1ra-284/2022 — art. 217/1 alin. 4 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 16 iunie 2021, Stratulat Andrian a fost condamnat în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate legată de administrarea și gestionarea drogurilor, analoagelor acestora, a substanțelor ori medicamentelor cu efect puternic pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip închis, de la reținere, cu includerea perioadei arestării preventive de la 17.10.2019 până la 13.04.2020. De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei.

Instanța de fond a constatat că pe parcursul lunii octombrie 2019, inculpatul Stratulat A., în urma înțelegerii prealabile și, împreună cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, urmând scopul înstrăinării 1 ilegale a drogurilor, din interes material, a intrat în posesia ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari sub formă de substanță vegetală, de culoare gălbuie cu miros înțepător, de producție chimică, pe care le păstra la domiciliul său temporar, amplasat în XXXXXX XXXXXX XXXXXX, XXXXXX, înstrăinându-le repetat terțelor persoane, inclusiv prin intermediul aplicației „Telegram”. Astfel, în cadrul percheziției domiciliului temporar al lui Stratulat A., în XXXXXX XXXXXXX XXXXXXX XXXXXX, realizată la 17 octombrie 2019, orele 15.00, au fost depistate și ridicate: o sticlă din plastic cu volumul de 0,5 l. cu inscripția „OM”, tăiată în partea de jos, iar în partea de sus o folie din staniol cu depuneri de culoare cafenie, pachete de polietilenă cu masă vegetală de culoare galbenă și 12 fragmente de hârtie cu masă vegetală de culoare galbenă, în care, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-4278 din 01.11.2019, s-a constatat că în depunerile de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie ridicată, se conține cannabinoidul sintetic ADBICA-F (C20H28FN3 02) cu cantitatea de 0,07 gr., substanță ce este identică cu substanța 5FADBICA, care reprezintă analog al substanțelor psihotrope 5F-PB-22, 5F-APINACA și 5FADB- PINACA, adică droguri în proporții mari, în cele 21 de pachete (9 pachete de polietilenă și 12 fragmente de hârtie) se află masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă, care reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic ADBICA-F (C20H28FN3 02) cu cantitatea totală de 281,07 gr., substanță ce este identică cu substanța 5F-ADBICA, care reprezintă analog al substanțelor psihotrope 5F-PB-22, 5F-APINACA și 5F-ADB-PINACA, adică droguri în proporții deosebit de mari, pe care le-a primit ilegal prin intermediul aplicației „Telegram”, de la o persoană neidentificată și pe care urma să le realizeze prin aceeași aplicație terțelor persoane ce consumă droguri. Instanța a reținut că inculpatul nu a recunoscut vina și a declarat că, păstra drogurile la domiciliu și le-a procurat cu o zi înainte pentru propriul consum, neavând intenția de a le înstrăina. Împreună cu colaboratorii poliției au mers la domiciliul lui, a indicat unde păstra drogurile și le-a transmis benevol, arătând unde sunt pachetele, iar aceștia au mai efectuat verificări. A păstrat drogurile pentru consum personal și nu pentru a le realiza. Pe Mutcur V. a cunoscut-o anterior, ea este consumator și distribuitor, procura droguri de la ea. Nu a înstrăinat niciodată droguri lui Mutcur V. sau altcuiva. În pachețelele ridicate era substanță „Himari” sau „Lipă”. Împreună cu Mutcur V. nu a consumat droguri niciodată. A procurat aceste substanțe de pe rețeaua „Telegram”, pagina „Legal Staf Moldova” și le consuma singur. Martorul Dediu V., ofițer de investigații în cadrul INI, a relatat că pe 17 octombrie 2019, martorul Mutcur V. a declarat că anterior a procurat droguri de la Stratulat A. Împreuna cu Cernalev V. și Țurcanu V. s-au deplasat la domiciliul inculpatului. În una din odăi, pe podea, au fost depistate mai multe pachețele improvizate cu o substanță de culoare galbenă și miros specific. Într-un dulap, într- o geantă, erau 8-9 pachețele în formă sferică din polietilenă. Din spusele martorului Mutcur V., ei comunicau prin intermediul rețelelor socializare, aplicația „Telegram”. Inculpatul a indicat că a procurat drogurile prin intermediul aplicației „Telegram” în grupul „legal”. Cantitățile depistate erau mari. Fiind întrebat pentru cine sunt drogurile, inculpatul a comunicat că sunt pentru realizare. Din pachetele 2 mai mari le împacheta în pachețele mai mici, după care le plasa în locuri ascunse, indica locația consumatorilor și aceștia le ridicau. Martorul Mutcur V. a indicat că îl cunoaște pe inculpat, deține contactele acestuia, comunicau prin aplicația „Telegram”, pe nume personale. Este consumator de droguri sintetice. Inculpatul i-a propus să cumpere un pachețel de substanță sintetică, urmau să se întâlnească în sectorul Râșcani. La această întâlnire au fost prezenți și colaboratorii de poliție, inclusiv Cernalev V. La acel moment colabora cu organele de poliție. Trebuia să se întâlnească cu Stratulat A. pentru a procura de la el un pachețel cu substanță sintetică. Anterior acesta îi arătase poze că are mai multe pachețele. Potrivit procesului-verbal de examinare a obiectelor din 17.10.2019, a fost cercetat telefonul mobil de model „Samsung J7” cu IMEI 1 - 356389085960117 și IMEI 2: 3566390085960115 în care este inclusă cartela sim „orange” cu numărul XXXXXX și cartela sim 2 „Moldcell” cu numărul XXXXXXX ce aparține lui Mutcur V. În cadrul cercetării telefonului mobil, în aplicația „Telegram” în telefon se vede inscripția cu numărul de telefon „+XXXXXXX”, din spuse acesteia este persoana pe nume Andrei. Pe o filă A4 se află inscripția ”XHMaTO3”, mai jos inscripția Da „ la ce răspunsul „Xиматоз” - eu tot îs pe risca is pe lângă mak, CF acolo, La ce lucru, Eu la florilor trăiesc am ieșit să dau 1, acasă când te duci, amuia. O altă filă tot cu inscripția „Xиматоз” se începe discuția cu cuvintele: ”eu tot îi pe risca is pe lângă mak și se finisează cu „unde ne vedem” în total au fost anexate și examinate trei file A4 cu capturi de ecran din aplicația „Telegram” a telefonului bănuitei Mutcur V. Conform procesului-verbal de percheziție din 17.10.2019 efectuată la domiciliul lui Stratulat A., situat în XXXXXXXX XXXXXXXX XXXXXXX XXXX, au fost depistate și ridicate: o sticlă din plastic cu volumul de 0,5 l. cu inscripția „OM” tăiată în partea de jos, iar în partea de sus o folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, 9 pachete de polietilenă cu masă vegetală de culoare galbenă și 12 fragmente de hârtie cu masă vegetală de culoare galbenă. Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4278 din 01.11.2019, au fost supuse examinării bunurile ridicate în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Stratulat A., în cadrul căruia au fost depistate și ridicate: o sticlă din plastic cu volumul de 0,5 l. cu inscripția „OM” tăiată în partea de jos, iar în partea de sus o folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, 9 pachete de polietilenă cu masă vegetală de culoare galbenă și 12 fragmente de hârtie cu masă vegetală de culoare galbenă. În cadrul efectuării expertizei s-a constatat că în depunerile de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie ridicat se conține cannabinoidul sintetic ADBICA-F (C20H28FN3O2) cu cantitatea de 0,07 gr., substanță ce este identică cu substanța 5FADBICA, care reprezintă analog al substanței psihotrope 5F-PB-22, 5F-APINACA și 5F-ADBPINACA, adică droguri în proporții mari, în cele 21 de pachete (9 pachete de polietilenă și 12 fragmente de hârtie) se află masă vegetală uscată, mărunțită, de culoare galbenă, care reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic ADBICA-r (C20H28FN3O2) cu cantitatea totală de 281,07 gr., substanță ce este identică cu substanța 5F-ADBICA, care reprezintă analog al substanțelor psihotrope 5F-PB- 22, 5F-APINACA și 5F-ADB-PINACA, adică droguri în proporții deosebit de mari. 3 Prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.12.2019 a fost examinat documentul cu răspunsul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, nr. Rj02-004726 din 09.12.2019, la scrisoarea procurorului Roman Recean, conform căruia „substanța ADBICA-F menționată în raportul de constatare tehnico-științifică, se referă la substanța 5F-ADBICA (denumirea comună corectă) sau 5-fluoro-ADBICA, cu formula moleculară C20H28FN3O2 și face parte din categoria canabinoidelor sintetice, droguri sintetice noi, („designer drugs”). Substanța 5FADBICA este un reprezentant derivat din grupul canabinoidelor indole-3-carbonylamide, cu ADBICA - substanța de origine având R1 n-pentyl, R2 t-Butyl, R3-NH2. Analogii structurali mai apropiați ai substanței 5F-ADBICA sunt substanțele psihotrope 5F-PB-22 (C23H21FN202), 5FAPINACA (C23H30FN3O) și 5F-ADB-PINACA (C19H27FN402), la fel, canabinoide sintetice. Unele din criteriile de asemănare între aceste substanțe se consideră: prezența nucleului indolic, prezența grupei C=0 în poziția 3 a nucleului indolic și substituentul de la N din indol conține un atom F la distanța de 5 atomi de carbon. Substanța 5F-PB-22 și 5F-APINACA (sinonim 5FAKB-48) au fost incluse în HG nr. 1088 din 05.10.2004, tabel 1, Lista 2, cu modificările și completările ulterioare, iar 5F-ADBICA și 5F-ADB-PINACA nu se regăsesc în prezent în actul normativ respectiv. În HG nr. 79 din 23.01.2006 substanța 5F-PB- 22 se află pe poziția 167, iar 5F-APINACA (sinonim 5F-AKB-48) pe poziția 190, conform modificărilor și completărilor operate prin HG nr. 1004 din 24.08.2016. Substanțele analogi 5F-PB-22 și 5F-APINACA dețin efecte psihotrope accentuate în stări acute și stări de sevraj, cum ar fi agitații psihomotorii, idei delirante, episoade psihotice, confuzie mintală, depersonalizare, de realizare, ideație suicidală ș.a. în dependență de sensibilitatea individuală, doza administrată și perioada de consum”. Instanța a statuat că inculpatul se face vinovat și de săvârșirea infracțiunii - procurarea drogurilor, săvârșită în proporții deosebit de mari și cu scop de înstrăinare. Or, fapta acestuia de a procura substanța psihotropă în cantitate de 281,07 gr., săvârșită în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare reprezintă latura obiectivă a infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor psihotrope cu scop de înstrăinare, infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Faptul procurării în scopul profitului de către inculpat a analogilor substanței psihotrope a fost demonstrat prin declarațiile martorilor Mutcur V., Cernolev V. și Dediu V., precum și actele cauzei. Acțiunile inculpatului urmează a fi calificate drept procurare ilegală a drogurilor reieșind din faptul că acesta a urmărit să intre în posesia drogurilor în rezultatul achiziției, astfel că acțiunile inculpatului în scopul obținerii cu bună- știință a drogurilor, indiferent în care condiții, întregește semnul laturii obiective. Intenția de a procura drogurile cu scopul ulterior de înstrăinare o reprezintă dorința inculpatului care a declanșat acțiuni în acest sens, cum ar fi dobândirea ilegală a substanțelor psihotrope pentru înstrăinarea lor ulterioară. Astfel, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, având în vedere faptul că în acțiunile lui sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. 4

Avocatul Andrei Leșanu a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile inculpatului să fie recalificate în baza art. 217 alin. (4) Cod penal. Apelantul a invocat că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea faptei prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal. Concluziile instanței de fond sunt în contradicție cu materialele probatorii, or, existența infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal este condiționată de scopul de înstrăinare, semn obligatoriu al laturii obiective. Însă, nu au fost prezentate probe admisibile, pertinente și utile care să demonstreze că inculpatul a avut scopul de înstrăinare a drogurilor, iar instanța de fond, contrar prevederilor legale, a emis o sentință de condamnare axată pe presupuneri, ce este inadmisibil, în contextul art. 6 din CEDO.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2021, apelul a fost admis, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre. Stratulat Andrian a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de primire, prelucrare, depozitare, vânzare a substanțelor psihotrope și narcotice pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere, cu includerea perioadei arestării preventive de la 17.10.2019 până la 13.04.2020. De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei. Instanța de apel a reținut că, potrivit rechizitoriului, inculpatul Stratulat A. se învinuiește că, în urma înțelegerii prealabile și, împreună cu alte persoane neidentificate de către organul de urmărire penală, urmând scopul înstrăinării ilegale a drogurilor, din interes material, pe parcursul lunii octombrie 2019, a intrat în posesia ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari sub formă de substanță vegetală, de culoare gălbuie cu miros înțepător de producție chimică, pe care le păstra la domiciliul său temporar, amplasat în XXXXXX XXXXXX XXXXXX XXXXXX XXXXXX, înstrăinându-le repetat terțelor persoane, inclusiv prin intermediul aplicației „Telegram”. Astfel, în cadrul percheziției domiciliului temporar al lui Stratulat A., în XXXXXX XXXXXX XXXXXX XXXXXX, realizată la 17 octombrie 2019, orele 15.00, au fost depistate și ridicate: o sticlă din plastic cu volumul de 0,5 l. cu inscripția „OM”, tăiată în partea de jos, iar în partea de sus o folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, pachete de polietilenă cu masă vegetală de culoare galbenă și 12 fragmente de hârtie cu masă vegetală de culoare galbenă, în care, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R- 4278 din 01.11.2019, s-a constatat că în depunerile de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie ridicate, se conține cannabinoidul sintetic ADBICA-F (C20H28FN3 02) cu cantitatea de 0,07 gr., substanță ce este identică cu substanța 5FADBICA, care reprezintă analog al substanțelor psihotrope 5F-PB- 22, 5F-APINACA și 5FADB-PINACA, adică droguri în proporții mari, în cele 21 de pachete (9 pachete de polietilenă și 12 fragmente de hârtie) se află masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă, care reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic ADBICA-F (C20H28FN3 02), cu cantitatea totală de 281,07 gr., substanță ce este identică cu substanță 5F-ADBICA, care reprezintă 5 analog al substanțelor psihotrope 5FPB-22, 5F-AP1NACA și 5F-ADB-PINACA, adică droguri în proporții deosebit de mari, pe care le-a primit ilegal prin intermediul aplicației „Telegram”, de la o persoană neidentificată și pe care urma să le realizeze prin aceeași aplicație terțelor persoane ce consumă droguri. Însă, acțiunile inculpatului cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca păstrarea ilegală de droguri, săvârșită în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare. Totodată, declarațiile martorului Mutcur V. că, inculpatul i-a propus să cumpere un pachețel de substanță sintetică nu demonstrează, în conformitate cu principiul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, scopul de înstrăinare incriminat inculpatului, or, sentința de condamnare nu se poate baza în exclusivitate pe declarațiile unui martor, nefiind fundamentate pe careva probe. Infracțiunea specificată la art. 2171 Cod penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul realizării producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii, înstrăinării sau altor operațiuni ilegale cu substanțe narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, săvârșite în proporții deosebit de mari. La caz, fapta inculpatului este realizată în formulă consumată, în ce privește elementul păstrării drogurilor, fiind demonstrată doar acțiunea de păstrare a drogurilor de către inculpat, alte probe ce ar confirma elementul laturii subiective nefiind administrate. Prin declarațiile martorilor Cernalev V. și Dediu V. se confirmă doar faptul că la domiciliul temporar al inculpatului au fost depistate substanțele narcotice, iar declarațiile martorului Mutcur V. că inculpatul i-a propus să cumpere un pachețel de substanță sintetică nu confirmă „dincolo de orice îndoială rezonabilă” existența scopului de înstrăinare în acțiunile inculpatului și nu coroborează cu nicio altă probă administrată. În același timp, faptul neprobării scopului înstrăinării drogurilor în acțiunile inculpatului nu dezincriminează acțiunile acestuia, or, acest element este specific infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. Astfel, se constatată că, inculpatul Stratulat A., pe parcursul lunii octombrie 2019, a intrat în posesia ilegală a drogurilor în proporții deosebit de mari, sub formă de substanță vegetală, de culoare gălbuie cu miros înțepător de producție chimică, pe care le păstra la domiciliul său temporar, amplasat în mun. Chișinău, str. Bogdan Voievod 12, ap. 141. În cadrul percheziției domiciliului temporar al lui Stratulat A., amplasat în XXXXXX XXXXXXX XXXXXX XXXXX, realizată la data de 17 octombrie 2019, orele 15.00, au fost depistate și ridicate: o sticlă din plastic cu volumul de 0,5 l. cu inscripția „OM”, tăiată în partea de jos, iar în partea de sus o folie de staniol cu depuneri de culoare cafenie, pachete de polietilenă cu masă vegetală de culoare galbenă și 12 fragmente de hârtie cu masă vegetală de culoare galbenă, în care, conform raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/l-R-4278 din 01.11.2019 s-a constatat că, în depunerile de culoare cafenie, de pe suprafața fragmentului de butelie ridicate se conține cannabinoidul sintetic ADBICA-F (C20H28FN3 02) cu cantitatea de 0,07 gr., substanță ce este identică cu substanța 5FADBICA, care reprezintă analog al substanțelor psihotrope 5F-PB-22, 5F-APINACA și 6 5FADBPINACA, adică droguri în proporții mari, în cele 21 de pachete (9 pachete de polietilenă și 12 fragmente de hârtie) se află masă vegetală uscată, mărunțită de culoare galbenă, care reprezintă produs etnobotanic, care conține cannabinoidul sintetic ADBICA-F (C20H28FN3 02) cu cantitatea totală de 281,07 gr., substanță ce este identică cu substanță 5F-ADBICA, care reprezintă analog al substanțelor psihotrope 5F-PB-22, 5F-AP1NACA și 5F-ADB-PINACA, adică droguri în proporții deosebit de mari. Prin urmare, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca păstrarea ilegală de droguri, săvârșită în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov, declară recurs ordinar, în care solicită casarea totală a deciziei menționate și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Recurentul invocă că instanța de apel a descris o parte din probele administrate de acuzare, însă nu le-a supus unei analize ample, în ordinea stabilită de art. 101 Cod de procedură penală, pe fiecare în parte - din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, martorul Mutcur V. a indicat că cunoaște inculpatul doar din convorbirile purtate în aplicația „Telegram”, au convenit în ajunul reținerii acestuia asupra procurării de la el a unei doze de droguri. Deoarece la acel moment colabora cu poliția în vederea contracarării traficului ilicit de droguri, a decis să denunțe inculpatul. Din declarațiile martorului Mutcur V., instanța de apel urma să rețină că inculpatul era antrenat/implicat la momentul evenimentelor în activități de circulație ilicită a drogurilor, în scop de înstrăinare, acesta în condițiile în care a convenit, fie și într-un caz particular, dar suficient, asupra transmiterii posesiei/proprietății asupra drogurilor. Totodată, din declarațiile martorului Deliu V. rezultă că, în timpul reținerii, inculpatul a comunicat că drogurile depistate în apartamentul său au fost procurate prin intermediul aplicației „Telegram” și că acestea sunt destinate pentru realizare. Potrivit estimărilor martorilor, cantitatea de droguri ar fi ajuns pentru consumul unui număr mult prea mare de persoane („pentru un cartier întreg”). Martorul Cernalev V. a declarat că nu își amintește cu exactitate circumstanțele depistării drogurilor la inculpat, dar a insistat că la etapa urmăririi penale a făcut declarații veridice, pe care le susține, în cadrul căror a indicat că în timpul reținerii inculpatului și efectuării acțiunilor de urmărire penală - percheziția, acesta a declarat că drogurile le-a procurat anterior și că erau destinate comercializării. Mai mult, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare este dovedită prin însăși declarațiile acestuia făcute la etapa urmăririi penale în calitate de învinuit. Astfel, potrivit procesului-verbal de audiere a învinuitului Stratulat A. din 18.10.2019, acesta și-a recunoscut pe deplin vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate și a relatat în detaliu modalitatea de derulare a întregului lanț de circulație ilegală a drogurilor, începând de la procurarea lor prin intermediul aplicației „Telegram” până la distribuirea lor consumatorilor finali. 7 Audierea învinuitului a fost efectuată de către procurorul care conducea urmărirea penală, în prezența avocatului Victor Bantîș, fapt care exclude în mod categoric, orice bănuială privind vicierea declarațiilor în cauză. Din procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Stratulat A. din 23.12.2019 rezultă că acesta insistă asupra declarațiilor de recunoaștere a vinovăției consemnate la prima sa audiere din 18.10.2019, în acest caz, el fiind audiat personal de către procuror, în prezenta apărătorului ales Andrei Leșanu. La fel, asupra vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii de circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare indică și modalitatea în care au derulat evenimentele cu puțin timp înainte de curmarea acțiunilor prejudiciabile ale inculpatului. În acest sens, acuzarea este solidară cu concluziile primei instanțe și reține că la adoptarea sentinței în partea constatării vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzută la art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, instanța de fond justificat a argumentat faptul săvârșirii infracțiunii, ținând cont în egală măsură de cantitatea drogurilor depistate, de concentrarea drogurilor într-un anumit pachet, de pregătirea de care a dat dovadă făptuitorul la ambalarea fracționată a substanțelor prohibite în circuitul civil, de faptul că inculpatul nu este o persoană dependentă de droguri, nefiind la evidența medicului narcolog, precum și de capacitatea și abilitatea lui de a stabili contacte cu traficanții de droguri dintr-o verigă superioară în vederea procurării substanțelor interzise în circuitul civil. Pe lângă aceasta, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 24.11.2021, acuzarea a supus verificării în fața instanței de apel declarațiile din procesul-verbal de audiere a martorului Stratulat A., făcute la urmărirea penală, declarațiile din procesul-verbal de audiere a martorului Deliu V., făcute la urmărirea penală, declarațiile din procesul-verbal de audiere a învinuitului Stratulat A. din 18.11.2019, făcute la urmărirea penală, declarațiile din procesul-verbal de audiere suplimentară a învinuitului Stratulat A. din 23.12.2019, făcute la urmărirea penală, care au rămas în afara aprecierilor instanței de apel. Or, aceste probe comportă suficientă substanță din care, în coroborare cu celelalte probe ale acuzării, enumerate de instanța de apel, rezultă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar prin omisiunea de a le descrie și de a le supune unei ample analize din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, instanța de apel nu putea ajunge la o altă concluzie decât cea contestată. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 5.1. Avocatul Andrei Leșanu, la fel declară recurs ordinar, în care solicită casarea parțială a deciziei menționate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului, conform art. 90 Cod penal. 8 Recurentul indică că instanța de apel just a constatat situația faptică, și anume, că inculpatul a recunoscut vina în comiterea faptei prejudiciale, păstrare a substanțelor narcotice fără scop de înstrăinare, deși pedeapsa aplicată acestuia contravine principiului justei individualizări și scopului educativ. Astfel, instanța de apel nu a ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, a comunicat locul aflării substanțelor narcotice, nu are antecedente penale și are o vârstă tânără care îi permite reîncadrarea în societate. Inculpatul se află în relații de concubinaj, iar partenera lui este însărcinată, în familie locuind și fiicele acesteia, care se află la întreținerea inculpatului. Mai mult, inculpatul se caracterizează pozitiv, nu are plângeri pe numele său și nu are antecedente penale, fiind la prima încălcare de ordin penal. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul Penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) - 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și 9 consecințele infracțiunii, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului deciziei contestate (pct. 1., 2. din decizie), instanța de fond: a) nu a judecat cauza în raport cu toate circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu. Astfel, în fapta criminală descrisă, considerată ca fiind dovedită, lipsește episodul privind-o pe Mutcur V., în rechizitoriu fiind imputat că inculpatul: „...înstrăinându-le repetat terțelor persoane, una din ele fiind Mutcur V., inclusiv prin intermediul aplicației „Telegram...”. Mai mult, în descriptiv lipsește și motivul pentru care acest episod ar fi fost exclus din învinuire (art. 325 al. (1), 385 al. (1) pct. 1)-4), 101 al. (1), (4), 394 al. (1) pct. 1), 2) CPP); b) nu a efectuat, în descriptivul sentinței, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, în special că inculpatul a comis: „infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi – păstrarea ilegală de droguri, săvârșită în proporții deosebit de mari, săvârșită în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea drogurilor în proporții deosebit de mari, de către mai multe persoane” (art. 325 al. (1), 385 al. (1) pct. 1)-4), 394 al. (1) pct. 5) CPP, 113 al. 1 CP); c) a depășit limitele învinuirii formulate, indicând că inculpatul: „...se face vinovat și de săvârșirea infracțiunii - procurarea drogurilor..., fapta acestuia de a procura substanța psihotropă în cantitate de 281,07 g., săvârșită în proporții deosebit de mari cu scop de înstrăinare reprezintă latura obiectivă a infracțiunii de circulație ilegală a substanțelor psihotrope cu scop de înstrăinare, infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal..., faptul procurării în scopul profitului de către inculpat a analogilor substanței psihotrope a fost demonstrat prin declarațiile martorilor..., acțiunile inculpatului urmează a fi calificate drept procurare ilegală a drogurilor reieșind din faptul că acesta a urmărit să intre în posesia drogurilor în rezultatul achiziției, astfel că acțiunile inculpatului în scopul obținerii cu bună- știință a drogurilor, indiferent în care condiții, întregește semnul laturii obiective..., intenția de a procura drogurile cu scopul ulterior de înstrăinare o reprezintă dorința inculpatului care a declanșat acțiuni în acest sens, cum ar fi dobândirea ilegală a substanțelor psihotrope pentru înstrăinarea lor ulterioară..., acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, având în vedere faptul că în acțiunile lui sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii incriminate”. Ori, asemenea împrejurări de fapt și de drept, nu au fost imputate inculpatului prin rechizitoriu (art. 325 al. (1) CPP). Prin urmare, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. 10 În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală. Conform art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală, ea se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate deoarece, rejudecând cauza potrivit regulilor generale, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) nu a judecat cauza în raport cu toate circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu. Astfel, în descriptiv lipsește cu desăvârșire motivul pentru care a exclus din învinuire episodul privind-o pe Mutcur V., în rechizitoriu fiind imputat că inculpatul: „...înstrăinându-le repetat terțelor persoane, una din ele fiind Mutcur V., inclusiv prin intermediul aplicației „Telegram...” (art. 325 al. (1), 385 al. (1) pct. 1)-4), 394 al. (1) pct. 1), 2), 417 al. (1) pct. 8) CPP); b) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete de fapt și drept invocate în rechizitoriu, neindicând clar motivele pentru care a respins probele acuzării, inclusiv cele indicate în recursul ordinar (pct. 5. din decizie), în special declarațiile martorilor Mutcur V. că: „...inculpatul i-a propus să cumpere un pachețel de substanță sintetică, urmau să se întâlnească în sectorul Râșcani. La această întâlnire au fost prezenți și colaboratorii de poliție, inclusiv Cernalev V. La acel moment colabora cu organele de poliție. Trebuia să se întâlnească cu Stratulat A. pentru a procura de la el un pachețel cu substanță sintetică. Anterior acesta îi arătase poze că are mai multe pachețele...”, ale martorilor Dediu V. și Cernalev V. că: „...martorul Mutcur V. a declarat că anterior a procurat droguri de la Stratulat A. Împreuna s-au deplasat la domiciliu inculpatului. În una din odăi, pe podea, au fost depistate mai multe pachețele improvizate cu o substanța de culoare galbenă și miros specific. Într-un dulap, într-o geantă erau 8-9 pachețele în formă sferică din polietilenă. Din spusele martorului Mutcur V., ei comunicau prin intermediul rețelelor socializare, aplicația „Telegram”. Inculpatul a indicat că a procurat drogurile prin intermediul aplicației „Telegram” în grupul „legal”. Cantitățile depistate erau mari. Fiind întrebat pentru cine sunt drogurile, inculpatul a comunicat că sunt pentru realizare. Din pachetele mai mari 11 le împacheta în pachețele mai mici, după care le plasa în locuri ascunse, indica locația consumatorilor și aceștia le ridicau...”. Mai mult, concluziile sumare, neclare și divergente că: „...declarațiile martorului Mutcur V. că, inculpatul i-a propus să cumpere un pachețel de substanță sintetică nu demonstrează, în conformitate cu principiul „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, scopul de înstrăinare incriminat inculpatului, or, sentința de condamnare nu se poate baza în exclusivitate pe declarațiile unui martor, nefiind fundamentate pe careva probe..., prin declarațiile martorilor Cernalev V. și Dediu V. se confirmă doar faptul că la domiciliul temporar al inculpatului au fost depistate substanțele narcotice, iar declarațiile martorului Mutcur V. că inculpatul i-a propus să cumpere un pachețel de substanță sintetică nu confirmă „dincolo de orice îndoială rezonabilă” existența scopului de înstrăinare în acțiunile inculpatului și nu coroborează cu nicio altă probă administrată..., infracțiunea specificată la art. 2171 Cod penal este o infracțiune formală și se consideră consumată din momentul realizării producerii, preparării, experimentării, extragerii, prelucrării, transformării, procurării, păstrării, expedierii, transportării, distribuirii, înstrăinării sau altor operațiuni ilegale cu substanțe narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, săvârșite în proporții deosebit de mari..., la caz, fapta inculpatului este realizată în formulă consumată, în ce privește elementul păstrării drogurilor, fiind demonstrată doar acțiunea de păstrare a drogurilor de către inculpat, alte probe ce ar confirma elementul laturii subiective nefiind administrate...”, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale (art. 325 al. (1), 394 al. (1) pct. 2), 101 al. (1), (4), 417 al. (1) pct. 8) CPP). Ori, aprecierea completă și justă a probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele ce au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare declarate, casării totale a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată. 12

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit, d e c i d e: Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Oleg Popov și de avocatul Andrei Leșanu, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 24 noiembrie 2021, în privința inculpatului Stratulat Andrian XXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată integral la 15 aprilie 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Liliana Catan Ion Guzun Victor Boico 13