1740/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP

1740/2021 — art. 287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1740/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

09 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Istratii Vasile în numele inculpatului Ungureanu Ghenadie, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 aprilie 2021,

în cauza penală privindu-l pe

Ungureanu Ghenadie Xxxxx, născut la

xxxxx, originar și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fiind judecată în procedura prevăzută de art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală,

inculpatul Ungureanu Ghenadie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi i s-a stabilit

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 570 unități convenționale, echivalentul

a 28500 lei.

S-a încasat de la Ungureanu Ghenadie în beneficiul statului cheltuieli judiciare

în sumă de 128 lei.

17.10.2019, aproximativ la ora 00:10, în comun acord cu cet. Vitu Constantin,

aflându-se în apropierea magazinului „Victoria”, amplasat pe str. Conev 30 din mun.

Bălți, adică într-un loc public, fiind în stare de ebrietate alcoolică, fără careva motiv,

din intenții huliganice, în mod conștient, dându-și seama de caracterul social

periculos al acțiunilor sale, prevăzând consecințele prejudiciabile ale acțiunilor sale

și dorind survenirea unor astfel de consecințe, s-au apropiat de cet. Șmalionnîi

Alexandr, care stătea în spatele magazinului, după ce, continuând săvârșirea

1

acțiunilor intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire, cu

încălcarea acestora într-un mod demonstrativ, exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, au comis acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, și anume, cet. Vitu Constantin l-a lovit pe cet. Șmalionnîi

Alexandr cu pumnul mîinii drepte în regiunea feței pe dreapta. După ce, fiind rugat

de către cet. Șmalionnîi Alexandr de a opri acțiunile sale huliganice, a ignorat

solicitarea acestuia, și, continuând acțiunile sale infracționale, din nou, i-a aplicat o

lovitură cu pumnul în regiunea feței, după ce, strigând cuvinte obscene în adresa lui

Șmalionnîi Alexandr, l-a apucat pe acesta de scurtă și l-a tras spre dânsul, astfel că

ultimul a căzut jos peste dânsul, cu fața spre Vitu Constantin, în timpul acesta

Ungureanu Ghenadie i-a aplicat lui Șmalionîi Alexandr o lovitură cu piciorul în

regiunea corpului. Ca rezultat, în conformitate cu raportul de constatare medico-

legală nr. 201910P0699 din 22.10.2019, părții vătămate Șmalionnîi Alexandr i-au

fost cauzate leziuni corporale neînsemnate, sub formă de echimoză și excoriație a

feței.

care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care de încasat

de la inculpatul Ungureanu Ghenadie în beneficiul lui Șmalionnîi Alexandr

prejudiciul material cauzat prin infracțiune în mărime de 8500 lei, care se compune

din 7000 lei prețul telefonului mobil, 600 lei - căștile de la telefon, 400 lei - vesta,

350 lei - pantalonii și 150 lei tricoul, și prejudiciul moral în mărime de 20000 lei.

În motivarea cerințelor apelului au fost invocate următoarele argumente:

- în declarațiile sale de la urmărirea penală partea vătămată a declarat că i s-a

deteriorat telefonul său mobil, au fost rupte căștile, care la acel moment erau la el și

asculta muzică. Fiind târât pe jos și îmbrâncit, inculpații i-au rupt vesta în care era

îmbrăcat, iar pantalonii au fost de nerecuperat după ce au fost murdăriți de la căderile

pe jos;

- inculpatul urma să-i recupereze prejudicial pricinuit părții vătămate prin

infracțiunea comisă. Inculpatul a solicitat pedeapsă sub formă de amendă, dar

chestiunea privind recuperarea prejudiciului cauzat pentru lucrurile deteriorate nu a

fost pusă în discuție;

- partea vătămată a avut de suferit enorm după acțiunile huliganice a inculpaților:

a fost înjosit, umilit, îi era rușine să iasă în oraș cu excoriațiile de pe față. Nu a putut

să se folosească de telefon și căști până nu și-a luat în credit un alt telefon, pentru

care achită până în prezent.

părții vătămate Șmalionnîi Alexandr a fost admis, sentința s-a casat parțial în latura

civilă, cu adoptarea unei hotărâri noi, după cum urmează:

2

În temeiul art. 387 alin. (1), art. 397 pct. 1) Cod de procedură penală, s-a încasat

de la Ungureanu Ghenadie în beneficiul lui Șmalionnîi Alexandr prejudiciul moral

în sumă de 10000 (zece mii) lei.

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței instanței de fond.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că la examinarea cauzei

respective s-a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală,

instanța a cercetat cauza multiaspectual, a dat aprecieri probelor prezentate prin

prisma pertinenței, concludenței, coroborării lor, în baza probelor acumulate just a

reținut starea de fapt și de drept pe cauză, corect a încadrat acțiunile inculpatului

Ungureanu Ghenadie în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fapt ce nu se contestă

de părți, apelul fiind declarat în latura civilă a cauzei.

Mai mult, judecarea cauzei a avut loc în procedură simplificată, în baza

prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală. În instanța de fond inculpatul a

depus cerere prin care a solicitat judecarea cauzei sale în baza probelor administrate

în faza urmăririi penale, prin care recunoaște săvârșirea faptelor indicate în

rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală, cerere, care a fost acceptată de instanța de fond.

Instanța de apel a reținut, că temeinicia sentinței a fost verificată reieșind din

argumentele aduse de către autorul apelului în raport cu materialul probant acumulat

și cu cadrul legal existent.

Totodată, privitor la apelul declarat de partea vătămată Smalionnîi Alexandr,

instanța de apel a conchis, că acesta urmează a fi admis parțial doar în latura încasării

în beneficiul părții vătămate a prejudiciului moral, din următoarele considerente.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată solicitarea expusă în apelul declarat,

prin care partea vătămată solicită încasarea prejudiciului material cauzat prin

infracțiune.

Instanța de apel a menționat că potrivit art. 1998 Cod civil, (1) Cel care

acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul

patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune

sau omisiune.

În conformitate cu art. 2025 alin. (1) Cod civil, repararea prejudiciului se face în

natură, prin restabilirea situației anterioare (transmiterea unui bun de același gen și

de aceeași calitate, repararea bunului deteriorat etc.), iar dacă aceasta nu este cu

putință ori dacă persoana vătămată nu este interesată de repararea în natură, prin

plata echivalentului bănesc (despăgubire), stabilit prin acordul părților sau, în lipsa

unui asemenea acord, prin hotărâre judecătorească.

Potrivit art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală, în cazuri excepționale când,

pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părții civile, ar trebui amânată

judecarea cauzei, instanța poate să admită, în principiu, acțiunea civilă, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă.

3

Instanța de apel a considerat, că la momentul examinării cauzei în instanța de

fond, cât și în cea de apel este dificil de a stabili cuantumul despăgubirilor materiale

cuvenite părții vătămate Șmalionnîi Alexandr, la materialele cauzei nefiind anexate

copii de facturi sau alte acte care ar confirma cu certitudine cuantumul cheltuielilor

suportate efectiv și real de către partea vătămată pentru repararea prejudiciului

cauzat în urma comiterii infracțiunii. Cu atât mai mult, că infracțiunea imputată lui

Ungureanu Ghenadie a fost săvârșită prin participare cu o altă persoană în privința

căreia dosarul penal a fost disjungat, astfel instanța de apel nu a avut posibilitate să

dispună admiterea pretențiilor în latura prejudiciului material.

Totodată, instanța de apel a admis parțial pretențiile părții vătămate Șmalionnîi

Alexandr în latura prejudiciului moral cauzat ultimului.

Semnificative în acest sens sunt și recomandările stipulate în hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 04.07.2005 „Cu privire la practica aplicării

legislației materiale despre încasarea prejudiciului cauzat părților vătămate”. Potrivit

p. 27: „În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice

sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum

și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige

persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc (art. 1422

Cod civil).

Instanțele de judecată vor avea în vedere că în cazul vătămării integrității

corporale sau al altei vătămări a sănătății, precum și în cazurile de deces a victimei,

persoanele vătămate au dreptul în conformitate cu art.1422 și 616 alin.(2) Cod civil

la repararea prejudiciului nepatrimonial (moral) sub formă de despăgubire în bani în

suma stabilită de instanțele judecătorești în baza unei aprecieri conforme principiilor

echității”.

Totodată, instanța de apel a reținut, că deși în prezenta cauză partea vătămată

Șmalionnîi Alexandr nu a fost recunoscut în calitate de parte civilă de către organul

de urmărire penală sau instanța de judecată, precum și nici nu a înaintat acțiune

civilă, instanța de apel a considerat oportun de a admite parțial pretențiile de ordin

moral înaintate de partea vătămată, întrucât cauza a fost examinată în procedura

specială prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, faptul comiterii infracțiunii

fiind unul cu certitudine stabilit și reținut în prezenta cauză, iar partea vătămată

susține în mod consecvent că a avut de suferit în urma comiterii infracțiunii și de

către inculpat i s-a cauzat prejudiciu moral.

În susținerea acestei concluzii, instanța de apel a statuat și pe prevederile art. 387

alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora, o dată cu sentința de condamnare,

instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei

cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei și normele sus-indicate, instanța de

apel a conchis, că urmează a fi dispusă încasarea în folosul părții vătămate

4

Șmalionnîi Alexandr a prejudiciului moral în cuantum de 10000 lei, cuantum pe care

instanța de apel l-a considerat echitabil tuturor circumstanțelor cauzei, precum și

faptei comise de inculpat și consecințelor survenite. Instanța de apel a considerat, că

cuantumul prejudiciului moral solicitat de partea vătămată în sumă de 20000 lei este

nejustificat de mare pentru cazul în speță, ținând cont de cele constatate, din care

motiv acțiunea în această parte o va admite parțial, în suma sus-indicată.

În consecință, instanța de apel a admis parțial apelul părții vătămate, a desființat

parțial sentința instanței de fond, în latura civilă, cu pronunțarea unei hotărîri noi pe

cauză.

Vasile în numele inculpatului Ungureanu Ghenadie, în termen, prin care, invocând

temeiul de drept prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei contestate, cu menținerea sentinței primei instanțe.

În motivarea cererii de recurs avocatul indică următoarele motive:

- partea vătămată Șmalionîi Alexandr nu a înaintat o acțiune civilă în cadrul

procesului penal conform prevederilor legale. Mai mult ca atât în prima instanță

cauza penală a fost examinată conform art. 3641 și instanța de judecată i-a explicat

drepturile procesuale inclusiv de a deveni parte civilă. Inculpatul Ungureanu

Ghenadie a declarat în instanță că este de acord să-i achite prejudiciu în sumă de

3000 lei. Infracțiunea a fost comisă în participație și prin urmare ambii inculpați

urmează să achite prejudiciu material care nu a putut fi probat și prejudiciu moral pe

care inculpatul îl consideră exagerat în dependență de circumstanțele cauzei

(acțiunile fiecăruia conform învinuirii înaintate);

- recurentul consideră că prevederile art. 397 pct. 1) Cod de procedură penală la

care face trimitere instanța, privitor la acțiunea civilă se aplică în sensul prevederilor

art. 387 alin. (1) Cod de procedură penală, care prevede că o dată cu sentința de

condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte,

ori o respinge.

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia,

ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale. Procurorul consideră că instanța

de apel, just a ajuns la concluzia casării parțială a sentinței în latura civilă, prin care

a fost dispusă încasarea de la inculpatul Ungureanu Ghenadie în beneficiul părții

vătămate Șmalionnîi Alexandr a sumei de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral.

lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea

deciziei atacate din următoarele motive.

5

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărâri atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În baza celor expuse în art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, în care se

relevă că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să

fie invocate și motivate corespunzător de titularul cererii de recurs.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică

dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform prevederilor pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală hotărârea

instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Din conținutul acestei norme rezultă că legislatorul a prevăzut în ea 5 cazuri de

contestare a hotărârilor judecătorești, însă recurentul, indicând această eroare de

drept, nu a concretizat care din aceste cazuri ca temei pentru casare le pune la baza

cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de

către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă și prin

urmare, prevederile art.427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, nu-și găsesc

confirmare la examinarea cauzei în ordine de recurs ordinar.

Totodată, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu

certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă

și întemeiat a admis apelul părții vătămate Șmalionnîi Alexandr, a casat parțial în

latura civilă sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 09.12.2020 în privința

inculpatului Ungureanu Ghenadie și a pronunțat o nouă hotărâre, după cum urmează:

În temeiul art. 387 alin. (1), art. 397 pct. 1) Cod de procedură penală, s-a încasat de

la Ungureanu Ghenadie în beneficiul lui Șmalionnîi Alexandr prejudiciul moral în

sumă de 10000 (zece mii) lei.

6

În rest au fost menținute dispozițiile sentinței instanței de fond.

Se reține că instanța de apel întemeiat a admis parțial pretențiile părții vătămate

Șmalionnîi Alexandr în latura prejudiciului moral cauzat, luând în considerație

prevederile art. 1422, 616 alin. (2) Cod civil și prevederile art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală.

Colegiul penal lărgit reține că, suma de 10 000 lei, încasată de la inculpatul

Ungureanu Ghenadie, cu titlu de prejudiciu moral este una justificată. Or, această

sumă a fost încasată în strictă conformitate cu prevederile art. 2037 Cod civil. La

aprecierea cuantumului prejudiciului moral vizat, instanța de apel a ținut cont de

circumstanțele cauzei, în special de caracterul și gravitatea suferințelor psihice

suportate de către partea vătămată Șmalionnîi Alexandr, de gradul de vinovăție al

autorului prejudiciului și care va avea efect cât compensatoriu pentru partea

vătămată, atât și în scopul reeducării și corijării inculpatului.

Argumentul recurentului precum că „partea vătămată Șmalionnîi Alexandr nu

a înaintat o acțiune civilă în cadrul procesului penal conform prevederilor legale”,

Colegiul penal lărgit îl consideră neîntemeiat și declarativ, or, instanța de apel just

a reținut că deși în prezenta cauză partea vătămată Șmalionnîi Alexandr nu a fost

recunoscut în calitate de parte civilă de către organul de urmărire penală sau instanța

de judecată, precum și nici nu a înaintat acțiune civilă, considerând oportun de a

admite parțial pretențiile de ordin moral înaintate de partea vătămată, întrucât cauza

a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură

penală, faptul comiterii infracțiunii fiind unul cu certitudine stabilit și reținut în

prezenta cauză, iar partea vătămată susține în mod consecvent că a avut de suferit în

urma comiterii infracțiunii și de către inculpat i s-a cauzat prejudiciu moral (f. d.

161).

Prin urmare, Colegiul penal lărgit raportând argumentele invocate de recurent în

recurs cu textul deciziei instanței de apel consideră că în speța examinată de către

instanța de apel n-au fost admise erorile de drept sub aspectele invocate de recurent,

care ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei

în partea criticată de avocatul Istratii Vasile în numele inculpatului Ungureanu

Ghenadie, deoarece argumentele expuse în recursul depus sunt nefondate. În fapt,

decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

ea fiind legală și întemeiată, fără a fi identificate neclaritățile specificate de recurent,

în legătură cu ce nu se constată prezența temeiului prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat

de către avocatul Istratii Vasile în numele inculpatului Ungureanu Ghenadie,

urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat, cu menținerea deciziei

atacate, deoarece temeiul invocat de recurent nu s-a confirmat în instanța de recurs

ordinar.

7

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Istratii

Vasile în numele inculpatului Ungureanu Ghenadie, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 21 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Ungureanu Ghenadie Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Guzun Ion

8