1ra-2145/21 — 217 al.2 CP

Prin sentința Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga din 28 mai 2021, Arabadji Dmitri a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal și în baza acestei Legi cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală a fost condamnat la 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art.90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Arabadji Dmitri a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 an. A fost încasat de la Arabadji Dmitri în beneficiul Statului a cheltuielilor judiciare în sumă – 1680 lei, suportate pentru efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. A fost respinsă, ca fiind neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor de judecată în sumă de 1320,00 lei, suportate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat.

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Arabadji Dmitri, începând cu o perioada de timp nestabilită de organul de urmărire penală și până la 16 decembrie 2020, ora 21:40, adică până la momentul aducerii lui în IP Comrat, fiind bănuit de consumul substanțelor narcotice, a păstrat asupra sa, 4 pachețele de hârtie, în care se afla masa uscată mărunțită de origine vegetală cu miros specific, care conform concluziilor cercetării tehnico-științifice nr.34/12/3-R-629 din 22.12.2020, reprezintă marijuana, cu masa totală de 2,822 grame, care se atribuie, conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanței depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobată prin Hotărârea 1 Guvernului nr.79 din 23.01.2006, la substanțe narcotice, care constituie proporții mari. Astfel, acțiunile lui Arabadji Dmitri au fost încadrate juridic în baza art.217 alin.(2) Cod penal, după indicii calificativi - ”păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare”.

Sentința nominalizată a fost contestată cu apel de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia - S.N. Tumba, prin care a solicitat casarea acesteia în latura pedepsei penale cu înăsprirea ei, prin excluderea dispozițiilor art.90 Cod penal și stabilirea pedepsei cu închisoare pe termen 8 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis La fel, a solicitat dispunerea încasării de la inculpat a cheltuielilor de judecată în sumă de 1320,00 lei, suportate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat. În motivarea apelului acuzatorul de stat a invocat, că pedeapsa aplicată este prea blândă în sensul aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că această soluție este una greșită și nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului, or instanță la individualizarea pedepsei penale, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii, precum și de personalitatea inculpatului, ultimul anterior fiind condamnat de mai multe ori pentru comiterea de infracțiuni similare. A menționat că, la moment în Judecătoria Comrat, sediul Centru se află pe rol judecarea cauzei penale de învinuirea inculpatului Arabadji Dmitri în comiterea de trafic ilicit al drogurilor cu scop de înstrăinare. Prin urmare se constată că, inculpatul nu și-a făcut concluzii pentru a refuza comiterea de infracțiuni și nu a încetat comportamentul său infracțional. La fel, a invocat că neîntemeiat instanța a respins solicitarea acuzatorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor de judecată suportate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat, ținând cont de faptul că anterior instanța a admis toate demersurile acuzării de stat referitor la încasarea de la condamnați în venitul statului a tuturor cheltuielilor de judecată, însă acum poziția instanței s-a schimbat și sarcina cheltuielilor o poartă statul și nu condamnații.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 iulie 2021, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că la pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei și just a ajuns la concluzia că, inculpatul Arabadji Dmitri a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise. Concomitent, instanța de apel a relatat că la numirea pedepsei inculpatului Arabadji Dmitri, instanța de fond a respectat prevederile art. art. 7, 61, 75 – 90 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, de faptul că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit prevederile art. 3641 alin. (4) Cod penal, s-a căit sincer de cele comise, de personalitatea inculpatului, care deși anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare, antecedentele penale sunt stinse, nu se află la evidența medicului-narcolog, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea. Astfel, justificat a considerat necesar aplicarea în privința acestuia a unei pedepsei penale sub formă de 2 închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal. Instanța de apel a conchis că, pedeapsa aplicată inculpatului corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei (art.75 Cod penal), este proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii, și va oferi posibilitatea corectării și reeducării celui vinovat, luând în considerație principiul umanismului legii penale, prevăzut de art. 4 Cod penal și prevederile art.61 Cod penal, precum și pentru atingerea scopurilor pedepsei penale și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către inculpat, câț și de alte persoane. Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare suportate pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat, instanța de apel a indicat că art.227 Cod de procedură penală prevede clar și evident care anume cheltuieli urmează a fi puse pe seama inculpatului, însă la această categorie nu se includ cheltuielile judiciare suportate pentru acordarea asistenței juridice, garantate de stat, or, inculpatului i-a fost acordată apărarea în interesele justiției, iar acordul condamnatului de a suporta aceste cheltuieli nu semnifică posibilitatea achitării acestora, mai mult în dosar lipsește informația privitor la veniturile lui.

Nefiind de acord cu soluția instanței de apel, procurorul a declarat recurs ordinar prin care a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea solicitărilor sale, recurentul, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a menționat că cuantumul pedepsei numite inculpatului Arabadji Dmitri, dar și modalitatea de executare a pedepsei închisorii aleasă de către instanța de fond în privința acestuia nu este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere fapta săvârșită dar și personalitatea inculpatului. Precizează acuzarea, că ținând cont de raționamentul de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, în cauza inculpatului Arabadji Dmitri nu s-au constatat circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a pedepsei cu închisoarea, or, personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei bune conduite, care ar fi permis instanțelor de fond și apel de a da dovadă de clemență în privința respectivului. Atrage atenția instanței că, inculpatul a fost condamnat de două ori pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.2641 alin.(l) Cod penal cu stabilirea pedepsei în formă de muncă neremunerată (infracțiunea a fost comisă în stare de ebrietate produsă de droguri), însă careva concluzii pentru sine nu și-a făcut și din nou a comis o infracțiune intenționată. Prin urmare, consideră că pedeapsa stabilită inculpatului Arabadji Dmitri cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal nu-și va atinge scopul de corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și din partea altor persoane. La fel, recurentul consideră că soluția instanței de apel, în partea ce ține de neîncasarea cheltuielilor de judecată pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat contravine prevederilor art. art. 227 - 229 Cod de procedură penală, Menționează că, legislația procesual penală nu stipulează careva restricții de suportare a cheltuielilor judiciare de către inculpat legate de starea materială a acestuia, instanța în conformitate cu prevederile normelor procesuale penale, expuse urma să oblige condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare suportate din contul statului, cu atât mai mult inculpatul a confirmat faptul că 3 are posibilitate și este de acord să achite toate cheltuielile judiciare pe dosar.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit constată că titularul acestuia invocă temeiurile pentru recurs stipulate la pct.6) și 10) alin.(1), art.427 Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar și când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Colegiul penal lărgit constată că, procurorul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de către inculpatul Arabadji Dmitri, însă invocă doar dezacordul cu soluția instanței de apel în partea ce ține de cheltuielile judiciare și în partea pedepsei stabilite inculpatului, din care motiv hotărârea judecătorească contestată va fi supusă verificării doar sub acest aspect. Verificând materialele cauzei, în raport cu alegațiile procurorului, instanța de recurs ajunge la concluzia că cele invocate de recurent, nu și-au găsit confirmarea, iar soluțiile adoptate pe marginea acestei spețe atât de către instanța de fond, cât și de cea de apel, sunt legale, întemeiate și urmează a fi menținute integral. Colegiul penal lărgit găsește vădit nefondate alegațiile recurentului referitor la aplicarea eronată a prevederilor art.90 Cod penal față de inculpat, întrucât statuările instanțelor de fond în acest sens, sunt corecte și justificate. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că examinând apelul declarat de către procuror, instanța de apel a respins ca nefondate criticele apelantului, și având în vedere că motive similare sunt invocate și în recursul ordinar, Colegiul consideră că soluția instanței de apel privitor la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, este legală, întemeiată și urmează a fi menținută, fiind oferite răspunsuri complete și motivate la toate argumentele apelului înaintate de partea acuzării. În acest sens, se apreciază că instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art.417 alin.(1), pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept ce au dus, la caz, la respingerea apelului procurorului. De asemenea, se menționează că, raționamentul care poate condiționa aplicarea prevederilor art.90 Cod penal într-o cauză penală, întotdeauna are la origine persoana inculpatului și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă, conduita bună, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, comportarea sinceră în cursul procesului. Pe de 4 altă parte, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate (art.61 alin.2 Cod penal). Colegiul penal lărgit specifică faptul că aplicarea prevederilor art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a executării pedepsei, nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin Lege de a se corecta fără a fi izolat de societate. Potrivit art.90 alin.(1) Cod penal, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune. Față de considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel, menținând soluția primei instanțe cu privire la suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, a ținut cont de faptul că potrivit art.16, alin.(2) Cod penal, infracțiunea imputată inculpatului face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar art. 90 Cod penal nu interzice dispunerea suspendării condiționate a executării pedepselor pentru săvârșirea acestui gen de infracțiuni, or, inculpatul Arabadji Dmitri a recunoscut vina integral, s-a căit de cele comise, cauza a fost examinată potrivit prevederilor art. 3641 alin. (4) Cod de procedură penală, anterior a fost condamnat, dar antecedentul penal este stins, se caracterizează pozitiv, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. Prin urmare, Colegiul penal lărgit consideră că argumentele invocate în cererea de recurs referitor la individualizarea pedepsei penale nu întrunesc temei de a interveni în hotărârile contestate, or, instanțele de grad inferior și-au motivat complet și întemeiat soluțiile emise, acordând deplină eficiență prevederilor art. art.7, 61, 75 și 90 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilind inculpatului Arabadji Dmitri o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei comise. De asemenea, Colegiul penal lărgit găsește vădit nefondată și invocarea procurorului în partea ce ține de pretinsa încălcare admisă de instanțele de fond cu privire la neîncasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat, or instanța de fond corect a statuat că cheltuielile respective urmează a fi încasate din bugetul de stat. Prevederile art.229 alin.(1), (2) Cod de procedură penală, statuează că cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistența juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Prin urmare, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de fond corect a ajuns la concluzia de încasare a sumei de 1680 lei cu titlu cheltuieli de judecată și a respins cerința privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat din contul inculpatului, or în speță cheltuielile menționate au fost suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal și urmează a fi încasate din bugetul de stat, reieșind din excepția prevăzută 5 la art.229 alin.(2) Cod de procedură penală. Mai mult ca atât, partea acuzării nu a prezentat probe privind veniturile și starea materială a inculpatului, care ar confirma posibilitatea acestuia de a achita serviciile prestate de către apărător. Rezumând cele expuse, instanța de recurs conchide că, în prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de procuror și prevăzute de art.427 alin.(1), pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, iar la judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale prescrise de art. art.414-419 Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor ce țin de individualizarea pedepsei și cheltuielile judiciare. Hotărârea emisă cuprinzând argumentele pe care se întemeiază soluția, motivare pe care instanța de recurs ordinar o însușește integral reieșind din temeinicia acesteia, acțiune ce este conformă practicii CtEDO, expuse inclusiv în pct.37 a hotărârii Albert c. România din 16.02.2010. În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că, instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu Lilia, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin.(1), pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Sîrbu Lilia, cu menținerea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 26 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Arabadji Dmitri xxxxx Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 17 martie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 6