1ra-2070/2021 — Art. 195 alin. 2 CP red. 2003

Prin sentința Judecătoriei municipiului Bălți din 20 martie 2008, Rusu Victor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (red. an. 2003), fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 700 unități convenționale, ce constituiau 14000 lei. De asemenea, a fost dispusă încasarea din contul lui Rusu Victor: - în beneficiul lui Cerbari Eugeniu, prejudiciul material în mărime de 3550 dolari SUA, în valută națională conform cursului valutar la momentul executării; - în beneficiul lui Slabețchii Vadim, prejudiciul material în mărime de 280 dolari SUA, în valută națională conform cursului valutar la momentul executării. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Rusu Victor în luna august a anului 2007, cu scopul dobândirii averii altei persoane, prin înșelăciune și făcând abuz de încredere, sub pretextul procurării unui calculator portativ timp de câteva săptămâni a intrat în posesia banilor lui Cerbari Eugeniu în sumă de 3550 dolari SUA, care conform cursului valutar constituia 46150 lei RM cauzându-i un prejudiciu considerabil. 1 Tot el, la sfârșitul lunii august a anului 2008, cu scopul dobândirii averii altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, profitând de faptul că era cunoscut cu Slabețchii Vadim, administratorul salonului "Movilesta" a intrat în încrederea lui Slabețchii Vadim și sub pretextul că i-a plăcut un telefon mobil "SamsungX820" la prețul de 380 dolari SUA, care conform cursului valutar constituia suma de 4860 lei și ar dori să-1 procure, i-a achitat ultimului 100 dolari SUA cu condiția achitării în următoarele zile restul sumei de 280 dolari SUA, care conform cursului valutar constituia suma de 3580 lei, a plecat cauzându-i ultimului un prejudiciul considerabil. Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Rusu Victor în baza art. 190 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (red. an. 2003). 1.1.

Totodată, prima instanță a mai constatat că conform învinuirii înaintate, inculpatul Rusu Victor a fost învinuit că în luna mai a anului 2006, în scopul primirii ilegale a bunului altei persoane a intrat în încrederea lui Axentiuc Igor și sub pretextul necesității de a împrumuta o sumă mare de bani pentru procurarea telefoanelor mobile de peste hotare la preț convenabil, i-a promis ultimului primirea venitului și prin înșelăciune l-a convins să încheie un contract de împrumut cu Manchevici Tatiana cu punerea casei nr.x de pe str. xxxx mun. xxxx în gaj, a însușit banii primiți de la Axentiuc Igor în mărime de 325120 lei. Tot el, la începutul verii anului 2006, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Lai Igor, a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul, că are un frate în Elveția, prin intermediul căruia are posibilitate să transporte telefoane mobile, a primit de la Lai Igor suma de 550 dolari SUA, care constituia suma 7290 lei și a însușit banii, cauzându-i o dună materială în proporții considerabilă. Tot el, în vara anului 2006, într-o zi nestabilită cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Cerbari Mihail, a intrat în încrederea ultimului și prin înșelăciune a primit de la Cerbari Mihail suma de 450 dolari SUA, care conform cursului valutar constituia suma de 5995 lei, a însușit banii cauzându-i un prejudiciu în proporții considerabile. Tot el, în luna iulie 2006, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Vrednic Valerii, profitând că era bine cunoscut cu persoana menționată și sub pretextul necesității mijloacelor financiare pe data de 20.07.2007 a primit suma de 6000 dolari SUA, care conform cursului valutar constituia suma de 79680 lei, însușind suma dată i-a cauzat ultimului un prejudiciu deosebit de mare. Tot el, în luna august 2006, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Grenciuc Dmitrii, a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul necesității urgente de mijloace financiare, prin înșelăciune a primit și a însușit suma de 1000 Euro ce constituie suma de 17000 lei, cauzându-i ultimului un prejudiciu în proporții deosebit de mari. Tot el, la sfârșitul lunii august 2006, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Grigoraș Serghei a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul necesității urgente 2 a mijloacelor financiare, prin înșelăciune a primit și a însușit suma de 6801 dolari SUA ce constituia suma de 88415 lei, cauzându-i ultimului un prejudiciu în proporții deosebit de mari. Tot el, la 30 decembrie 2006, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Severin Eugen a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul necesității urgente a mijloacelor financiare prin înșelăciune a primit și a însușit suma de 500 dolari SUA care conform cursului valutar constituiau suma de 6420 lei, cauzându-i ultimului un prejudiciu în proporții considerabile. Tot el, la 22 ianuarie 2007, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Palamari Artur sub pretextul achiziționării unui telefon mobil la un preț redus a însușit suma de 2920 lei, cauzându-i ultimului un prejudiciu în proporții considerabile. Tot el, la data de 26 ianuarie 2007, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Severin Eugen a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul efectuării unui apel telefonic, motivând că acumulatorul telefonului propriu s-a descărcat a însușit telefonul mobil de model „Nokia 6610" la prețul de 910 lei și s-a ascuns în direcție necunoscută. Prin sentință nu s-a confirmat primirea a 25000 dolari SUA de la partea vătămată Axentiuc Igor, iar învinuirea de însușire a mijloacelor bănești de la partea vătămată Lai I., Cerbari M., Vrednic V., Grenciuc D., Grigoraș S. este bazată pe relația de împrumut. Prima instanță la fel a considerat neîntemeiată învinuirea lui Rusu Victor în însușirea bunurilor părților vătămate Severin E. și Palamari A., deoarece aceștia au declarat că Rusu Victor nu a avut scopul însușirii bunurilor, nu a avut posibilitatea să restituie bunurile primite, fiind reținut de poliție, iar ulterior a restituit aceste bunuri. 2. Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către: 2.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusu Victor să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 10 ani închisoare, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, cu executare în penitenciar de tip închis și să fie admise acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Axentiuc Igor, Cerbari Eugeniu și Slavețchii Vadim. 2.2. Partea vătămată Axentiuc Igor, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Rusu Victor să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii de escrocherie pe episodul cu partea vătămată Manchevici Tatiana, iar acțiunea civilă să fie lăsată fără examinare, pentru a fi înaintată în instanța civilă. 2.

Avocatul Fusu Ilie cu inculpatul Rusu Victor, care au solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei sentințe de achitare în privința inculpatului. 3 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel din 14 mai 2008, a fost respins: - ca inadmisibil apelul declarat de către partea vătămată Axentiuc Igor; - ca nefondat apelul declarat de către avocatul Fusu Ilie cu inculpatul Rusu Victor. A fost admis apelul declarat de procuror, casată total sentința primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rusu Victor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal (red. an. 2003), fiindu-i stabilită pedeapsa de 10 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita funcții organizatorico-economice în întreprinderi, instituții și organizații de stat cât și nestatale pe un termen de 5 ani. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Axentiuc Igor a fost admisă în principiu, urmând că asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Totodată, a fost dispusă încasarea din contul lui Rusu Victor în beneficiul lui Cerbari Eugeniu suma de 46150 lei și în beneficiul lui Slabețchii Vadim suma de 3580 lei. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a stabilit corect starea de fapt și vinovăția lui Rusu Victor în dobândirea ilicită, prin escrocherie, a bunurilor lui Cerbari Eugeniu în sumă de 46150 lei și Slabețchii Vadim în sumă de 3581 lei, însă a tras greșit concluzii și a exclus neîntemeiat din volumul învinuirii formulate acestuia săvârșirea infracțiunilor de însușire a bunurilor prin înșelăciune și abuz de încredere, în mod repetat, cu cauzare de daune considerabile, a proprietarilor Axentiuc Igor, Lai Igor, Vrednic Valerii, Grenciuc Dmitrii, Grigoraș Serghei și Severin Eugen. Instanța de apel a considerat neîntemeiată excluderea din volumul învinuirii și reîncadrarea faptelor lui Rusu Victor în baza art. 190 alin. (2) lit. a), c) Cod penal. Instanța de apel a constatat că în perioada - luna mai 2006 și până la 26 ianuarie 2007 inculpatul Rusu Victor sub diferite pretexte, abuzând de încrederea acordată, a înșelat un șir de persoane însușindu-le bunurile.  În luna mai a anului 2006, cu scopul însușirii ilegale a bunurilor altei persoane, a intrat în încrederea lui Axentiuc Igor și sub pretextul necesității de a împrumuta o sumă mare de bani pentru procurarea telefoanelor mobile de peste hotare la preț convenabil, i-a promis ultimului primirea venitului, prin înșelăciune l-a convins să încheie un contract de împrumut nr.1267 din 16.05.2006 și să împrumute de la Manchevici Tatiana suma de bani de 162500 lei, cu darea casei personale nr.x din str. xxx, mun. xxx, în gaj, a însușit banii preconizați lui Axentiuc Igor în baza contractului nominalizat. Continuând cu rea voință să abuzeze de încrederea lui și prin înșelăciune, sub pretextul necesității unui supliment mijloace financiare, 1-a convins pe ultimul să încheie acordul suplimentar nr. 1342 din 4 24.05.2006 la contractul de împrumut menționat și să împrumute de la Manchevici Tatiana încă 162560 lei, după ce a însușit și suma dată de bani, iar în total a însușit 325120 lei și a dispărut, căuzându-i o daună materială în proporții deosebit de mari;  La începutul verii anului 2006, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor lui Lai Igor, a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul că are un frate în Elveția prin intermediul căruia are posibilitate să transporte telefoane mobile de diferite modele la preț convenabil, prin înșelăciune a primit de la el bani pentru a procura 3 telefoane mobile 550 dolari SUA, ceea ce după cursul valutar constituie 7290 lei, pe care i-a însușit și a dispărut, căuzându-i daună în proporții mari;  În luna iulie a anului 2006, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor lui Vrednic Valerii a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul necesității urgente de mijloace financiare pentru procurarea telefoanelor mobile din Elveția, s-a înțeles să împrumute de la Vrednic Valerii suma de bani de 6000 dolari SUA, care după cursul valutar constituia suma de 79680 lei, primind prin înșelăciune banii, i-a însușit și a dispărut, căuzându-i o daună materială în proporții mari;  În aceeași vară a anului 2006, într-o zi nestabilită de organul de urmărire penală, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Cerbari Eugeniu, sub pretextul că are un frate în Elveția care se ocupă de vânzarea orgtehnicii, prin înșelăciune a primit de la ultimul banii în sumă de 450 dolari SUA, ce după cursul valutar constituie 5995 lei, a însușit banii și s-a eschivat, căuzându-i o daună în proporții deosebit de mari;  La sfârșitul lunii august a anului 2006, cu scopul dobândirii ilegale a bunurilor lui Grenciuc Dmitrii, a intrat în încrederea ultimului și sub pretextul necesității de mijloace financiare pentru procurarea telefoanelor mobile din Elveția, prin înșelăciune, a împrumutat de la ultimul 1000 euro (17000 lei), a însușit banii și a dispărut, căuzându-i o daună materială în proporție considerabilă;  La sfârșitul lunii august a anului 2006, cu scopul primirii ilegale a bunurilor lui Grigoraș Serghei, a intrat în încrederea ultimului și prin înșelăciune a primit de la el pentru procurarea telefoanelor mobile din Elveția 6801 dolari SUA ( 88415 lei), pe care i-a însușit și a dispărut, căuzându-i o daună în proporții mari;  La 30 decembrie 2006, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, a însușit de la Severin Eugen bani în sumă de 500 dolari SUA (6420 lei) și a dispărut, căuzându-i o daună în proporții considerabile;  La 22 ianuarie 2007, având scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz, sub pretextul achiziționării unui telefon mobil la preț redus "NOKIA 6233", a însușit de la Severin Eugen suma de 2920 lei și a dispărut, căuzându-i o daună în proporție considerabilă;  La 26 ianuarie 2007, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul efectuării unui apel telefonic, a însușit telefonul mobil a lui Severin Eugen de model 5 „NOKIA 6610". cu nr. IMEI 351540003765275, la prețul de 910 lei și a dispărut, căuzându-i ultimului o daună în proporții considerabile; Astfel, instanța de apel a conchis că Rusu Victor a însușit bunuri ale proprietarilor în proporții deosebit de mari, în total în sumă de 583480 lei. Instanța de apel a indicat că din declarațiile părților vătămate și martorilor, pe fiecare din episoadele de împrumut a banilor, rezultă că inculpatul Rusu Victor a invocat motivul existenții peste hotare în Elveția și Austria, a unui frate, care poate livra telefoane mobile și calculatoare la un preț redus, aflarea mărfii promise în vamă și apariția unor greutăți cu devamarea și transportarea ei. Totodată, instanța de apel a reținut că pe parcursul urmăririi penale și nici în ședința de judecată inculpatul nu a prezentat careva probe, ce ar confirma existența rudelor lui în străinătate, care ar putea livra în țară careva marfă, nu a prezentat careva contracte de vânzare-cumpărare, transportare și livrare a acestor mărfuri, că este agent economic și că prestează careva activitate de antreprenor. Dimpotrivă, a dat dovadă de o situație financiară extrem de neprielnică, de lipsa unei activități aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentelor asumate. În realitate, după primirea banilor, altor bunuri, el s-a ascuns de părțile vătămate și a fost anunțat în căutare. La fel, instanța de apel a menționat că în timpul urmăririi penale s-a mărginit cu autodenunțările depuse, prin care a recunoscut faptele de escrocherie în cauza părților vătămate Axentiuc Igor, Lai Igor, Cerbari Eugen, Cerbari Mihail, Grenciuc Dmitrii și Slabețchii Vadim, în rest a refuzat să dea declarații. Acesta a refuzat să dea declarații și în cadrul cercetării judecătorești. De asemenea, s-a notat că prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2004, Rusu Victor a fost condamnat în baza art. 119 alin. (2), 122 alin. (2), 122 alin. (3), 39, 40 Cod penal (red.1961) la 2 ani închisoare și amendă în mărime de 150 salarii minime, pentru săvârșirea unor infracțiuni analogice. Instanța de apel a indicat că în urma aprecierii probelor, prima instanță neîntemeiat a exclus din volumul învinuirii faptele săvârșite de către inculpat și greșit a încadrat acțiunile acestuia în baza art. 190 alin. (2) lit. a), c) Cod penal (red. 2003), deoarece din conținutul probelor descrise cu certitudine rezultă că el a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal (red. 2003), prin indicii escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, în mod repetat, în proporții deosebit de mari. Astfel, instanța de apel a conchis că probele enumerate în decizie sunt pertinente, concludente și utile, coroborează între ele și ca veridice urmează să fie puse în baza unei hotărâri de condamnare. Mai mult, instanța de apel a considerat că concluzia primei instanțe, precum că nu a fost dovedită vinovăția lui Rusu Victor în dobândirea ilicită a bunurilor părților vătămate Axentiuc Igor, Lai Igor, Cerbari Eugeniu, Vrednic Valerii, Grenciuc Dmitrii, Grigoraș Serghei, Severin Eugen și Palamari Artur pe motivul că conform 6 declarațiilor acestora depuse în ședința de judecată anterior ei au mai avut cu acesta relații de afacere, că pur și simplu i-au împrumutat banii, că el nu a urmărit scopul să însușească sumele împrumutate, este neîntemeiată și nu se acordă cu probele administrate. Modificarea parțială a declarațiilor de către unii din ei în ședința de judecată și anume că Rusu Victor nu a avut intenția de însușire a banilor și altor bunuri, au fost respinse de instanța de apel, pe motiv că nu corespund cu cele relatate în timpul urmăririi penale și au fost făcute în scop de a-i ușura situația acestuia. Cu referire la pedeapsă, instanța de apel a indicat că a reținut circumstanța atenuantă de reparare parțială de către inculpat a prejudiciului cauzat prin înșelăciune, totodată nu este la prima abatere de la legea penală, anterior a fost condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni analogice, din care considerente s-a apreciat ca fiind suficientă pedeapsa cu închisoarea la limita minimă prevăzută de art. 195 alin. (2) Cod penal (red. 2003). Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Axentiuc Igor, instanța de apel a procedat conform prevederilor art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală. Totodată, instanța de apel a admis acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Cerbari Eugeniu și Slabețchii Vadim cu încasarea de la inculpat în beneficiul părții vătămate Cerbari Eugeniu suma de 46150 lei și în beneficiul lui Slabețchii Vadim suma de 3580 lei.

Decizia instanței de apel este contestată la 22 septembrie 2021, cu recurs ordinar de către avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului Rusu Victor, care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, art. 13 CEDO, art. 1 din Protocolul nr. 4 al Convenției, prin care a solicitat casarea acesteia, cu dispunea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentare recursului acesta a criticat soluția de condamnare adoptată de instanța de apel, considerând că aceasta a apreciat greșit probele administrate, nu s- a expus pe aspectele invocate de apelanți și că inculpatul nu a participat la pronunțarea deciziei instanței de apel, fiind plecat peste hotarele Republicii Moldova, unde aflându-se în arest, adică ispășind o pedeapsă privativă de libertate nu a cunoscut despre existența deciziei contestate în acest recurs. În luna august 2021 revenind în Republica Moldova, inculpatul Rusu Victor a fost reținut în scopul executării pedepsei stabilite prin decizia Curții de Apel Bălți din 14.05.2008, iar la data de 02.09.2021 i-a fost adusă la cunoștință decizia respectivă.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe: 5.1. Procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, motivând că instanța de apel just a constatat circumstanțele de drept și de fapt și corespunzător corect a ajuns la concluzia condamnării inculpatului, în baza art. 195 alin. (2) Cod penal, și instanța de apel a apreciat fiecare probă prin 7 prisma art. 101 Cod de procedură penală, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate. 5.2. Partea vătămată Axentiuc Igor, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste termen, în acest sens motivând că recursul ordinar a fost depus peste termenul legal de contestare stabilit de lege, mai mult de 12 ani, iar argumentul recurentului că acesta nu a participat la pronunțarea deciziei instanței de apel, nu este unul întemeiat, or conform sentinței primei instanțe, acestuia i s-a aplicat măsura preventivă sub formă de declarație de nepărăsire a localității, astfel Rusu Victor avea obligația de a se afla pe teritoriul localității și de a se prezenta la ședințele de judecată. Totodată, indică că din considerentul că inculpatul Rusu Victor a încălcat măsura preventivă de nepărăsire a localității, recurentul nu poate invoca în susținerea recursului declarat, lipsa acestuia la pronunțarea deciziei instanței de apel, or consecințele neprezentării sunt asumate pe cont propriu.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu motivele invocate, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute de art. 429 și art. 430 Cod de procedură penală. Reglementarea dreptului de a declara recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel reprezintă, din partea titularului, atât un drept procesual de dezvoltare a atribuțiilor prevăzute de lege, cât și o obligație de a formula cererea respectivă în strictă conformitate cu cerințele stipulate în art. 427, 429, 430 Cod de procedură penală. Din conținutul prevederilor art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, rezultă că recursul se depune de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie motivat. În temeiul art. 421 Cod de procedură penală, raportat la art. 401 alin. (2), titularul dreptului de recurs în numele persoanelor menționate în alin. (1), pct. 2)-4) art. 401 Cod de procedură penală, adică a inculpatului poate fi apărătorul împuternicit în modul prevăzut de lege (prin mandat). Potrivit prevederilor art. 67 alin. (2), (3) Cod de procedură penală, avocatul capătă calitatea de apărător din momentul în care și-a asumat angajamentul de a apăra interesele persoanei în cauză, cu consimțământul acesteia, iar conform dispozițiilor stipulate în art. 70 alin. (1) pct. 1), alin. (7) pct. 3) Cod de procedură penală, avocatul ales poate fi admis în procesul penal în calitate de apărător la invitația bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal al acestuia, precum și la solicitarea altor persoane cu consimțământul persoanelor interesele 8 cărora urmează să le apere. Pentru confirmarea calității împuternicirilor sale, apărătorul prezintă instanței mandatul biroului de avocați sau un alt document care îi confirmă împuternicirile. Prin urmare, avocatul ales, declarând recurs ordinar în numele inculpatului împotriva deciziei instanței de apel, urmează să anexeze la recurs mandatul, care trebuie completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr.158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, pe recto se va indica că avocatul este împuternicit pe cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului, precum și împuternicile avocatului (pct. 6, subpct. 2) lit. a), a1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013). La fel, potrivit stipulărilor din art. 68 alin. (5) Cod de procedură penală, apărătorul nu este în drept fără consimțământul persoanei a cărei interese le apără să întreprindă acțiunile prevăzute în dispoziția normei prescrise, dacă ele nu sunt expres indicate pe verso mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul stabilit de lege. Respectiv, efectuarea de către apărător a cel puțin unei acțiuni prevăzute la art. 68 alin. (5) Cod de procedură penală, va cădea sub sancțiunea nulității, dacă aceasta nu îndeplinește/respectă cerințele menționate mai sus. În cazurile când se va constata că lipsește semnătura inculpatului de pe verso mandatului, din motive de imposibilitate de a o aplica (aflarea peste hotarele țării, într-o instituție medicală, etc.) recurentul trebuie să anexeze la recurs o cerere scrisă personal de către inculpat și semnată de acesta sau, după caz, procura în original. Având în vedere cele expuse, Colegiul penal, notează că deși în recursul ordinar declarat de avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului, se indică că în confirmarea împuternicirilor avocatului este anexată „o copie certificată a mandatului avocațial”, în urma verificării conținutului acestei copii (f.d. 3, vol. IV), se atestă că pe verso acestui "mandat" lipsește numele, prenumele și semnătura inculpatului, precum și împuternicirile avocatului de declarare a recursului ordinar în numele inculpatului, ce contravine cerințelor stipulate la pct. 6, subpct. 2) lit. a), a1), b) din Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28.02.2013) și nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar. În consecință, în baza celor expuse supra Colegiul penal constată că recursul ordinar declarat de avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului Rusu Victor, nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut, prevăzute de art. 429 și 430 Cod de procedură penală, nefiind confirmate împuternicirile acestuia prin mandat și lipsește semnătura inculpatului pe verso mandatului, motive din care recursul urmează a fi declarat ca inadmisibil. 9

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului Rusu Victor, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 14 mai 2008, în cauza penală privindu-l pe Rusu Victor Xxxx, din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 martie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 10