au apărut în adiacentul

acestora, care au avut loc la 10.07.2018 și la 17.07.2018, realizate prin intermediul

măsurilor speciale de investigație privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor

23

și a imaginilor, potrivit conținutului discuției stenografiate în anexa nr. 1 la procesul-

verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018 și prin

conținutului discuției stenografiate în Anexa nr.3 la procesul verbal de consemnare a

măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018, unde Guzun Vadim (alias Baistruk)

în discuția cu Cazac Igor, care a avut loc la 10.07.2018, relatează despre discuția lui cu

Kitaeț în cadrul căreia l-a convins să-i acorde lui Cazac Igor încă ceva timp pentru a

aduce banii extorcați (f.d. 104-106, Vol. I).

Or, prin declarațiile părții vătămate, în coroborare cu celelalte probe ale

acuzării, se confirmă existența în acțiunile inculpaților Guzun Vadim, Cupcea

Ghedeon și Păgînu Alexandru semnele acțiunii principale a faptei prejudiciabile

prevăzută la art. 189 Cod penal, care constă în cererea verbală de a fi transmise

mijloace bănești, care aparțin părții vătămate Cazac Igor, sub amenințarea de aplicare

a violenței și aplicare a violenței nemijlocite.

În acest context, instanța a considerat necesar de a remarca și faptul că acțiunea

principală comisă de inculpați a fost însoțită de acțiunea adiacentă, care la rândul său,

constă în amenințarea cu violența și aplicarea violenței, or, din cele relatate de partea

vătămată, rezultă cu certitudine că dânsul a avut frică față de inculpați, ultimii

declarând că ”nu vei putea părăsi teritoriul țării”, ”vei fi găsit oriunde”, iar conform

Raportului de expertiză medico-legală din 19.07.2018 la partea vătmată Cazac Igor au

fost depistate echimoze la nivelul feței, tumefiere a țesutului drept, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul

și circumstanețle indicate, și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d. 43, vol.

I), cât și primirea unei părți din banii ceruți prin șantaj, fiind confirmată primirea

sumei de 20 000 lei de la partea vătămată, când inculpații au fost reținuți în flagrant

delict.

Tot în acest context, instanța de apel a conchis că a fost realizată și agravanta

,,grup criminal organizat”, atât la infracțiunea de șantaj, cât și la cea de jaf, or conform

ordonanțelor de punere sub învinuire și rechizitoriului, inculpații au fost puși sub

învinuire pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b), art. 189

alin. (3) lit. a), e) Cod penal.

Caracteristicile specifice grupului criminal organizat, potrivit doctrinei

dreptului penal și practicii judiciare în materie penală, evidențiază trăsăturile

grupului: statornicia grupului, organizarea în prealabil a membrilor grupului; scopul

organizării grupului criminal este de a comite una sau mai multe infracțiuni.

În cazul de față, instanța a constatat că aceste caracteristici specifice grupului

criminal organizat au fost confirmate, având în vedere învinuirea înaintată prin actul

24

de sesizare a instanței de judecată, dar și în rezultatul examinării cauzei în instanța de

fond și cea de apel, fiind stabilit că inculpații au comis infracțiunile imputate de comun

acord, dar și împreună cu alte persoane în privința cărora a fost disjunsă cauza.

Conform art. 42 alin. (6) Cod penal, participanții trebuie să întrunească semnele

subiectului infracțiunii. Reieșind din faptul că grupul criminal organizat este o formă

avansată a participației, fiecare participant la infracțiune urmează să întrunească

semnele subiectului infracțiunii.

În acest context, instanța de apel a fost solidară cu concluziile primei instanțe

potrivit cărora acțiunile inculpaților urmează a fi încadrate anume în baza art. 187 alin.

(3) lit. b), și art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiind aduse argumente și probe în

partea comiterii faptei de către un grup criminal organizat, lucru care a fost

demonstrat și motivat prin prisma rolului pe care l-a a avut fiecare inculpat în cadrul

grupului, fiind constatată existența legăturilor cu alte persoane care sânt membri ai

grupării criminale, ceea ce demonstrează prezența criteriilor grupului criminal

organizat și denotă prezența semnelor obligatorii ale grupului criminal organizat.

Așadar, înregistrările discuțiilor părții vătămate Cazac Igor cu inculpații,

precum și a altor persoane care au apărut în adiacentul acestora, care au avut loc la

10.07.2018 și la 17.07.2018, realizate prin intermediul măsurii special de investigație

privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor, demonstrează

incontestabil că atât Guzun Vadim, cât și Păgînu Alexandru au relații cu un oarecare

Kitaeț și cu alte persoane din lumea (interlopă),... că afacerea (tema) cu aurul este una

reală,... că această afacere aparține lui Kitaeț,...

Totodată, instanța a constatat aplicarea nemijlocită de către inculpați a violenței

fizice față de partea vătămată Cazac Igor, lucru confirmat de către partea vătămată,

dar și de Raportul de examinare medico-legală a părții vătămate la care au fost

depistate leziuni corporale neînsemnate, care puteau fi provocate în circumstanțele

indicate în rechizitoriu.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că realizarea laturii obiective a

infracțiunii de șantaj, a fost confirmată prin declarațiile părții vătămate Cazac Igor,

prin celelalte probe materiale, cât și prin declarațiile inculpaților, care au susținut

existența unei oarecare datorii a lui Cazac Igor față de Guzun Vadim, însă nici un

argument plauzibil nu a fost invocat în vederea confirmării acestei datorii, iar

versiunea că partea vătămată ar fi intenționat să participe la procurarea unor cărorva

mărfuri din Ucraina, cu scopul vânzării acestora pe teritoriul Republicii Moldova,

pentru a obține un profit, a fost respinsă ca fiind lipsită de credibilitate, or careva

bunuri în suma de 5 000 euro nu au fost procurate de către inculpați pentru Cazac

25

Igor, astfel încât să fie justificată cererea de întoarcere a unei pretinse datorii.

Tot aici, instanța de apel a atras atenția asupra faptului că, scopul de bază al

inculpaților era de a crea o situație ce nu corespunde circumstanțelor obiective, și de

a impune partea vătămată, sub amenințare cu aplicarea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei, de a transmite banii în scopul stingerii unei pretinse

datorii, care de fapt nu a existat.

Astfel, instanța de apel a considerat că încadrarea juridică a faptelor imputate

inculpaților în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal,

corespunde stării de fapt stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond

și în instanța de apel, vina inculpaților fiind confirmată atât prin declarațiile părții

vătămate Cazac Igor, cât și prin rezultatele măsurilor speciale de investigație

efectuate, fiind demonstrat că Guzun Vadim și Păgînu Alexandru sunt adepții a așa-

ziselor ,,ideologii hoțești”, iar la înaintarea cererii de transmitere a banilor către Cazac

Igor, și-au fundamentat cerințele inclusiv prin indicații, primite de la ,,Aziat”, adică

,,Kitaeț”, tot el Ceban Sergiu, faptul obținerii banilor extorcați fiind confirmat și prin

reținerea în flagrant a inculpaților în momentul primirii banilor.

Cât privește rolul inculpatului Cupcea Ghedeon la comiterea infracțiunii de

șantaj, instanța de apel a stabilit că acesta a făcut parte din componența grupului

criminal organizat, acțonând de comun acord cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru,

a fost unul dintre coautorii faptei prejudiciabile, respectiv de șantaj și jaf, or Cupcea

Ghedeon este prietenul din copilărie a inculpatului Păgînu Alexanandru și prin

urmare, persoana de încredere a acestuia. Astfel, pe lângă faptul că acesta nemijlocit a

participat la acțiunile de cerere și primire prin șantaj a averii lui Cazac Igor cu

aplicarea și amenințarea cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate,

ultimul nemijlocit a participat și la comiterea jafului din locuința în care locuiau în

comun Corcimari Anastasia și Cazac Igor, totodată asigurând și deplasarea celorlalți

membri ai grupului criminal și coautori ai faptelor prejudiciabile menționate,

deplasarea cu automobilul la locul comiterii infracțiunii și plecarea lor de la locul

faptei comise.

Cu referire la argumentul apărării ce ține de stare de iresposabilitate a părții

vătămate Cazac Igor, care afectează proba acuzării sub formă de declarații ale

ultimului, instanța a subliniat că careva probe pertinente și concludente în vederea

confirmării acestui fapt nu au fost obținute, iar înscrisul prezentat sub formă de

decizie de încetare a procesului penal în privința lui Cazac Igor și aplicarea măsurilor

de constrângere cu carater medical, urmare a constatării iresposabilității acestuia la

momentul comiterii de către acesta a unei infracțiuni la 09.02.2018, nu a fost reținut de

26

către instanța de apel drept dubiu capabil să răstoarne convingerea instanței despre

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor de jaf și șantaj.

Afirmațiile inculpatului Cucea Ghedeon și avocatului acestuia cu privire la lipsa

vreunei legături a inclpatului cu plantele depistate și ridicate pe str. C. Negruzzi 1, din

mun. Chișinău la data de 17.07.2018, se combat prin probele acuzării acumulate către

organul de urmărire penală, cercetate în cadrul cercetării judecătoreșt și verificate în

instanța de apel, or pe lângă afirmațiile lui Cazac Igor, care a confirmat despre

acțiunile nemijlocite ale lui Cupcea Ghedeon în vederea cultivării acestor plante care

conțin droguri, fapta imputată se dovedește și prin procesul verbal de percheziție din

17.07.2018 potrivit căruia, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Cupcea

Ghedeon din mun. Chișinău, str-la XXXXX, au fost depistate și ridicate 176 de plante

de culoare verzi asemănătoare cu cânepa, totodată fiind ridicate 9 ghiveciuri

(vazoane) în care creștea cîte o plantă de culoare verde asemănătoare cu cânepa, cu

fototabel (f.d. 18-21 Vol.V); raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-3351 din 07.08.2018 cu

planșa ilustrativă, conform căruia expertul concluzionează că plantele în stadie verde

de vegetație, prezentate la examinare în număr total de 185 (una sută optzeci și cinci)

fire, ridicate la 17.07.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet.

Cupcea Ghedeon, amplasat str-la XXXXX, mun. Chișinău, reprezintă plante de

Cannabis (cânepă), care conțin tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante, sânt incluse în Tabelul nr. I. Substanțele stupefiante și

substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. I. Substanțele

stupefiante, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din

05.10.2004 (f.d.26-29, Vol. V); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict - 185

de plante în stadie verde de vegetație, ridicate la 17.07.2018 la domiciliul ce aparține

lui Cupcea Ghedeon din mun. Chișinău, str-la XXXXX cu dispunerea păstrării

acestora în camera de păstrare a corpurilor delicte în sediul Inspectoratului Național

de Investigații (f.d. 31, Vol. V); ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte

a telefoanelor mobile ridicate de la domiciliul și din automobilul inculpatului Cupcea

Ghedeon (f.d. 142-142, Vol. IV); procesul verbal privind interceptarea și înregistrarea

comunicărilor (convorbirilor telefonice) ale cet. Cupcea Ghedeon din 24.07.2018 (f.d.

41, Vol. V).

La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a relevat că la stabilirea

pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, potrivit

cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale.

27

Sub imperiul normelor enunțate, s-a evindențiat că corectarea și reeducarea

condamnaților constă în extirparea mobilurilor negative din conștiința lor, mobiluri

care au determinat săvârșirea infracțiunilor.

O pedeapsa inechitabilă poate fi doar un mijloc de reprimare, cauzând noi

suferințe, corespunzător aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și reeducare, ci

de generare a mobilurilor negative. Atingerea scopurilor pedepsei de corectare și

reeducare a infractorului, de prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și din parte altor persoane, se realizează strict prin

individualizarea ei.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond și-a argumentat

riguros soluția la capitolul numirii pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată,

invocând motive clare, ce au determinat stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare inculpaților.

La rândul său, instanța a ajuns la concluzia că, la individualizarea pedepsei

penale stabilite inculpaților în prezenta speță, instanța de fond a pus accentul și pe

personalitatea inculpaților, învederând și celelalte criterii de individualizare a

pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunilor săvârșite, circumstanțele atenuante

și cele agravante, influența pedepsei asupra corectării și reeducării celor vinovați.

Astfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se invocă

abandonarea progresivă a abordării pedepsei ca sursă de satisfacție echitabilă și

abordarea pedepsei ca mijloc de stabilire a unui echilibru între infractor și interesul

public.

În Rezoluția Consiliului Europei nr. 65/1 și în Recomandarea Consiliului

Europei nr. (99)/22 s-a invocat „principiul proporționalității”, textele evocate

consacrând ideea potrivit căreia sancțiunea cu închisoarea constituie ultimul resort

din punct de vedere al corecției penale.

ordinar de către:

- avocatul Spoială Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari

Anastasia, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați de sub

învinuirea înaintată, pe motiv că acțiunile acestora nu întrunesc semnele infracțiunilor

prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b), art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal. În susținerea

recursului se indică faptul că deși partea vătămată Corcimari Anastasia în cadrul

ședințelor judiciare, atât în fond, cât și în apel, fiind audiată, nemijlocit a declarat că

28

nu susține declarațiile date la faza de urmărire penală, cât și faptul că a fost impusă să

depună declarații incriminatoare, instanțele de fond au apreciat critic aceste declarații,

punând la baza hotărârilor de condamnare declarațiile date la faza de urmărire penale,

ceea ce este inadmisibil. Cu atât mai mult că, însăși partea vătămată Corcimari

Anastasia a relatat detaliat prin ce metode a fost impusă de către Cazac Igor de a

depune declarații incriminatoare. Totodată, partea vătămată consideră că este injust

faptul că instanța de apel nu a reflectat declarațiile depuse în cadrul ședinței de

judecată, care au rămas fără apreciere din partea instanței;

- avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri prin care, Cupcea Ghedeon să fie achitat.

Pentru a motiva recursul declarat, apărătorul susține că din conținutul

mijloacelor materiale de probă, administrate în prezenta cauză penală nu rezultă în

nici un mod intenția lui Cupcea Ghedeon de a comite, în participație, infracțiunile

prevăzute de art. 187 alin. (3) și 189 alin. (3) Cod penal.

Astfel, se menționează că instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în raport

cu circumstanțele invocate în rechizitoriu, pe fiecare episod în parte, nu a constatat și

descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul,

modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii;

a concluzionat divergent și dubios cu privire la natura infracțională a acțiunilor

inculpatului; nu a apreciat ansamblul de probe cercetate și consemnate în procesul

verbal al ședinței instanței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității, separat și în coroborarea lor, fără a indica vreun motiv pentru

care a respins probele apărării.

În continuare, recurentul indică asupra faptului că învinuirile formulate

împotriva inculpatului Cupcea Ghedeon, în mare parte sunt bazate pe rezultatele

măsurilor speciale de investigație, care nu au fost efectuate în cadrul cauzei penale cu

nr. 2018670196, care a parvenit în instanță spre judecare, ci în cadrul unei alte cauze

penale și anume cea cu nr. 2018670180.

Totodată, în corespundere cu art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală, este

stipulat că (9) Judecătorul de instrucție poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea

datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în

alta doar dacă infracțiunea săvârșită este de același gen sau în privința infracțiunilor de

terorism, crimă organizată sau infracțiunilor ce atentează la securitatea statului, dar nu mai

târziu de 3 luni din momentul obținerii informației.

29

Având drept reper norma citată, recurentul consideră că probele obținute în

urma măsurilor speciale de investigație nu pot fi recunoscute în calitate de mijloace

materiale de probă conform ordonanței adoptate de procurorul pe caz, iar aceste erori

procesuale, comise la administrarea acestor probe, duc la nulitatea acțiunilor

procesuale conform prevederilor art. 94 alin. (l) pct. 8) Cod de procedură penală;

- avocatul Durnescu Mihail în numele inculpatului și inculpatul Păgînu

Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea

cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, Păgînu Alexandru să fie achitat.

Pentru a argumenta recursul declarat, recurenții afirmă că, atât prima instanță, cât și

cea de apel nu au argumentat de ce au reținut declarațiile părții vătămate Corcimari

Anastasia, date în cadrul urmăririi penale în detrimentul celor date de această

persoană în ședințele de judecată. În procesul verbal al ședințelor de examinare a

apelului nu este consemnat faptul citirii declarațiilor părții vătămate Corcimari

Anastasia, pe care le-a dat în cadrul urmăririi penale.

Cazac Igor a confirmat și la urmărirea penală și în ședintele de judecată că

Păgânu Alexandru nu a cerut niciodată de la el careva sume de bani, că la 27 iunie

2018, când i-au fost luați 2 000 euro de către Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, el nu

a fost prezent și că s-au întâlnit la terasa stației de alimentare cu combustibil din

apropiere, că nu l-a lovit la 27.06.2018. Cu toate acestea, fiind denaturat conținutul

declarațiilor părții vătămate, Păgînu Alexandru a fost recunoscut vinovat că a

participat la sustragerea prin jaf a celor 2 000 euro din apartamentul unde locuia Cazac

Igor și despre care a aflat numai la urmărirea penală și de fapta de extorcare a 5 000

euro și aplicarea violenței fizice, fapte la care nu a participat și nu au fost probate de

către partea acuzării.

În procesul verbal al instanței de apel nu este indicat că sânt date citirii integral

sau parțial documentele enumerate - stenograme, procese verbale. De fapt, s-a dat

citirii denumirii actelor din dosar și nu conținutul acestora. De asemenea, în procesul

verbal al ședințelor de judecată nu este consemnat faptul reproducerii înregistrărilor

audio-video, precum și dispozitivele tehnice cu care a fost posibilă această

reproducere.

Potrivit art. 94 alin. (2) pct. 8) și pct. 9) Cod de procedură penală nu pot fi admise

ca probe și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care

au fost obținute: 8) cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a

dispozițiilor Codului de procedură penală; 9) fără a fi cercetate, în modul stabilit, în

ședința de judecată;

30

- avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu

Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului declarat se invocă faptul că învinuirea înaintată lui

Păgînu Alexandru este una inventată, la modul general fără a fi indicate în rechizitoriu

acțiunile concrete pe care le-a săvârșit învinuitul în conformitate cu art. 281 Cod de

procedură penală, și care au fost invocate de partea apărării pe parcursul examinării

cauzei de către instanța de judecată, însă în hotărârile de condamnare adoptate s-a

trecut cu vederea acest fapt și au fost lăsate fără răspuns.

Mai mult decât atât, instanța de judecată în mod formal și fără o motivare a

recunoscut ca probă declarațiile părții vătămate Coricimari Anastasia depuse la

urmărirea penală din data de 30.07.2018 (Vol. I, f.d. 75 - 77), atunci când în instanțele

de judecată a primei instanțe și cele de apel dumneaei a invocat că a fost impusă de

concubinul Cazac Igor în prezența colaboratorilor de poliție să susțină declarațiile

acestuia, însă în realitate banii în sumă de 2 000 euro nu au fost luați de Guzun Vadim

și Cupcea Ghedeon, dar după ce ei au plecat împreună, imediat a revenit concubinul

și a luat acești bani.

Partea vătămată Coricimari Anastasia a mai declarat în instanțele de judecată

că Igor Cazac colabora cu organele de urmărire penală, fiind un agent sub acoperire,

era o persoană foarte agresivă, o agresa fizic foarte des, și atunci când de 2 ori și-a tăiat

venele din regiunea mâinei și gâtului a fost internat în spitalul de psihiatrie din

Costiujeni, ea a înțeles că este psihic bolnav și mai apoi l-a părăsit.

Despre această împrejurare apărătorul a relatat și instanței de apel, însă în

decizia contestată se indică că nu au apărut careva dubii la nici unul din participanții

la proces referitor la starea de iresponsabilitate a lui Cazac Igor;

- avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului invocă faptul că în cauza dată, a avut loc violarea

dreptului la apărare, concretizat prin aceea că inculpatul Guzun Vadim este vorbitor

de limbă rusă, iar învinuirea înaintată, precum și ședințele de judecată s-au petrecut

fără vreun translator.

La fel, se indică și asupra lipsei unei aprecieri din partea instanțelor de fond, în

ceea ce vizează declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia, care a dat declarații

31

diferite, iar instanțele de fond nu au motivat în nici un mod din care cauze aceasta și-

a schimbat declarațiile, însă au reținut arbitrar declarațiile date la faza de urmărire

penale, manifestându-se astfel, o atitdine părtinitoare a judecătorilor care au judecat

această cauză.

De asemenea, recurentul semnalează ca fapta care i se incriminează inculpatului

Guzun Vadim, constituie o provocare înscenată de către organul de urmărire penală

prin intermediul părții vtămate Cazac Igor, acesta urmând a fi asimilat unui

investigator sub acoperire, în pofida faptului că organul de urmărire penlă a evitat să-

i atribuie această calitate.

Totodată, nu a fost demonstrată existența așa-numitului “Kitaeț” care face parte

din lumea interlopă și se indentifică sub numele de Sergiu Ceban. Deși la materialele

cauzei este anexată fișa personală a lui Sergiu Ceban, acest fapt nu dovedește că

această persoană are în supunerea sa pe Guzun Vadim.

4.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare

declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de

temeiuri legale.

raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia

procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității

recursurilor ordinare, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel reieșind din temeiurile de drept prevăzute de norma menționată. Drept

temeiuri pentru recurs, recurnții invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel în cazul când

instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Colegiul constată că motivele invocate de recurenți nu sânt aplicabile din punct

de vedere al prezenței vreunei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței

de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, deoarece din decizia instanței de

apel rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și apronunțat o hotărâre

motivată și legală în acest sens.

32

5.1. Cu referire la recursul declarant de către avocatul Spoială Vladimir în interesele

părții vătămate Corcimari Anastasia, Colegiul penal atestă că acesta este argumentat, în

mare parte, prin prisma dezacordului cu soluția de condamnare a inculpaților,

pronunțată de către instanțele de fond, având în vedere că partea vătămată și-a

schimbat declarațiile la judecarea cauzei, afirmând că a dat declarații incriminatoare

fiind influențată de către partea vătămată Cazac Igor.

Criticile aduse în susținerea acestei versiuni, instanța de recurs le apreciază

critic și constată că instanțele de fond, justificat au considerat de a reține ca fiind

veridice declarațiile date de către partea vătămată Corcimari Anastasia la faza de

urmărire penală, întrucât aceastea coroborează cu declarațiile părții vătămate Cazac

Igor, și descriu detaliat episodul de pătrundere în domiciul acestora de pe str. T.

Strișca la data de 27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, de unde inculpații au sustras

suma de 2 000 euro. Totodată, este de reținut și faptul că instanța de apel a motivat

din care considerente nu a putut lua în considerație declarațiile părții vătămate

Corcimari Anastasia depuse în cadrul ședințelor de judecată, prin care infirmă

declarațiile depuse la etapa de urmărire penală a cauzei: ... se rețin declarațiile părții

vătămate Corcimari Anastasia date la etapa urmării penale, care coroborează cu alte probe

obținute în cadrul examinmării cauzei, în special cu declarațiile lui Cazac Igor, cu referire la

episodul sustragerii deschise a averii lui Corcimari Anastasia, potrivit cărora inculpații au

sustras în mod deschis din geanta care se afla în dulapul antreului suma de 2 000 euro, bani

pe care aceasta îi deținea urmare a restituirii unei datorii de către o terța persoană.

Schimbarea declarațiilor de către partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa

examinării cauzei în prima instanță, în opinia Colegiului penal, a fost corect apreciată de către

instanța de fond, ca fiind un rezultat al unor circumstanțe în care s-a pomenit partea vătămată

Corcimari Anastasia la etapa respectivă.

Or, dacă lecturăm declarațiile acesteia primare, rezultă că ultima a început să

concubuineze cu partea vătămată Igor Cazac în perioada când era amenințată din partea

fostului soț, care este în conflict cu legea și se află în Rusia, amenințările având loc prin

intermediul inculpaților, cu privire la deposedarea acesteia de bunuri, drept răspuns al

despărțirii victimei Corcimari Anastasia de el.

Astfel, se observă că atâta timp cât partea vătămată Corcimari Anastasia s-a aflat sub

protecția lui Cazac Igor, fiind în relații de concubinaj, ultima a făcut declarații care redau starea

obiectivă a lucrurilor, în special a faptului că inculpații au dat buzna în locuința în care se afla

victima Corcimari Anastasia, copii minori ai acesteia, cât și Cazac Igor, când au și comis acel

jaf, orin sustragerea deschisă a banilor, acțiunilor inculpaților fiind descrise detaliat și de către

Corcimari Anastasia, cât și de Cazac Igor. (f.d. 83, vol. XII).

33

Referitor la solicitarea recurentului privind pronunțarea unei hotărâri de

achitare în privința inculpaților, instanța de recurs opinează că în cazul dat, instanța

de apel, la judecarea cauzei a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, a

verificat și a apreciat conținutul probelor și valoarea lor probatorie, cu expunerea

analizei desfășurate și minuțioase a acestora în textul deciziei, din care considerent

este dovedită și argumentată pe deplin vinovăția inculpaților în comiterea faptelor

incriminate prin actul de învinuire, nefiind identificată nici o erare de drept de către

instanțe de recurs, care ar dezvinovăți pe unul dintre inculpați în cele comise.

5.2. Cât privește recursul declarat de către avocatul Mîța Oleg în numele

inculpatului Cupcea Ghedeon, reiese că, din conținutul acestuia se desprinde dezacordul

recurentului cu judecarea cauzei în apel, întrucât, în viziunea sa, instanța de apel nu a

judecat fondul cauzei în raport cu circumstanțele invocate în rechizitoriu, pe fiecare

episod în parte, nu a constatat și descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele

și consecințele infracțiunii; a concluzionat divergent și dubios cu privire la natura

infracțională a acțiunilor inculpatului; nu a apreciat ansamblul de probe cercetate și

consemnate în procesul verbal al ședinței instanței de apel, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, separat și în coroborarea lor, fără a

indica vreun motiv pentru care a respins probele apărării.

Pe marginea acestor alegații, Colegiul penal menționează că decizia pronunțată

de către instanța ierarhic inferioară corespunde pe deplin cu rigorile prescrise la art.

417 Cod de procedură penală, iar tentativa recurentului de a invoca presupusele erori

reflectate supra, constituie nu alceva decât o modalitate de a induce în eroare instanța,

cu scopul de a se evita tragerea la răspundere a inculpatului Cupcea Ghedeon. După

cum a fost menționat mai sus, lucrările instanței de apel corespund legislației în

vigoare, fiind expuse desfășurat motivele pe care se bazează soluția pronunțată și

răspunsurile din apelurile declarate.

În privința alegației ce vizează învinuirile formulate împotriva inculpatului

Cupcea Ghedeon, precum că acestea sânt bazate pe rezultatele măsurilor speciale de

investigație, care nu au fost efectuate în cadrul cauzei penale cu nr. 2018670196, care a

parvenit în instanță spre judecare, ci în cadrul unei alte cauze penale și anume, cea cu

nr. 2018670180, astfel fiind semnalată încălcarea prevederilor art. 1325 alin. (9) Cod de

procedură penală, Colegiul penal, verificând invocarea argumentului dat la judecarea

cauzei în apel, constată, că această chestiune se invocă direct în recurs ordinar, nefiind

subiect de discuție la judecarea cauzei în apel. Pe această dimensiune, instanța de

recurs este în imposibilitate de a se expune pe marginea criticii date, deoarece instanța

34

de recurs, având rolul de instanță care exercită controlul judiciar asupra deciziei

instanței de apel, este limitată în verificarea circumstanțelor asupra cărora instanța de

gradul doi de jurisdicție nu s-a expus. Or, nu în zadar legiuitorul autohton a stipulat

expres în dispoziția normei prevăzute la art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală

că, (2) Temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost

invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Referitor la faptul că atât prima instanță, cât și cea de apel nu au argumentat de

ce au reținut declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia, date în cadrul urmăririi

penale în detrimentul celor date de această persoană în ședințele de judecată și că în

procesul verbal al ședințelor de examinare a apelului nu este consemnat faptul citirii

declarațiilor părții vătămate Corcimari Anastasia, pe care le-a dat în cadrul urmăririi

penale, instanța de recurs va respinge aceste critici, reținând în sensul dat că, instanța

de apel a motivat pe deplin din care considerente a reținut declarațiile date de partea

vătămată Corcimari Anastasia la etapa de urmărire penală, precum și că, această

probă a fost examinată în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel, care a fost

examinată și date citirii în instanța de apel (f.d. 13, 77, vol. XII)

5.3. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Durnescu Mihail în numele

inculpatului și inculpatul Păgînu Alexandru, instanța de recurs reține dezacordul

recurenților cu punerea la baza hotărârilor de condamnare a declarațiilor părții

vătămate Corcirmari Anastasia, date la etapa urmăririi penale, care nu au fost date

citirii de către instanța de apel și nici nu a fost consemnat în procesul verbal al ședinței

de judecată citirea acestor declații. La fel, se mai contestă și nereproducere

stenogramelor și înregistrărilor prin care se dovedește vinovăția inculpatului Păgînu

Alexandru în comiterea infracțiunilor incriminate. La acest capitol, instanța de recurs

ține să remarce că cele invocate supra se fereră la probele administrate de către partea

acuzării care au fost examinate în instanța de apel (f.d. 13, vol. XII), și asupra cărora

întrebări nu au parvenit, fapt consemnat în procesul verbal al ședinței de judecată din

datat de 02.11.2020, or în temeiul art. 413 alin. (3) Cod de procedură penală, părțile pot

solicita intanței de apel cercetarea suplimentară a probelor, însă din materialele

cauzei, instanța de recurs nu atestă o asemenea solicitare parvenită de la participanții

la proces.

Totodată, recurenții semnalează lipsa oricărei implicări a inculpatului Păgînu

Alexandru la comiterea jafului, deoarece în ziua sustragerii deschise a banilor acesta

nici nu se afla la domiciliul părților vătămate, circumstanță care rezultă direct din

declarațiile lui Cazac Ion. Însă, chiar din învinuirea formulată inculpatului Păgînu

Alexandru, pe episodul de comiterea jafului, organul de urmărire penală indică cu

35

claritate că ...Păgînu Alexandru, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Guzun

Vadim și Cupcea Ghedeon, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității

infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor

acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul sustragerii deschise a

bunurilor...conform rolurilor împărțite din timp în scopul realizării planului criminal, Păgînu

Alexandru a rămas să aștepte în apropierea blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde

locuiește Cazac Igor, pentru a avertiza în caz de necesitate membrii grupului criminal despre

eventualele pericole, iar Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac

Igor... (f.d.191-192, vol. IV). Așa cum reiese din actul de învinuire, infracțiunea de jaf a

fost comisă de către un grup criminal organizat. Această formă de participare

încadrează și acțiunile persoanelor care fac parte din grupul criminal, însă nu au

participat nemijlocit la sustragerea averii, dar până la săvârșirea sustragerii, în

procesul înțelegerii prealabile dintre participanții grupului, a avut loc repartizarea de

comun acord a rolurilor, de exemplu: unii stau la pândă lângă locul săvârșirii

infracțiunii, alții amenință cu aplicarea violenței, percheziționează victima, au o

atitudine ce le demonstrează victimelor că orice rezistență nu are nici un rost etc. În

speța în cauză, se atestă asemenea acțiuni specifice grupului criminal organizat, unde

nu totdeauna membrii grupului trebuie să participe nemijlocit la săvârșirea

infracțiunii pentru a fi trași la răspundere. Prin urmare, criticile vizate se vor respinge

ca fiind lipsite de orice suport juridic.

5.4. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Amihalachioaie

Gheorghe în numele inculpatului Păgînu Alexandru, în care se invocă faptul că învinuirea

înaintată lui Păgînu Alexandru este una inventată, la modul general, fără a fi indicate

în rechizitoriu acțiunile concrete pe care le-a săvârșit învinuitul în conformitate cu art.

281 Cod de procedură penală, Colegiul penal nu poate susține viziunea recurentului,

dat fiind că atât în actul de învinuire, precum și în faptele criminale, considerate ca

fiind dovedite, constatate de către instanțele de fond, s-au descris în concret, care

anume acțiuni a întreprins inculpatul Păgînu Alexandru la consumarea infracțiunilor

ce i se incriminează, nefiind constatată atât de către instanțele de fond, cât și cea de

recurs ordinar, încălcarea prevederilor procesual penal invocate în recurs. Dezacordul

cu învinuirea înaintată, nu poate constitui temei de achitare, din moment ce un

ansamblu de probe pertinente și concludente, demonstrează participarea lui Păgînu

Alexandru la comiterea celor 3 infracțiuni de comiterea cărora se învinuiește.

Concomitent, se contestă și declarațiile date de partea vătămată Corcimari

Anastasia, care au fost date la etapa de urmărire penală și reținute de către instanțele

de fond, asupra cărora instanța de recurs s-a expus, reflectând motivele instanței apel,

36

față de care Colegiul penal este solidar, or acestea demonstrează aprecierea situației

de fapt prin prisma probelor administrate, care coroborează de altfel cu declarațiile

părții vătămate Cazac Igor. Cât ține de critica prin care se afirmă că partea vătămată

Cazac Igor a fost recunoscut iresponsabil pe o cauză penală, de către instanța de

judecată, Colegiul penal consideră că acest aspect este irelevant cauzei vizate, având

în vedere că învinuirea înaintată inculpaților nu este bazată doar pe declarațiile

părților vătămate, dar și pe alte probe materiale care au fost administrate și cercetate

în cumul cu aceste declarații, înlăturând orice dubiu referitor la nevinovăția

inculpaților. Mai mult de atât, instanța de apel s-a expus justificat asupra alegației

vizate (f.d. 92, vol. XII), ceea ce înlătură caracterul iluzoriu al învinuirii formulate,

după cum se încearcă a insista prin recursul declarat.

5.5. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Pavlov Victor în numele

inculpatului Guzun Vadim, instanța de recurs stabilește un prim argument referitor la

declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia date la etapa urmării penale și

reținute de către instanțele de fond, împrejurare invocată de către alți recurenți, asupra

căreia Colegiul penal s-a expus cu prilejul motivării prezentei decizii, iar pentru a evita

repetarea argumentelor, se va expune în continuare la critica ce vizează acțiuni de

provocare din partea organului de urmărire penală, prin intermediul părții vătămate

Cazac Igor.

La capitolul dat, Colegiul penal ține să menționeze că, în privința provocării s-

a arătat că acțiunea organelor de urmărire penală nu trebuie să supună suspectul unei

constrângeri, caracterizată printr-o provocare la savârșirea unei infracțiuni, care să

anihileze voința acestuia sau să abolească libertatea sa de acțiune. Organele de

urmărire penală, ce au suspiciune rezonabilă că o persoană participă la o infracțiune

sau pregătește săvârșirea unei infracțiuni, trebuie să îi ofere suspectului (făptuitorului)

doar o ,,tentație obișnuită”, o oportunitate ce nu are caracter excepțional de a încălca

legea.

Dacă persoana suspectată de săvârșirea sau pregătirea infracțiunii profită de

„oportunitatea” oferită de investigatorii sub acoperire, în împrejurări în care rezultă

că ar fi acționat în același mod, dacă „oportunitatea” ar fi fost oferită de o altă

persoană, nu se poate reține provocarea.

În materia provocării, CtEDO a făcut referire la doctrina ,,caracterului pasiv” al

activității pe care trebuie să o desfășoare în această materie agenții statului, potrivit

căreia activitatea agenților statului nu poate fi considerată provocare dacă: a) există o

suspiciune rezonabilă că o persoană participă la infracțiune sau pregătește săvîrșirea

unei inracțiuni; b) activitatea polițiștilor sau a colaboratorilor acestora a fost autorizată

37

în condițiile legii; c) agenții statului sau colaboratorii acestora nu au făcut alt ceva

decât să ofere suspectului o ocazie obișnuită (care nu are caracter excepțional) de a

comite o infracțiune.

Sintetizând concepția CtEDO în acest domeniu, Colegiul penal atenționează că

operațiunile sub acoperire necesită a fi executate într-o manieră pasivă, fără nicio

presiune care l-ar determina pe acuzat la săvârșirea infracțiunii prin mijloace cum ar

fi: preluarea inițiativei de a contacta persoana, reînnoirea ofertei în pofida refuzului

inițial, încurajarea insistentă, promisiunea de avantaje financiare cum ar fi creșterea

prețului peste medie sau apelarea la compasiunea persoanei.

Deși recurentul invocă o presupusă provocare din partea lui Cazac Igor, acesta

nu motivează prin care anume acțiune se manifestă comportamentul provocator al

celui din urmă, cu atât mai mult că, Cazac Igor a fost instructat cu privire la modul de

efectuare a măsurii speciale și atenționat asupra neadmiterii acțiunilor prin care îi

poate provoca pe inculpați la săvîrșirea infracțiunilor, din care considerent acest

argument este considerat unul formal și neîntemeiat.

Totodată, se va respinge ca fiind declarativ argumentului potrivit căruia a avut

loc violarea dreptului la apărare, concretizat prin aceea că inculpatul Guzun Vadim

este vorbitor de limbă rusă, iar învinuirea înaintată, precum și ședințele de judecată s-

au petrecut fără vreun translator. Astfel, potrivit materialelor dosarului instanța de

recurs stabilește că la data de 03.08.2018 inculpatul Guzun Vadim a primit copia

rechizitoriului tradus în limba rusă, aplicând semnătura sa pe o recipisă, în semn de

confirmare a recepționării copiei traduse (f.d. 216, vol. IV). În continuare, în prima

instanță inculpatul a fost asigurat cu interpretul Danilescu Sergiu (f.d. 38, vol. X),

interpretul Pîntea Aliona (f.d. 46, 49, vol. X), interpretul Seinic Rodica (f.d. 138, vol. X),

iar în instanța de apel, exercitarea dreptului la apărare și la un proces echitabil a fost

asigurat de către interpetul Crasnoiarova Natalia (f.d. 114, 120, 182, vol. XI).

Ce ține de alegația prin care se contestă existanța așa-numitului “Kitaeț”, care îl

are în supunerea sa pe Guzun Vadim, Colegiul penal constată că această circumstanță

rezultă din interceptările telefonice avute între partea vătămată Cazac Igor și inculpat,

care au constituit probe administrate și cercetate de către instanțele de fond, iar

dezacordul cu existența unor asemenea probe, descifrate și anexate la materialele

cauzei, la care au avut acces toate părțile în egală măsură, nu constituie temei de casare

a deciziei recurate.

Generalizând asupra motivelor expuse în prezenta decizie, Colegiul penal

statuează că, în cauza dată nu au fost admise erorile de drept la care fac referire

recurenții și nu sânt temeiuri de a interveni în sensul casării soluției adoptate de către

38

instanța de apel, fiindcă această instanță just a stabilit vinovăția inculpaților în

comiterea faptelor imputate și corect a calificat acțiunile acestora, adoptând o hotărâre

motivată în acest sens. Astfel, se concluzionează inadmisibilitatea recursurilor

ordinare declarate în prezenta cauză, deoarece acestea sânt vădit neîntemeiate.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Spoială

Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari Anastasia, de către avocatul Mîța

Oleg în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, de către avocatul Durnescu Mihail în

numele inculpatului și inculpatul Păgînu Alexandru, de către avocatul

Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu Alexandru și de către

avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2021, în cauza penală în

privința lui Cupcea Ghedeon XXXXX, Păgînu Alexandru XXXXX și Guzun Vadim

XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 20 aprilie 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

39