1ra-2256/2021 — Art. 187 alin. 3 lit. b; art. 189 alin. 3 lit. a, e; art. 217 prim alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 03 mai 2019: Cupcea Ghedeon XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la: - art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Cupcea Ghedeon i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, psihotrope sau analogilor acestora pe un termen de 5 (cinci) ani. Păgînu Alexandru XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la: 2 - art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Păgînu Alexandru i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu prevederile art. 91 alin. (8) lit. c), art. 85 Cod penal, lui Păgînu Alexandru i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 (cincisprezece) ani, 11 (unsprezece) luni și 15 (cincisprezece) zile, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Guzun Vadim XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la: - art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Guzun Vadim i s-a stabilit o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 13 (treisprezece) ani, cu amendă în mărime de 2 000 (două mii) unități convenționale, echivalentul sumei de 100 000 (una sută mii) lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost respins ca nefondat demersul acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpaților. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că inculpatul Guzun Vadim, realizându-și scopul dobândirii bunurilor prin șantaj, 3 făcând parte componentă al unui grup criminal organizat stabil, având ca obiectiv dobândirea bunurilor persoanelor prin șantaj, în scopul activității criminale comune, condus de Ceban Sergiu, împreună cu Păgînu Alexandru, Cupcea Ghedeon și alte persoane, în perioada lunilor iunie-iulie 2018, au prin șantaj bunuri de la Cazac Igor. În realizarea intențiilor criminale, persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă, în prealabil a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el, iar ca rezultat Guzun Vadim, Păgînu Alexandru și Cupcea Ghedeon au comis fapta prejudiciabilă pasibilă de răspundere penală, șantajul, în următoarele circumstanțe. În perioada lunii iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Guzun Vadim având calitate de membru a grupului criminal organizat, creat și condus de Ceban Sergiu, aflându- se pe teritoriul mun. Chișinău, acționând în comun acord cu Păgînu Alexandru și Cupcea Ghedeon, la indicația lui Ceban Sergiu, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, au realizat un plan criminal în scopul șantajului lui Cazac Igor. Astfel, în perioada lunii iunie 2018, Guzun Vadim în comun cu Păgînu Alexandru, i-au propus lui Cazac Igor participarea la săvârșirea unei pretinse afaceri, iar de facto, participarea la sustragerea prin înșelăciune a unor bunuri de la o persoană terță, iar în acest scop, primii au solicitat de la Cazac Igor suma de 2 000 de euro, pentru a putea fi realizat actul infracțional, participare și propunere pe care Cazac Igor a refuzat-o motivând lipsa mijloacelor financiare. Mai apoi, la 27 iunie 2018, Guzun Vadim în comun cu Păgînu Alexandru și Cupcea Ghedeon, acționând la indicația persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă, aflându-se în mun. Chișinău, în regiunea sect. Buiucani, acționând sub pretextul inventat că Cazac Igor le-a stricat „afacerea” propusă, și astfel le-ar fi cauzat un prejudiciu, i-au comunicat lui Cazac Igor că le este dator cu bani, apoi tot atunci, amenințându-l cu violența și aplicând violența fizică în privința lui Cazac Igor manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, au extorcat de la Cazac Igor suma de 5 000 (cinci mii) euro. Ulterior, în perioada 27 iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Guzun Vadim în comun cu Păgînu Alexandru și Cupcea Ghedeon, acționând la indicația lui Ceban Sergiu, atât în cadrul discuțiilor în privat cât și prin intermediul comunicărilor cu ajutorul dispozitivelor electronice, l-au amenințat pe Cazac Igor cu aplicarea violenței și au extorcat de la ultimul mijloace financiare, urmate de dobândirea la data de 17 iulie 4 2018 a unei părți a bunurilor cerute și anume, a sumei de 20 000 lei transmisă de Cazac Igor lui Guzun Vadim. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, săvârșite de un grup criminal organizat, urmate de dobândirea bunurilor cerute. Tot Guzun Vadim, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Păgînu Alexandru și Cupcea Ghedeon, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor, au pătruns în locuința lui Cazac Igor. Astfel, la 27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, conform rolurilor repartizate preventiv, în scopul realizării planului criminal, Păgînu Alexandru a rămas să aștepte în apropierea blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde locuiește Cazac Igor, pentru a avertiza în caz de necesitate membrii grupului criminal despre eventualele pericole, iar Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac Igor din mun. Chișinău, str. XXXXX, de unde în mod deschis, dintr-un dulap, conștientizând că sânt văzuți de Cazac Igor și Corcimari Anastasia, au sustras suma de 2 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie echivalentul sumei de 39 460 lei moldovenești, după care cu banii sustrași au părăsit domiciliul. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat. Inculpatul Păgînu Alexandru, realizându-și scopul dobândirii bunurilor prin șantaj, făcând parte componentă al unui grup criminal organizat stabil, având ca obiectiv dobândirea bunurilor persoanelor prin șantaj, în scopul activității criminale comune, condus de Ceban Sergiu, împreună cu Guzun Vadim, Cupcea Ghedeon și alte persoane, în perioada lunilor iunie-iulie 2018 au dobândit bunuri prin șantaj de la Cazac Igor. În realizarea intențiilor criminale, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, în prealabil a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de el, iar ca rezultat Păgînu Alexandru, Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au comis faptă prejudiciabilă pasibilă de răspundere penală, șantajul, în următoarele 5 circumstanțe. În perioada lunii iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Păgînu Alexandru, având calitate de membru a grupului criminal organizat, creat și condus de Ceban Sergiu, aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău, acționând în comun acord cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, la indicațialui Ceban Sergiu, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, au realizat un plan criminal cu scopul de a-l șantaja pe Cazac Igor. Astfel, în perioada lunii iunie 2018, Păgînu Alexandru în comun cu Guzun Vadim, i-au propus lui Cazac Igor participarea la săvârșirea unei pretinse afaceri, iar de facto, participarea la sustragerea prin înșelăciune a unor bunuri de la o persoană terță, iar în acest scop, primii au solicitat de la Cazac Igor suma de 2 000 de euro, pentru a putea fi realizat actul infracțional, participare și propunere pe care Cazac Igor a refuzat-o motivând lipsa mijloacelor financiare. Mai apoi, la 27 iunie 2018, Păgînu Alexandru în comun cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, acționând la indicația persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă, aflându-se în mun. Chișinău, în regiunea sect. Buiucani, acționând sub pretextul inventat că Cazac Igor le-ar fi stricat „afacerea” propusă și astfel le-ar fi cauzat un prejudiciu, i-au comunicat lui Cazac Igor că le este dator cu bani, apoi tot atunci, amenințându-l cu violența și aplicând violența fizică în privința lui Cazac Igor manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, au extorcat de la Cazac Igor suma de 5 000 (cinci mii) euro. Ulterior, în perioada 27 iunie 2018 până la 17 iulie 2018 Păgînu Alexandru în comun cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, acționând la indicațialui Ceban Sergiu, atât în cadrul discuțiilor în privat cât și prin intermediul comunicărilor cu ajutorul dispozitivelor electronice, l-au amenințat pe Cazac Igor cu aplicarea violenței și au extorcat de la ultimul mijloace financiare, urmate de dobândirea la data de 17 iulie 2018 a unei părți a bunurilor cerute și anume a sumei de 20 000 lei transmisă de Cazac Igor lui Guzun Vadim. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, săvârșite de un grup criminal organizat, urmate de dobândirea bunurilor cerute. Tot Păgînu Alexandru, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității 6 infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor, au pătruns în locuința lui Cazac Igor. Astfel, la 27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, conform rolurilor împărțite din timp, în scopul realizării planului criminal, Păgînu Alexandru a rămas să aștepte în apropierea blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde locuiește Cazac Igor, pentru a avertiza în caz de necesitate membrii grupului criminal despre eventualele pericole, iar Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac Igor din mun. Chișinău, str. XXXXX, de unde în mod deschis, dintr-un dulap, conștientizând că sânt văzuți de Cazac Igor și Corcimari Anastasia, au sustras suma de 2 000 euro, care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie echivalentul sumei de 39 460 lei moldovenești, după care cu banii sustrași au părăsit domiciliul. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat. Inculpatul Cupcea Ghedeon, realizându-și scopul dobândirii bunurilor prin șantaj, făcând parte componentă al unui grup criminal organizat stabil, având ca obiectiv dobândirea bunurilor persoanelor prin șantaj, în scopul activității criminale comune, condus de Ceban Sergiu, împreună cu Guzun Vadim, Păgînu Alexandru și alte persoane, în perioada lunilor iunie-iulie 2018, au dobândit bunurile cerute prin șantaj de la Cazac Igor. În realizarea intențiilor criminale, Ceban Sergiu, în prealabil a repartizat rolurile fiecărui membru al grupării criminale create și conduse de către aceasta, iar ca rezultat Cupcea Ghedeon, Guzun Vadim și Păgînu Alexandru au comis faptă prejudiciabilă pasibilă de răspundere penală, șantajul, în următoarele circumstanțe. În perioada lunii iunie 2018 până la 17 iulie 2018, Cupcea Ghedeon având calitate de membru a grupului criminal organizat, creat și condus de către o persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, aflându-se pe teritoriul mun. Chișinău, acționând în comun acord cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, la indicația lui ceban Sergiu, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, au realizat un plan criminal în sopul șantajului lui Cazac Igor. Astfel, în perioada lunii iunie 2018, Guzun Vadim în comun cu Păgînu Alexandru, i-au propus lui Cazac Igor participarea la săvârșirea unei pretinse afaceri, 7 iar de facto, participarea la sustragerea prin înșelăciune a unor bunuri de la o persoană terță, iar în acest scop, primii au solicitat de la Cazac Igor suma de 2 000 de euro, pentru a putea fi realizat actul infracțional, participare și propunere pe care Cazac Igor a refuzat-o motivând lipsa mijloacelor financiare. Mai apoi, la 27 iunie 2018, Cupcea Ghedeon în comun cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, acționând la indicația persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă, aflându-se în mun. Chișinău, în regiunea sect. Buiucani, acționând sub pretextul inventat că Cazac Igor le-ar fi stricat „afacerea” propusă și astfel le-ar fi cauzat un prejudiciu, i-au comunicat lui Cazac Igor că le este dator cu bani, apoi tot atunci, amenințându-l cu violența și aplicând violența fizică în privința lui Cazac Igor manifestată prin lovituri cu mâinile și picioarele, au extorcat de la Cazac Igor suma de 5 000 (cinci mii) euro. Ulterior, în perioada 27 iunie 2018 până la 17 iulie 2018 Cupcea Ghedeon în comun cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, acționând la indicația persoanei în privința căreia cauza a fost disjunsă, atât în cadrul discuțiilor în privat cât și prin intermediul comunicărilor cu ajutorul dispozitivelor electronice, l-au amenințat pe Cazac Igor cu aplicarea violenței și au extorcat de la ultimul mijloace financiare, urmate de dobândirea la data de 17 iulie 2018 a unei părți a bunurilor cerute și anume a sumei de 20 000 lei transmisă de Cazac Igor lui Guzun Vadim. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului, amenințând cu violență persoana, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate, săvârșite de un grup criminal organizat, urmate de dobândirea bunurilor cerute. Tot el, Cupcea Ghedeon, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor, au pătruns în locuința lui Cazac Igor. Astfel, la 27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, conform rolurilor împărțite din timp, în scopul realizării planului criminal, Păgînu Alexandru a rămas să aștepte în apropierea blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde locuiește Cazac Igor, pentru a avertiza în caz de necesitate membrii grupului criminal despre eventualele pericole, iar Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac Igor din mun. Chișinău, str. XXXXX, de unde în mod deschis, dintr-un dulap, conștientizînd că sînt văzuți de Cazac Igor și Corcimari Anastasia, au sustras suma de 2000 euro care conform cursului oficial al Băncii Naționale a Moldovei constituie 8 echivalentul sumei de 39460 lei moldovenești, după care cu banii sustrași au părăsit domiciliul. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu semnele calificative sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită de un grup criminal organizat. Tot el, Cupcea Ghedeon realizându-și scopul punerii în circulație ilegală a drogurilor cu scop de înstrăinare, în perioada anilor 2017-2018, în circumstanțe nestabilite în cadrul cercetării judecătorești, a obținut droguri, plante de cannabis (inclusiv și semințe), pe care le-a semănat, cultivat și păstrat la domiciliul din mun. Chișinău, str-la XXXXX, până la 17.07.2018, când în cadrul efectuării percheziției au fost depistate și ridicate 185 de fire de plante în stadie verde de vegetație, care potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3351 din 07.08.2018 reprezintă plante de cannabis (cânepă) ce conțin tetrahidrocannabinol, se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, sânt incluse în lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 25.01.2006, cantitatea totală a acesteia constituind 185 fire, adică proporții deosebit de mari. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, cu semnele calificative, semănatul, cultivarea păstrarea, drogurilor săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată, împotriva acesteia au declarat apel: - avocatul Spoială Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari Anastasia, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu a fost comisă de către aceștia și că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea apelului a indicat că, deși partea vătămată Corcimari Anastasia în cadrul ședințelor judiciare, fiind audiată nemijlocit, a declarat că nu susține declarațiile date la faza de urmărire penală, cât și faptul că a fost impusă să depună declarații incriminatoare față de inculpați, prima instanță a apreciat critic aceste declarații și a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile date la faza de urmărire penală din data de 30.07.2018, care au fost citite în cadrul ședinței judiciare a instanței de fond. 9 A mai invocat apelantul că, partea vătămată Corcimari Anastasia a declarat că a fost impusă de a depune declarații incriminatoare față de inculpați, fiind intimidată și amenințată de către Cazac Igor. Or, inculpații nu se fac vinoveți de comiterea infracțiunilor de șantaj și jaf calificat. Prima instanță, contrar imperativelor legale și probatoriul administrat la dosar, a interpretat dubiile stabilite în cadrul cercetării probelor examinate în favoarea acuzării, fără a argumenta într-un mod plauzibil motivul pentru care le-a dat o apreciere critică, fapt inadmisibil în baza celor expuse mai sus; - avocatul Caus Miroslav în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cupcea Ghedeon să fie achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 189 alin. (3) lit. a), e), art. 187 alin. (3) lit. b) și art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. În motivarea apelului, apărătorul a invocat că stenogramele înregistrărilor telefonice demonstrează faptul că, Cupcea Ghedeon nu are nici o cu tangență cu așa-numitul șantaj exercitat asupra părții vătămate. Toate stenogramele sânt anexate la cauza penală și nu există vreo discuție dintre Ghedeon Cupcea cu Cazac Igor referitor la sustragerea vreunor sume bănești în general. Lipsa vreunei tangențe asupra șantajului este demonstrată prin declarațiile martorilor, părților vătămate precum și a inculpaților Guzun Vadim și Păgînu Alexandru. Mai mult de atât, partea vătămată, în declarațiile sale, care mai sânt și contradictorii, nu a relatat careva discuții cu Cupcea Ghedeon referitor la careva activități de sustragere a banilor, refererile lui asupra inculpatului rezumându-se la faptul că „dânsul era taximetrist și îi ducea unde ceilalți doreau". La fel, a mai susținut apelantul că nici vinovăția pe capătul de învinuire în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal nu a fost dovedită. Fiind interogată în ședința de judecată, partea vătămată Corcimari Anastasia a negat „sustragerea de către inculpați a sumei de 2 000 EURO", declarând că Cupcea Ghedeon și Guzun Vadim nici nu au intrat în dimineața zilei de 27 iunie 2018 în apartamentul de pe str. XXXXX, mun. Chișinău, dânșii doar au sunat la ușa de la intrare, chemându-l pe Cazac Igor să iasă din apartament să discute. Concomitent, a fost remarcat caracterul incomplet al urmăririi penale în cauza penală nr. XXXXX, or, în scopul stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei era necesar de a fi verificate cele relatate de către partea vătămată și incriminate învinuiților, și nemijlocit învinuitului Cupcea Ghedeon. Astfel că, pornind de la lipsa anexelor-schițe, fotografiile, peliculele, casetele audio și video, mulajele și tiparele de urme executate în cursul efectuării acțiunilor de urmărire penală, care urmau a fi anexate la procesul 10 verbal de cercetare la fața locului, nefiind constatat felul în care ar fi fost comisă infracțiunea de jaf, or în lipsa unui proces verbal de cercetare de la fața locului în care să fie constatate acțiuni efectuate în vederea stabilirii locului aflării mijloacelor bănești, cum ar fi unități de mobilă mișcate, deschise, dezordine, cu orice alte acțiuni, este imperios a stabili aceste circumstanțe și a oferi un grad de plenitudine procesului de urmărire penală. Referitor la infracțiunea de circulație ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, apelantul a invocat că nu s-a demonstrat faptul cultivării, semănării și păstrării la domiciliu a plantelor de cannabis. La materialele cauzei nu există nici un proces verbal de stabilire a acțiunilor de cultivare și păstrare a substanțelor narcotice. Organul de urmărire penală pretinde că plantele de cannabis au fost extrase de pe terenului aferent casei de locuit, care este un teren comun al mai multor vecini. Cazac Igor a comunicat că Ghedeon Cupcea stropea cu apă și lapte plantele de cannabis pentru a obține o roadă mai bogată și mai rapidă, pe când din imaginile foto anexate la dosar se observă că terenul nu fusese prelucrat de ani de zile; - avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Cupcea Ghedeon să fie achitat; - avocatul Rusu Vitalie în numele inculpatului Guzun Vadim, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea integrală a inculpatului; - avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă achitarea inculpatului. În opinia apelantului, sentința contestată este afectată de erori grave de încadrare juridică a faptei, în special de o încălcare vădită a principiilor procesului penal, dublată de administrarea unui cumul de probe, fiind admisă o interpretare a dubiilor în defavoarea justițiabilului. În calitate de probe, în lista probelor la cauza penală nr. XXXXX, procurorul expune următoarele mijloace de probă: Declarațiile părților vătămate: Cazac Igor și Corcimari Anastasia; procesele verbale de confruntare între partea vătămată Cazac Igor și învinuiții Guzun Vadim și Păgînu Alexandru; rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații − controlul transmiterii banilor; rezultatele efectuării măsurii speciale de investigații − înregistrarea comunicărilor efectuate între Cazac Igor și învinuiții Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, Cupcea Ghedeon; rezultatele efectuării 11 măsurilor speciale de investigații − urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, precum și localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice a numiților Guzun Vadim, Păgînu Alexandru, Cupcea Ghedeon; procesul verbal de efectuare a percheziției corporale în privința lui Guzun Vadim; procesul verbal de cercetare și examinare a telefonului mobil ce aparține părții vătămate Cazac Igor cu anexe; procesul verbal de cercetare și examinare a imaginilor video de pe camerele video amplasate în preajma blocului locativ din mun. Chișinău, str. XXXXX; Concluziile Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-3475 din 27.07.2018; concluziile Raportului de constatare medico-legală nr. 1426 din 19.07.2018; Alte materiale ale cauzei penale. În așa mod, deși prezintă lista probelor sau elementele de fapt, în realitate, doar amintește despre careva pretinse elemente de fapt, fără a le specifica expres. Consideră că, urmează a fi excluse din lista probelor Raportul de constatare medico-legală nr. D1426 din 19.07.2018, deoarece informarea despre dispunerea efectuării expertizei a avut loc după efectuarea expertizei în sine adică, proba dată a fost administrată cu încălcări de procedură, or apărarea nu a avut posibilitatea de a formula întrebări experților. O situație absolut similară este aplicabilă și raportului de expertiză nr. 34/12/1- R-3475 din 27.07.2018 prin care au fost ridicate 40 de bancnote cu nominalul de 500 lei, despre dispunerea expertizei i s-a adus la cunoștință la data de 31.07.2018 ora 11.50, iar cu rezultatele expertizei a făcut cunoștință la data de 31.07.2018 ora 14.40; - avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotrâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Păgînu Alexandru să fie achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În motivarea apelului, a indicat că, sentința este una ilegală, nefondată și lipsită de suport probatoriu, deoarece în detrimentul prevederilor stipulate la art. 26 Cod de procedură penală, judecătorul care a examinat cauza în speță, a demonstrat cu certitudine predispunerea sa de a accepta concluziile organului de urmărire penală în defavoarea inculpatului, precum că acesta a comis infracțiunile ce constituie obiectul învinuirii, fapt demonstrat de conduita judecătorului pe tot parcursul examinării cauzei. În concret, apelantul s-a referit la momentele când judecătorul admitea toate cererile și demersurile procurorului, iar cererile părții apărării erau respinse și avocații care au participat la examinarea cauzei în bază de contract au fost supuși umilinței și limitați în dreptul de a-și efectua împuternicirile legale de a apăra drepturile clientului, pe când fără nici un temei legal, la inițiativa judecătorului, s-au prezentat 12 pe parcursul examinării cauzei penale în speță, încă trei avocați din oficiu, care au fost admiși să participe la examinarea cauzei, de rând cu avocații aleși de inculpați, fără acordul inculpaților. Finalul concluziei despre ilegalitatea sentinței în speță și încălcarea dreptului fundamental al inculpatului la un proces echitabil se confirmă în mod indiscutabil în conținutul sentinței de condamnare a tuturor celor trei inculpați, care corespunde cuvânt în cuvânt cu învinuirea formulată de către organul de urmărire penală și susținută integral de către partea învinuirii prin pledoria sa pronunțată și anexată în formă scrisă la materialele cauzei. În continuare, apărătorul a mai criticat și învinuirea înaintată inculpaților, pe care o consideră neclară, dat fiiind că date concrete despre acțiunile fiecărui participant, date despre existența grupului criminal organizat, despre conducătorul acestuia Ceban Sergiu și locul unde el se afla, despre planul bine chibzuit și locul păstrării lui, când și unde se află datele cu privire la membrii grupului criminal organizat, când au fost primiți și cum s-au stabilit aceste circumstanțe nu se regăsesc în materialele cauzei penale, fiindcă așa date lipsesc.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2021 apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt, care ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea și individualizarea pedepsei. Cu atât mai mult că, prima instanță în sentința adoptată corect și justificat și-a motivat soluția, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, dându-le o apreciere corespunzătoare art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând astfel, la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpaților în comiterea faptelor și prezența în acțiunile acestora a elementelor infracțiunilor incriminate prin actul de învinuire. Argumentele expuse de către prima instanță și motivele reflectate în sentință, pentru a evita repetări inutile, instanța de apel le-a însușit pe deplin, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în Cauza Albert vs. România din16.02.2010, statuează că art. 6 par. 1 din Convenție, deși impune obligația instanței să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând 13 un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs. Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea procesul echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Astfel că, la stabilirea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, instanța de apel a verificat următoarele probe materiale, care coroborează cu declarațiile părții vătămate Cazac Igor, și cu cele ale părții vătămate Corcimari Anastasia, date la faza de urmărire penală: - Raportul de constatare medico-legală nr. 201802P2189 din 28.06.2018, potrivit căruia la Cazac Igor s-au depistat echimoze la nivelul feței, tumefiere a testiculului drept, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Gradul de gravitate va fi apreciat la prezentarea consultației medicului urolog (f.d. 40-41 Vol. I); - Raportul de constatare nr. 201802D1426 din 19.07.2018, potrivit căruia la Cazac Igor s-au depistat echimoze la nivelul feței, tumefiere a testiculului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Diagnosticul clinic de „Îngroșarea difuză a epididimului din dreapta, cu semne de hipervasculare, mai pronunțată în cap, coada epididimului. După ecogenitate se determină un proces inflamator acut în stadiul infiltrativ. Chist în capul epididimului pe deapta. Perla escotală pe deapta. Hidrocel moderat bilateral”, reprezintă o patologie preexistentă, nu are un substrat posttraumatic la moment, din care motiv, în conformitate cu regulamentul medico-legal, acesta nu se supune calificării (f.d. 43 Vol. I); - conversația telefonică, mesaje scrise și audio între Cazac Igor și Guzun Vadim din 26.06.2018, potrivit cărora Cazac Igor se revoltă că inculpații au intrat în casă de unde i-au luat 2 000 euro, au speriat copiii și că nu va lăsa această faptă fără pedeapsă, la care afirmații inculpatul Guzun Vadim nu obiectează, acceptând în mod tacit că faptele relatate în discuție au avut loc în circumstanțele descrise de către partea vătămată Igor Cazac (f.d. 15-20 Vol. I); - procesul verbal și ordonanța de ridicare din 02.07.2018, prin care din fața blocului locativ în care lucuiește partea vătămată Cazac Igor, str. XXXXX, mun. Chișinău a fost ridicată înregistrarea imaginilor video din curtea blocului locativ, precum și pe de camera video amplasată la intrarea propriu-zisă în scară pentru perioada 27.06.2018, ora 10.00-11.00 (f.d. 51-53, Vol. I); - procesul verbal de cercetare și examinare a imaginilor video din data de 03.07.2018 din curtea blocului unde locuiește partea vătămată Cazac Igor și DVD cu imaginile 14 ridicate de pe camerele video situate în blocul locativ de pe str. XXXXX, mun. Chișinău (f.d. 53, 54- 55, Vol. I), potrivit cărora la 27.06.2018 se observă cum la ora 10.23 două persoane, care seamănă cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon intră în curtea blocului locativ, ulterior la 10.24 numiții intră în scara blocului XXXXXX, unde locuiește Cazac Igor. În continuare, conform imaginilor video, la ora 10.47 două persoane care seamănă cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, ies din curtea blocului locativ nominalizat. Fiind examinate înregistrările video în continuare, la ora 10.53 se observă cum o persoană care seamănă cu Cazac Igor de asemenea a ieșit din curtea blocului sus indicat; - două file de format A4 cu extrase screen-shot-uri din imaginile video (f.d. 57-58 Vol. I), în care se vede prezența lui Cupcea Ghedeon și Guzun Vadim în imaginile din fața blocului locativ în care locuiește partea vătămată Cazac Igor, precum și ieșirea din bloc a lui Cazac Igor; - procesul verbal din 11.07.2018 de examinare a telefonului mobil a lui Cazac Igor, în care sânt înscrise mai multe aplicații de comunicare și anume aplicația mobilă „IMO”, în care utilizatorul telefonului Cazac Igor, are înregistrat un profil, denumit „Igor”, care este legat de numărul SIM XXXXX. În aplicația respectivă sunt mai multe conversații cu diferiți abonați. În lista respectivă, este o conversație cu un abonat denumirea profilului căruia sânt niște litere arabe (din declarațiile lui Cazac Igor, acest profil aparține lui Guzun Vadim), cu care la fel, sânt purtate careva conversații. Se constată că între doi abonați au fost mai multe conversații, deja examinate, însă suplimentar la data de 30 iunie 2018, ora 00.35, abonatul „Igor” transmite abonatului menționat un mesaj cu următorul conținut: „Koroce Liudi hoteat c toboi pogovoriti”. La 10.07.2018, ora 11.41, abonatul „Igor” are un apel piedrut de la abonatul denumit cu simboluri arabe, iar la ora 11.42, ultimul îi trimite abonatului „Igor” un mesaj cu conținutul „Naberi”. La 10.07.2018, ora 13.11, „Igor” expediază către același abonat mesaj „Cito slucilosi?”, la aceeași dată, la ora 14.41 abonatul „Igor” are un alt apel pierdut de la abonatul menționat. Totodată în telefonul respectiv este instalată și aplicația mobilă „WatsApp”, unde utilizatorul telefonului este înregistrat cu profilul cu denumirea „T” care este legat de numărul de SIM XXXXX. În aplicația respectivă sânt purtate două conversații, care prezintă interes pentru cauza penală, și anume, prima conversație, între abonatul „T” (proprietarul telefonului) și persoana înregistrată sub numele „Sanea Kișineov”, profil legat de numărul de SIM XXXXX. La 19 data de 28 iunie 2018: ...după ce „Sanea Kișineov” expediază o înregistrare video cu durata de un minut și o secundă abonatul „T” răspunde prin fraze că gluma este strașnică… la ora 16.58 abonatul „Sanea Kișineov” scrie abonatului „T” ,,Nadeiusi ne 15 podvedeși Sereogu. Ia imeiu v vidu citob svoi dolg otdal kotorîi tî doljen vernuti do voskresenia. Da naverno pișem sdesi, nu ia tak na vseakii sluceai napisal citob tî otneosia seriozno...”. la data de 04 iulie 2018: între orele 14.26-14.33 abonatul „Sanea Kișineov” scrie abonatului „T”: tî nașel lave ili cito? Mî togda razgovarivali. Ia na scoliko znaiu nikogda nicego ne proishodilo bez vedoma Kitaița. Togda tî sam licino s nim obșalsea i sam licino reșil s Seriogoi kak bîti. Esli ostalisi nedobitîe momentî vîidi na Kitaița sam licino i zadai emu vse voprosî kotorîe tebea muceaiut. I poveri Urka sam pozvonit vsem komu nado. Tî vzroslîi celovek. Reșî vopros po umu. Ne ișci fraerov esli vorî v ramse. Mnogo opeati pișem i eto ne sovsem horoșo... ia toje meneaiu nomera. Poetomu kogda budeși gotov dași znati i ea poprobuiu s Seriogoi sveazațisa. A doua conversație cu abonatul care este înscris ca „Jenea” legat de numărul de SIM XXXXX, unde la data de 10.07.2018, ora 14.47, abonatul „Jenea” trimite o înregistrare audio, din declarațiile lui Cazac Igor discuția respectivă este între el și Guzun Vadim, care a avut loc prin intermediul aplicației „IMO”, care a fost înscrisă pe dictofon cu telefonul soției lui Cazac Igor, Cazac Anastasia, iar ulterior din telefonul soției lui Cazac Igor a expediată înregistrarea dată prin intermediul aplicației „WatsApp” pe telefonul supus examinării din care rezultă că Guzun Vadim la fel, relatează că a vorbit cu acea persoană, care a spus că dacă va rezolva problema „va crede că se mai întîmplă... a rătăcit...” (Vol. I, f.d. 61-67); - procesul verbal de audiere a părții vătămate Corcimari Anastasia la urmărirea penală din data de 30.07.2018, care au fost citite în ședința de judecată (Vol. I, f.d. 75-77), potrivit cărora partea vătămată a declarat că la sfârșitul lunii iunie 2018, se afla acasă în mun. Chișinău, str. XXXXX împreună cu concubinul Cazac Igor și copii. Dormeau. La un moment dat, când s-a trezit a observat lângă pat o persoană de gen masculin care îl trezea pe Igor. S-a speriat. Igor s-a ridicat, iar în momentul cela a observat cum o altă persoană îmbla prin casă, a auzit sunete de deschis sertare. Igor s-a îmbrăcat și el împreună cu persoana care l-a trezit s-au dus la bucătărie și au început a discuta într-un ton ridicat, nu a auzit ce concret însă era vorba despre careva bani. Persoana care l-a trezit pe Igor, era înalt și de constituție a corpului slabă, frezat scurt, purta ochelari. A doua persoană a recunoscut-o deoarece s-au mai întâlnit anterior, cunoaște că îl cheamă Ghenadie. El (Ghenadie) anterior a mai fost pe la ei acasă. A menționat că apartamentul este compus dintr-o cameră, bucătărie și grup sanitar. Din cameră se vedea foarte bine ce se întâmpla în coridor. A văzut că persoana cea înaltă în ochelari a început a căuta în sertarul din dulapul care se află în coridor. În sertarul cela ea ținea portmoneul cu bani. În ziua aceea avea în portmoneu 2 000 euro, care i-au fost întorși cu câteva zile mai înainte de o persoană care îi era datoare. Banii erau a lui Cazac 16 Igor și ai ei. După ce a căutat prin sertar persoana cea înaltă în ochelari spunându-i lui Igor „собирайся” au plecat. După aceasta Igor a intrat în cameră, și-a luat maioul și a plecat cu cele două persoane. După ce ei au plecat, eu s-a uitat în sertar și a observat că din portmoneu lipsește suma de 2 000 de euro. Atunci a înțeles că persoana respectivă a luat banii. Peste aproximativ două ore, când Igor s-a întors, ea i-a povestit că au dispărut banii, el a spus că cunoaște despre asta și că se va clarifica (f.d. 75-77, Vol. I); - procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor acțiunilor părții vătămate Cazac Igor cu inculpații Păgînu Alexandru, Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon (f.d. 86-102, Vol. I), unde Cazac Igor fiind echipat cu tehnică specială, instructat cu privire la modul de efectuare a măsurii speciale și atenționat asupra neadmiterii acțiunilor prin care îi poate provoca pe inculpați la săvârșirea infracțiunilor, a înregistrat discuțiile sale cu persoanele inculpate, precum și altor persoane care au apărut în adiacentul acestora, care au avut loc la 10.07.2018 și la 17.07.2018; - potrivit conținutului discuției stenografiate în Anexa nr. 1 la procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018, atât Guzun Vadim, cât și Păgînu Alexandru povestesc despre relațiile lor cu Kitaeț și cu alte persoane din lumea (interlopă),... despre faptul că afacerea (tema) cu aurul este una reală,... că aceasta afacere aparține lui Kitaeț,... că ultimul este dezamăgit de faptul că Cazac Igor nu a adus 5 000 euro pînă duminică,... de asemenea recunosc faptul că Cazac Igor a transmis pentru Kitaeț suma de 900 euro,... despre aceea că banii 2 000 euro pe care i- au luat inculpații Guzun Vadim și Păgînu Alexandru din casă de la Cazac Igor aparțineau lui Corcimari Anastasia căreia i-a fost returnată o datorie și care avea de plătit la bancă o datorie, procente, penalități,... despre faptul că Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au intrat în casă la Cazac Igor și i-au speriat femeia și copiii,... despre aceea că afacerea cu aurul a avut loc fără Cazac Igor și au avut câștig curat din aceasta cincisprezece..., că aceasta s-a petrecut în raionul lui Artur,... despre faptul că Cazac Igor i-a plătit lui Guzun Vadim doar pentru simplu deranj suma de 150 euro,... despre suspiciunile inculpaților privitor la relațiile lui Cazac Igor cu poliția,... despre aceea că Guzun Vadim „șagaet pod vorov” cu alte cuvinte se află sub protecția hoților în lege,... despre aceea că mesajul pe care l-a expediat Cazac Igor lui Guzun Vadim, ultimul i l-a transmis și lui Păgînu Alexandru și lui Kitaeț,... care a spus că regretă că a primit hotărârea de a-l lua pe Cazac Igor în afacere, că întrebarea cu Cazac Igor nu este închisă,... Julik așa a decis,... că întrebarea cu cei mai mari nu este închisă„..Kișneovskii cere de la Guzun Vadim răspuns deoarece l-a luat pe Cazac în 17 afacere, dar Cazac i-a dezamăgit pe toți,... despre situația din parc unde a fost dus Cazac Igor de către inculpați, despre discuția lor cu Julik pe care a auzit-o personal Cazac Igor,... cu Kișineovskii care a povestit despre afacerea cu aurul,... că acolo în locurile de detenție unde acum se află Artur se cunoaște despre această afacere, care nu a fost inventată de Guzun Vadim, că este reală,... despre aceea cum Guzun Vadim comunică lui Cazac Igor că el poate chiar acum să-l contacteze pe Julik, că numai Julik pune punct la toate,...că Julik este Kitaeț,... despre aceea că Ghena i-a spus lui Guzun Vadim că Cazac Igor intenționează să adune tovarășii (собрать братуху), despre aceea că Ghena (Cupcea Ghenadie) cunoștea că în apartament erau copii,... că afacerea cu aurul aparține celor mai mari, că afacerea este a lui Kitaeț,... afirmațiile părții vătămate care se justifică că nu are suma cerută de Guzun și care relatează că dacă ar fi vreo 2 000 euro el ar găsi acești bani, dar 5 000 euro este o sumă prea mare,... despre faptul că dacă nu era Kișineovskii era suficient Cazac cu o persoană la fel ca dânsul,... despre promisiunea lui Cazac Igor care se obligă să transmită aceste două mii pentru Sereoga; - potrivit conținutului discuției stenografiate în Anexa nr. 2 la procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018 Păgînu Alexandru în discuția cu Cazac Igor, care a avut loc la 10.07.2018, Guzun Vadim, cu Serghei Kitaeț și cu Cupcea Ghedeon de unde rezultă că Cupcea Ghedeon este implicat în „afacerea cu aurul”, cu banii, în jaful comis la domiciliul părților vătămate, în extorcarea banilor de la Cazac Igor, în asigurarea deținuților din închisoare cu droguri, că el niciodată nu a lucrat taxist, că automobilul de la firma de taxi îl plătea pentru utilizarea în alte scopuri; despre aceea că Kitaeț rezolvă problemele aici în Moldova, dar în Ucraina, Rusia, Europa sânt hoți în lege mai mari și mai puternici ca dânsul, ... despre afacerea cu gheroină, cu pastile din Franța, care în RM costă între 500-1 000 euro,... despre rugămintea lui Cazac Igor de a-l ruga pe Guzun Vadim să-l contacteze pe Kitaeț să accepte 2 000 euro fiindcă nu are alți bani, iar Păgînu Alexandru răspunde afirmativ, precum că suma aceasta este suficientă (f.d. 98-103, Vol. I); - potrivit conținutului discuției stenografiate în Anexa nr. 3 la procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018 Guzun Vadim (alias Baistruk) în discuția cu Cazac Igor, care a avut loc la 10.07.2018, relatează despre discuția lui cu Kitaeț în cadrul căreia l-a convins să-i acorde lui Cazac Igor încă ceva timp pentru a aduce banii extorcați (f.d. 104-106, Vol. I); - procesul verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații controlul transmiterii banilor extorcați din 18.07.2018. Astfel, în cadrul realizării măsurii date, la data de 17.07.2018 au fost examinați și xeroxați cu ajutorul imprimantei, bani în sumă 18 de 20 000 lei, în număr de 40 bancnote cu valoarea nominală a câte 500 lei fiecare și transmise părții vătămate Cazac Igor în vederea realizării controlului transmiterii banilor extoracți. În continuare, realizând această măsură autorizată, la data de 17.07.2018, aproximativ la orele 12.50, în mun. Chișinău, pe str. Independenței, în adiacentul blocului locativ 6/1, sub controlul ofițerilor de investigații al IGP al MAI de către Cazac Igor i-a fost transmisă lui Guzun Vadim suma de 20 000 lei, fapt confirmat prin rezultatele percheziției corporale a lui Guzun Vadim (f.d. 113-114, Vol. I); - procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații efectuate în privința lui Guzun Vadim. Potrivit raportului la 17.07.2018, ora 22.00, pe str. XXXXX din mun. Chișinău, Cazac Igor i-a transmis lui Guzun Vadim o sumă necunoscută de bani (f.d. 178, 183-193, Vol. I); - procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații efectuate în privința lui Păgînu Alxandru. Potrivit raportului despre rezultatele măsurilor speciale de investigații acesta cuprinde documentarea infracțională a activității inculpatului (f.d. 175-177, Vol. II); - procesul verbal privind consemnarea măsurilor speciale de investigații efectuate în privința lui Cupcea Ghedeon. Potrivit raportului despre rezultatele măsurilor speciale de investigații acesta cuprinde documentarea infracțională a activității inculpatului (f.d. 184, Vol. III); - procesul verbal de percheziție corporală a inculpatului Guzun Vadim, care a fost reținut în flagrant delict în momentul primirii banilor extorcați de la Cazac Igor, fiind depistate telefonul mobil și 40 bancnote a câte 500 lei, în total 20 000 lei care au fost primiți de inculpatul Guzun Vadim de la Cazac Igor până a fi reținut (f.d. 103-104, Vol. III); - procesul verbal de examinare a bancnotelor ridicate de la Guzun Vadim în cadrul percheziției corporale (f.d. 107-117, Vol. III); - ordonanța de recunoaștere a mijloacelor bănești în sumă de 20 000 (douăzeci mii) lei în bancnote a câte 500 (cinci sute) lei, în numerar de 40 (patruzeci bancnote), în calitate de corpuri delicte, cu păstrarea lor în camera de corpuri delicte în sediul Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale (f.d. 118-120, Vol. III); - Raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-3475 din 27.07.2018, prin care se atestă că banii ridicați de la Guzun Vadim sânt confecționați la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare (f.d. 127-129, Vol. III); - procesul verbal de percheziție corporală din 17.07.2018, potrivit căruia de la inculpatul Păgînu Alexandru au fost ridicate două telefoane mobile (f.d. 15, Vol. IV); 19 - procesul-verbal de percheziție (f.d. 31, Vol. IV) și de cercetare la fața locului (f.d. 33, Vol. IV) prin care de la domiciliul concubinei inculpatului Păgînu Alexandru s-au ridicat mai multe terhologii purtătoare de informație, inclusiv telefoane mobile; - procesul verbal de percheziție din 17.07.2018 potrivit căruia, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Cupcea Ghedeon din mun. Chișinău, str-la XXXXX, au fost depistate și ridicate 176 de plante de culoare verzi asemănătoare cu cânepa, totodată fiind ridicate 9 ghiveciuri (vazoane) în care creștea câte o plantă de culoare verde asemănătoare cu cânepa, cu fototabel (f.d. 18-21 Vol.V); - Raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-3351 din 07.08.2018 cu planșa ilustrativă, conform căruia expertul concluzionează că plantele în stadie verde de vegetație, prezentate la examinare în număr total de 185 (una sută optzeci și cinci) fire, ridicate la 17.07.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Cupcea Ghedeon, amplasat pe str-la XXXXX, mun. Chișinău, reprezintă plante de Cannabis (cânepă), care conțin tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, sânt incluse în Tabelul nr. I Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. I Substanțele stupefiante, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 (f.d. 26-29, Vol. V); - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict − 185 de plante în stadie verde de vegetație, ridicate la 17.07.2018 de la domiciliul numitului Cupcea Ghedeon din mun. Chișinău, str-la XXXXX, 1 cu dispunerea păstrării acestora în camera de păstrare a corpurilor delicte în sediul Inspectoratului Național de Investigații (f.d. 31 Vol. V); ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte a telefoanelor mobile ridicate de la domiciliul și din automobilul inculpatului Cupcea Ghedeon (f.d. 142-142, Vol. IV); - procesul verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor (convorbirilor telefonice) ale cet. Cupcea Ghedeon din 24.07.2018 (f.d. 41, Vol. V); - anexa la procesul verbal privind consemnarea măsurii speciale de investigații, interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice din data de 23 iulie 2018 duse de abonatul Cupcea Ghedeon, potrivit cărora inculpatul Cupcea Ghedeon discută cu altă persoană despre scenarii, despre pachețele în hârtii și în polietilenă, despre „iarbă”, papiroase,...despre standarde,... despre sămânță,... despre locul unde trebuie să arunce pachetele,...despre persoanele care încă nu au venit din carantină și care vor aceste pachete, iar locurile unde Cupcea Ghedeon arunca pachețelele este decris ca fiind o închisoare, etc. Concluzia instanței este că în dicuțiile purtate de Cupcea Ghedeon cu o persoană necunoscută este înregistrat momentul înstrăinării drogurilor de către 20 inculpatul Cupcea Ghedeon (f.d. 46-51 Vol.V); - procesul verbal de percheziție în automobilul inculpatului Cupcea Ghedeon de unde au fost ridicate mai multe telefoane mobile și cartel SIM (f.d. 84- 85, Vol. IV); - procesul verbal de percheziție la domicilul inculpatului Cupcea Ghedeon de pe str. XXXXX, mun. Chișinău de unde au fost ridicate mai multe telefoane mobile (f.d. 92-93, Vol. IV). Prin urmare, instanța de apel, în corespundere cu prevederile art. 27 Cod de procedură penală, verificând probele administrate prin prisma reglementărilor art. 95 Cod de procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității lor, le-a apreciat ca fiind pertinente concludente și utile, or în ședință nu au fost stabilite circumstanțe, care să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce ar determina neadmiterea acestor probe. Cu referire la componența de infracțiune incriminată inculpaților în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, instanța a relevat că obiectul material al infracțiunii de jaf se caracterizează prin aceleași trăsături ca și obiectul material al infracțiunii de furt: bunurile care au o existență materială, sânt create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor. Latura obiectivă a infracțiunii de jaf are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă, care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul deschis. Infracțiunea de jaf este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea reală de a se folosi sau a dispune de bunurile altuia la propria sa dorință. La fel, s-a remarcat faptul că pentru existența laturii obiective a infracțiunii de jaf, aceasta din urmă urmează să fie comisă în mod deschis, ceea ce s-a dovedit în speță. Raportând caracteristicile semnelor constitutive ale infracțiunii discutate, instanța de apel a ținut să remarce că în speță, s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de jaf, iar în acest sens, au fost reținute ca fiind concludente declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia date la etapa urmării penale, care coroborează cu alte probe obținute în cadrul examinării cauzei, în special cu declarațiile lui Cazac Igor, cu referire la episodul sustragerii deschise a averii lui Corcimari Anastasia, potrivit cărora inculpații au sustras în mod deschis, din geanta care se afla în dulapul antreului suma de 2 000 euro, bani pe care aceasta îi deținea urmare a restituirii unei datorii de către o terța persoană. 21 Schimbarea declarațiilor de către partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa examinării cauzei în prima instanță, în opinia instanței de apel, a fost corect apreciată de către instanța de fond, ca fiind un rezultat al unor circumstanțe în care s-a pomenit partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa respectivă. Or, dacă printr-o analiză mai profundă a declarațiilor primare date de către aceasta, rezultă că ultima a început să concubuineze cu partea vătămată Cazac Igor în perioada când era amenințată din partea fostului soț, care este în conflict cu legea și se află în Rusia, amenințările având loc prin intermediul inculpaților, cu privire la deposedarea acesteia de bunuri, drept răspuns al despărțirii victimei Corcimari Anastasia de el. Astfel, se observă că atât timp cât partea vătămată Corcimari Anastasia s-a aflat sub protecția lui Cazac Igor, fiind în relații de concubinaj, ultima a făcut declarații care redau starea obiectivă a lucrurilor, în special a faptului că inculpații au dat buzna în locuința în care se afla victima Corcimari Anastasia, copii minori ai acesteia și Cazac Igor, înfăptuind sustragerea deschisă a banilor, prin descrierea detaliată a acțiunilor inculpaților de către Corcimari Anastasia și Cazac Igor, care coroborează între ele. Totodată, instanța de apel a reținut și faptul că sustragerea deschisă a banilor de către inculpați este confirmată prin vizita inculpaților la domiciliul lui Cazac Igor, de la care se pretindea prin șantaj alte sume bănești, iar sustragerea deschisă a banilor de 2 000 euro, a fost realizată de către inculpați datorită faptului că Cazac Igor, la acel moment, a refuzat satisfacerea acestor cerințe a inculpaților, iar ultimii primid drept răspund un refuz, au căutat prin domiciliu bani, și depistând în portmoneu 2 000 euro, au sustras banii dați, părăsind locuința. Astfel, versiunea inculpatilor cu referire la faptul că au venit doar să vorbească cu Cazac Igor, nu este una credibilă si se combate cu circumstanțele stabilite prin probele acumulate (declarațiile lui Cazac Igor, date atât la etapa de urmărire penală, cât și în instanșa de fond, și cele ale părții vătămate Corcimari Anastasia, date la etapa de urmărire penală). Concomitent, instanța de apel a respins proba apărării sub forma înregistrărilor audio a discuțiilor părții vătămate Corcimari Anastasia cu Igor Cazac, făcute de către partea vătămată pe telefonul său mobil, care au fost prezentate în instanța de apel de către avocatul Pavlov V., din care rezultă că între cei doi au avut loc niște discuții aprinse pe marginea schimbării declarațiilor de către partea vătămată Corcimari Anastasia în instanța de fond, or caracterul acestor discuții este unul provocator din partea lui Corcimari Anastasia, care după ce s-a despărțit de Cazac Igor, putea fi influiențată de către inculpați în sensul schimbării declarațiilor favorabile inculpaților, 22 lucru care este indirect confirmat și prin faptul că anume avocatul inculpaților a intrat în posesia acestei probe, pe care a prezentat-o în instanța de apel, dar nu partea vătămată, care a fost prezentă și a dat dedarații în instanța de apel. Latura obiectivă a infracțiunilor specificate la art. 189 Cod penal se exprimă în fapta prejudiciabilă alcătuită din două acțiuni: acțiunea principală și acțiunea adiacentă. Acțiunea principală din cadrul faptei prejudiciabile prevăzută la art. 189 Cod penal se înfățișează în oricare din următoarele trei modalități normative: - cererea de a se transmite bunurile proprietarului, ale posesorului sau ale deținătorului; - cererea de a se transmite dreptul asupra bunurilor aparținând proprietarului, posesorului sau deținătorului; - cererea de a săvârși acțiuni cu caracter patrimonial. Cererea făptuitorului reprezintă o pretenție, o revendicare făcută în orice formă: verbal sau în scris, prin telefon sau prin utilizarea altor mijloace de comunicație, nemijlocit sau prin intermediari. Este posibil ca cererea să fie astfel formulată, încât să fie inaccesibilă pentru terțe persoane și inteligibilă numai pentru victimă. În cazul infracțiunii de șantaj, acțiunea adiacentă se înfățișează în oricare din următoarele patru modalități normative ale sale: 1) amenințarea cu violență adresată persoanei, rudelor sau apropiaților acesteia; 2) amenințarea cu răspândirea unor știri defăimătoare despre persoană, rudele sau apropiații acesteia 3) amenințarea cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, ale posesorului sau ale deținătorului; 4) amenințarea cu răpirea proprietarului, a posesorului, a deținătorului, a rudelor sau a apropiaților acestora. Raportând circumstanțele de drept în raport cu cele de fapt, instanța de apel a ajuns la concluzia că în acțiunile inculpaților Guzun Vadim, Cupcea Ghedeon, Păgînu Alexandru, sunt prezente elementele infracțiunii de șantaj, și anume latura obiectivă a infracțiunii incriminate, în acest context, fiind reținute amenințările de aplicare a violenței, aplicarea nemijlocită a violenței față de partea vătămată Cazac Igor, care se conțin în interceptările covorbirilor inculpaților și a părții vătămate Cazac Igor, precum și în declarațiile părții vătămate Cazac Igor, care sunt în colaborare cu alte probe și materiale ale cauzei. Astfel, concludente se prezintă a fi înregistrările discuțiilor părții vătămate Cazac Igor cu inculpații, precum și a altor persoane care au apărut în adiacentul acestora, care au avut loc la 10.07.2018 și la 17.07.2018, realizate prin intermediul măsurilor speciale de investigație privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor 23 și a imaginilor, potrivit conținutului discuției stenografiate în anexa nr. 1 la procesul- verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018 și prin conținutului discuției stenografiate în Anexa nr.3 la procesul verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 30.07.2018, unde Guzun Vadim (alias Baistruk) în discuția cu Cazac Igor, care a avut loc la 10.07.2018, relatează despre discuția lui cu Kitaeț în cadrul căreia l-a convins să-i acorde lui Cazac Igor încă ceva timp pentru a aduce banii extorcați (f.d. 104-106, Vol. I). Or, prin declarațiile părții vătămate, în coroborare cu celelalte probe ale acuzării, se confirmă existența în acțiunile inculpaților Guzun Vadim, Cupcea Ghedeon și Păgînu Alexandru semnele acțiunii principale a faptei prejudiciabile prevăzută la art. 189 Cod penal, care constă în cererea verbală de a fi transmise mijloace bănești, care aparțin părții vătămate Cazac Igor, sub amenințarea de aplicare a violenței și aplicare a violenței nemijlocite. În acest context, instanța a considerat necesar de a remarca și faptul că acțiunea principală comisă de inculpați a fost însoțită de acțiunea adiacentă, care la rândul său, constă în amenințarea cu violența și aplicarea violenței, or, din cele relatate de partea vătămată, rezultă cu certitudine că dânsul a avut frică față de inculpați, ultimii declarând că ”nu vei putea părăsi teritoriul țării”, ”vei fi găsit oriunde”, iar conform Raportului de expertiză medico-legală din 19.07.2018 la partea vătmată Cazac Igor au fost depistate echimoze la nivelul feței, tumefiere a țesutului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur, posibil în timpul și circumstanețle indicate, și se califică ca vătămare corporală neînsemnată (f.d. 43, vol. I), cât și primirea unei părți din banii ceruți prin șantaj, fiind confirmată primirea sumei de 20 000 lei de la partea vătămată, când inculpații au fost reținuți în flagrant delict. Tot în acest context, instanța de apel a conchis că a fost realizată și agravanta ,,grup criminal organizat”, atât la infracțiunea de șantaj, cât și la cea de jaf, or conform ordonanțelor de punere sub învinuire și rechizitoriului, inculpații au fost puși sub învinuire pentru comiterea infracțiunilor prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b), art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal. Caracteristicile specifice grupului criminal organizat, potrivit doctrinei dreptului penal și practicii judiciare în materie penală, evidențiază trăsăturile grupului: statornicia grupului, organizarea în prealabil a membrilor grupului; scopul organizării grupului criminal este de a comite una sau mai multe infracțiuni. În cazul de față, instanța a constatat că aceste caracteristici specifice grupului criminal organizat au fost confirmate, având în vedere învinuirea înaintată prin actul 24 de sesizare a instanței de judecată, dar și în rezultatul examinării cauzei în instanța de fond și cea de apel, fiind stabilit că inculpații au comis infracțiunile imputate de comun acord, dar și împreună cu alte persoane în privința cărora a fost disjunsă cauza. Conform art. 42 alin. (6) Cod penal, participanții trebuie să întrunească semnele subiectului infracțiunii. Reieșind din faptul că grupul criminal organizat este o formă avansată a participației, fiecare participant la infracțiune urmează să întrunească semnele subiectului infracțiunii. În acest context, instanța de apel a fost solidară cu concluziile primei instanțe potrivit cărora acțiunile inculpaților urmează a fi încadrate anume în baza art. 187 alin. (3) lit. b), și art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, fiind aduse argumente și probe în partea comiterii faptei de către un grup criminal organizat, lucru care a fost demonstrat și motivat prin prisma rolului pe care l-a a avut fiecare inculpat în cadrul grupului, fiind constatată existența legăturilor cu alte persoane care sânt membri ai grupării criminale, ceea ce demonstrează prezența criteriilor grupului criminal organizat și denotă prezența semnelor obligatorii ale grupului criminal organizat. Așadar, înregistrările discuțiilor părții vătămate Cazac Igor cu inculpații, precum și a altor persoane care au apărut în adiacentul acestora, care au avut loc la 10.07.2018 și la 17.07.2018, realizate prin intermediul măsurii special de investigație privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor și a imaginilor, demonstrează incontestabil că atât Guzun Vadim, cât și Păgînu Alexandru au relații cu un oarecare Kitaeț și cu alte persoane din lumea (interlopă),... că afacerea (tema) cu aurul este una reală,... că această afacere aparține lui Kitaeț,... Totodată, instanța a constatat aplicarea nemijlocită de către inculpați a violenței fizice față de partea vătămată Cazac Igor, lucru confirmat de către partea vătămată, dar și de Raportul de examinare medico-legală a părții vătămate la care au fost depistate leziuni corporale neînsemnate, care puteau fi provocate în circumstanțele indicate în rechizitoriu. Prin urmare, instanța de apel a conchis că realizarea laturii obiective a infracțiunii de șantaj, a fost confirmată prin declarațiile părții vătămate Cazac Igor, prin celelalte probe materiale, cât și prin declarațiile inculpaților, care au susținut existența unei oarecare datorii a lui Cazac Igor față de Guzun Vadim, însă nici un argument plauzibil nu a fost invocat în vederea confirmării acestei datorii, iar versiunea că partea vătămată ar fi intenționat să participe la procurarea unor cărorva mărfuri din Ucraina, cu scopul vânzării acestora pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a obține un profit, a fost respinsă ca fiind lipsită de credibilitate, or careva bunuri în suma de 5 000 euro nu au fost procurate de către inculpați pentru Cazac 25 Igor, astfel încât să fie justificată cererea de întoarcere a unei pretinse datorii. Tot aici, instanța de apel a atras atenția asupra faptului că, scopul de bază al inculpaților era de a crea o situație ce nu corespunde circumstanțelor obiective, și de a impune partea vătămată, sub amenințare cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, de a transmite banii în scopul stingerii unei pretinse datorii, care de fapt nu a existat. Astfel, instanța de apel a considerat că încadrarea juridică a faptelor imputate inculpaților în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal, corespunde stării de fapt stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și în instanța de apel, vina inculpaților fiind confirmată atât prin declarațiile părții vătămate Cazac Igor, cât și prin rezultatele măsurilor speciale de investigație efectuate, fiind demonstrat că Guzun Vadim și Păgînu Alexandru sunt adepții a așa- ziselor ,,ideologii hoțești”, iar la înaintarea cererii de transmitere a banilor către Cazac Igor, și-au fundamentat cerințele inclusiv prin indicații, primite de la ,,Aziat”, adică ,,Kitaeț”, tot el Ceban Sergiu, faptul obținerii banilor extorcați fiind confirmat și prin reținerea în flagrant a inculpaților în momentul primirii banilor. Cât privește rolul inculpatului Cupcea Ghedeon la comiterea infracțiunii de șantaj, instanța de apel a stabilit că acesta a făcut parte din componența grupului criminal organizat, acțonând de comun acord cu Guzun Vadim și Păgînu Alexandru, a fost unul dintre coautorii faptei prejudiciabile, respectiv de șantaj și jaf, or Cupcea Ghedeon este prietenul din copilărie a inculpatului Păgînu Alexanandru și prin urmare, persoana de încredere a acestuia. Astfel, pe lângă faptul că acesta nemijlocit a participat la acțiunile de cerere și primire prin șantaj a averii lui Cazac Igor cu aplicarea și amenințarea cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate, ultimul nemijlocit a participat și la comiterea jafului din locuința în care locuiau în comun Corcimari Anastasia și Cazac Igor, totodată asigurând și deplasarea celorlalți membri ai grupului criminal și coautori ai faptelor prejudiciabile menționate, deplasarea cu automobilul la locul comiterii infracțiunii și plecarea lor de la locul faptei comise. Cu referire la argumentul apărării ce ține de stare de iresposabilitate a părții vătămate Cazac Igor, care afectează proba acuzării sub formă de declarații ale ultimului, instanța a subliniat că careva probe pertinente și concludente în vederea confirmării acestui fapt nu au fost obținute, iar înscrisul prezentat sub formă de decizie de încetare a procesului penal în privința lui Cazac Igor și aplicarea măsurilor de constrângere cu carater medical, urmare a constatării iresposabilității acestuia la momentul comiterii de către acesta a unei infracțiuni la 09.02.2018, nu a fost reținut de 26 către instanța de apel drept dubiu capabil să răstoarne convingerea instanței despre vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor de jaf și șantaj. Afirmațiile inculpatului Cucea Ghedeon și avocatului acestuia cu privire la lipsa vreunei legături a inclpatului cu plantele depistate și ridicate pe str. C. Negruzzi 1, din mun. Chișinău la data de 17.07.2018, se combat prin probele acuzării acumulate către organul de urmărire penală, cercetate în cadrul cercetării judecătoreșt și verificate în instanța de apel, or pe lângă afirmațiile lui Cazac Igor, care a confirmat despre acțiunile nemijlocite ale lui Cupcea Ghedeon în vederea cultivării acestor plante care conțin droguri, fapta imputată se dovedește și prin procesul verbal de percheziție din 17.07.2018 potrivit căruia, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Cupcea Ghedeon din mun. Chișinău, str-la XXXXX, au fost depistate și ridicate 176 de plante de culoare verzi asemănătoare cu cânepa, totodată fiind ridicate 9 ghiveciuri (vazoane) în care creștea cîte o plantă de culoare verde asemănătoare cu cânepa, cu fototabel (f.d. 18-21 Vol.V); raportul de expertiză nr. 34/12/l-R-3351 din 07.08.2018 cu planșa ilustrativă, conform căruia expertul concluzionează că plantele în stadie verde de vegetație, prezentate la examinare în număr total de 185 (una sută optzeci și cinci) fire, ridicate la 17.07.2018 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliul cet. Cupcea Ghedeon, amplasat str-la XXXXX, mun. Chișinău, reprezintă plante de Cannabis (cânepă), care conțin tetrahidrocannabinol, de aceea se atribuie la categoria substanțelor stupefiante, sânt incluse în Tabelul nr. I. Substanțele stupefiante și substanțele psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. I. Substanțele stupefiante, aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004 (f.d.26-29, Vol. V); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict - 185 de plante în stadie verde de vegetație, ridicate la 17.07.2018 la domiciliul ce aparține lui Cupcea Ghedeon din mun. Chișinău, str-la XXXXX cu dispunerea păstrării acestora în camera de păstrare a corpurilor delicte în sediul Inspectoratului Național de Investigații (f.d. 31, Vol. V); ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte a telefoanelor mobile ridicate de la domiciliul și din automobilul inculpatului Cupcea Ghedeon (f.d. 142-142, Vol. IV); procesul verbal privind interceptarea și înregistrarea comunicărilor (convorbirilor telefonice) ale cet. Cupcea Ghedeon din 24.07.2018 (f.d. 41, Vol. V). La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a relevat că la stabilirea pedepsei, instanța de judecată a ținut cont de prevederile art. 75 Cod penal, potrivit cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale. 27 Sub imperiul normelor enunțate, s-a evindențiat că corectarea și reeducarea condamnaților constă în extirparea mobilurilor negative din conștiința lor, mobiluri care au determinat săvârșirea infracțiunilor. O pedeapsa inechitabilă poate fi doar un mijloc de reprimare, cauzând noi suferințe, corespunzător aceasta nu-și poate atinge scopul de corectare și reeducare, ci de generare a mobilurilor negative. Atingerea scopurilor pedepsei de corectare și reeducare a infractorului, de prevenire a săvârșirii noilor infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și din parte altor persoane, se realizează strict prin individualizarea ei. Prin urmare, instanța de apel a conchis că instanța de fond și-a argumentat riguros soluția la capitolul numirii pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată, invocând motive clare, ce au determinat stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare inculpaților. La rândul său, instanța a ajuns la concluzia că, la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpaților în prezenta speță, instanța de fond a pus accentul și pe personalitatea inculpaților, învederând și celelalte criterii de individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunilor săvârșite, circumstanțele atenuante și cele agravante, influența pedepsei asupra corectării și reeducării celor vinovați. Astfel, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se invocă abandonarea progresivă a abordării pedepsei ca sursă de satisfacție echitabilă și abordarea pedepsei ca mijloc de stabilire a unui echilibru între infractor și interesul public. În Rezoluția Consiliului Europei nr. 65/1 și în Recomandarea Consiliului Europei nr. (99)/22 s-a invocat „principiul proporționalității”, textele evocate consacrând ideea potrivit căreia sancțiunea cu închisoarea constituie ultimul resort din punct de vedere al corecției penale.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către: - avocatul Spoială Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari Anastasia, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați de sub învinuirea înaintată, pe motiv că acțiunile acestora nu întrunesc semnele infracțiunilor prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b), art. 189 alin. (3) lit. a), e) Cod penal. În susținerea recursului se indică faptul că deși partea vătămată Corcimari Anastasia în cadrul ședințelor judiciare, atât în fond, cât și în apel, fiind audiată, nemijlocit a declarat că 28 nu susține declarațiile date la faza de urmărire penală, cât și faptul că a fost impusă să depună declarații incriminatoare, instanțele de fond au apreciat critic aceste declarații, punând la baza hotărârilor de condamnare declarațiile date la faza de urmărire penale, ceea ce este inadmisibil. Cu atât mai mult că, însăși partea vătămată Corcimari Anastasia a relatat detaliat prin ce metode a fost impusă de către Cazac Igor de a depune declarații incriminatoare. Totodată, partea vătămată consideră că este injust faptul că instanța de apel nu a reflectat declarațiile depuse în cadrul ședinței de judecată, care au rămas fără apreciere din partea instanței; - avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, Cupcea Ghedeon să fie achitat. Pentru a motiva recursul declarat, apărătorul susține că din conținutul mijloacelor materiale de probă, administrate în prezenta cauză penală nu rezultă în nici un mod intenția lui Cupcea Ghedeon de a comite, în participație, infracțiunile prevăzute de art. 187 alin. (3) și 189 alin. (3) Cod penal. Astfel, se menționează că instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în raport cu circumstanțele invocate în rechizitoriu, pe fiecare episod în parte, nu a constatat și descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii; a concluzionat divergent și dubios cu privire la natura infracțională a acțiunilor inculpatului; nu a apreciat ansamblul de probe cercetate și consemnate în procesul verbal al ședinței instanței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, separat și în coroborarea lor, fără a indica vreun motiv pentru care a respins probele apărării. În continuare, recurentul indică asupra faptului că învinuirile formulate împotriva inculpatului Cupcea Ghedeon, în mare parte sunt bazate pe rezultatele măsurilor speciale de investigație, care nu au fost efectuate în cadrul cauzei penale cu nr. 2018670196, care a parvenit în instanță spre judecare, ci în cadrul unei alte cauze penale și anume cea cu nr. 2018670180. Totodată, în corespundere cu art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală, este stipulat că (9) Judecătorul de instrucție poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta doar dacă infracțiunea săvârșită este de același gen sau în privința infracțiunilor de terorism, crimă organizată sau infracțiunilor ce atentează la securitatea statului, dar nu mai târziu de 3 luni din momentul obținerii informației. 29 Având drept reper norma citată, recurentul consideră că probele obținute în urma măsurilor speciale de investigație nu pot fi recunoscute în calitate de mijloace materiale de probă conform ordonanței adoptate de procurorul pe caz, iar aceste erori procesuale, comise la administrarea acestor probe, duc la nulitatea acțiunilor procesuale conform prevederilor art. 94 alin. (l) pct. 8) Cod de procedură penală; - avocatul Durnescu Mihail în numele inculpatului și inculpatul Păgînu Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care, Păgînu Alexandru să fie achitat. Pentru a argumenta recursul declarat, recurenții afirmă că, atât prima instanță, cât și cea de apel nu au argumentat de ce au reținut declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia, date în cadrul urmăririi penale în detrimentul celor date de această persoană în ședințele de judecată. În procesul verbal al ședințelor de examinare a apelului nu este consemnat faptul citirii declarațiilor părții vătămate Corcimari Anastasia, pe care le-a dat în cadrul urmăririi penale. Cazac Igor a confirmat și la urmărirea penală și în ședintele de judecată că Păgânu Alexandru nu a cerut niciodată de la el careva sume de bani, că la 27 iunie 2018, când i-au fost luați 2 000 euro de către Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, el nu a fost prezent și că s-au întâlnit la terasa stației de alimentare cu combustibil din apropiere, că nu l-a lovit la 27.06.2018. Cu toate acestea, fiind denaturat conținutul declarațiilor părții vătămate, Păgînu Alexandru a fost recunoscut vinovat că a participat la sustragerea prin jaf a celor 2 000 euro din apartamentul unde locuia Cazac Igor și despre care a aflat numai la urmărirea penală și de fapta de extorcare a 5 000 euro și aplicarea violenței fizice, fapte la care nu a participat și nu au fost probate de către partea acuzării. În procesul verbal al instanței de apel nu este indicat că sânt date citirii integral sau parțial documentele enumerate - stenograme, procese verbale. De fapt, s-a dat citirii denumirii actelor din dosar și nu conținutul acestora. De asemenea, în procesul verbal al ședințelor de judecată nu este consemnat faptul reproducerii înregistrărilor audio-video, precum și dispozitivele tehnice cu care a fost posibilă această reproducere. Potrivit art. 94 alin. (2) pct. 8) și pct. 9) Cod de procedură penală nu pot fi admise ca probe și nu pot fi puse la baza sentinței sau a altor hotărâri judecătorești datele care au fost obținute: 8) cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor Codului de procedură penală; 9) fără a fi cercetate, în modul stabilit, în ședința de judecată; 30 - avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu Alexandru, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului declarat se invocă faptul că învinuirea înaintată lui Păgînu Alexandru este una inventată, la modul general fără a fi indicate în rechizitoriu acțiunile concrete pe care le-a săvârșit învinuitul în conformitate cu art. 281 Cod de procedură penală, și care au fost invocate de partea apărării pe parcursul examinării cauzei de către instanța de judecată, însă în hotărârile de condamnare adoptate s-a trecut cu vederea acest fapt și au fost lăsate fără răspuns. Mai mult decât atât, instanța de judecată în mod formal și fără o motivare a recunoscut ca probă declarațiile părții vătămate Coricimari Anastasia depuse la urmărirea penală din data de 30.07.2018 (Vol. I, f.d. 75 - 77), atunci când în instanțele de judecată a primei instanțe și cele de apel dumneaei a invocat că a fost impusă de concubinul Cazac Igor în prezența colaboratorilor de poliție să susțină declarațiile acestuia, însă în realitate banii în sumă de 2 000 euro nu au fost luați de Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, dar după ce ei au plecat împreună, imediat a revenit concubinul și a luat acești bani. Partea vătămată Coricimari Anastasia a mai declarat în instanțele de judecată că Igor Cazac colabora cu organele de urmărire penală, fiind un agent sub acoperire, era o persoană foarte agresivă, o agresa fizic foarte des, și atunci când de 2 ori și-a tăiat venele din regiunea mâinei și gâtului a fost internat în spitalul de psihiatrie din Costiujeni, ea a înțeles că este psihic bolnav și mai apoi l-a părăsit. Despre această împrejurare apărătorul a relatat și instanței de apel, însă în decizia contestată se indică că nu au apărut careva dubii la nici unul din participanții la proces referitor la starea de iresponsabilitate a lui Cazac Igor; - avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului invocă faptul că în cauza dată, a avut loc violarea dreptului la apărare, concretizat prin aceea că inculpatul Guzun Vadim este vorbitor de limbă rusă, iar învinuirea înaintată, precum și ședințele de judecată s-au petrecut fără vreun translator. La fel, se indică și asupra lipsei unei aprecieri din partea instanțelor de fond, în ceea ce vizează declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia, care a dat declarații 31 diferite, iar instanțele de fond nu au motivat în nici un mod din care cauze aceasta și- a schimbat declarațiile, însă au reținut arbitrar declarațiile date la faza de urmărire penale, manifestându-se astfel, o atitdine părtinitoare a judecătorilor care au judecat această cauză. De asemenea, recurentul semnalează ca fapta care i se incriminează inculpatului Guzun Vadim, constituie o provocare înscenată de către organul de urmărire penală prin intermediul părții vtămate Cazac Igor, acesta urmând a fi asimilat unui investigator sub acoperire, în pofida faptului că organul de urmărire penlă a evitat să- i atribuie această calitate. Totodată, nu a fost demonstrată existența așa-numitului “Kitaeț” care face parte din lumea interlopă și se indentifică sub numele de Sergiu Ceban. Deși la materialele cauzei este anexată fișa personală a lui Sergiu Ceban, acest fapt nu dovedește că această persoană are în supunerea sa pe Guzun Vadim. 4.1. Procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor ordinare declarate, solicitând inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, prin care se solicită declararea inadmisibilității recursurilor ordinare, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestora din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond ori de apel reieșind din temeiurile de drept prevăzute de norma menționată. Drept temeiuri pentru recurs, recurnții invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de apel în cazul când instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Colegiul constată că motivele invocate de recurenți nu sânt aplicabile din punct de vedere al prezenței vreunei erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel, deoarece din decizia instanței de apel rezultă că ultima a analizat obiectiv probele administrate și apronunțat o hotărâre motivată și legală în acest sens. 32 5.1. Cu referire la recursul declarant de către avocatul Spoială Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari Anastasia, Colegiul penal atestă că acesta este argumentat, în mare parte, prin prisma dezacordului cu soluția de condamnare a inculpaților, pronunțată de către instanțele de fond, având în vedere că partea vătămată și-a schimbat declarațiile la judecarea cauzei, afirmând că a dat declarații incriminatoare fiind influențată de către partea vătămată Cazac Igor. Criticile aduse în susținerea acestei versiuni, instanța de recurs le apreciază critic și constată că instanțele de fond, justificat au considerat de a reține ca fiind veridice declarațiile date de către partea vătămată Corcimari Anastasia la faza de urmărire penală, întrucât aceastea coroborează cu declarațiile părții vătămate Cazac Igor, și descriu detaliat episodul de pătrundere în domiciul acestora de pe str. T. Strișca la data de 27.06.2018, între orele 10:20 - 10:55, de unde inculpații au sustras suma de 2 000 euro. Totodată, este de reținut și faptul că instanța de apel a motivat din care considerente nu a putut lua în considerație declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia depuse în cadrul ședințelor de judecată, prin care infirmă declarațiile depuse la etapa de urmărire penală a cauzei: ... se rețin declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia date la etapa urmării penale, care coroborează cu alte probe obținute în cadrul examinmării cauzei, în special cu declarațiile lui Cazac Igor, cu referire la episodul sustragerii deschise a averii lui Corcimari Anastasia, potrivit cărora inculpații au sustras în mod deschis din geanta care se afla în dulapul antreului suma de 2 000 euro, bani pe care aceasta îi deținea urmare a restituirii unei datorii de către o terța persoană. Schimbarea declarațiilor de către partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa examinării cauzei în prima instanță, în opinia Colegiului penal, a fost corect apreciată de către instanța de fond, ca fiind un rezultat al unor circumstanțe în care s-a pomenit partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa respectivă. Or, dacă lecturăm declarațiile acesteia primare, rezultă că ultima a început să concubuineze cu partea vătămată Igor Cazac în perioada când era amenințată din partea fostului soț, care este în conflict cu legea și se află în Rusia, amenințările având loc prin intermediul inculpaților, cu privire la deposedarea acesteia de bunuri, drept răspuns al despărțirii victimei Corcimari Anastasia de el. Astfel, se observă că atâta timp cât partea vătămată Corcimari Anastasia s-a aflat sub protecția lui Cazac Igor, fiind în relații de concubinaj, ultima a făcut declarații care redau starea obiectivă a lucrurilor, în special a faptului că inculpații au dat buzna în locuința în care se afla victima Corcimari Anastasia, copii minori ai acesteia, cât și Cazac Igor, când au și comis acel jaf, orin sustragerea deschisă a banilor, acțiunilor inculpaților fiind descrise detaliat și de către Corcimari Anastasia, cât și de Cazac Igor. (f.d. 83, vol. XII). 33 Referitor la solicitarea recurentului privind pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpaților, instanța de recurs opinează că în cazul dat, instanța de apel, la judecarea cauzei a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, a verificat și a apreciat conținutul probelor și valoarea lor probatorie, cu expunerea analizei desfășurate și minuțioase a acestora în textul deciziei, din care considerent este dovedită și argumentată pe deplin vinovăția inculpaților în comiterea faptelor incriminate prin actul de învinuire, nefiind identificată nici o erare de drept de către instanțe de recurs, care ar dezvinovăți pe unul dintre inculpați în cele comise. 5.2. Cât privește recursul declarat de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, reiese că, din conținutul acestuia se desprinde dezacordul recurentului cu judecarea cauzei în apel, întrucât, în viziunea sa, instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în raport cu circumstanțele invocate în rechizitoriu, pe fiecare episod în parte, nu a constatat și descris fapta criminală, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii; a concluzionat divergent și dubios cu privire la natura infracțională a acțiunilor inculpatului; nu a apreciat ansamblul de probe cercetate și consemnate în procesul verbal al ședinței instanței de apel, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, separat și în coroborarea lor, fără a indica vreun motiv pentru care a respins probele apărării. Pe marginea acestor alegații, Colegiul penal menționează că decizia pronunțată de către instanța ierarhic inferioară corespunde pe deplin cu rigorile prescrise la art. 417 Cod de procedură penală, iar tentativa recurentului de a invoca presupusele erori reflectate supra, constituie nu alceva decât o modalitate de a induce în eroare instanța, cu scopul de a se evita tragerea la răspundere a inculpatului Cupcea Ghedeon. După cum a fost menționat mai sus, lucrările instanței de apel corespund legislației în vigoare, fiind expuse desfășurat motivele pe care se bazează soluția pronunțată și răspunsurile din apelurile declarate. În privința alegației ce vizează învinuirile formulate împotriva inculpatului Cupcea Ghedeon, precum că acestea sânt bazate pe rezultatele măsurilor speciale de investigație, care nu au fost efectuate în cadrul cauzei penale cu nr. 2018670196, care a parvenit în instanță spre judecare, ci în cadrul unei alte cauze penale și anume, cea cu nr. 2018670180, astfel fiind semnalată încălcarea prevederilor art. 1325 alin. (9) Cod de procedură penală, Colegiul penal, verificând invocarea argumentului dat la judecarea cauzei în apel, constată, că această chestiune se invocă direct în recurs ordinar, nefiind subiect de discuție la judecarea cauzei în apel. Pe această dimensiune, instanța de recurs este în imposibilitate de a se expune pe marginea criticii date, deoarece instanța 34 de recurs, având rolul de instanță care exercită controlul judiciar asupra deciziei instanței de apel, este limitată în verificarea circumstanțelor asupra cărora instanța de gradul doi de jurisdicție nu s-a expus. Or, nu în zadar legiuitorul autohton a stipulat expres în dispoziția normei prevăzute la art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală că, (2) Temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Referitor la faptul că atât prima instanță, cât și cea de apel nu au argumentat de ce au reținut declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia, date în cadrul urmăririi penale în detrimentul celor date de această persoană în ședințele de judecată și că în procesul verbal al ședințelor de examinare a apelului nu este consemnat faptul citirii declarațiilor părții vătămate Corcimari Anastasia, pe care le-a dat în cadrul urmăririi penale, instanța de recurs va respinge aceste critici, reținând în sensul dat că, instanța de apel a motivat pe deplin din care considerente a reținut declarațiile date de partea vătămată Corcimari Anastasia la etapa de urmărire penală, precum și că, această probă a fost examinată în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel, care a fost examinată și date citirii în instanța de apel (f.d. 13, 77, vol. XII) 5.3. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Durnescu Mihail în numele inculpatului și inculpatul Păgînu Alexandru, instanța de recurs reține dezacordul recurenților cu punerea la baza hotărârilor de condamnare a declarațiilor părții vătămate Corcirmari Anastasia, date la etapa urmăririi penale, care nu au fost date citirii de către instanța de apel și nici nu a fost consemnat în procesul verbal al ședinței de judecată citirea acestor declații. La fel, se mai contestă și nereproducere stenogramelor și înregistrărilor prin care se dovedește vinovăția inculpatului Păgînu Alexandru în comiterea infracțiunilor incriminate. La acest capitol, instanța de recurs ține să remarce că cele invocate supra se fereră la probele administrate de către partea acuzării care au fost examinate în instanța de apel (f.d. 13, vol. XII), și asupra cărora întrebări nu au parvenit, fapt consemnat în procesul verbal al ședinței de judecată din datat de 02.11.2020, or în temeiul art. 413 alin. (3) Cod de procedură penală, părțile pot solicita intanței de apel cercetarea suplimentară a probelor, însă din materialele cauzei, instanța de recurs nu atestă o asemenea solicitare parvenită de la participanții la proces. Totodată, recurenții semnalează lipsa oricărei implicări a inculpatului Păgînu Alexandru la comiterea jafului, deoarece în ziua sustragerii deschise a banilor acesta nici nu se afla la domiciliul părților vătămate, circumstanță care rezultă direct din declarațiile lui Cazac Ion. Însă, chiar din învinuirea formulată inculpatului Păgînu Alexandru, pe episodul de comiterea jafului, organul de urmărire penală indică cu 35 claritate că ...Păgînu Alexandru, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon, împărțind rolurile în dependență de necesitățile activității infracționale bine chibzuite, planificate și bine determinate cu desemnarea funcțiilor, a unor acte și acțiuni concrete, îndeplinind acțiuni comune, urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor...conform rolurilor împărțite din timp în scopul realizării planului criminal, Păgînu Alexandru a rămas să aștepte în apropierea blocului din mun. Chișinău, str. XXXXX, unde locuiește Cazac Igor, pentru a avertiza în caz de necesitate membrii grupului criminal despre eventualele pericole, iar Guzun Vadim și Cupcea Ghedeon au pătruns în locuința lui Cazac Igor... (f.d.191-192, vol. IV). Așa cum reiese din actul de învinuire, infracțiunea de jaf a fost comisă de către un grup criminal organizat. Această formă de participare încadrează și acțiunile persoanelor care fac parte din grupul criminal, însă nu au participat nemijlocit la sustragerea averii, dar până la săvârșirea sustragerii, în procesul înțelegerii prealabile dintre participanții grupului, a avut loc repartizarea de comun acord a rolurilor, de exemplu: unii stau la pândă lângă locul săvârșirii infracțiunii, alții amenință cu aplicarea violenței, percheziționează victima, au o atitudine ce le demonstrează victimelor că orice rezistență nu are nici un rost etc. În speța în cauză, se atestă asemenea acțiuni specifice grupului criminal organizat, unde nu totdeauna membrii grupului trebuie să participe nemijlocit la săvârșirea infracțiunii pentru a fi trași la răspundere. Prin urmare, criticile vizate se vor respinge ca fiind lipsite de orice suport juridic. 5.4. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu Alexandru, în care se invocă faptul că învinuirea înaintată lui Păgînu Alexandru este una inventată, la modul general, fără a fi indicate în rechizitoriu acțiunile concrete pe care le-a săvârșit învinuitul în conformitate cu art. 281 Cod de procedură penală, Colegiul penal nu poate susține viziunea recurentului, dat fiind că atât în actul de învinuire, precum și în faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, constatate de către instanțele de fond, s-au descris în concret, care anume acțiuni a întreprins inculpatul Păgînu Alexandru la consumarea infracțiunilor ce i se incriminează, nefiind constatată atât de către instanțele de fond, cât și cea de recurs ordinar, încălcarea prevederilor procesual penal invocate în recurs. Dezacordul cu învinuirea înaintată, nu poate constitui temei de achitare, din moment ce un ansamblu de probe pertinente și concludente, demonstrează participarea lui Păgînu Alexandru la comiterea celor 3 infracțiuni de comiterea cărora se învinuiește. Concomitent, se contestă și declarațiile date de partea vătămată Corcimari Anastasia, care au fost date la etapa de urmărire penală și reținute de către instanțele de fond, asupra cărora instanța de recurs s-a expus, reflectând motivele instanței apel, 36 față de care Colegiul penal este solidar, or acestea demonstrează aprecierea situației de fapt prin prisma probelor administrate, care coroborează de altfel cu declarațiile părții vătămate Cazac Igor. Cât ține de critica prin care se afirmă că partea vătămată Cazac Igor a fost recunoscut iresponsabil pe o cauză penală, de către instanța de judecată, Colegiul penal consideră că acest aspect este irelevant cauzei vizate, având în vedere că învinuirea înaintată inculpaților nu este bazată doar pe declarațiile părților vătămate, dar și pe alte probe materiale care au fost administrate și cercetate în cumul cu aceste declarații, înlăturând orice dubiu referitor la nevinovăția inculpaților. Mai mult de atât, instanța de apel s-a expus justificat asupra alegației vizate (f.d. 92, vol. XII), ceea ce înlătură caracterul iluzoriu al învinuirii formulate, după cum se încearcă a insista prin recursul declarat. 5.5. Cu privire la recursul declarat de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, instanța de recurs stabilește un prim argument referitor la declarațiile părții vătămate Corcimari Anastasia date la etapa urmării penale și reținute de către instanțele de fond, împrejurare invocată de către alți recurenți, asupra căreia Colegiul penal s-a expus cu prilejul motivării prezentei decizii, iar pentru a evita repetarea argumentelor, se va expune în continuare la critica ce vizează acțiuni de provocare din partea organului de urmărire penală, prin intermediul părții vătămate Cazac Igor. La capitolul dat, Colegiul penal ține să menționeze că, în privința provocării s- a arătat că acțiunea organelor de urmărire penală nu trebuie să supună suspectul unei constrângeri, caracterizată printr-o provocare la savârșirea unei infracțiuni, care să anihileze voința acestuia sau să abolească libertatea sa de acțiune. Organele de urmărire penală, ce au suspiciune rezonabilă că o persoană participă la o infracțiune sau pregătește săvârșirea unei infracțiuni, trebuie să îi ofere suspectului (făptuitorului) doar o ,,tentație obișnuită”, o oportunitate ce nu are caracter excepțional de a încălca legea. Dacă persoana suspectată de săvârșirea sau pregătirea infracțiunii profită de „oportunitatea” oferită de investigatorii sub acoperire, în împrejurări în care rezultă că ar fi acționat în același mod, dacă „oportunitatea” ar fi fost oferită de o altă persoană, nu se poate reține provocarea. În materia provocării, CtEDO a făcut referire la doctrina ,,caracterului pasiv” al activității pe care trebuie să o desfășoare în această materie agenții statului, potrivit căreia activitatea agenților statului nu poate fi considerată provocare dacă: a) există o suspiciune rezonabilă că o persoană participă la infracțiune sau pregătește săvîrșirea unei inracțiuni; b) activitatea polițiștilor sau a colaboratorilor acestora a fost autorizată 37 în condițiile legii; c) agenții statului sau colaboratorii acestora nu au făcut alt ceva decât să ofere suspectului o ocazie obișnuită (care nu are caracter excepțional) de a comite o infracțiune. Sintetizând concepția CtEDO în acest domeniu, Colegiul penal atenționează că operațiunile sub acoperire necesită a fi executate într-o manieră pasivă, fără nicio presiune care l-ar determina pe acuzat la săvârșirea infracțiunii prin mijloace cum ar fi: preluarea inițiativei de a contacta persoana, reînnoirea ofertei în pofida refuzului inițial, încurajarea insistentă, promisiunea de avantaje financiare cum ar fi creșterea prețului peste medie sau apelarea la compasiunea persoanei. Deși recurentul invocă o presupusă provocare din partea lui Cazac Igor, acesta nu motivează prin care anume acțiune se manifestă comportamentul provocator al celui din urmă, cu atât mai mult că, Cazac Igor a fost instructat cu privire la modul de efectuare a măsurii speciale și atenționat asupra neadmiterii acțiunilor prin care îi poate provoca pe inculpați la săvîrșirea infracțiunilor, din care considerent acest argument este considerat unul formal și neîntemeiat. Totodată, se va respinge ca fiind declarativ argumentului potrivit căruia a avut loc violarea dreptului la apărare, concretizat prin aceea că inculpatul Guzun Vadim este vorbitor de limbă rusă, iar învinuirea înaintată, precum și ședințele de judecată s- au petrecut fără vreun translator. Astfel, potrivit materialelor dosarului instanța de recurs stabilește că la data de 03.08.2018 inculpatul Guzun Vadim a primit copia rechizitoriului tradus în limba rusă, aplicând semnătura sa pe o recipisă, în semn de confirmare a recepționării copiei traduse (f.d. 216, vol. IV). În continuare, în prima instanță inculpatul a fost asigurat cu interpretul Danilescu Sergiu (f.d. 38, vol. X), interpretul Pîntea Aliona (f.d. 46, 49, vol. X), interpretul Seinic Rodica (f.d. 138, vol. X), iar în instanța de apel, exercitarea dreptului la apărare și la un proces echitabil a fost asigurat de către interpetul Crasnoiarova Natalia (f.d. 114, 120, 182, vol. XI). Ce ține de alegația prin care se contestă existanța așa-numitului “Kitaeț”, care îl are în supunerea sa pe Guzun Vadim, Colegiul penal constată că această circumstanță rezultă din interceptările telefonice avute între partea vătămată Cazac Igor și inculpat, care au constituit probe administrate și cercetate de către instanțele de fond, iar dezacordul cu existența unor asemenea probe, descifrate și anexate la materialele cauzei, la care au avut acces toate părțile în egală măsură, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Generalizând asupra motivelor expuse în prezenta decizie, Colegiul penal statuează că, în cauza dată nu au fost admise erorile de drept la care fac referire recurenții și nu sânt temeiuri de a interveni în sensul casării soluției adoptate de către 38 instanța de apel, fiindcă această instanță just a stabilit vinovăția inculpaților în comiterea faptelor imputate și corect a calificat acțiunile acestora, adoptând o hotărâre motivată în acest sens. Astfel, se concluzionează inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate în prezenta cauză, deoarece acestea sânt vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE: Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Spoială Vladimir în interesele părții vătămate Corcimari Anastasia, de către avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului Cupcea Ghedeon, de către avocatul Durnescu Mihail în numele inculpatului și inculpatul Păgînu Alexandru, de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Păgînu Alexandru și de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Guzun Vadim, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Cupcea Ghedeon XXXXX, Păgînu Alexandru XXXXX și Guzun Vadim XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 20 aprilie 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana 39