1ra-1735/21 — art. 260 CP

1ra-1735/21 — art. 260 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1735/21

1-19010106-01-1ra-04082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

Plămădeală Ghenadie,

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza

penală în privința lui

Malanîci Eduard Eduard, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în xxxxx,

și

Tverdohleb Alexandr Sergiu, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în xxxxx.

Termenul de examinare:

Prima instanță: 27.03.2019 – 05.06.2019;

Instanța de apel: 05.07.2019 – 22.01.2020;

Instanța de recurs: 07.05.2020 – 30.06.2020;

Instanța de apel: 07.10.2020 – 24.03.2021;

Instanța de recurs: 04.08.2021 – 01.02.2022.

A C O N S T A T A T:

baza probelor administrate la faza de urmărire penală, conform prevederilor

art. 3641 Cod de procedură penală,

Malanîci Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 260

Cod penal, la 3 (trei) ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea

pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru perioada de probat iune de 2

(doi) ani.

Tverdohleb Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 260 Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal,

executarea pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru perioada de

probat iune de 2 (doi) ani.

1

Prin aceeas i sentint a Cebotari Ilia a fost recunoscut vinovat și condamnat

în baza art. 42 alin. (5), 260 Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, iar în temeiul

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru

perioada de probat iune de 2 (doi) ani.

Tatarenco Alexandr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 42 alin. (5), art. 260 Cod penal la 2 (doi) ani închisoare, iar în temeiul

art. 90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendata condit ionat pentru

perioada de probat iune de 2 (doi) ani.

Ma surile asiguratorii aplicate prin î ncheierile din 21.02.2019 – sechestrul

aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma de 25.000 dolari SUA, ridicate în

cadrul perchezit iei la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului

„BMW X5” cu n/î xxxxx, ce apart ine cu drept de proprietate lui

Tverdohleb Alexandr s i sechestrul aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma

de 13.300 dolari SUA, ridicate î n cadrul perchezit iei de la domiciliul lui

Malanî ci Eduard, au fost anulate, fiind ridicat sechestrul aplicat asupra acestor

bunuri.

De la inculpat ii Malanî ci E., Tverdohleb A., Cebotari I. s i Tatarenco A. s-au

î ncasat, î n mod solidar, î n beneficiul statului, cheltuielile judiciare î n suma de

25.200 lei.

perioada de timp 2012 - 2018, Malanîci Eduard, acționând intenționat,

realizând inițial activitatea infracțională de sine stătător, ulterior, începând cu

anul 2015, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

Tverdohleb Alexandr, începând cu anul 2017, cu Cebotari Ilia și cu

Tatarenco Alexandr, prin intermediul sistemelor informatice conectate la

rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de

utilizatori, printre care: „JekaProf”, „Procryptgroup”, „karabulut”, conturile din

aplicația de mesagerie electronică Jabber - procryptgroup@jabbim.pl,

procryptgroup@exploit.im, ragnar78@exploit.im, criptarea fișierelor „Smoke”,

„Aegis” și altele, fiind înregistrat pe platforme online, (pagini din rețeaua

globală Internet și forum-uri) cu acces limitat, specializate și destinate

schimbului de informații cu privire la activități ilegale de tip „hacking”, ceea ce

presupune activitatea ilegală de compromitere a securității rețelelor și

sistemelor informatice cu ulterioară infiltrare în calculatoarele altor persoane,

printre care: https://forum.zloy.bz; https://forum.antichat.ru;

https://forum.exploit.in; https://cryptor.biz, plasând diverse anunțuri pe

platformele menționate, au oferit servicii de producere, comercializare și

punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program

concepute și adaptate de către Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, în

scopul comiterii de către persoane terțe, inclusiv din afara Republicii Moldova,

printre care și persoanele neidentificate cu pseudonimele - „none_1” și

„no-name”, a infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals

informatic și fraudă informatică, manifestate, potrivit sesizării Biroului Federal

de Investigații (FBI) al Departamentului de Justiție din Statele Unite ale

2

Americii, prin accesarea ilegală a conturilor bancare ale companiilor cu sediul

în Statele Unite ale Americii și sustragerea mijloacelor bănești din conturile

date.

Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB

WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți

electronice „WebMoney”, în perioada anului 2018, Malanîci Eduard a

recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false

„xxxxx xxxxx xxxxx”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei pentru

prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub

orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase.

Inculpatul Tverdohleb Alexandr, în perioada de timp cuprinsă între

2012 - 2018, acționând intenționat, realizând inițial activitatea infracțională de

sine stătător, ulterior, începând cu anul 2015, de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu Malanîci Eduard, începând cu anul 2017, cu Cebotari Ilia și cu

Tatarenco Alexandr, prin intermediul sistemelor informatice conectate la

rețeaua globală Internet, utilizând în rețeaua Internet un șir de nume de

utilizatori, printre care: „YTC”, conturile din aplicația de mesagerie electronică

„Jabber” - ytc@jabbim.pl, ytc@exploit.in, programele (software-ul) pentru

criptarea fișierelor „Smoke”, „Aegis” și altele, fiind înregistrat pe platforme

online (pagini din rețeaua globală Internet și forum-uri) cu acces limitat,

specializate și destinate schimbului de informații cu privire la activități ilegale

de tip „hacking”, ceea ce presupune activitatea ilegală de compromitere a

securității rețelelor și sistemelor informatice cu ulterioara infiltrare în

calculatoarele altor persoane, printre care: https://forum.zloy.bz;

https://forum.antichat.ru; https://forum.exploit.in, https://cryptor.biz,

plasând diverse anunțuri pe platformele menționate, au oferit servicii de

producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod

ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către Malanîci Eduard și

Tverdohleb Alexandr, în scopul comiterii de către persoane terțe a

infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și

fraudă informatică.

Potrivit informației prezentate de către compania „DEED Baltic UAB

WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți

electronice „WebMoney”, în perioada anului 2018 Tverdohleb Alexandr a

recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 349.377,7

lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la

dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase.

Aceste acțiuni ale inculpaților Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr au

fost încadrate în baza art. 260 Cod penal, producerea, importul, comercializarea

sau punerea ilegală la dispoziție a mijloacelor tehnice sau produselor program,

manifestată prin producerea, comercializarea și punerea la dispoziție, sub orice

altă formă, în mod ilegal, a produselor program, concepute sau adaptate, în

scopul săvârșirii uneia din infracțiunile prevăzute la art. 259, 2605 și 2606.

3

Organizate și Cauze Speciale, oficiul Nord, Tatiana Russu, a declarat apel,

solicitând casarea sentinței în latura respingerii solicitării procurorului privind

confiscarea automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, a sumei de 25.000 dolari SUA,

ridicate în cadrul percheziției de la domiciliu lui Tverdohleb Alexandr și a sumei

de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci

Eduard, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, în temeiul art. 106 Cod

penal, să fie dispusă confiscarea în folosul statului a automobilului „BMW X5”,

n/î xxxxx, a mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul

percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr și a mijloacelor bănești în

sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui

Malanîci Eduard.

Apelantul a indicat că potrivit art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt

supuse confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare), rezultate din

infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri.

Din învinuirea înaintată inculpatului și probele administrate, ulterior

acceptate de către inculpați, prin cererea de examinarea a cauzei penale în

procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, a fost

stabilit cu certitudine că inculpații, prin intermediul sistemelor informatice

conectate la rețeaua Internat, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod

ilegal, au recepționat în conturile sale bancare „WebMoney” mijloace bănești, și

anume, inculpatul Malanîci Eduard a recepționat suma de 344.374,75 lei, iar

inculpatul Tverdohleb Alexandr a recepționat suma de 349.377,7 lei, ce se

confirmă prin informația prezentată de compania „DEED Baltic UAB

WebMoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți

electronice „WebMoney”, și astfel se constată că mijlocul de transport, cât și

mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sunt rezultate

din infracțiunea săvârșită de către inculpați și este necesară confiscarea

contravalorii acestora.

Totodată, inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, iar la urmărirea

penală și pe parcursul cercetării judecătorești ei nu au prezentat informații ce

ar justifica proveniența mijloacelor bănești depistate și ridicate de către

organul de urmărire penală în cadrul efectuării perchezițiilor, cât și

achiziționarea mijlocului de transport și achitarea contractului de creditare.

Pentru aplicarea confiscării speciale, este necesar să fie constatat faptul

că făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, a dobândit produse

prin fapta penală săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii, fapt

demonstrat de către acuzare în cadrul cercetării judecătorești.

Ori, eliminarea riscului expus poate fi obținut doar prin confiscarea

automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx și a mijloacelor bănești, această acțiune

fiind justă în apărarea intereselor societății, prevalează asupra interesului

individual al persoanei, și ca procedeu legal urmărește scopul prevenirii

săvârșirii unor fapte delictuale.

4

2020, apelul a fost admis, casată sentința în latura măsurii asiguratorii ridicată

de pe bunurile sechestrate și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care: în corespundere cu art. 106 alin. (2)

lit. b) Cod penal și art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, s-a confiscat

în folosul statului automobilul „BMW X5”, n/î xxxxx, mijloacele bănești în sumă

de 25.000 dolari SUA, ridicate de la Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești

în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate de la Malanîci Eduard, cu menținerea

sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din

21 februarie 2019.

În rest, sentința a fost menținută.

solicită casarea acestei decizii și menținerea sentinței.

Recurenții au invocat că contrar prevederilor art. 8 Cod de procedură

penală, conform căruia nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa, la

cererea instanței de apel, apărarea a prezentat probe care demonstrează

proveniența legală a mijloacelor bănești în sumă totală de 38.300 dolari SUA și

a automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx.

Astfel, inculpatul Malanîci Eduard a prezentat contractul de

vânzare-cumpărare nr. 7349 din 03.08.2018, potrivit căruia în calitate de

vânzător a primit în contul vânzării apartamentului suma de 4250 euro;

contractul de împrumut din 16.08.2018, conform căruia a luat cu împrumut

suma de 3000 euro, data scadentă a împrumutului fiind 16.02.2019; adeverința

TC0048553 din 26.02.2019 prin care se confirmă că se ocupa cu

vânzarea-cumpărarea automobilelor de mâna a doua și care probează faptul că

la data efectuării percheziției și ridicării mijlocului de transport „BMW X5”, n/î

xxxxx, ultimul mai avea în proprietate două automobile, unul fiind procurat cu

două luni înainte de data petrecerii percheziției.

Totodată, inculpatul Tverdohleb Alexandr a prezentat contractul de

ipotecă nr. 71 din 03.01.2018 încheiat cu BC „Moldindconbank” SA, prin care se

confirmă luarea împrumutului în mărime de 170.000 lei; contractul de

împrumut din 01.06.2018, care confirmă luarea împrumutului în sumă de

350.000 lei; adeverința nr. TC-48499 din 25.02.2019 că se ocupa paralel cu

comercializarea automobilelor de mâna a doua. Mai mult, la momentul

perchezițiilor și ridicării bunurilor Tverdohleb Alexandr mai avea un mijloc de

transport, dobândit în proprietate la scurt timp înainte de reținere.

Însă, soluția instanței de apel privind respingerea probelor prezentate de

Malanîci Eduard pe motivul diferenței sumelor invocate lasă loc de interpretări,

constituind o sfidare directă a principiului nevinovăției și a contradictorialității,

deoarece instanța de apel pe motive neplauzibile și neverosimile a respins

probe directe care confirmă circumstanțe importante pentru justa și corecta

soluționare a cauzei, în același timp, acceptând solicitările acuzării bazate doar

pe presupuneri.

5

La fel, instanța de apel, invocând că sumele declarate de către inculpați

sunt indicate în valută națională, iar de la aceștia au fost ridicate sume de bani

în valută străină, lipsind date privind schimbul ei bancar, din motive

neîntemeiate a respins și probele prezentate de Tverdohleb A., unicul temei de

respingere fiind faptul că acesta nu a prezentat dovada convertirii sumelor

obținute din lei în dolari SUA.

Este nefondată și concluzia instanței de apel referitor la proveniența

automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, stabilind doar că automobilul a fost

procurat la 25.08.2018, adică în perioada de după ridicarea sumelor bănești

dobândite ilicit pe cale criminală, fapt ce permite de a concluziona procurarea

lui din sumele nominalizate.

În același timp, nu au fost prezentate probe care confirmă că inculpații au

ridicat mijloace financiare de pe portmoneele electronice WebMoney, concluzia

instanței de apel fiind bazată doar pe percepții și presupuneri, lăsând loc de

dubii și interpretări, iar conform prevederilor art. 8 alin. (3) Cod de procedură

penală, toate dubiile care nu pot fi înlăturate se interpretează în folosul

inculpatului.

Mai mult, acuzarea nu a demonstrat prin probe contrariul legalității

provenienței mijloacelor bănești și automobilului ridicate de la inculpați,

nefiind motivată solicitarea de confiscare a acestora în folosul statului.

Totodată, probele administrate de acuzare nu au dovedit legătura cauzală

dintre mijloacele bănești care se aflau în conturile Web Money ale inculpaților

cu mijloacele bănești și și automobilului ridicate de la inculpați.

Referitor la informația prezentată de compania DEED Baltic UAB

WebMoney, pe care instanța de apel și-a motivat aplicarea confiscării în

beneficiul statului a mijloacelor bănești există o discrepanță în ceea ce privește

sumele invocate, fiind stabilit că pe contul lui Tverdohleb Alexandr au parvenit

mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei, echivalentul a 21.218 dolari SUA, iar

de la el a fost ridicată suma de 25.000 dolari SUA și automobilul „BMW X5” care

la momentul ridicării valora aproximativ 13.000 dolari SUA. Ori, nu este

motivată confiscarea întregii sume și a automobilului, în timp ce după

Tverdohleb Alexandr figurează doar suma de 21.218 dolari SUA, astfel că apare

diferența de aproximativ 16.782 dolari SUA, pe care s-a aplicat sechestru și s-a

dispus confiscarea neavând careva tangență cu probele administrate,

inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la inviolabilitatea proprietății, garantat de

Constituția RM.

Astfel, în rezultatul acestor acțiuni, inculpații se află la limita existenței,

nefiind capabili să onoreze cheltuielile curente, ori, au câte un copil minor la

întreținere și plățile comunale, deoarece principalul gen de activitate al lor era

comercializarea automobilelor la mâna a doua, iar de la ei au fost ridicate

mijloacele financiare destinate procurării automobilelor, precum și

automobilul „BMW X5”, n/î xxxxx.

Prin urmare, decizia instanței de apel este afectată de erori grave care

sfidează principiile de bază ale procesului penal, și anume cel al respectării

6

drepturilor, obligațiilor și libertăților umane, al contradictorialității și

inviolabilitatea proprietății.

30 iunie 2020 a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Rogac Lucian

cu inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, casată total decizia

instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În motivarea hotărârii instanța de recurs a menționat, că prima instanță

nu a coroborat constatările din descriptiv, în fapta descrisă ca fiind dovedită,

că: „în perioada de timp 2012 - 2018, Malanîci E...., prin accesarea ilegală a

conturilor bancare ale companiilor cu sediul în Statele Unite ale Americii și

sustragerea mijloacelor bănești din conturile date..., a recepționat în contul său

„WebMoney”, înregistrat cu datele de identitate false „xxxxx xxxxx xxxxx”,

mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei pentru prestarea serviciilor de

producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod

ilegal, a produselor program malițioase...

Tverdohleb A., în perioada de timp cuprinsă între 2012 – 2018..., a oferit

servicii de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă

formă, în mod ilegal, a produselor program concepute și adaptate de către

Malanîci E. și Tverdohleb A., în scopul comiterii de către persoane terțe a

infracțiunilor de acces ilegal la informația computerizată, fals informatic și

fraudă informatică..., a recepționat în contul său „WebMoney” mijloace bănești

în sumă de 349.377,7 lei pentru prestarea serviciilor de producere,

comercializare și punere la dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a

produselor program malițioase..., acestora le revine obligația de a plăti statului

cheltuielile judiciare în sumă de 25.200 lei”, cu prescripțiile clare din art. 203

Cod de procedură penală, că punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru

a asigura acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială a bunurilor ori a

contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal, cât și cu

prevederile art. 106 alin. (1) alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, că confiscarea

specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a

bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea

acestor bunuri, iar dacă bunurile menționate aparțin sau au fost transferate

oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul

utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora, totodată,

dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care

nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora,

bunurile se confiscă, cât și cu solicitarea procurorului expusă în ședința de

judecată: „confiscarea în folosul statului a banilor obținuți pe cale ilegală de

către inculpați” (v. VI, f.d. 98).

b) referindu-se, totus i, î n descriptiv la normele de drept vizate, a dispus

divergent î n dispozitiv ca : „ma surile asiguratorii aplicate prin î ncheierile din

21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma de 25.000

dolari SUA, ridicate în cadrul perchezit iei la domiciliul lui Tverdohleb A., asupra

7

automobilului „BMW X5” cu n.î . xxxxx, ce apart ine cu drept de proprietate lui

Tverdohleb A. s i sechestrul aplicat asupra mijloacelor ba nes ti î n suma de

13.300 dolari SUA, ridicate î n cadrul perchezit iei de la domiciliul lui Malanî ci E.,

se anuleaza cu ridicarea sechestrului aplicat asupra acestor bunuri”.

Ori, î n descriptivul sentint ei lipsesc cu desa va rs ire motivele pentru care

instant a nu a utilizat respectivele ma suri asiguratorii î n vederea confisca rii

speciale a mijloacelor ba nes ti rezultate din infracțiuni, sau a contravalorii

acestora, constatate în fapt, adică: „Malanîci E. a recepționat mijloace bănești în

sumă de 344.374,75 lei, în mod ilegal, iar Tverdohleb A. a recepționat mijloace

bănești în sumă de 349.377,7 lei, în mod ilegal...”, cât și a executării dispoziției

privind încasarea de la inculpați a cheltuielilor judiciare în sumă de 25.200 lei.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu

rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale

pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii.

De asemenea, instanța de recurs a constatat că instanța de apel:

a) în dispozitivul deciziei, a dispus confuz casarea sentinței doar: „...în

latura măsurii asiguratorii ridicată de pe bunurile sechestrate...”, nu a casat

sentința și în partea neconfiscării speciale, dar a dispus confiscarea bunurilor

sechestrate, deci divergent.

Mai mult, a catalogat în descriptiv bunurile sechestrate drept corpuri

delicte, însă în dispozitiv a indicat că acestea se confiscă în folosul statului iar

apoi, contrazicându-se, că: „dispozițiile sentinței în latura corpurilor delicte se

păstrează fără modificări”;

b) nu a coroborat constatările din fapta descrisă ca fiind dovedită, că:

„Malanîci E...., prin accesarea ilegală a conturilor bancare și sustragerea

mijloacelor bănești a recepționat mijloace bănești în sumă de 344.374,75 lei, în

mod ilegal..., Tverdohleb A., în mod ilegal, a recepționat mijloace bănești în

sumă de 349.377,7 lei”, cu prescripțiile clare din art. 106 alin. (1) alin. (2) lit. b),

alin. (3) Cod penal, că confiscarea specială constă în trecerea forțată și gratuită

în proprietatea statului a bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice

venituri din valorificarea acestor bunuri, iar dacă bunurile menționate aparțin

sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să

știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea

acestora, totodată, dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit

unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau

originea acestora, bunurile se confiscă.

Ori, î n descriptivul s i dispozitivul deciziei lipsesc cu desa va rs ire motivele

pentru care instant a nu a supus confisca rii speciale sau a contravalorii acestora,

a mijloacelor bănești în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, recepționate în

mod ilegal.

Mai mult, instanța a confiscat toate bunurile sechestrate fa ra a concretiza

s i demonstra daca sunt rezultate din infracțiuni, sau constituie doar

contravaloarea acestora, cât și fără a corobora, proport ional, valoarea lor î n

8

raport cu cea a bunurilor invocate în rechizitoriu ca recepționate în mod ilegal

- mijloacelor bănești în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, recepționate în

mod ilegal;

c) în materialele cauzei lipsesc declarațiile inculpaților din ședința de

judecată a instanței de apel, ca documente separate, semnate de ei pe fiecare

pagină și la sfârșit, de președintele ședinței și de grefier (art. 337 alin. (1), (2)

CPP).

De asemenea, în descriptivul deciziei lipsește motivarea respingerii

probelor și versiunilor apărării invocate în fața instanței de apel și reproduse

în recursul ordinar, cât și a nepronunțații asupra solicitării procurorului că:

„…banii în sumă de 344.374,75 lei și 349.377,7 lei, sunt de proveniență

criminală, de aceia trebuie convertiți în folosul statului...” (v. VI, f.d. 185-191,

pct. 4., 5. din decizie);

d) și-a întemeiat concluziile pe probele neverificate în ședința de judecată

a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, ori, în acest act

procedural nu se conține nicio mențiune cu privire la probele administrate pe

caz (v. VI, f.d. 185-191).

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel

nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care

nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazicând dispozitivul hotărârii, și că recursul ordinar este întemeiat.

a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauza Speciale, Oficiul „Nord” Russu Tatiana, casată

sentința parțial, din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost respinsă solicitarea

procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal -

automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în

proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000

(douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și

mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce

aparțin lui Malanîci Eduard. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute.

7.1. În cadrul ședinței instanței de apel, au fost verificate suplimentar

probele respective din materialele cauzei penale, și anume:

- răspunsul companiei Webmoney cu privire la transferurile de pe

aplicația Webmoney Transfer Ltd (f.d.134-190, vol.I);

- proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din

data de 13.08.2018 și anexă la procesul-verbal de consemnare a măsurilor

speciale de investigații din 13.08.2018 c/p xxxxx interceptarea numărului de

telefon xxxxx (f.d.139-143, vol.II);

- ordonanță privind aprecierea pertinenței măsurii speciale de

investigații din 14.08.2018 (f.d.144, vol.II);

- procesul-verbal de consemnare a măsurilor procesuale de investigații

din 24.09.2018 (f.d.183-188, vol.II);

9

- ordonanța privind aprecierea pertinenței măsurii speciale de

investigații din 25.09.2018 (f.d.189, vol.II);

- raport de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4356 din 08.12.2018

potrivit căruia s-a concluzionat, că 250 bancnote cu nominalul 100 (una sută)

dolari SUA ridicate de la dom. cet. Tverdohleb Alexandr și 133 bancnote cu

nominalul 100 (una sută) dolari SUA ridicate de la dom. cet. Malanîci Eduard,

sunt confecționate cu folosirea formelor de tipar de tip metalografic

(recuzitele), înalt (imaginea sigiliului Trezoreriei SUA seria, numărul),

plan-ofset (plasa de protecție și elementele de design de pe aversul bancnotei),

la întreprinderea specializată în confecționarea banilor și hârtiilor de valoare

(f.d.28-30, vol.IV);

- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4366 din 30.11.2018

(f.d.81-90, vol.IV);

- procesul-verbal de examinare din 14.12.2018, prin care a fost

examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4365 din

20.11.2018 (f.d.91-103, vol.IV);

- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4364, prin care a fost

analizată informația ce se conține în calculatorul „Samsung RV 513” ridicat de

la Cebotari Ilia (f.d.110-113, vol.IV);

- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4359 din 20.11.2018, prin

care a fost analizată informația ce se conține în USB stick de memorie „ADATA”

ce aparține lui Malanîci Eduard (f.d.144-147, vol.IV);

- raport de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4368 din 03.12.2018 a

materialelor puse la dispoziție carduri bancare cu anexă nr.1 tabel fotografic și

raport de expertiză nr.34/12/1-R-4361 din 21.11.2018 a materialelor puse la

dispoziție cu anexa nr.1 planșa ilustrativă și anexa nr.2 un plic cu 1 CD (f.d.160-

167, vol.IV);

- procesul-verbal de examinare din 26.12.2018, prin care a fost

examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4360 din

24.10.2018 (f.d.170-171, vol.IV);

- procesul-verbal de examinare din 20.12.2018, prin care a fost

examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-4362 din

19.11.2018 (f.d.172-214, vol.IV);

- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-4362 din 19.11.2018,

urmare a analizei informației ce se conține în DSI (dispozitiv de stocare a

informației) de marca „Seagate” cu n/s: NA8P4GS5 ridicat la

Tverdohleb Alexandr (f.d.216-227, vol.IV);

- raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4363 din 27.11.2018, prin

care a fost analizată informația ce se conține în dispozitivul de memorie al

laptopului de marca „Lenovo Idea Pad Flex 15” ridicat la învinuitul

Tverdohleb Alexandr (f.d.230-235, vol.IV);

- procesul-verbal de examinare din 27.12.2018, prin care a fost

examinată anexa la raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-4363 din

27.11.2018 (f.d.237-241, vol.IV);

10

- ordonanță de percheziție la domiciliul cet. Malanîci Eduard în mun. Bălți

str. Alexandru cel Bun 28, ap. 54 din 22.08.2018, demers și încheiere cu mandat

judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23.08.2018 privind

autorizarea efectuării percheziției (f.d.7-11, vol.V);

- proces-verbal de percheziție din 11.09.2018 la domiciliul

cet. Malanîci Eduard în mun. xxxxx (f.d.12-13, vol.V);

- ordonanță de percheziție în automobilul BMW X5 n/î xxxxx ce aparține

cet. Malanîci Eduard din 22.08.2018, demers și încheiere cu mandat

judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 23.08.2018 privind

autorizarea efectuării percheziției (f.d.14-18, vol.V);

- ordonanță și proces-verbal de ridicare din 11.09.2018 de la cet. Malanîci

Eduard (f.d.21-22, vol.V);

- ordonanță de percheziție la domiciliul cet. Tverdohleb Alexandr în

xxxxx din 22.08.2018, demers și încheiere cu mandat judecătoresc al

Judecătoriei Chișinău (Sediul Centru) din 23.08.2018 privind autorizarea

efectuării percheziției (f.d.41-45, vol.V);

- proces-verbal de percheziție din 11.09.2018 la domiciliul

cet. Tverdohleb Alexandr în xxxxx (f.d.46-48, vol.V);

- ordonanță și proces-verbal de ridicare din 11.09.2018 de la

cet. Tverdohleb Alexandr (f.d.57-58, vol.V);

- ordonanță privind punerea sub sechestru a mijloacelor financiare

ridicate de la domiciliul cet. Tverdohleb Alexandr din 20.02.2019, demers și

încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din

21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d.140-145, vol.V);

- ordonanță privind punerea sub sechestru a mijloacelor financiare

ridicate de la domiciliul cet. Malanîci Eduard din 20.02.2019, demers și

încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din

21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d.146-151, vol.V);

- ordonanță privind punerea sub sechestru a automobilului de model

BMW X5 n/î xxxxx ce aparține cet. Malanîci Eduard din 20.02.2019, demers și

încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din

21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d.152-157, vol.V);

- ordonanță privind punerea sub sechestru a automobilului de model

BMW X5 n/î xxxxx ce aparține cet. Tverdohleb Alexandr din 20.02.2019,

demers și încheiere cu mandat judecătoresc al Judecătoriei Chișinău (sediul

Ciocana) din 21.02.2019 privind autorizarea punerii sub sechestru (f.d.

158-163, vol.V);

- procese-verbale de aplicare a sechestrului din 01.03.2019 și cartela

transportului de model BMW X5 cu n/î xxxxx (f.d.165-167, vol.V);

- procese-verbale de aplicare a sechestrului din 01.03.2019 și cartela

transportului de model BMW X5 cu n/î xxxxx (f.d.168-171, vol.V);

- ordonanță de recunoaștere și anexare la materialele cauzei a mijloacelor

materiale de probă din 24.01.2019 și ordonanță de recunoaștere și anexare la

11

materialele cauzei a mijloacelor materiale de probă din 12.02.2019 (f.d.

173-174, vol.V);

- răspuns de la ASP cu privire la automobilul de model „BMW X5” cu

n/î xxxxx precum că la data de 11.03.2019 a fost înregistrată interdicția de

înstrăinare (f.d.214, vol.V);

- copia deciziei Curții de Apel Chișinău din 04.04.2019 privind ridicarea

sechestrului asupra automobilului de model BMW X5 n/î xxxxx (f.d.160-163,

vol.VI);

- acte prezentate de către Tverdohleb Alexandr și Malanîci Eduard

privind justificarea mijloacelor financiare care le dețineau asupra sa și au fost

ridicate de organul de urmărire penală (f.d.164-179, vol.VI).

Verificând argumentele invocate în apel prin prisma probelor

administrate și în raport cu materialele cauzei penale, instanța de apel a ajuns

la concluzia, că apelul declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea

parțială a sentinței, din alte motive decât cele invocate, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a respinge

solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod

penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în

proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000

dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de

13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard.

Prima instanță a statuat, că potrivit art. 202 alin. (2) Cod de procedură

penală, măsurile asigurătorii pentru repararea prejudiciului cauzat de

infracțiune, pentru eventuala confiscare specială a bunurilor, precum și pentru

garantarea executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor

mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210.

În corespundere cu art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub

sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în

inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a

dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După

punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sunt încetate orice

operațiuni în privința acestora. Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică

pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă

sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a

contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 106/1 Cod penal.

Conform art. 204 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, pentru repararea

prejudiciului cauzat prin infracțiune pot fi puse sub sechestru bunurile

bănuitului, învinuitului, inculpatului sau ale părții civilmente responsabile în

suma valorii probabile a pagubei. Pentru a garanta executarea pedepsei

amenzii pot fi puse sub sechestru numai bunurile învinuitului sau ale

inculpatului, în funcție de suma maximă a amenzii care poate fi stabilită pentru

infracțiunea comisă. Pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau

confiscare extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la

art. 106 alin. (2) și art. 106/1 Cod penal.

12

În cazul în care bunurile ce urmează a fi supuse confiscării speciale sau

confiscării extinse nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă

acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici

nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri

asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora.

Potrivit art. 385 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, la adoptarea

sentinței, instanța de judecată soluționează dacă urmează să fie ridicat

sechestrul asupra bunurilor.

Prin încheierile Judecătoriei Chișinău din 21 februarie 2019 a fost

autorizată aplicarea sechestrului asupra mijloacelor bănești în sumă de 25000

dolari SUA și automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, ce aparțin învinuitului

Tverdohleb Alexandr și asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari

SUA, ce aparțin învinuitului Malanîci Eduard.

Astfel, sechestrul asupra bunurilor mobile ce aparțin inculpaților a fost

aplicat în scopul executării unei eventuale pedepse cu amendă și asigurării unei

eventuale confiscări speciale a bunurilor rezultate din infracțiune, inculpații

fiind bănuiți de comiterea mai multor infracțiuni, în final fiindu-le, însă,

înaintată învinuirea numai de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 260 Cod

penal.

Ținând cont de prevederile legale și de categoria pedepsei stabilită

inculpaților, constatând lipsa cauzării căruiva prejudiciu prin acțiunile ilegale

ale inculpaților, instanța de apel a considerat necesară anularea măsurilor

asiguratorii aplicate prin încheierile din 21 februarie 2019 - sechestrul aplicat

asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul

percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului

„BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i aparține lui Tverdohleb Alexandr și sechestrul aplicat

asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul

percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard.

Totodată instanța de apel a apreciat, că solicitarea acuzării cu privire la

confiscarea și trecerea în beneficiul statului a mijloacelor bănești în sumă de

25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui

Tverdohleb Alexandr, a automobilului de model „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i

aparține acestuia și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate

în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, este una

neîntemeiată, ori, în cadrul cercetării judecătorești acuzarea nu a prezentat

careva probe pertinente și concludente prin care s-ar confirma că aceste bunuri

au fost procurate în urma activității criminale desfășurate de către inculpați.

Mai mult, a fost stabilit că inculpații se ocupau de comercializarea

automobilelor de mâna a doua, iar inculpatul Malanîci Eduard a beneficiat de

un credit ipotecar în vederea procurării unui bun mobil, versiune care nu a fost

verificată de către acuzare în cadrul procesului penal.

Instanța de apel a notat, că procurorul a solicitat în baza art. 106 Cod

penal, a confisca în folosul statului - automobilul de model „BMW X5”, cu

numărul de înmatriculare xxxxx și a mijloacelor bănești în sumă de 25000

13

dolari SUA ce au fost ridicați în cadrul percheziției de la domiciliu lui

Tverdohleb Alexandr și a mijloacelor bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce

au fost ridicați în cadrul percheziției de la domiciliu cet. Malanîci Eduard. În rest

sentința a lăsa fără modificări.

Astfel, procurorul a solicitat confiscarea în folosul statului a banilor și a

mijlocului de transport obținuți precum că pe cale ilegală de către inculpații

Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr.

Totodată, prima instanță a dispus divergent în dispozitiv că: „măsurile

asiguratorii aplicate prin încheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat asupra

mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției

la domiciliul lui Tverdohleb A., asupra automobilului „BMW X5” cu n/î xxxxx, ce

aparține cu drept de proprietate lui Tverdohleb A. și sechestrul aplicat asupra

mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției

de la domiciliul lui Malanîci E., se anulează cu ridicarea sechestrului aplicat

asupra acestor bunuri”.

Potrivit art. 397 pct. 2) Cod de procedură penală, dispozitivul sentinței de

condamnare trebuie să cuprindă hotărârea cu privire la confiscarea specială.

Astfel, instanța de fond, contrar prevederilor art. 397 pct. 2) Cod de

procedură penală, deși a motivat soluția sa referitor la confiscarea specială, în

dispozitivul sentinței a omis să se expună referitor la confiscarea specială a

bunurilor, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

Conform art. 202 alin. (2) Cod de procedură penală, măsurile asigurătorii

pentru eventuala confiscare specială a bunurilor, constau în sechestrarea

bunurilor mobile și imobile în conformitate cu art. 203-210.

În corespundere cu art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub

sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat

de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare specială a bunurilor ori

a contravalorii bunurilor prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal.

Potrivit art. 204 alin. (3) și (4) Cod de procedură penală, pentru a asigura

o eventuală confiscare specială a bunurilor, pot fi puse sub sechestru bunurile

prevăzute la art. 106 alin. (2) Cod penal. În cazul în care bunurile ce urmează a

fi supuse confiscării speciale nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate

ori dacă acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu

știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se

iau măsuri asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora.

Conform art. 106 alin. (1), alin. (2) lit. b), alin. (3) Cod penal, confiscarea

specială constă în trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a

bunurilor rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea

acestor bunuri. Dacă bunurile menționate la alin. (2) lit. b) aparțin sau au fost

transferate oneros unei persoane care nu știa și nici nu trebuia să știe despre

scopul utilizării sau originea bunurilor, se confiscă contravaloarea acestora.

Dacă bunurile respective au fost transferate cu titlu gratuit unei persoane care

nu știa și nici nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea acestora,

bunurile se confiscă.

14

Deci, pentru aplicarea confiscării speciale asupra bunurilor urmează a fi

întrunite următoarele condiții obligatorii: bunurile să fie în proprietatea

inculpaților, și acestea să cadă sub incidența uneia sau mai multor situații

prevăzute în art. 106 alin. (2) Cod penal.

În practica judiciară s-a conturat opinia potrivit căreia, instanțele de

judecată urmează să aplice dispozițiile legale privitoare la confiscarea averii

reieșind din prevederile art. 46 alin. (3), (4) din Constituție, care stipulează că

averea dobândită nu poate fi confiscată, caracterul licit al dobândirii ei se

prezumă și doar bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni pot fi

confiscate în condițiile legii.

Confiscarea averii este o pedeapsă complementară care constă în

trecerea forțată și gratuită în proprietatea statului a bunurilor care au fost

destinate, folosite sau rezultate din infracțiune.

La caz s-a constatat, că în cadrul percheziției efectuate, de la inculpatul

Tverdohleb Alexandr au fost ridicate mijloace bănești în sumă de 25000 dolari

SUA și automobilul de model „BMW X5” n/î xxxxx și de la inculpatul

Malanîci Eduard mijloace bănești în sumă de 13300 dolari SUA și automobilul

de model „BMW X5” n/î xxxxx, automobil care ulterior prin decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 04 aprilie 2019 a fost restituit

proprietarului.

Drept motiv de aplicare a sechestrului asupra mijloacelor bănești și a

mijlocului de transport ce aparțin inculpaților, a fost invocată inclusiv

necesitatea aplicării măsurii asiguratorii în vederea reparării prejudiciului

cauzat prin infracțiune.

La caz, s-a constatat lipsa prejudiciului prin acțiunile ilegale ale

inculpaților.

Instanța de apel a respins argumentul acuzării cu referire la faptul, că

mijloacele financiare în sumă de 25000 dolari SUA și automobilul de model

„BMW X5” n/î xxxxx ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloace bănești în

sumă de 13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard, ar fi rezultat din

activitatea infracțională a inculpaților, nefiind prezentate de către acuzatorul

de stat în acest aspect careva probe. Or, potrivit prevederilor art. 8 Cod de

procedură penală, nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa.

Instanța de apel a reținut, că de către inculpați au fost prezentate probe

ce demonstrează proveniența legală a mijloacelor bănești și a automobilului de

model „BMW X5” n/î xxxxx, bunuri care au fost ridicate în cadrul percheziției și

asupra cărora s-a aplicat sechestru prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 21.02.2019.

Astfel, de către inculpatul Malanîci Eduard au fost prezentate în instanța

de apel:

- contractul de vânzare-cumpărare nr. 7349 din 03.08.2018, potrivit

căruia Malanîci Eduard are calitate de vânzător și a primit în contul vânzării

apartamentului suma de 4250 euro (f.d.172 vol.VI);

15

- contractul de împrumut din 16.08.2018, care confirmă că

Malanîci Eduard a luat cu împrumut suma de 3000 euro, data scadentă a

împrumutului fiind 16.02.2019 (f.d.179, vol.VI);

- adeverință TC0048553 din 26.02.2019 prin care Malanîci Eduard a ținut

să confirme faptul că acesta se ocupa cu vânzarea-cumpărarea automobilelor

de mâna a doua, care confirmă că la data efectuării percheziției și ridicării

mijlocului de transport de model BMW X5 cu n/î xxxxx, ultimul mai avea în

proprietate două automobile, unul din ele fiind procurat cu două luni înainte de

data când a fost petrecută percheziția (f.d.171, vol.VI).

De către inculpatul Tverdohleb Alexandr au fost prezentate:

- contract de ipotecă nr. 71 din 03.01.2018 încheiat cu „Moldinconbank”

SA, care confirmă luarea împrumutului în mărime de 170000 (una sută

șaptezeci mii) MDL (f.d.166, vol.VI);

- contract de împrumut din 01.06.2018 prin care se confirmă luarea de

către Tverdohleb Alexandr cu împrumut a sumei de 350000 (trei sute cincizeci

mii) lei (f.d.170);

- adeverința nr. TC-48499 din 25.02.2019 se confirmă faptul că

Tverdohleb Alexandr se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de

mâna a doua (f.d.164).

În această ordine de idei, instanța de apel a conchis, că au fost prezentate

de către inculpați suficiente probe care demonstrează proveniența legală a

mijloacelor bănești și a automobilului ridicate de la Malanîci Eduard și

Tverdohleb Alexandr.

Conform prevederilor art. 17 al Declarației Universale a Drepturilor

Omului, art. 1 al Protocolului adițional nr. 1 al CEDO, art. 46 al Constituției

Republicii Moldova, orice persoană are dreptul la proprietate, nimeni nu va fi

lipsit, în mod arbitrar, de proprietatea sa. Orice persoană fizică sau juridică are

dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea

sa, decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile legii. Averea

dobândită licit nu poate fi confiscată, iar bunurile destinate, folosite sau

rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate, numai prin prisma

prevederilor legii.

Potrivit jurisprudenței CEDO, pentru a recunoaște intervenția

proporțională, ea trebuie să coincidă cu gravitatea încălcării în cauză.

În concluzie, instanța de apel a notat că confiscarea automobilul de model

„BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui

Tverdohleb Alexandr, a mijloacele bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci

mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă

de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard,

nu este proporțională cu gravitatea faptei comise, în situația în care s-a

constatat faptul că bunurile și mijloacele bănești solicitate spre confiscare au

origine legală și careva prejudiciu pe cauză nu s-a constatat.

16

solicitând casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Având în susținere prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, recurentul invocă, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și că soluția instanței de apel, prin care a fost

respinsă solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza

art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5” nr. de înmatriculare xxxxx

aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloace bănești în sumă de

25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și

mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei sute) dolari SUA ce

aparțin lui Malanici Fduard, este una greșită.

Potrivit prevederilor art. 106 alin. (2) Cod penal, sânt supuse confiscării

speciale bunurile (inclusiv valorile valutare); b) rezultate din infracțiuni, precum

și orice venituri din valorificarea acestor bunuri [...].

Relevă acuzatorul, că din învinuirea înaintată inculpaților s-a constatat cu

certitudine că aceștia prin intermediul sistemelor informatice conectate la

rețeaua Internet, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod ilegal au

recepționat în conturile sale bancare „Webmoney” mijloace bănești și anume

inculpatul Malînici Eduard a recepționat suma de 344 374, 75 lei și inculpatul

Tverdohleb Alexandr a recepționat suma de 349 377, 7 lei, fapt confirmat prin

informația prezentată de către compania „DLIiD Baltic” (JAB „Webmoney”, cu

sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți electronice

„Webmoney”, și astfel se constată că mijlocul de transport cât și mijloacele

bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sunt rezultate din

infracțiunea săvârșită de către inculpați și este necesară confiscarea

contravalorii acestora.

Mai mult ca atât, inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, și în cadrul

urmăririi penale cât și pe parcursul cercetării judecătorești de către ultimii nu

a fost prezentate careva informații ce ar justificata proveniența mijloacelor

bănești depistate și ridicate de către organul de urmărire penală în cadrul

efectuării perchezițiilor, cât și achiziționarea mijlocului de transport și

achitarea contractului de creditare.

Pentru aplicarea confiscării speciale, este necesar să fie constatat că,

făptuitorul a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, a dobândit produse

prin fapta penală săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii, fapt

demonstrat de către acuzarea de stat în cadrul cercetării judecătorești.

Acuzarea consideră că eliminarea riscului care a fost expus mai sus, poate

fi obținut doar prin confiscarea automobilului de model „BMW X5”, cu numărul

de înmatriculare xxxxx și a mijloacelor bănești, această acțiune fiind justă în

apărarea intereselor societății, prevalează asupra interesului individual al

persoanei, și ca procedeu legal urmărește scopul prevenirii săvârșirii unor

infracțiuni similare, atât de inculpați cât și de ale persoane.

Consideră că instanța de apel a respins ca nefondat demersul acuzării

17

privind anexarea la materialele cauzei a unor înscrisuri referitor la

personalitatea cet. Storozhuk Alexandr.

Menționează și faptul, că adeverința xxxxx din 25.02.2019, confirmă că

Tverdohleb Alexandr se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de

mâna a doua, ori în ședința instanței de apel, a fost stabilit cu certitudine, că

ultimul nu avea înregistrată careva firmă și nu avea careva acte permisive

pentru a se ocupa cu repararea și comercializarea automobilelor de mâna a

doua.

Adeverința în cauză, stabilește că la data de 25.02.2019 după

Tverdohleb Alexandr erau înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și

Peugeot Biper n/î xxxxx.

Aceeași chestiune este valabilă și pentru Malanîci Fduard, ori prin

adeverința TC 0048553 din 26.02.2019 stabilește, că la data respectivă după

Malanîci Fduard erau înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și

Mercedes 190 n/î xxxxx.

La fel, instanțele de judecată n-au ținut cont de faptul că ambii inculpați

sunt căsătoriți, au la întreținere câte un copil minor și soțiile au cheltuieli legate

de achitarea serviciilor comunale, hrană, îmbrăcăminte, etc. iar ei nu lucrează

nicăieri oficial, și nu au surse legale de venit.

Instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul că inculpații au comis o

infracțiune din compartimentul „Infracțiunii informatice și în domeniul

telecomunicațiilor” și în rezultatul activităților lor criminale se atentează la

securitatea națională, securitatea sistemului bancar, securitatea cibernetică,

securitatea datelor cu caracter personal etc.

Astfel de pedepse creează impresia aparentă de posibilitatea de a evita

aplicarea față de persoanele vinovate de comiterea unor infracțiuni similare a

unor pedepse adecvate, și aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal, în raport

cu pericolul social sporit a unor asemenea categorii de infracțiuni.

recursul procurorului, pledând pentru respingerea acestuia, ca fiind nefondat.

Susține apărarea, că acuzarea nu a prezentat careva probe pertinente și

concludente prin care s-ar confirma că bunurile solicitate spre confiscare au

fost procurate în urma activității criminale desfășurate de către inculpați.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din

următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit recursului declarat, acuzatorul de stat invocă ca temeiuri de

casare a deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

18

procedură penală, potrivit cărora, hotărârea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazurile când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În esență dezacordul acuzatorului de stat se focusează pe soluția instanței

de apel prin care, a fost respinsă cerința acestuia cu privire la confiscarea în

folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”,

nr. de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr,

mijloacele bănești în sumă de 25000 dolari SUA ce aparțin lui

Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce

aparțin lui Malanîci Eduard.

Însă, Colegiul penal atestă că aceste temeiuri pentru declararea

recursului ordinar nu și-au găsit confirmare, la caz nefiind stabilite presupusele

erori de drept invocate de recurent.

În acest context Colegiul penal lărgit menționează, că procurorul invocă

declarativ faptul că instanța de apel nu s-a expus referitor la toate motivele

invocate în apel, or, instanța de apel, respectând prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, a verificat minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar,

fiind cercetate suplimentar probele administrate de prima instanță, astfel

ajungând la concluzia corectă enunțată supra, expusă la pct. 7 al deciziei

prezente, și pe larg motivată în pct. 7.1.

La fel, în sensul prevederilor art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept și

motivele adoptării soluției.

Astfel, din materialele dosarului rezultă, că prin încheierile Judecătoriei

Chișinău din 21 februarie 2019 a fost autorizată aplicarea sechestrului asupra

mijloacelor bănești în sumă de 25000 dolari SUA și automobilului „BMW X5”,

n/î xxxxx, ce aparțin învinuitului Tverdohleb Alexandr și asupra mijloacelor

bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ce aparțin învinuitului Malanîci Eduard,

în scopul executării unei eventuale pedepse cu amendă și asigurării unei

eventuale confiscări speciale a bunurilor rezultate din infracțiune, pentru a

asigura repararea prejudiciului cauzat de infracțiune.

Totodată, constatând lipsa cauzării căruiva prejudiciu prin acțiunile

ilegale ale inculpaților, instanța de apel corect a considerat necesară anularea

măsurilor asiguratorii aplicate prin încheierile din 21 februarie 2019, și anume

sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA,

ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra

automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i aparține lui Tverdohleb Alexandr și

sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA,

ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard.

Potrivit prevederilor art. 203 Cod de procedură penală, punerea sub

sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în

inventarierea bunurilor și interzicerea proprietarului sau posesorului de a

19

dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După

punerea sub sechestru a conturilor și a depozitelor bancare sunt încetate orice

operațiuni în privința acestora.

Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea

prejudiciului cauzat de infracțiune, acțiunea civilă sau eventuala confiscare

specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor

prevăzute la art. 106 alin. (2) și art. 1061 din Codul penal.

Conform dispozițiilor art. 204 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală,

pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune pot fi puse sub sechestru

bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului sau ale părții civilmente

responsabile în suma valorii probabile a pagubei.

Pentru a garanta executarea pedepsei amenzii pot fi puse sub sechestru

numai bunurile învinuitului sau ale inculpatului, în funcție de suma maximă a

amenzii care poate fi stabilită pentru infracțiunea comisă.

Pentru a asigura o eventuală confiscare specială sau confiscare

extinsă a bunurilor pot fi puse sub sechestru bunurile prevăzute la art. 106

alin. (2) și art. 1061 din Codul penal.

În cazul în care bunurile ce urmau a fi supuse confiscării speciale sau

confiscării extinse nu mai există, nu pot fi găsite, nu pot fi recuperate ori dacă

acestea aparțin sau au fost transferate oneros unei persoane care nu știa și nici

nu trebuia să știe despre scopul utilizării sau originea bunurilor, se iau măsuri

asiguratorii pentru confiscarea contravalorii acestora.

În conformitate cu prevederile art. 106 alin. (2) Cod penal, sunt supuse

confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare):

a) utilizate sau destinate pentru săvârșirea unei infracțiuni;

b) rezultate din infracțiuni, precum și orice venituri din valorificarea

acestor bunuri;

c) date pentru a determina săvârșirea unei infracțiuni sau pentru a-l

răsplăti pe infractor;

e) deținute contrar dispozițiilor legale;

f) convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate

din infracțiuni și din veniturile de la aceste bunuri;

g) care constituie obiectul infracțiunilor de spălare a banilor sau de

finanțare a terorismului.

La caz, partea acuzării pe toată durata desfășurării procesului penal

solicită confiscarea automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx și a sumei de 25.000

dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui

Tverdohleb Alexandr și a sumei de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul

percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, în temeiul art. 106 alin. (2)

lit. b) Cod penal, considerând că mijloacele bănești și mijlocul de transport au

fost obținute pe cale ilegală.

Cu toate acestea, potrivit învinuirii înaintate: „în perioada anului 2018,

Malanîci Eduard a recepționat în contul său „WebMoney”, înregistrat cu datele

de identitate false „xxxxx xxxxx xxxxx”, mijloace bănești în sumă de 344.374,75

20

lei pentru prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la

dispoziție, sub orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase….

La fel, ….în perioada anului 2018, Tverdohleb Alexandr a recepționat în

contul său „WebMoney” mijloace bănești în sumă de 349.377,7 lei pentru

prestarea serviciilor de producere, comercializare și punere la dispoziție, sub

orice altă formă, în mod ilegal, a produselor program malițioase.”

Astfel, din solicitările procurorului cu privire la confiscare nu este clară

modalitatea evaluării bunurilor ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul

inculpaților Tverdohleb Alexandr și Malanîci Eduard, în sensul dovedirii

faptului că acestea au fost dobândite în urma activității infracționale.

Prin urmare, instanța de apel corect a remarcat, că solicitarea acuzării cu

privire la confiscarea și trecerea în beneficiul statului a mijloacelor bănești în

sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui

Tverdohleb Alexandr, a automobilului de model „BMW X5”, n/î xxxxx, ce-i

aparține acestuia și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate

în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, nu este întemeiată

pe careva probe pertinente și concludente prin care s-ar confirma că aceste

bunuri au fost procurate în urma activității criminale desfășurate de către

inculpați.

Mai mult, deși a solicitat aplicarea confiscării speciale a bunurilor

menționate, partea acuzării nici nu a argumentat dacă valoarea acestora

corespunde sumelor imputate inculpaților Malanîci Eduard și

Tverdohleb Alexandr prin rechizitoriu, ca fiind dobândite ilicit, precum nici nu

a întreprins careva măsuri în vederea demonstrării provenienței lor, afirmațiile

precum că bunurile vizate au fost dobândite în urma desfășurării activității

infracționale, în esență fiind bazate pe presupuneri.

Respingând argumentele invocate de către acuzatorul de stat, instanța de

apel întemeiat a menționat, că partea apărării a prezentat suficiente probe care

dovedesc proveniența legală a mijloacelor bănești și a automobilului ridicat de

la inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, probatoriu care nu a fost

combătut de către procuror în nici un mod.

Astfel, de către inculpatul Malanîci Eduard au fost prezentate în instanța

de apel: contractul de vânzare-cumpărare nr. 7349 din 03.08.2018, potrivit

căruia Malanîci Eduard are calitate de vânzător și a primit în contul vânzării

apartamentului suma de 4250 euro (f.d.172 vol.VI); contractul de împrumut din

16.08.2018, care confirmă că Malanîci Eduard a luat cu împrumut suma de

3000 euro, data scadentă a împrumutului fiind 16.02.2019 (f.d.179, vol.VI);

adeverință xxxxx din 26.02.2019 prin care se confirmă că Malanîci Eduard se

ocupa cu vânzarea-cumpărarea automobilelor de mâna a doua și că la data

efectuării percheziției și ridicării mijlocului de transport de model BMW X5 cu

n/î xxxxx, ultimul mai avea în proprietate două automobile, unul din ele fiind

procurat cu două luni înainte de data când a fost petrecută percheziția (f.d.171,

vol.VI).

În aceeași ordine de idei instanța de apel a reținut, că inculpatul

21

Tverdohleb Alexandr a prezentat: contractul de ipotecă nr. 71 din 03.01.2018

încheiat cu „Moldinconbank” SA, care confirmă luarea împrumutului în mărime

de 170000 MDL (f.d.166, vol.VI); contract de împrumut din 01.06.2018 prin

care se confirmă luarea de către Tverdohleb Alexandr cu împrumut a sumei de

350000 lei (f.d.170); adeverința nr. xxxxx din 25.02.2019 prin care se confirmă

faptul că Tverdohleb Alexandr se ocupa cu comercializarea automobilelor de

mâna a doua (f.d.164).

Având în vedere circumstanțele expuse supra, Colegiul penal lărgit

consideră că instanța de apel întemeiat a reținut, că confiscarea mijloacelor

bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la

domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx,

ce-i aparține lui Tverdohleb Alexandr și sechestrul aplicat asupra mijloacelor

bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la

domiciliul lui Malanîci Eduard, nu este proporțională cu gravitatea faptelor

comise, or, în speță nu a fost demonstrată proveniența ilegală a mijlocului de

transport și mijloacelor bănești solicitate spre confiscare, mai mult nefiind

stabilită nici cauzarea căruiva prejudiciu prin infracțiune.

Potrivit art. 1 al Protocolului adițional la Convenția europeană a

drepturilor omului, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea

bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză

de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale

ale dreptului internațional.

Articolul 46 alin. (1)- (4) din Constituția Republicii Moldova prevede, că

dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului, sunt

garantate. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate

publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. Averea

dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi

confiscate numai în condițiile legii.

Totodată principiul proporționalității, consacrat expres la art. 54 alin. (4)

din Constituție, presupune că restrângerea trebuie să fie proporțională cu

situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a

libertății.

La caz, Colegiul penal lărgit este de opinia că instanța de apel întemeiat a

respins solicitarea procurorului de a confisca în folosul statului în baza art. 106

Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr. de înmatriculare xxxxx, aflat

în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele bănești în sumă de 25000

dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de

13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit notează că nu pot constitui temei de

admitere a recursului nici afirmațiile recurentului precum că instanța de apel

neîntemeiat a respins solicitarea privind anexarea unor înscrisuri referitor la

personalitatea cet. Storozhuk Alexandr, întrucât corect instanța de apel a

menționat, că înscrisurile vizate nu au nicio legătură cu cauza penală dedusă

22

examinării.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia

că, temeiurile invocate de recurent, nu și-au găsit confirmare la examinarea

recursului declarat. Astfel de erori de drept în speța examinată nu s-au comis,

prin urmare, hotărârea atacată este una legală și întemeiată, considerente din

care recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea

deciziei atacate.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, cu menținerea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza penală în

privința lui Malanîci Eduard xxxxx și Tverdohleb Alexandr xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

23

Dosarul nr. 1ra-1735/2021

1-19010106-01-1ra-04082021

01 februarie 2022 mun. Chișinău

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorilor Cobzac Elena și Timofti Vladimir

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza

penală în privința lui Malanîci Eduard xxxxx și Tverdohleb Alexandr xxxxx.

februarie 2022, a fost respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Dubăsari Valeriu, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza penală

în privința lui Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr.

penală, dar cu privire la soluția adoptată, exprimăm dezacordul cu majoritatea

completului de judecată, deoarece considerăm că recursul ordinar declarat de către

procurorul Dubăsari Valeriu, urma a fi admis, cu casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021 și remiterea la rejudecare pe motiv că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel - temei

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

este neîntemeiată și instanța de apel nu a dat răspuns la toate motivele invocate în

apel.

Bălți, sediul Central din 05 iunie 2019, pe baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, Malanîci

Eduard a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 260 Cod penal, la 3 (trei)

ani închisoare, iar în temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei i-a fost

suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 2 (doi) ani.

Prin aceeași sentință, Tverdohleb Alexandr a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 260 Cod penal la 3 (trei) ani închisoare, iar în temeiul art. 90

Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pentru perioada de

probațiune de 2 (doi) ani.

Măsurile asiguratorii aplicate prin încheierile din 21.02.2019 – sechestrul aplicat

asupra mijloacelor bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul

percheziției la domiciliul lui Tverdohleb Alexandr, asupra automobilului „BMW

X5” cu n/î xxxxx, ce aparține cu drept de proprietate lui Tverdohleb Alexandr și

sechestrul aplicat asupra mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA, ridicate

în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, au fost anulate, fiind

ridicat sechestrul aplicat asupra acestor bunuri.

De la inculpații Malanîci E., Tverdohleb A., Cebotari I. și Tatarenco A. s-au

încasat, în mod solidar, în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 25.200

lei.

24

4.1. Procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, oficiul Nord, Tatiana Russu, a declarat apel, solicitând casarea

sentinței în latura respingerii solicitării procurorului privind confiscarea

automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, a sumei de 25.000 dolari SUA, ridicate în

cadrul percheziției de la domiciliu lui Tverdohleb Alexandr și a sumei de 13.300

dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care, în temeiul art. 106 Cod penal, să fie dispusă

confiscarea în folosul statului a automobilului „BMW X5”, n/î xxxxx, a mijloacelor

bănești în sumă de 25.000 dolari SUA, ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul

lui Tverdohleb Alexandr și a mijloacelor bănești în sumă de 13.300 dolari SUA,

ridicate în cadrul percheziției de la domiciliul lui Malanîci Eduard.

Apelantul a indicat că potrivit art. 106 alin. (2) lit. b) Cod penal, sunt supuse

confiscării speciale bunurile (inclusiv valorile valutare), rezultate din infracțiuni,

precum și orice venituri din valorificarea acestor bunuri, motivând, că în rezultatul

infracțiunii inculpații au dobândit ilegal sumele bănești, transferate pe conturile

acestora, în mărime de 344374,75 lei (Malanîci Eduard) și suma de 349377,7 lei

(Tverdohleb Alexandr).

apelul a fost admis, casată sentința în latura măsurii asiguratorii ridicată de pe

bunurile sechestrate și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care: în corespundere cu art.106 alin.(2) lit.b) Cod penal și art.

162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, s-a confiscat în folosul statului

automobilul „BMW X5”, n/î xxxxx, mijloacele bănești în sumă de 25.000 dolari

SUA, ridicate de la Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13.300

dolari SUA, ridicate de la Malanîci Eduard, cu menținerea sechestrului aplicat prin

încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) din 21 februarie 2019.

În rest, sentința a fost menținută.

solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

2020 a fost admis recursul ordinar declarat de avocatul Rogac Lucian cu inculpații

Malanîci Eduard și Tverdohleb Alexandr, casată total decizia instanței de apel și

dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată. În motivarea soluției adoptate instanța de recurs ordinar a menționat că

instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece

au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, al fel, invocând motive

procedurale, că în materialele cauzei lipsesc declarațiile inculpaților din ședința de

judecată a instanței de apel, ca documente separate, semnate de ei pe fiecare pagină

și la sfârșit, de președintele ședinței și de grefier (art. 337 alin. (1), (2) CPP). De

asemenea, în descriptivul deciziei lipsește motivarea respingerii probelor și

versiunilor apărării invocate în fața instanței de apel și reproduse în recursul ordinar,

cât și a nepronunțații asupra solicitării procurorului că: „…banii în sumă de

344.374,75 lei și 349.377,7 lei, sunt de proveniență criminală, de aceia trebuie

convertiți în folosul statului...” (v. VI, f.d. 185-191, pct. 4., 5. din decizie), și-a

25

întemeiat concluziile pe probele neverificate în ședința de judecată a instanței de

apel și neconsemnate în procesul-verbal, ori, în acest act procedural nu se conține

nicio mențiune cu privire la probele administrate pe caz (v. VI, f.d. 185-191).

admis apelul declarat de procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale, Oficiul „Nord” Russu Tatiana, casată sentința parțial,

din alte motive, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului de a confisca în

folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr.

de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele

bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui

Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei

sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard. În rest dispozițiile sentinței au fost

menținute.

Din conținutul deciziei rezultă, că instanța de apel a ajuns la concluzia, că apelul

declarat de procuror urmează a fi admis, cu casarea parțială a sentinței, din alte

motive decât cele invocate, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care a respinge solicitarea procurorului de a confisca în

folosul statului în baza art.106 Cod penal - automobilul de model „BMW X5”, nr.

de înmatriculare xxxxx, aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr, mijloacele

bănești în sumă de 25000 dolari SUA ce aparțin lui Tverdohleb Alexandr și

mijloacele bănești în sumă de 13300 dolari SUA ce aparțin lui Malanîci Eduard, pe

motivul lipsei probelor că acestea ar fi rezultat din activitatea infracțională a

inculpaților, nefiind prezentate de către acuzatorul de stat în acest aspect careva

probe.

Instanța de apel a reținut, că de către inculpați au fost prezentate probe ce

demonstrează proveniența legală a mijloacelor bănești și a automobilului de model

„BMW X5” n/î xxxxx, bunuri care au fost ridicate în cadrul percheziției și asupra

cărora s-a aplicat sechestru prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

21.02.2019.

casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Având în susținere prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

recurentul invocă, că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și că soluția instanței de apel, prin care a fost respinsă solicitarea procurorului

de a confisca în folosul statului în baza art. 106 Cod penal - automobilul de model

„BMW X5” nr. de înmatriculare xxxxx aflat în proprietatea lui Tverdohleb Alexandr,

mijloace bănești în sumă de 25000 (douăzeci și cinci mii) dolari SUA ce aparțin lui

Tverdohleb Alexandr și mijloacele bănești în sumă de 13300 (treisprezece mii trei

sute) dolari SUA ce aparțin lui Malanici Fduard, este una eronată.

Potrivit prevederilor art.106 alin. (2) Cod penal, sânt supuse confiscării speciale

bunurile (inclusiv valorile valutare); b) rezultate din infracțiuni, precum și orice

venituri din valorificarea acestor bunuri [...].

Relevă acuzatorul, că din învinuirea înaintată inculpaților s-a constatat cu

26

certitudine că aceștia prin intermediul sistemelor informatice conectate la rețeaua

Internet, prin activități ilegale de tip „hacking”, în mod ilegal au recepționat în

conturile lor bancare „Webmoney” mijloace bănești și anume inculpatul Malînici

Eduard a recepționat suma de 344 374, 75 lei și inculpatul Tverdohleb Alexandr a

recepționat suma de 349 377, 7 lei, fapt confirmat prin informația prezentată de către

compania „DEED Baltic” (UAB „Webmoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania,

ce gestionează sistemul de plăți electronice „Webmoney”, și astfel se constată că

mijlocul de transport cât și mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate

sechestre sunt rezultate din infracțiunea săvârșită de către inculpați și este necesară

confiscarea contravalorii acestora.

Mai mult ca atât, inculpații nu sunt încadrați în câmpul muncii, și în cadrul

urmăririi penale cât și pe parcursul cercetării judecătorești de către ultimii nu a fost

prezentate careva informații ce ar justificata proveniența mijloacelor bănești

depistate și ridicate de către organul de urmărire penală în cadrul efectuării

perchezițiilor, cât și achiziționarea mijlocului de transport și achitarea contractului

de creditare.

Pentru aplicarea confiscării speciale, este necesar să fie constatat că, făptuitorul

a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, a dobândit produse prin fapta penală

săvârșită, realizând latura obiectivă a infracțiunii, fapt demonstrat de către acuzarea

de stat în cadrul cercetării judecătorești.

Acuzarea consideră că eliminarea riscului care a fost expus mai sus, poate fi

obținut doar prin confiscarea automobilului de model „BMW X5”, cu numărul de

înmatriculare xxxxx și a mijloacelor bănești, această acțiune fiind justă în apărarea

intereselor societății, prevalează asupra interesului individual al persoanei, și ca

procedeu legal urmărește scopul prevenirii săvârșirii unor infracțiuni similare, atât

de inculpați cât și de ale persoane.

Consideră că instanța de apel a respins ca nefondat demersul acuzării privind

anexarea la materialele cauzei a unor înscrisuri referitor la personalitatea cet.

Storozhuk Alexandr.

Menționează și faptul, că adeverința xxxxx din 25.02.2019, confirmă că

Tverdohleb Alexandr se ocupa paralel cu comercializarea automobilelor de mâna a

doua, ori în ședința instanței de apel, a fost stabilit cu certitudine, că ultimul nu avea

înregistrată careva firmă și nu avea careva acte permisive pentru a se ocupa cu

repararea și comercializarea automobilelor de mâna a doua.

Adeverința în cauză, stabilește că la data de 25.02.2019 după

Tverdohleb Alexandr erau înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și

Peugeot Biper n/î xxxxx.

Aceeași chestiune este valabilă și pentru Malanîci Eduard, ori prin adeverința

xxxxx din 26.02.2019 stabilește, că la data respectivă după Malanîci Eduard erau

înregistrate două automobile BMW X5 n/î xxxxx și Mercedes 190 n/î xxxxx.

La fel, instanțele de judecată n-au ținut cont de faptul că ambii inculpați sunt

căsătoriți, au la întreținere câte un copil minor și soțiile au cheltuieli legate de

achitarea serviciilor comunale, hrană, îmbrăcăminte, etc. iar ei nu lucrează nicăieri

oficial, și nu au surse legale de venit.

Instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul că inculpații au comis o infracțiune

27

din compartimentul „Infracțiunii informatice și în domeniul telecomunicațiilor”

și în rezultatul activităților lor criminale se atentează la securitatea națională,

securitatea sistemului bancar, securitatea cibernetică, securitatea datelor cu caracter

personal etc.

Astfel de pedepse creează impresia aparentă de posibilitatea de a evita aplicarea

față de persoanele vinovate de comiterea unor infracțiuni similare a unor pedepse

adecvate, și aplicarea prevederilor art. 106 Cod penal, în raport cu pericolul social

sporit a unor asemenea categorii de infracțiuni.

anume din învinuirea înaintată inculpaților cît și a probelor materiale acumulate la

faza de urmărire penală și ulterior acceptate de către inculpați, prin cererea lor de

examinare a cauzei penale în procedura simplificată prevăzută la art. 3641 Cod de

procedură penală, s-a constatat cu certitudine că inculpații prin intermediul

sistemelor informatice conectate la rețeaua internet, prin activități ilegale de tip

„hacking”, în mod ilegal au recepționat în conturile lor bancare „Webmoney”

mijloace bănești și anume inculpatul Malanîci Eduard a recepționat suma de

344374,75 lei și inculpatul Tverdohleb Alexandr a recepționat suma de 349377,7 lei,

fapt confirmat prin informația prezentată de către compania „DEED Baltic UAB

Webmoney”, cu sediul în or. Vilnius, Lituania, ce gestionează sistemul de plăți

electronice „Webmoney”, și astfel s-a constatat că mijlocul de transport cât și

mijloacele bănești în privința cărora au fost aplicate sechestre sânt rezultate din

infracțiunea săvârșită de către inculpați și instanța de apel urma să se expună dacă

este necesară confiscarea contravalorii acestora sau nu. Prin urmare instanța de apel

nu s-a expus asupra confiscării speciale prevăzute de art. 106 Cod penal, asupra

banilor dobândiți în rezultatul infracțiunii sau contravaloarea acestora, instanța de

apel nu s-a expus asupra corpurilor delicte. Inculpații au recunoscut vina în

conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală, prin urmare rezultă că ei au

dobîndit ilicit suma de 344374,75 lei și 349377,7 lei, ce sunt bani obținuți în

rezultatul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 260 Cod penal.

În conformitate cu alin.(1) art.106 CP RM, confiscarea specială constă în

trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor (inclusiv a valorilor

valutare) utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni. În cazul

în care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni nu

mai există sau nu se găsesc, se confiscă contravaloarea acestora, astfel, aceste norme

au fost ignorate de către instanța de apel la adoptarea deciziei contestate, or, a omis

să se expună privind necesitatea confiscării contravalorii sumelor dobândite în

rezultatul infracțiunii, fără a ține cont și de practica CEDO relevantă speței.

Totodată principiul proporționalității, consacrat expres la art. 54 alin. (4) din

Constituție, care presupune că restrângerea trebuie să fie proporțională cu situația

care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății, nu este

aplicabilă în cazul dat, or, instanțele nu s-au expus asupra argumentului esențial din

apel al procurorului, privind valorificarea și confiscarea banilor, sau contravalorii

acestora dobândite din infracțiuni.

Din conținutul deciziei instanței de apel, în raport cu argumentele procurorului

din recurs, se constată, că instanța de apel, a dat apreciere contrar prevederilor art.

28

101 Cod de procedură penală, înscrisurilor prezentate de către inculpați precum că

banii care au fost ridicați în cadrul percheziției provin din ipotecă, fiind obținuți

legal, or probele prezentate de către procuror în ședință cert demonstrează că banii

ridicați și automobilul de model BMW X5, cu n/î xxxxx sechestrat la urmărirea

penală, au fost obținuți pe cale ilegală, inculpații Malanîci Eduard și Tverdohleb

Alexandr și-au recunoscut vina, au solicitat examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod

de procedură penală, mai mult ca atât probele prezentate de către procuror nu au fost

contestate de către inculpați și apărătorul acestora nici la urmărirea penală când au

fost aplicate sechestrele, nici în instanțele de judecată, or, recunoscînd integral vina,

acceptând examinarea cauzei în baza art.3641 Cod de procedură penală, aceștia au

acceptat și probele privind bunurile dobândite pe cale criminală.

Considerăm că recursul procurorului este întemeiat sub aspectul prevăzut la pct.

6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Astfel, decizia instanței de apel nu este motivată corespunzător, conform

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, probele nu au fost apreciate ci doar

trecute în revistă, fiind luată partea apărării, fără a-și motiva soluția, erori ce se

evidențiază și în decizia Curții Supreme de Justiție la remiterea cauzei la rejudecare

în primul set de proceduri.

Prin urmare, se reține că instanța de apel nu a respectat nici prevederile art. 436

Cod de procedură penală, ce ține de limitele rejudecării cauzei, nu a îndeplinit

indicațiile instanței de recurs ordinar, nu a judecat fondul apelului și a adoptat o

soluție nemotivată.

Pentru aceste motive am optat pentru casarea totală a deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Bălți din 24 martie 2021, în cauza penală privindu-i pe Malanîci

Eduard și Tverdohleb Alexandru, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea

de Apel Bălți, în alt complet de judecată.

Judecător Cobzac Elena

Judecător Timofti Vladimir

29