1ra-1735/21 — Art. 260 CP

Prin sentint a Judeca toriei Ba lt i (sediul Central) din 05 iunie 2019, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Malanîci Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 260 Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru perioada de probat iune de 2 (doi) ani. Tverdohleb Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 260 Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru perioada de probat iune de 2 (doi) ani. 1 Prin aceeas i sentint a Cebotari Ilia a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), 260 Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru perioada de probat iune de 2 (doi) ani. Tatarenco Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (5), art. 260 Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru perioada de probat iune de 2 (doi) ani. Ma surile asiguratorii aplicate prin î ncheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul perchezit iei la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului „BMW X5” cu n/î xxxxx, ce apart ine cu drept de proprietate lui Tverdohleb Alexandr s i sechestrul aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma de 13.300 dolari SUA, ridicate î n cadrul perchezit iei de la domiciliul lui Malanî ci Eduard, au fost anulate, fiind ridicat sechestrul aplicat asupra acestor bunuri. De la inculpat ii Malanî ci E., Tverdohleb A., Cebotari I. s i Tatarenco A. s-au î ncasat, î n mod solidar, î n beneficiul statului, cheltuielile judiciare î n suma de 25.200 lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că în perioada de timp 2012 - 2018, Malanîci Eduard, acționând intenționat, realizând inițial activitatea infracțională de sine stătător, ulterior, începând cu anul 2015, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Tverdohleb Alexandr, începând cu anul 2017, cu Cebotari Ilia și cu Tatarenco Alexandr, prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de utilizatori, printre care: „JekaProf”, „Procryptgroup”, „karabulut”, conturile din aplicația de mesagerie electronică Jabber - procryptgroup@jabbim.pl, procryptgroup@exploit.im, ragnar78@exploit.im, criptarea fișierelor „Smoke”, „Aegis” și altele, fiind înregistrat pe platforme online, (pagini din rețeaua globală Internet și forum-uri) cu acces limitat, specializate și destinate schimbului de informații cu privire la activități ilegale de tip „hacking”, ceea ce presupune activitatea ilegală de compromitere a securității rețelelor și sistemelor informatice cu ulterioară infiltrare în calculatoarele altor persoane, printre care: https://forum.zloy.bz; https://forum.antichat.ru; https://forum.exploit.in; https://cryptor.biz, plasând diverse anunțuri pe platformele menționate, au oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, în scopul comiterii de către persoane terțe, inclusiv din afara Republicii Moldova, printre care și persoanele neidentificate cu pseudonimele - „none_1” și „no-name”, a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică, manifestate, potrivit sesizării Biroului Federal de Investigații (FBI) al Departamentului de Justiție din Statele Unite ale 2 Americii, prin accesarea ilegală a conturilor bancare ale companiilor cu sediul în Statele Unite ale Americii și sustragerea mijloacelor bănești din conturile date. Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „WebMoney”, în perioada anului 2018, Malanîci Eduard a recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false „xxxxx xxxxx xxxxx”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase. Inculpatul Tverdohleb Alexandr, în perioada de timp cuprinsă între 2012 - 2018, acționând intenționat, realizând inițial activitatea infracțională de sine stătător, ulterior, începând cu anul 2015, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Malanîci Eduard, începând cu anul 2017, cu Cebotari Ilia și cu Tatarenco Alexandr, prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de utilizatori, printre care: „YTC”, conturile din aplicația de mesagerie electronică „Jabber” - ytc@jabbim.pl, ytc@exploit.in, programele (software-ul) pentru criptarea fișierelor „Smoke”, „Aegis” și altele, fiind înregistrat pe platforme online (pagini din rețeaua globală Internet și forum-uri) cu acces limitat, specializate și destinate schimbului de informații cu privire la activități ilegale de tip „hacking”, ceea ce presupune activitatea ilegală de compromitere a securității rețelelor și sistemelor informatice cu ulterioara infiltrare în calculatoarele altor persoane, printre care: https://forum.zloy.bz; https://forum.antichat.ru; https://forum.exploit.in, https://cryptor.biz, plasând diverse anunțuri pe platformele menționate, au oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, în scopul comiterii de către persoane terțe a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică. Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „WebMoney”, în perioada anului 2018 Tverdohleb Alexandr a recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase. Aceste acțiuni ale inculpaților Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr au fost încadrate în baza art. 260 Cod penal, producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegală la dispoziție a mijloacelor tehnice sau produselor program, manifestată prin producerea, comercializarea și punerea la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program, concepute sau adaptate, în scopul săvârșirii uneia din infracțiunile prevăzute la art. 259, 2605 și 2606. 3

Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, oficiul Nord, Tatiana Russu, a declarat apel, solicitând casarea sentinței în latura respingerii solicitării procurorului privind confiscarea automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, a sumei de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliu lui Tverdohleb Alexandr și a sumei de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, în temeiul art. 106 Cod penal, să fie dispusă confiscarea în folosul statului a automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard. Apelantul a indicat că potrivit art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare), rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri. Din învinuirea înaintată inculpatului și probele administrate, ulterior acceptate de către inculpați, prin cererea de examinarea a cauzei penale în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, a fost stabilit cu certitudine că inculpații, prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua Internat, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod ilegal, au recepționat în conturile sale bancare „WebMoney” mijloace bănești, și anume, inculpatul Malanîci Eduard a recepționat suma de 344.374,75 lei, iar inculpatul Tverdohleb Alexandr a recepționat suma de 349.377,7 lei, ce se confirmă prin informația prezentată de compania „DEED Baltic UAB WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „WebMoney”, și astfel se constată că mijlocul de transport, cât și mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sunt rezultate din infracțiunea săvârșită de către inculpați și este necesară confiscarea contravalorii acestora. Totodată, inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, iar la urmărirea penală și pe parcursul cercetării judecătorești ei nu au prezentat informații ce ar justifica proveniența mijloacelor bănești depistate și ridicate de către organul de urmărire penală în cadrul efectuării perchezițiilor, cât și achiziționarea mijlocului de transport și achitarea contractului de creditare. Pentru aplicarea confiscării speciale, este necesar să fie constatat faptul că făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, a dobândit produse prin fapta penală săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii, fapt demonstrat de către acuzare în cadrul cercetării judecătorești. Ori, eliminarea riscului expus poate fi obținut doar prin confiscarea automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx și a mijloacelor bănești, această acțiune fiind justă în apărarea intereselor societății, prevalează asupra interesului individual al persoanei, și ca procedeu legal urmărește scopul prevenirii săvârșirii unor fapte delictuale. 4

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2020, apelul a fost admis, casată sentința în latura măsurii asiguratorii ridicată de pe bunurile sechestrate și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: în corespundere cu art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, s-a confiscat în folosul statului automobilul „BMW X5”, n/î xxxxx, mijloacele bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate de la Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate de la Malanîci Eduard, cu menținerea sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 21 februarie 2019. În rest, sentința a fost menținută.

Avocatul Rogac Lucian și inculpații au declarat recurs ordinar, în care solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței. Recurenții au invocat că contrar prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, conform căruia nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, la cererea instanței de apel, apărarea a prezentat probe care demonstrează proveniența legală a mijloacelor bănești în sumă totală de 38.300 dolari SUA și a automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx. Astfel, inculpatul Malanîci Eduard a prezentat contractul de vânzare-cumpărare nr. 7349 din 03.08.2018, potrivit căruia în calitate de vânzător a primit în contul vânzării apartamentului suma de 4250 euro; contractul de împrumut din 16.08.2018, conform căruia a luat cu împrumut suma de 3000 euro, data scadentă a împrumutului fiind 16.02.2019; adeverința TC0048553 din 26.02.2019 prin care se confirmă că se ocupa cu vânzarea-cumpărarea automobilelor de mâna a doua și care probează faptul că la data efectuării percheziției și ridicării mijlocului de transport „BMW X5”, n/î xxxxx, ultimul mai avea în proprietate două automobile, unul fiind procurat cu două luni înainte de data petrecerii percheziției. Totodată, inculpatul Tverdohleb Alexandr a prezentat contractul de ipotecă nr. 71 din 03.01.2018 încheiat cu BC „Moldindconbank” SA, prin care se confirmă luarea împrumutului în mărime de 170.000 lei; contractul de împrumut din 01.06.2018, care confirmă luarea împrumutului în sumă de 350.000 lei; adeverința nr. TC-48499 din 25.02.2019 că se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de mâna a doua. Mai mult, la momentul perchezițiilor și ridicării bunurilor Tverdohleb Alexandr mai avea un mijloc de transport, dobândit în proprietate la scurt timp înainte de reținere. Însă, soluția instanței de apel privind respingerea probelor prezentate de Malanîci Eduard pe motivul diferenței sumelor invocate lasă loc de interpretări, constituind o sfidare directă a principiului nevinovăției și a contradictorialității, deoarece instanța de apel pe motive neplauzibile și neverosimile a respins probe directe care confirmă circumstanțe importante pentru justa și corecta soluționare a cauzei, în același timp, acceptând solicitările acuzării bazate doar pe presupuneri. 5 La fel, instanța de apel, invocând că sumele declarate de către inculpați sunt indicate în valută națională, iar de la aceștia au fost ridicate sume de bani în valută străină, lipsind date privind schimbul ei bancar, din motive neîntemeiate a respins și probele prezentate de Tverdohleb A., unicul temei de respingere fiind faptul că acesta nu a prezentat dovada convertirii sumelor obținute din lei în dolari SUA. Este nefondată și concluzia instanței de apel referitor la proveniența automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, stabilind doar că automobilul a fost procurat la 25.08.2018, adică în perioada de după ridicarea sumelor bănești dobândite ilicit pe cale criminală, fapt ce permite de a concluziona procurarea lui din sumele nominalizate. În același timp, nu au fost prezentate probe care confirmă că inculpații au ridicat mijloace financiare de pe portmoneele electronice WebMoney, concluzia instanței de apel fiind bazată doar pe percepții și presupuneri, lăsând loc de dubii și interpretări, iar conform prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, toate dubiile care nu pot fi înlăturate se interpretează în folosul inculpatului. Mai mult, acuzarea nu a demonstrat prin probe contrariul legalității provenienței mijloacelor bănești și automobilului ridicate de la inculpați, nefiind motivată solicitarea de confiscare a acestora în folosul statului. Totodată, probele administrate de acuzare nu au dovedit legătura cauzală dintre mijloacele bănești care se aflau în conturile Web Money ale inculpaților cu mijloacele bănești și și automobilului ridicate de la inculpați. Referitor la informația prezentată de compania DEED Baltic UAB WebMoney, pe care instanța de apel și-a motivat aplicarea confiscării în beneficiul statului a mijloacelor bănești există o discrepanță în ceea ce privește sumele invocate, fiind stabilit că pe contul lui Tverdohleb Alexandr au parvenit mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei, echivalentul a 21.218 dolari SUA, iar de la el a fost ridicată suma de 25.000 dolari SUA și automobilul „BMW X5” care la momentul ridicării valora aproximativ 13.000 dolari SUA. Ori, nu este motivată confiscarea întregii sume și a automobilului, în timp ce după Tverdohleb Alexandr figurează doar suma de 21.218 dolari SUA, astfel că apare diferența de aproximativ 16.782 dolari SUA, pe care s-a aplicat sechestru și s-a dispus confiscarea neavând careva tangență cu probele administrate, inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la inviolabilitatea proprietății, garantat de Constituția RM. Astfel, în rezultatul acestor acțiuni, inculpații se află la limita existenței, nefiind capabili să onoreze cheltuielile curente, ori, au câte un copil minor la întreținere și plățile comunale, deoarece principalul gen de activitate al lor era comercializarea automobilelor la mâna a doua, iar de la ei au fost ridicate mijloacele financiare destinate procurării automobilelor, precum și automobilul „BMW X5”, n/î xxxxx. Prin urmare, decizia instanței de apel este afectată de erori grave care sfidează principiile de bază ale procesului penal, și anume cel al respectării 6 drepturilor, obligațiilor și libertăților umane, al contradictorialității și inviolabilitatea proprietății.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 iunie 2020 a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Rogac Lucian cu inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea hotărârii instanța de recurs a menționat, că prima instanță nu a coroborat constatările din descriptiv, în fapta descrisă ca fiind dovedită, că: „în perioada de timp 2012 - 2018, Malanîci E… , prin accesarea ilegală a conturilor bancare ale companiilor cu sediul în Statele Unite ale Americii și sustragerea mijloacelor bănești din conturile date..., a recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false „xxxxx xxxxx xxxxx”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase... Tverdohleb A., în perioada de timp cuprinsă între 2012 – 2018..., a oferit servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci E. și Tverdohleb A., în scopul comiterii de către persoane terțe a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și fraudă informatică..., a recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase..., acestora le revine obligația de a plăti statului cheltuielile judiciare în sumă de 25.200 lei”, cu prescripțiile clare din art. 203 Cod de procedură penală, că punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal, cât și cu prevederile art. 106 alin. (1) alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, că confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, iar dacă bunurile menționate aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora, totodată, dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă, cât și cu solicitarea procurorului expusă în ședința de judecată: „confiscarea în folosul statului a banilor obținuți pe cale ilegală de către inculpați” (v. VI, f.d. 98). b) referindu-se, totus i, î n descriptiv la normele de drept vizate, a dispus divergent î n dispozitiv ca : „ma surile asiguratorii aplicate prin î ncheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul perchezit iei la domiciliul lui Tverdohleb A., asupra 7 automobilului „BMW X5” cu n.î . xxxxx, ce apart ine cu drept de proprietate lui Tverdohleb A. s i sechestrul aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma de 13.300 dolari SUA, ridicate î n cadrul perchezit iei de la domiciliul lui Malanî ci E., se anuleaza cu ridicarea sechestrului aplicat asupra acestor bunuri”. Ori, î n descriptivul sentint ei lipsesc cu desa va rs ire motivele pentru care instant a nu a utilizat respectivele ma suri asiguratorii î n vederea confisca rii speciale a mijloacelor ba nes ti rezultate din infracțiuni, sau a contravalorii acestora, constatate în fapt, adică: „Malanîci E. a recepționat mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei, în mod ilegal, iar Tverdohleb A. a recepționat mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei, în mod ilegal...”, cât și a executării dispoziției privind încasarea de la inculpați a cheltuielilor judiciare în sumă de 25.200 lei. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. De asemenea, instanța de recurs a constatat că instanța de apel: a) în dispozitivul deciziei, a dispus confuz casarea sentinței doar: „...în latura măsurii asiguratorii ridicată de pe bunurile sechestrate...”, nu a casat sentința și în partea neconfiscării speciale, dar a dispus confiscarea bunurilor sechestrate, deci divergent. Mai mult, a catalogat în descriptiv bunurile sechestrate drept corpuri delicte, însă în dispozitiv a indicat că acestea se confiscă în folosul statului iar apoi, contrazicându-se, că: „dispozițiile sentinței în latura corpurilor delicte se păstrează fără modificări”; b) nu a coroborat constatările din fapta descrisă ca fiind dovedită, că: „Malanîci E… , prin accesarea ilegală a conturilor bancare și sustragerea mijloacelor bănești a recepționat mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei, în mod ilegal..., Tverdohleb A., în mod ilegal, a recepționat mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei”, cu prescripțiile clare din art. 106 alin. (1) alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, că confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, iar dacă bunurile menționate aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora, totodată, dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă. Ori, î n descriptivul s i dispozitivul deciziei lipsesc cu desa va rs ire motivele pentru care instant a nu a supus confisca rii speciale sau a contravalorii acestora, a mijloacelor bănești în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, recepționate în mod ilegal. Mai mult, instanța a confiscat toate bunurile sechestrate fa ra a concretiza s i demonstra daca sunt rezultate din infracțiuni, sau constituie doar contravaloarea acestora, cât și fără a corobora, proport ional, valoarea lor î n 8 raport cu cea a bunurilor invocate în rechizitoriu ca recepționate în mod ilegal - mijloacelor bănești în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, recepționate în mod ilegal; c) în materialele cauzei lipsesc declarațiile inculpaților din ședința de judecată a instanței de apel, ca documente separate, semnate de ei pe fiecare pagină și la sfârșit, de președintele ședinței și de grefier (art. 337 alin. (1), (2) CPP). De asemenea, în descriptivul deciziei lipsește motivarea respingerii probelor și versiunilor apărării invocate în fața instanței de apel și reproduse în recursul ordinar, cât și a nepronunțații asupra solicitării procurorului că: „…banii în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, sunt de proveniență criminală, de aceia trebuie convertiți în folosul statului...” (v. VI, f.d. 185-191, pct. 4., 5. din decizie); d) și-a întemeiat concluziile pe probele neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, ori, în acest act procedural nu se conține nicio mențiune cu privire la probele administrate pe caz (v. VI, f.d. 185-191). Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021 a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauza Speciale, Oficiul „Nord” Russu Tatiana, casată sentința parțial, din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 7.1. În cadrul ședinței instanței de apel, au fost verificate suplimentar probele respective din materialele cauzei penale, și anume: - răspunsul companiei Webmoney cu privire la transferurile de pe aplicația Webmoney Transfer Ltd (f.d.134-190, vol.I); - proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din data de 13.08.2018 și anexă la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 13.08.2018 c/p xxxxx interceptarea numărului de telefon xxxxx (f.d.139-143, vol.II); - ordonanță privind aprecierea pertinenței măsurii speciale de investigații din 14.08.2018 (f.d.144, vol.II); - procesul-verbal de consemnare a măsurilor procesuale de investigații din 24.09.2018 (f.d.183-188, vol.II); 9 - ordonanța privind aprecierea pertinenței măsurii speciale de investigații din 25.09.2018 (f.d.189, vol.II); - raport de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4356 din 08.12.2018 potrivit căruia s-a concluzionat, că 250 bancnote cu nominalul 100 (una sută) dolari SUA ridicate de la dom. cet. Tverdohleb Alexandr și 133 bancnote cu nominalul 100 (una sută) dolari SUA ridicate de la dom. cet. Malanîci Eduard, sunt confecționate cu folosirea formelor de tipar de tip metalografic (recuzitele), înalt (imaginea sigiliului Trezoreriei SUA seria, numărul), plan-ofset (plasa de protecție și elementele de design de pe aversul bancnotei), la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare (f.d.28-30, vol.IV); - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4366 din 30.11.2018 (f.d.81-90, vol.IV); - procesul-verbal de examinare din 14.12.2018, prin care a fost examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4365 din 20.11.2018 (f.d.91-103, vol.IV); - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4364, prin care a fost analizată informația ce se conține în calculatorul „Samsung RV 513” ridicat de la Cebotari Ilia (f.d.110-113, vol.IV); - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4359 din 20.11.2018, prin care a fost analizată informația ce se conține în USB stick de memorie „ADATA” ce aparține lui Malanîci Eduard (f.d.144-147, vol.IV); - raport de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4368 din 03.12.2018 a materialelor puse la dispoziție carduri bancare cu anexă nr.1 tabel fotografic și raport de expertiză nr.34/12/1-R-4361 din 21.11.2018 a materialelor puse la dispoziție cu anexa nr.1 planșa ilustrativă și anexa nr.2 un plic cu 1 CD (f.d.160- 167, vol.IV); - procesul-verbal de examinare din 26.12.2018, prin care a fost examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4360 din 24.10.2018 (f.d.170-171, vol.IV); - procesul-verbal de examinare din 20.12.2018, prin care a fost examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-4362 din 19.11.2018 (f.d.172-214, vol.IV); - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-4362 din 19.11.2018, urmare a analizei informației ce se conține în DSI (dispozitiv de stocare a informației) de marca „Seagate” cu n/s: NA8P4GS5 ridicat la Tverdohleb Alexandr (f.d.216-227, vol.IV); - raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4363 din 27.11.2018, prin care a fost analizată informația ce se conține în dispozitivul de memorie al laptopului de marca „Lenovo Idea Pad Flex 15” ridicat la învinuitul Tverdohleb Alexandr (f.d.230-235, vol.IV); - procesul-verbal de examinare din 27.12.2018, prin care a fost examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4363 din 27.11.2018 (f.d.237-241, vol.IV); 10 - ordonanță de percheziție la domiciliul cet. Malanîci Eduard în mun. Bălți str. Alexandru cel Bun 28, ap. 54 din 22.08.2018, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23.08.2018 privind autorizarea efectuării percheziției (f.d.7-11, vol.V); - proces-verbal de percheziție din 11.09.2018 la domiciliul cet. Malanîci Eduard în mun. xxxxx (f.d.12-13, vol.V); - ordonanță de percheziție în automobilul BMW X5 n/î xxxxx ce aparține cet. Malanîci Eduard din 22.08.2018, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23.08.2018 privind autorizarea efectuării percheziției (f.d.14-18, vol.V); - ordonanță și proces-verbal de ridicare din 11.09.2018 de la cet. Malanîci Eduard (f.d.21-22, vol.V); - ordonanță de percheziție la domiciliul cet. Tverdohleb Alexandr în xxxxx din 22.08.2018, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (Sediul Centru) din 23.08.2018 privind autorizarea efectuării percheziției (f.d.41-45, vol.V); - proces-verbal de percheziție din 11.09.2018 la domiciliul cet. Tverdohleb Alexandr în xxxxx (f.d.46-48, vol.V); - ordonanță și proces-verbal de ridicare din 11.09.2018 de la cet. Tverdohleb Alexandr (f.d.57-58, vol.V); - ordonanță privind punerea sub sechestru a mijloacelor financiare ridicate de la domiciliul cet. Tverdohleb Alexandr din 20.02.2019, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d.140-145, vol.V); - ordonanță privind punerea sub sechestru a mijloacelor financiare ridicate de la domiciliul cet. Malanîci Eduard din 20.02.2019, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d.146-151, vol.V); - ordonanță privind punerea sub sechestru a automobilului de model BMW X5 n/î xxxxx ce aparține cet. Malanîci Eduard din 20.02.2019, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d.152-157, vol.V); - ordonanță privind punerea sub sechestru a automobilului de model BMW X5 n/î xxxxx ce aparține cet. Tverdohleb Alexandr din 20.02.2019, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d. 158-163, vol.V); - procese-verbale de aplicare a sechestrului din 01.03.2019 și cartela transportului de model BMW X5 cu n/î xxxxx (f.d.165-167, vol.V); - procese-verbale de aplicare a sechestrului din 01.03.2019 și cartela transportului de model BMW X5 cu n/î xxxxx (f.d.168-171, vol.V); - ordonanță de recunoaștere și anexare la materialele cauzei a mijloacelor materiale de probă din 24.01.2019 și ordonanță de recunoaștere și anexare la 11 materialele cauzei a mijloacelor materiale de probă din 12.02.2019 (f.d. 173-174, vol.V); - răspuns de la ASP cu privire la automobilul de model „BMW X5” cu n/î xxxxx precum că la data de 11.03.2019 a fost înregistrată interdicția de înstrăinare (f.d.214, vol.V); - copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 04.04.2019 privind ridicarea sechestrului asupra automobilului de model BMW X5 n/î xxxxx (f.d.160-163, vol.VI); - acte prezentate de către Tverdohleb Alexandr și Malanîci Eduard privind justificarea mijloacelor financiare care le dețineau asupra sa și au fost ridicate de organul de urmărire penală (f.d.164-179, vol.VI). Verificând argumentele invocate în apel prin prisma probelor administrate și în raport cu materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns la concluzia, că apelul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea parțială a sentinței, din alte motive decât cele invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a respinge solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000 dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard. Prima instanță a statuat, că potrivit art. 202 alin. (2) Cod de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, pentru eventuala confiscare specială a bunurilor, precum și pentru garantarea executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210. În corespundere cu art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sunt încetate orice operațiuni în privința acestora. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 106/1 Cod penal. Conform art. 204 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune pot fi puse sub sechestru bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului sau ale părții civilmente responsabile în suma valorii probabile a pagubei. Pentru a garanta executarea pedepsei amenzii pot fi puse sub sechestru numai bunurile învinuitului sau ale inculpatului, în funcție de suma maximă a amenzii care poate fi stabilită pentru infracțiunea comisă. Pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 106/1 Cod penal. 12 În cazul în care bunurile ce urmează a fi supuse confiscării speciale sau confiscării extinse nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora. Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează dacă urmează să fie ridicat sechestrul asupra bunurilor. Prin încheierile Judecătoriei Chișinău din 21 februarie 2019 a fost autorizată aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești în sumă de 25000 dolari SUA și automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, ce aparțin învinuitului Tverdohleb Alexandr și asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ce aparțin învinuitului Malanîci Eduard. Astfel, sechestrul asupra bunurilor mobile ce aparțin inculpaților a fost aplicat în scopul executării unei eventuale pedepse cu amendă și asigurării unei eventuale confiscări speciale a bunurilor rezultate din infracțiune, inculpații fiind bănuiți de comiterea mai multor infracțiuni, în final fiindu-le, însă, înaintată învinuirea numai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 Cod penal. Ținând cont de prevederile legale și de categoria pedepsei stabilită inculpaților, constatând lipsa cauzării căruiva prejudiciu prin acțiunile ilegale ale inculpaților, instanța de apel a considerat necesară anularea măsurilor asiguratorii aplicate prin încheierile din 21 februarie 2019 - sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i aparține lui Tverdohleb Alexandr și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard. Totodată instanța de apel a apreciat, că solicitarea acuzării cu privire la confiscarea și trecerea în beneficiul statului a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, a automobilului de model „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i aparține acestuia și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, este una neîntemeiată, ori, în cadrul cercetării judecătorești acuzarea nu a prezentat careva probe pertinente și concludente prin care s-ar confirma că aceste bunuri au fost procurate în urma activității criminale desfășurate de către inculpați. Mai mult, a fost stabilit că inculpații se ocupau de comercializarea automobilelor de mâna a doua, iar inculpatul Malanîci Eduard a beneficiat de un credit ipotecar în vederea procurării unui bun mobil, versiune care nu a fost verificată de către acuzare în cadrul procesului penal. Instanța de apel a notat, că procurorul a solicitat în baza art. 106 Cod penal, a confisca în folosul statului - automobilul de model „BMW X5”, cu numărul de înmatriculare xxxxx și a mijloacelor bănești în sumă de 25000 13 dolari SUA ce au fost ridicați în cadrul percheziției de la domiciliu lui Tverdohleb Alexandr și a mijloacelor bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce au fost ridicați în cadrul percheziției de la domiciliu cet. Malanîci Eduard. În rest sentința a lăsa fără modificări. Astfel, procurorul a solicitat confiscarea în folosul statului a banilor și a mijlocului de transport obținuți precum că pe cale ilegală de către inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr. Totodată, prima instanță a dispus divergent în dispozitiv că: „măsurile asiguratorii aplicate prin încheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Tverdohleb A., asupra automobilului „BMW X5” cu n/î xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Tverdohleb A. și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci E., se anulează cu ridicarea sechestrului aplicat asupra acestor bunuri”. Potrivit art. 397 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de condamnare trebuie să cuprindă hotărârea cu privire la confiscarea specială. Astfel, instanța de fond, contrar prevederilor art. 397 pct. 2) Cod de procedură penală, deși a motivat soluția sa referitor la confiscarea specială, în dispozitivul sentinței a omis să se expună referitor la confiscarea specială a bunurilor, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. Conform art. 202 alin. (2) Cod de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru eventuala confiscare specială a bunurilor, constau în sechestrarea bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210. În corespundere cu art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal. Potrivit art. 204 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, pentru a asigura o eventuală confiscare specială a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal. În cazul în care bunurile ce urmează a fi supuse confiscării speciale nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora. Conform art. 106 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri. Dacă bunurile menționate la alin. (2) lit. b) aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora. Dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora, bunurile se confiscă. 14 Deci, pentru aplicarea confiscării speciale asupra bunurilor urmează a fi întrunite următoarele condiții obligatorii: bunurile să fie în proprietatea inculpaților, și acestea să cadă sub incidența uneia sau mai multor situații prevăzute în art. 106 alin. (2) Cod penal. În practica judiciară s-a conturat opinia potrivit căreia, instanțele de judecată urmează să aplice dispozițiile legale privitoare la confiscarea averii reieșind din prevederile art. 46 alin. (3), (4) din Constituție, care stipulează că averea dobândită nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii ei se prezumă și doar bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni pot fi confiscate în condițiile legii. Confiscarea averii este o pedeapsă complementară care constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor care au fost destinate, folosite sau rezultate din infracțiune. La caz s-a constatat, că în cadrul percheziției efectuate, de la inculpatul Tverdohleb Alexandr au fost ridicate mijloace bănești în sumă de 25000 dolari SUA și automobilul de model „BMW X5” n/î xxxxx și de la inculpatul Malanîci Eduard mijloace bănești în sumă de 13300 dolari SUA și automobilul de model „BMW X5” n/î xxxxx, automobil care ulterior prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2019 a fost restituit proprietarului. Drept motiv de aplicare a sechestrului asupra mijloacelor bănești și a mijlocului de transport ce aparțin inculpaților, a fost invocată inclusiv necesitatea aplicării măsurii asiguratorii în vederea reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune. La caz, s-a constatat lipsa prejudiciului prin acțiunile ilegale ale inculpaților. Instanța de apel a respins argumentul acuzării cu referire la faptul, că mijloacele financiare în sumă de 25000 dolari SUA și automobilul de model „BMW X5” n/î xxxxx ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloace bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard, ar fi rezultat din activitatea infracțională a inculpaților, nefiind prezentate de către acuzatorul de stat în acest aspect careva probe. Or, potrivit prevederilor art. 8 Cod de procedură penală, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa. Instanța de apel a reținut, că de către inculpați au fost prezentate probe ce demonstrează proveniența legală a mijloacelor bănești și a automobilului de model „BMW X5” n/î xxxxx, bunuri care au fost ridicate în cadrul percheziției și asupra cărora s-a aplicat sechestru prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21.02.2019. Astfel, de către inculpatul Malanîci Eduard au fost prezentate în instanța de apel: - contractul de vânzare-cumpărare nr. 7349 din 03.08.2018, potrivit căruia Malanîci Eduard are calitate de vânzător și a primit în contul vânzării apartamentului suma de 4250 euro (f.d.172 vol.VI); 15 - contractul de împrumut din 16.08.2018, care confirmă că Malanîci Eduard a luat cu împrumut suma de 3000 euro, data scadentă a împrumutului fiind 16.02.2019 (f.d.179, vol.VI); - adeverință TC0048553 din 26.02.2019 prin care Malanîci Eduard a ținut să confirme faptul că acesta se ocupa cu vânzarea-cumpărarea automobilelor de mâna a doua, care confirmă că la data efectuării percheziției și ridicării mijlocului de transport de model BMW X5 cu n/î xxxxx, ultimul mai avea în proprietate două automobile, unul din ele fiind procurat cu două luni înainte de data când a fost petrecută percheziția (f.d.171, vol.VI). De către inculpatul Tverdohleb Alexandr au fost prezentate: - contract de ipotecă nr. 71 din 03.01.2018 încheiat cu „Moldinconbank” SA, care confirmă luarea împrumutului în mărime de 170000 (una sută șaptezeci mii) MDL (f.d.166, vol.VI); - contract de împrumut din 01.06.2018 prin care se confirmă luarea de către Tverdohleb Alexandr cu împrumut a sumei de 350000 (trei sute cincizeci mii) lei (f.d.170); - adeverința nr. TC-48499 din 25.02.2019 se confirmă faptul că Tverdohleb Alexandr se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de mâna a doua (f.d.164). În această ordine de idei, instanța de apel a conchis, că au fost prezentate de către inculpați suficiente probe care demonstrează proveniența legală a mijloacelor bănești și a automobilului ridicate de la Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr. Conform prevederilor art. 17 al Declarației Universale a Drepturilor Omului, art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 al CEDO, art. 46 al Constituției Republicii Moldova, orice persoană are dreptul la proprietate, nimeni nu va fi lipsit, în mod arbitrar, de proprietatea sa. Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile legii. Averea dobândită licit nu poate fi confiscată, iar bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate, numai prin prisma prevederilor legii. Potrivit jurisprudenței CEDO, pentru a recunoaște intervenția proporțională, ea trebuie să coincidă cu gravitatea încălcării în cauză. În concluzie, instanța de apel a notat că confiscarea automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, a mijloacele bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard, nu este proporțională cu gravitatea faptei comise, în situația în care s-a constatat faptul că bunurile și mijloacele bănești solicitate spre confiscare au origine legală și careva prejudiciu pe cauză nu s-a constatat. 16

Procurorul, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Având în susținere prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul invocă, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că soluția instanței de apel, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5” nr. de înmatriculare xxxxx aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloace bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanici Fduard, este una greșită. Potrivit prevederilor art. 106 alin. (2) Cod penal, sânt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare); b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri [...]. Relevă acuzatorul, că din învinuirea înaintată inculpaților s-a constatat cu certitudine că aceștia prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua Internet, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod ilegal au recepționat în conturile sale bancare „Webmoney” mijloace bănești și anume inculpatul Malînici Eduard a recepționat suma de 344 374, 75 lei și inculpatul Tverdohleb Alexandr a recepționat suma de 349 377, 7 lei, fapt confirmat prin informația prezentată de către compania „DLIiD Baltic” (JAB „Webmoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „Webmoney”, și astfel se constată că mijlocul de transport cât și mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sunt rezultate din infracțiunea săvârșită de către inculpați și este necesară confiscarea contravalorii acestora. Mai mult ca atât, inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, și în cadrul urmăririi penale cât și pe parcursul cercetării judecătorești de către ultimii nu a fost prezentate careva informații ce ar justificata proveniența mijloacelor bănești depistate și ridicate de către organul de urmărire penală în cadrul efectuării perchezițiilor, cât și achiziționarea mijlocului de transport și achitarea contractului de creditare. Pentru aplicarea confiscării speciale, este necesar să fie constatat că, făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, a dobândit produse prin fapta penală săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii, fapt demonstrat de către acuzarea de stat în cadrul cercetării judecătorești. Acuzarea consideră că eliminarea riscului care a fost expus mai sus, poate fi obținut doar prin confiscarea automobilului de model „BMW X5”, cu numărul de înmatriculare xxxxx și a mijloacelor bănești, această acțiune fiind justă în apărarea intereselor societății, prevalează asupra interesului individual al persoanei, și ca procedeu legal urmărește scopul prevenirii săvârșirii unor infracțiuni similare, atât de inculpați cât și de ale persoane. Consideră că instanța de apel a respins ca nefondat demersul acuzării 17 privind anexarea la materialele cauzei a unor înscrisuri referitor la personalitatea cet. Storozhuk Alexandr. Menționează și faptul, că adeverința xxxxx din 25.02.2019, confirmă că Tverdohleb Alexandr se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de mâna a doua, ori în ședința instanței de apel, a fost stabilit cu certitudine, că ultimul nu avea înregistrată careva firmă și nu avea careva acte permisive pentru a se ocupa cu repararea și comercializarea automobilelor de mâna a doua. Adeverința în cauză, stabilește că la data de 25.02.2019 după Tverdohleb Alexandr erau înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și Peugeot Biper n/î xxxxx. Aceeași chestiune este valabilă și pentru Malanîci Fduard, ori prin adeverința TC 0048553 din 26.02.2019 stabilește, că la data respectivă după Malanîci Fduard erau înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și Mercedes 190 n/î xxxxx. La fel, instanțele de judecată n-au ținut cont de faptul că ambii inculpați sunt căsătoriți, au la întreținere câte un copil minor și soțiile au cheltuieli legate de achitarea serviciilor comunale, hrană, îmbrăcăminte, etc. iar ei nu lucrează nicăieri oficial, și nu au surse legale de venit. Instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul că inculpații au comis o infracțiune din compartimentul „Infracțiunii informatice și în domeniul telecomunicațiilor” și în rezultatul activităților lor criminale se atentează la securitatea națională, securitatea sistemului bancar, securitatea cibernetică, securitatea datelor cu caracter personal etc. Astfel de pedepse creează impresia aparentă de posibilitatea de a evita aplicarea față de persoanele vinovate de comiterea unor infracțiuni similare a unor pedepse adecvate, și aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal, în raport cu pericolul social sporit a unor asemenea categorii de infracțiuni.

Avocatul Rogac Lucian în numele inculpaților a depus referință la recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia, ca fiind nefondat. Susține apărarea, că acuzarea nu a prezentat careva probe pertinente și concludente prin care s-ar confirma că bunurile solicitate spre confiscare au fost procurate în urma activității criminale desfășurate de către inculpați.

Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temeiuri de casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de 18 procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. În esență dezacordul acuzatorului de stat se focusează pe soluția instanței de apel prin care, a fost respinsă cerința acestuia cu privire la confiscarea în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000 dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard. Însă, Colegiul penal atestă că aceste temeiuri pentru declararea recursului ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent. În acest context Colegiul penal lărgit menționează, că procurorul invocă declarativ faptul că instanța de apel nu s-a expus referitor la toate motivele invocate în apel, or, instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 7 al deciziei prezente, și pe larg motivată în pct. 7.1. La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și motivele adoptării soluției. Astfel, din materialele dosarului rezultă, că prin încheierile Judecătoriei Chișinău din 21 februarie 2019 a fost autorizată aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești în sumă de 25000 dolari SUA și automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, ce aparțin învinuitului Tverdohleb Alexandr și asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ce aparțin învinuitului Malanîci Eduard, în scopul executării unei eventuale pedepse cu amendă și asigurării unei eventuale confiscări speciale a bunurilor rezultate din infracțiune, pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune. Totodată, constatând lipsa cauzării căruiva prejudiciu prin acțiunile ilegale ale inculpaților, instanța de apel corect a considerat necesară anularea măsurilor asiguratorii aplicate prin încheierile din 21 februarie 2019, și anume sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i aparține lui Tverdohleb Alexandr și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard. Potrivit prevederilor art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a 19 dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sunt încetate orice operațiuni în privința acestora. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 1061 din Codul penal. Conform dispozițiilor art. 204 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune pot fi puse sub sechestru bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului sau ale părții civilmente responsabile în suma valorii probabile a pagubei. Pentru a garanta executarea pedepsei amenzii pot fi puse sub sechestru numai bunurile învinuitului sau ale inculpatului, în funcție de suma maximă a amenzii care poate fi stabilită pentru infracțiunea comisă. Pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 1061 din Codul penal. În cazul în care bunurile ce urmau a fi supuse confiscării speciale sau confiscării extinse nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora. În conformitate cu prevederile art. 106 alin. (2) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare): a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni; b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri; c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; e) deținute contrar dispozițiilor legale; f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri; g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului. La caz, partea acuzării pe toată durata desfășurării procesului penal solicită confiscarea automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx și a sumei de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr și a sumei de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, în temeiul art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, considerând că mijloacele bănești și mijlocul de transport au fost obținute pe cale ilegală. Cu toate acestea, potrivit învinuirii înaintate: „în perioada anului 2018, Malanîci Eduard a recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false „xxxxx xxxxx xxxxx”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75 20 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase…. La fel, ….în perioada anului 2018, Tverdohleb Alexandr a recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase.” Astfel, din solicitările procurorului cu privire la confiscare nu este clară modalitatea evaluării bunurilor ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul inculpaților Tverdohleb Alexandr și Malanîci Eduard, în sensul dovedirii faptului că acestea au fost dobândite în urma activității infracționale. Prin urmare, instanța de apel corect a remarcat, că solicitarea acuzării cu privire la confiscarea și trecerea în beneficiul statului a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, a automobilului de model „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i aparține acestuia și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, nu este întemeiată pe careva probe pertinente și concludente prin care s-ar confirma că aceste bunuri au fost procurate în urma activității criminale desfășurate de către inculpați. Mai mult, deși a solicitat aplicarea confiscării speciale a bunurilor menționate, partea acuzării nici nu a argumentat dacă valoarea acestora corespunde sumelor imputate inculpaților Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr prin rechizitoriu, ca fiind dobândite ilicit, precum nici nu a întreprins careva măsuri în vederea demonstrării provenienței lor, afirmațiile precum că bunurile vizate au fost dobândite în urma desfășurării activității infracționale, în esență fiind bazate pe presupuneri. Respingând argumentele invocate de către acuzatorul de stat, instanța de apel întemeiat a menționat, că partea apărării a prezentat suficiente probe care dovedesc proveniența legală a mijloacelor bănești și a automobilului ridicat de la inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, probatoriu care nu a fost combătut de către procuror în nici un mod. Astfel, de către inculpatul Malanîci Eduard au fost prezentate în instanța de apel: contractul de vânzare-cumpărare nr. 7349 din 03.08.2018, potrivit căruia Malanîci Eduard are calitate de vânzător și a primit în contul vânzării apartamentului suma de 4250 euro (f.d.172 vol.VI); contractul de împrumut din 16.08.2018, care confirmă că Malanîci Eduard a luat cu împrumut suma de 3000 euro, data scadentă a împrumutului fiind 16.02.2019 (f.d.179, vol.VI); adeverință xxxxx din 26.02.2019 prin care se confirmă că Malanîci Eduard se ocupa cu vânzarea-cumpărarea automobilelor de mâna a doua și că la data efectuării percheziției și ridicării mijlocului de transport de model BMW X5 cu n/î xxxxx, ultimul mai avea în proprietate două automobile, unul din ele fiind procurat cu două luni înainte de data când a fost petrecută percheziția (f.d.171, vol.VI). În aceeași ordine de idei instanța de apel a reținut, că inculpatul 21 Tverdohleb Alexandr a prezentat: contractul de ipotecă nr. 71 din 03.01.2018 încheiat cu „Moldinconbank” SA, care confirmă luarea împrumutului în mărime de 170000 MDL (f.d.166, vol.VI); contract de împrumut din 01.06.2018 prin care se confirmă luarea de către Tverdohleb Alexandr cu împrumut a sumei de 350000 lei (f.d.170); adeverința nr. xxxxx din 25.02.2019 prin care se confirmă faptul că Tverdohleb Alexandr se ocupa cu comercializarea automobilelor de mâna a doua (f.d.164). Având în vedere circumstanțele expuse supra, Colegiul penal lărgit consideră că instanța de apel întemeiat a reținut, că confiscarea mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i aparține lui Tverdohleb Alexandr și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, nu este proporțională cu gravitatea faptelor comise, or, în speță nu a fost demonstrată proveniența ilegală a mijlocului de transport și mijloacelor bănești solicitate spre confiscare, mai mult nefiind stabilită nici cauzarea căruiva prejudiciu prin infracțiune. Potrivit art. 1 al Protocolului adițional la Convenția europeană a drepturilor omului, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Articolul 46 alin. (1)- (4) din Constituția Republicii Moldova prevede, că dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt garantate. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă. Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii. Totodată principiul proporționalității, consacrat expres la art. 54 alin. (4) din Constituție, presupune că restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății. La caz, Colegiul penal lărgit este de opinia că instanța de apel întemeiat a respins solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000 dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard. Subsidiar, Colegiul penal lărgit notează că nu pot constitui temei de admitere a recursului nici afirmațiile recurentului precum că instanța de apel neîntemeiat a respins solicitarea privind anexarea unor înscrisuri referitor la personalitatea cet. Storozhuk Alexandr, întrucât corect instanța de apel a menționat, că înscrisurile vizate nu au nicio legătură cu cauza penală dedusă 22 examinării. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis, prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din care recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza penală în privința lui Malanîci Eduard xxxxx și Tverdohleb Alexandr xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 23 Dosarul nr. 1ra-1735/2021 1-19010106-01-1ra-04082021 01 februarie 2022 mun. Chișinău O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorilor Cobzac Elena și Timofti Vladimir Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza penală în privința lui Malanîci Eduard xxxxx și Tverdohleb Alexandr xxxxx. 1. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01 februarie 2022, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza penală în privința lui Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr. 2. Am semnat decizia, conform prevederilor art.339 alin.(7) Cod de procedură penală, dar cu privire la soluția adoptată, exprimăm dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece considerăm că recursul ordinar declarat de către procurorul Dubăsari Valeriu, urma a fi admis, cu casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021 și remiterea la rejudecare pe motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel - temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. 3. Având în vedere materialele cauzei, considerăm că decizia instanței de apel este neîntemeiată și instanța de apel nu a dat răspuns la toate motivele invocate în apel. 4. Așadar, din materialele cauzei se atestă faptul, că prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 05 iunie 2019, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Malanîci Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 260 Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, iar în temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani. Prin aceeași sentință, Tverdohleb Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 260 Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani. Măsurile asiguratorii aplicate prin încheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului „BMW X5” cu n/î xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Tverdohleb Alexandr și sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, au fost anulate, fiind ridicat sechestrul aplicat asupra acestor bunuri. De la inculpații Malanîci E., Tverdohleb A., Cebotari I. și Tatarenco A. s-au încasat, în mod solidar, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 25.200 lei. 24 4.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, oficiul Nord, Tatiana Russu, a declarat apel, solicitând casarea sentinței în latura respingerii solicitării procurorului privind confiscarea automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, a sumei de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliu lui Tverdohleb Alexandr și a sumei de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, în temeiul art. 106 Cod penal, să fie dispusă confiscarea în folosul statului a automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard. Apelantul a indicat că potrivit art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare), rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, motivând, că în rezultatul infracțiunii inculpații au dobândit ilegal sumele bănești, transferate pe conturile acestora, în mărime de 344374,75 lei (Malanîci Eduard) și suma de 349377,7 lei (Tverdohleb Alexandr). 5. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 ianuarie 2020, apelul a fost admis, casată sentința în latura măsurii asiguratorii ridicată de pe bunurile sechestrate și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: în corespundere cu art.106 alin.(2) lit.b) Cod penal și art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, s-a confiscat în folosul statului automobilul „BMW X5”, n/î xxxxx, mijloacele bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate de la Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate de la Malanîci Eduard, cu menținerea sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 21 februarie 2019. În rest, sentința a fost menținută. 6. Avocatul Rogac Lucian și inculpații au declarat recurs ordinar, în care au solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe. 7. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 30 iunie 2020 a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Rogac Lucian cu inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs ordinar a menționat că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, al fel, invocând motive procedurale, că în materialele cauzei lipsesc declarațiile inculpaților din ședința de judecată a instanței de apel, ca documente separate, semnate de ei pe fiecare pagină și la sfârșit, de președintele ședinței și de grefier (art. 337 alin. (1), (2) CPP). De asemenea, în descriptivul deciziei lipsește motivarea respingerii probelor și versiunilor apărării invocate în fața instanței de apel și reproduse în recursul ordinar, cât și a nepronunțații asupra solicitării procurorului că: „…banii în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, sunt de proveniență criminală, de aceia trebuie convertiți în folosul statului...” (v. VI, f.d. 185-191, pct. 4., 5. din decizie), și-a 25 întemeiat concluziile pe probele neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, ori, în acest act procedural nu se conține nicio mențiune cu privire la probele administrate pe caz (v. VI, f.d. 185-191). 8. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021 a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Oficiul „Nord” Russu Tatiana, casată sentința parțial, din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. Din conținutul deciziei rezultă, că instanța de apel a ajuns la concluzia, că apelul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea parțială a sentinței, din alte motive decât cele invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a respinge solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art.106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000 dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard, pe motivul lipsei probelor că acestea ar fi rezultat din activitatea infracțională a inculpaților, nefiind prezentate de către acuzatorul de stat în acest aspect careva probe. Instanța de apel a reținut, că de către inculpați au fost prezentate probe ce demonstrează proveniența legală a mijloacelor bănești și a automobilului de model „BMW X5” n/î xxxxx, bunuri care au fost ridicate în cadrul percheziției și asupra cărora s-a aplicat sechestru prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 21.02.2019. 9. Procurorul, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Având în susținere prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul invocă, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că soluția instanței de apel, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5” nr. de înmatriculare xxxxx aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloace bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanici Fduard, este una eronată. Potrivit prevederilor art.106 alin. (2) Cod penal, sânt supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare); b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri [...]. Relevă acuzatorul, că din învinuirea înaintată inculpaților s-a constatat cu 26 certitudine că aceștia prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua Internet, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod ilegal au recepționat în conturile lor bancare „Webmoney” mijloace bănești și anume inculpatul Malînici Eduard a recepționat suma de 344 374, 75 lei și inculpatul Tverdohleb Alexandr a recepționat suma de 349 377, 7 lei, fapt confirmat prin informația prezentată de către compania „DEED Baltic” (UAB „Webmoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „Webmoney”, și astfel se constată că mijlocul de transport cât și mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sunt rezultate din infracțiunea săvârșită de către inculpați și este necesară confiscarea contravalorii acestora. Mai mult ca atât, inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, și în cadrul urmăririi penale cât și pe parcursul cercetării judecătorești de către ultimii nu a fost prezentate careva informații ce ar justificata proveniența mijloacelor bănești depistate și ridicate de către organul de urmărire penală în cadrul efectuării perchezițiilor, cât și achiziționarea mijlocului de transport și achitarea contractului de creditare. Pentru aplicarea confiscării speciale, este necesar să fie constatat că, făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, a dobândit produse prin fapta penală săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii, fapt demonstrat de către acuzarea de stat în cadrul cercetării judecătorești. Acuzarea consideră că eliminarea riscului care a fost expus mai sus, poate fi obținut doar prin confiscarea automobilului de model „BMW X5”, cu numărul de înmatriculare xxxxx și a mijloacelor bănești, această acțiune fiind justă în apărarea intereselor societății, prevalează asupra interesului individual al persoanei, și ca procedeu legal urmărește scopul prevenirii săvârșirii unor infracțiuni similare, atât de inculpați cât și de ale persoane. Consideră că instanța de apel a respins ca nefondat demersul acuzării privind anexarea la materialele cauzei a unor înscrisuri referitor la personalitatea cet. Storozhuk Alexandr. Menționează și faptul, că adeverința xxxxx din 25.02.2019, confirmă că Tverdohleb Alexandr se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de mâna a doua, ori în ședința instanței de apel, a fost stabilit cu certitudine, că ultimul nu avea înregistrată careva firmă și nu avea careva acte permisive pentru a se ocupa cu repararea și comercializarea automobilelor de mâna a doua. Adeverința în cauză, stabilește că la data de 25.02.2019 după Tverdohleb Alexandr erau înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și Peugeot Biper n/î xxxxx. Aceeași chestiune este valabilă și pentru Malanîci Eduard, ori prin adeverința xxxxx din 26.02.2019 stabilește, că la data respectivă după Malanîci Eduard erau înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și Mercedes 190 n/î xxxxx. La fel, instanțele de judecată n-au ținut cont de faptul că ambii inculpați sunt căsătoriți, au la întreținere câte un copil minor și soțiile au cheltuieli legate de achitarea serviciilor comunale, hrană, îmbrăcăminte, etc. iar ei nu lucrează nicăieri oficial, și nu au surse legale de venit. Instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul că inculpații au comis o infracțiune 27 din compartimentul „Infracțiunii informatice și în domeniul telecomunicațiilor” și în rezultatul activităților lor criminale se atentează la securitatea națională, securitatea sistemului bancar, securitatea cibernetică, securitatea datelor cu caracter personal etc. Astfel de pedepse creează impresia aparentă de posibilitatea de a evita aplicarea față de persoanele vinovate de comiterea unor infracțiuni similare a unor pedepse adecvate, și aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal, în raport cu pericolul social sporit a unor asemenea categorii de infracțiuni. 10. Ținem să menționăm că după cum rezultă din materialele cauzei penale și anume din învinuirea înaintată inculpaților cît și a probelor materiale acumulate la faza de urmărire penală și ulterior acceptate de către inculpați, prin cererea lor de examinare a cauzei penale în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, s-a constatat cu certitudine că inculpații prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua internet, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod ilegal au recepționat în conturile lor bancare „Webmoney” mijloace bănești și anume inculpatul Malanîci Eduard a recepționat suma de 344374,75 lei și inculpatul Tverdohleb Alexandr a recepționat suma de 349377,7 lei, fapt confirmat prin informația prezentată de către compania „DEED Baltic UAB Webmoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice „Webmoney”, și astfel s-a constatat că mijlocul de transport cât și mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sânt rezultate din infracțiunea săvârșită de către inculpați și instanța de apel urma să se expună dacă este necesară confiscarea contravalorii acestora sau nu. Prin urmare instanța de apel nu s-a expus asupra confiscării speciale prevăzute de art. 106 Cod penal, asupra banilor dobândiți în rezultatul infracțiunii sau contravaloarea acestora, instanța de apel nu s-a expus asupra corpurilor delicte. Inculpații au recunoscut vina în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, prin urmare rezultă că ei au dobîndit ilicit suma de 344374,75 lei și 349377,7 lei, ce sunt bani obținuți în rezultatul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 260 Cod penal. În conformitate cu alin.(1) art.106 CP RM, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor valutare) utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul în care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni nu mai există sau nu se găsesc, se confiscă contravaloarea acestora, astfel, aceste norme au fost ignorate de către instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, or, a omis să se expună privind necesitatea confiscării contravalorii sumelor dobândite în rezultatul infracțiunii, fără a ține cont și de practica CEDO relevantă speței. Totodată principiul proporționalității, consacrat expres la art. 54 alin. (4) din Constituție, care presupune că restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății, nu este aplicabilă în cazul dat, or, instanțele nu s-au expus asupra argumentului esențial din apel al procurorului, privind valorificarea și confiscarea banilor, sau contravalorii acestora dobândite din infracțiuni. Din conținutul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele procurorului din recurs, se constată, că instanța de apel, a dat apreciere contrar prevederilor art. 28 101 Cod de procedură penală, înscrisurilor prezentate de către inculpați precum că banii care au fost ridicați în cadrul percheziției provin din ipotecă, fiind obținuți legal, or probele prezentate de către procuror în ședință cert demonstrează că banii ridicați și automobilul de model BMW X5, cu n/î xxxxx sechestrat la urmărirea penală, au fost obținuți pe cale ilegală, inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr și-au recunoscut vina, au solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, mai mult ca atât probele prezentate de către procuror nu au fost contestate de către inculpați și apărătorul acestora nici la urmărirea penală când au fost aplicate sechestrele, nici în instanțele de judecată, or, recunoscînd integral vina, acceptând examinarea cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală, aceștia au acceptat și probele privind bunurile dobândite pe cale criminală. Considerăm că recursul procurorului este întemeiat sub aspectul prevăzut la pct. 6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Astfel, decizia instanței de apel nu este motivată corespunzător, conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, probele nu au fost apreciate ci doar trecute în revistă, fiind luată partea apărării, fără a-și motiva soluția, erori ce se evidențiază și în decizia Curții Supreme de Justiție la remiterea cauzei la rejudecare în primul set de proceduri. Prin urmare, se reține că instanța de apel nu a respectat nici prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce ține de limitele rejudecării cauzei, nu a îndeplinit indicațiile instanței de recurs ordinar, nu a judecat fondul apelului și a adoptat o soluție nemotivată. Pentru aceste motive am optat pentru casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza penală privindu-i pe Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandru, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată. Judecător Cobzac Elena Judecător Timofti Vladimir 29