1ra-474/2021 — art.art.27, 190 al. 5, 196 al. 4 CP

1ra-474/2021 — art.art.27, 190 al. 5, 196 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-474/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

14 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie,

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de avocata Pascal

Iuliana în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 24 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui

Bahnaru Radu xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 03.05.2018 – 19.04.2019;

Instanță de apel: 05.06.2019 - 24.09.2020;

Instanță de recurs: 23.11.2020 - 14.12.2021.

A C O N S T A T A T :

Bahnaru Radu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art.art.27, 190 alin.(5) Cod penal, la 8 ani și 5 luni închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare a bunurilor altor persoane și de a exercita activitatea de antreprenorial pe

un termen de 5 ani.

- art.196 alin.(4) Cod penal, la 2 ani și 5 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă 9 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

administrare a bunurilor altor persoane și de a exercita activitatea de antreprenorial pe

un termen de 5 ani.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de către Alună Valeriu.

S-a dispus de a încasa din contul lui Bahnaru Radu în beneficiul lui Alună

Valeriu cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune suma de 45 000 euro, în

valută națională conform cursului oficial al BNM la momentul executării sentinței, cu

includerea în suma recuperării prejudiciului a sumei de 2 000 lei care a fost transferată

lui Alună Valeriu la data de 20.03.2019 conform ordinului de încasare a numerarului

nr.7215 din 20 martie 2019.

A fost respinsă cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui

Bahnaru Radu în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată pentru instrumentarea

cauzei penale în sumă de 1 400 lei, cheltuieli judiciare fiind trecute în contul statului.

perioada lunii mai-iunie 2016, a purtat negocieri cu Valeriu Alună, cunoștința comună

a lui Bahnaru Radu și Mihalachi Iurie, (ambii cofondatori SRL ”Green Hills Mall”),

1

de o perioadă de peste 10 ani, în care fiind stabilite relații de încredere reciprocă, care

fiind interesat în participarea cu Mihalachi Iurie în proiectul imobiliar comun, prin

valorificarea terenurilor pentru construcții, deținute de către ’’Green Hills Mall” SRL,

din mun. Chișinău str. Bucovinei, cu suprafața de 4 ha și 2 ha, iar pe final au convenit

pentru înstrăinarea cotei sale de 50% din capitalul statutar al SRL ”Green Hills Mall”,

cu activele deținute sub forma de dreptul de locațiune asupra terenurilor pentru

construcții menționate.

Însă anterior, în perioada anilor 2013 - 2015, Bahnaru Radu deținând cota de

50% din capitalul social al SRL ’’Green Hills Mall”, acționând în complicitate cu alte

persoane, au deposedat ’’Green Hills Mall” SRL de dreptul de locațiune asupra

terenurilor pentru construcții, din mun. Chișinău str. Bucovinei, cu suprafața de 4 ha și

2 ha, prin transmiterea ilicită și înregistrarea dreptului de locațiune asupra terenurilor

menționate după SRL ”SH Imobil”, SRL ”SDG Comerț” și SRL ”SDG Consulting”,

firme gestionate de facto, inclusiv și de către Bahnaru Radu, fapt necunoscut de către

Mihalachi Iurie și Alună Valeriu.

Astfel, la situația din luna mai 2016, ’’Green Hills Mall” SRL nu mai deținea

careva active, cu excepția capitalului statutar de 5 400 lei.

Prin urmare, Bahnaru Radu, în perioada lunilor mai-iunie 2016, acționând în

scop de profit, urmărind scopul atât dobândirii ilicite a mijloacelor bănești de la Alună

Valeriu în sumă de 178 500 euro, cât și nerambursării mijloacelor bănești luate

anterior de la ultimul ca împrumut, în sumă de 21 500 euro, știind cu certitudine că

SRL ’’Green Hills Mall” nu mai deține careva active, prin urmare cota sa de 50 % din

capitalul statutar neprezentând careva valoare economică, abuzând de încrederea lui

Alună Valeriu și înșelăciune, sub pretextul înstrăinării cotei sale de 50 % deținute în

SRL ’’Green Hills Mall”, cu activele-terenurile deținute în folosință pentru construcții

din mun. Chișinău, str. Bucovinei, cu suprafața de 4 ha și 2 ha, a solicitat și pe final au

convenit cu Valeriu Alună asupra prețului tranzacției de 200 000 euro, bani care

urmau a fi transmiși lui Bahnaru Radu în rate.

Prin urmare Bahnaru Radu, continuând acțiunile sale infracționale în vederea

intrării în posesie a banilor în sumă de 178 500 euro, la 14.06.2016 a prezentat lui

Alună Valeriu și au încheiat Acordul privind vânzarea cotei în firma ’’Green Hills

Mall” SRL, datat cu 14.06.2016. Potrivit pct. 1) al Acordului menționat, Bahnaru

Radu în calitate de vânzător, iar Alună Valeriu în calitate de cumpărător, cumpără

cota parte în marine de 50% în capitalul social al ’’Green Hills Mall” SRL, potrivit

pct. 2) prețul de vânzare este de 200 000 euro, iar conform pct. 3) prețul va fi achitat

în rate nu mai târziu de 31.12.2016, (prima tranșă 50 000 euro până la 30.06.2016,

tranșa doi - suma de 50 000 euro, până la 30.09.2016 și tranșa trei – 100 000 euro

până la 31.12.2016). Conform prevederilor pct. 4), contractul de vânzare-cumpărare

se va încheia o dată cu achitarea primei tranșe.

Astfel, Bahnaru Radu în perioada 14-17 iunie 2016, continuând acțiunile sale

infracționale, în vederea intrării în posesie a banilor, conform condițiilor stipulate în

acordul menționat, de achitare de către Alună Valeriu a primei tranșe de 50 000 euro,

a primit de la Alună Valeriu direct cât și la solicitarea sa, prin intermediul fratelui său,

Bahnaru Octavian, bani în sumă totală de 28 500 euro, iar împrumutul acordat lui

Bahnaru Radu în sumă de 21 500 euro, a fost stins, intrând în suma achitării a primei

tranșe, în sumă de 50 000 euro (28 500+21 500=50 000).

Prin urmare, Bahnaru Radu urmărind planul său infracțional de însușire în

continuare a banilor de la Alună Valeriu, după primire a banilor sub forma primei

tranșe în sumă de 28 500 euro și stingerii datoriei față de Alună Valeriu, în sumă de

21 500 euro, la 17.06.2016, Banaru Ruslan, reprezentat de către Cibric Ruslan,

2

încheie cu Alună Evelina, fiica lui Alună Valeriu, contractul de vânzare-cumpărare a

părții sociale de 50 % din ’’Green Hills Mall” SRL nr. 702 din 17.06.2016 înregistrat

la Camera înregistrării de Stat la 27.06.2016, intenționând primirea restului banilor în

sumă de 150 000 euro.

Însă, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare al părții sociale de

50 % din SRL ”Green Hils MAU” nr. 702 din 17.06.2016 și achitării de către Alună

Valeriu lui Bahnaru Radu primei tranșe de 50 000 euro, pe parcursul lunii iulie 2016,

primul, împreuna cu Mihalachi Iurie, consultând baza de date ÎS ”Cadastru” a

constatat faptul trecerii anterioare dreptului de folosință asupra terenurilor pentru

construcții de la SRL ’’Green Hills Mall” către alte întreprinderi, conștientizând că a

fost înșelat de către Bahnaru Radu, în scopul însușirii de la acesta a banilor în sumă

totală de 200 000 euro. Fapt reproșat de către Alună Valeriu lui Bahnaru Radu cu

solicitarea de ai restitui toți banii primiți de la el în sumă totală de 50 000 euro.

Prin urmare, pe motivul că acțiunile intenționate a lui Bahnaru Radu

îndreptate nemijlocit spre însușirea banilor în sumă totală de 178 500 euro, echivalent

a 3 938 623 lei BNM din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a

produs efectul, în scopul recuperării prejudiciului cauzat lui Alună Valeriu, în sumă

totală de 50 000 euro, la 12.08.2016, în oficiul lui Alună Valeriu din mun. Chișinău,

str. Miron Costin 7, bir. 409 a, Bahnaru Radu a restituit ultimului banii în sumă de 5

000 euro, iar pentru restul banilor ce urma a fi restituiți în sumă de 45 000 euro, a

întocmit contractul de împrumut nr. 1 din 12.08.2016, cu obligarea restituirii în

termen de 3 luni, bani nerestituiți până în prezent.

În asemenea circumstanțe, prima instanță a constatat, că Bahnaru Radu a

săvârșit tentativă de însușire prin înșelăciune și abuz de încredere a mijloacelor

bănești de la Alună Valeriu, în sumă totală de 178 000 euro, echivalent a 3 938 623 lei

BNM, ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bahnaru Radu în baza

art.art.27, 190 alin.(5) Cod penal, tentativă de escrocherie, adică însușire prin

înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor altei persoane în proporții deosebit de

mari.

Tot Bahnaru Radu, în perioada lunilor mai-iunie 2016, acționând în scop de

profit, urmărind scopul cauzării daunelor materiale prin înșelăciune și abuz de

încredere prin nerambursarea mijloacelor bănești luate anterior de la Alună Valeriu ca

împrumut, în sumă de 21 500 euro, cât și dobândirii ilicite a mijloacelor bănești de la

ultimul în sumă de 178 500 euro, știind cu certitudine că SRL ’’Green Hills Mall” nu

mai deține careva active, prin urmare cota sa de 50 % din capitalul statutar

neprezentând careva valoare economică, abuzând de încrederea lui Alună Valeriu și

înșelăciune, sub pretextul înstrăinării cotei sale de 50 % deținute în SRL ’’Green Hills

Mall”, cu activele-terenurile deținute în folosință pentru construcții din mun.

Chișinău, str. Bucovinei, cu suprafața de 4 ha și 2 ha, a solicitat și pe final au convenit

cu Alună Valeriu asupra prețului tranzacției de 200 000 euro, bani care urmau a fi

transmiși lui Bahnaru Radu în rate, cu includerea în preț a sumei primite ca împrumut.

Prin urmare Bahnaru Radu, continuând acțiunile sale infracționale în vederea

nerestituirii banilor împrumutați, la 14.06.2016 a prezentat lui Alună Valeriu și au

încheiat Acordul privind vânzarea cotei în firma ’’Green Hills Mall” SRL, datat cu

14.06.2016. Potrivit pct. 1) al Acordului menționat, Bahnaru Radu în calitate de

vânzător, iar Alună Valeriu în calitate de cumpărător, cumpără cota parte în mărime

de 50% în capitalul social al ’’Green Hills Mall” SRL, potrivit pct. 2) prețul de

vânzare este de 200 000 euro, iar conform pct. 3) prețul va fi achitat în rate nu mai

târziu de 21.12.2016, (prima tranșă – 50 000 euro până la 30.06.2016, tranșa doi -

3

suma de 50 000 euro, până la 30.09.2016 și tranșa trei – 100 000 euro, până la

31.12.2016). Conform prevederilor pct. 4) contractul de vânzare-cumpărare se va

încheia odată cu achitarea primei tranșe.

Astfel, Bahnaru Radu în perioada 14-17 iunie 2016, continuând acțiunile sale

infracționale, în vederea nerambursării banilor împrumutați cât și intrării în posesie a

banilor, conform condițiilor stipulate în Acordul menționat, de achitare de către Alună

Valeriu a primei tranșe de 50 000 euro, a primit de la Alună Valeriu direct cât și la

solicitarea sa, prin intermediul fratelui său, Bahnaru Octavian, bani în sumă totală de

28 500 euro, iar împrumutul acordat lui Bahnaru Radu în sumă de 21 500 euro, a fost

stins, intrând în suma achitării a primei tranșe, în sumă de 50 000 euro (28 500+21

500=50 000).

Prin urmare, Bahnaru Radu urmărind planul său infracțional de cauzare a

daunelor materiale lui Alună Valeriu prin nerambursarea banilor primiți anterior ca

împrumut în sumă de 21 500 euro, după primire a banilor sub forma primei tranșe a

banilor în sumă de 28 500 euro și stingerii datoriei față de Alună Valeriu, în sumă de

21 500 euro, la 17.06.2016 Bahnaru Ruslan, reprezentat de către Cibric Ruslan,

încheie cu Alună Evelina, fiica lui Alună Valeriu, contractul de vânzare-cumpărare a

părții sociale de 50 % din ’’Green Hills Mall” SRL nr. 702 din 17.06.2016, înregistrat

la Camera înregistrării de Stat la 27.06.2016, intenționând primirea restului banilor în

sumă de 150 000 euro.

Însă, după încheierea contractului de vânzare-cumpărare al părții sociale de

50 % din ’’Green Hills Mall” SRL nr. 702 din 17.06.2016 și achitării de către Valeriu

Alună lui Bahnaru Radu primei tranșe de 50 000 euro, pe parcursul lunii iulie 2016,

primul, împreună cu Mihalachi Iurie, consultând baza de date ÎS ”Cadastru” a

constatat faptul trecerii dreptului de folosință asupra terenurilor pentru construcții de

la SRL ”Green Hills Mall” către alte întreprinderi, conștientizând că a fost înșelat de

către Bahnaru Radu, în scopul însușirii de la acesta a banilor în sumă totală de 200

000 euro. Fapt reproșat lui Bahnaru Radu.

Prin urmare, Bahnaru Radu în scopul recuperării prejudiciului cauzat lui

Valeriu Alună, în sumă totală de 50 000 euro, din care 28 500 euro primiți în numerar,

iar 21 500 euro suma împrumutului nerestituit, la 12.08.2016, în oficiul lui Alună

Valeriu din mun. Chișinău, str. Miron Costin 7, bir. 409a, a transmis ultimului banii în

sumă de 5 000 euro, iar pentru restul sumei ce urma a fi restituită de 45 000 euro.

Bahnaru Radu a întocmit contractul de împrumut nr. 1 din 12.08.2016 cu obligarea

restituirii restului banilor în sumă de 45 000 în termen de 3 luni, nerestituită până în

prezent.

În asemenea circumstanțe, s-a constatat, că Bahnaru Radu a săvârșit

infracțiunea de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari lui Alună

Valeriu prin înșelăciune și abuz de încredere, prin urmărirea scopului de nerestituire a

împrumutului în mărime de 21 500 Euro, echivalent a 475 733 lei BNM, ceea ce

constituie proporții deosebit de mari.

Prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Bahnaru Radu în baza art.196

alin.(4) Cod penal, adică cauzarea de daune materiale prin înșelăciune și abuz de

încredere în proporții deosebit de mari.

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bahnaru Radu să

fie achitat.

De asemenea, avocata Pascal Iuliana în numele inculpatului Bahnaru Radu a

depus apel suplimentar, prin care a înaintat solicitări similare primului apel.

4

În motivarea apelului, apărarea a invocat că ordonanța de pornire a urmăririi

penale este viciată. Astfel, a evidențiat că la data de 15 august 2016, Bahnaru Radu a

depus un autodenunț către Centru Național Anticorupție, Procuratura Generală,

Procuratura sect. Ciocana și Ministerul Afacerilor Interne (f.d. 49). La f.d. 52 acesta a

declarat că ’’pentru a mă proteja înainte de a face prezentul autodenunț, am efectuat

vânzarea cotei mele părți, în mărime de 50% din capitalul social al ’’Green Hills

Mall” către o altă persoană.”

A reținut că, Bahnaru Radu se expune în autodenunț și la acest capăt de cerere,

însă organul de urmărire penală nu îi dă apreciere în temeiul art.274 Cod de procedură

penală.

Reiterând prevederile art.art.274, 262 Cod de procedură penală, apărarea a

notat că organul de urmărire penală a evitat să se expună cu referire la faptele din

autodenunț, cu toate că era obligat în termen de 30 zile din momentul informării. Mai

mult, cu referire la seria de explicații, denunțuri și autodenunțuri, la data 18 noiembrie

2016 a fost depusă o explicație în cadrul Procuraturii Ciocana.

A enunțat că, pe parcursul examinării cauzei penale nr. 2016482044, Bahnaru

Radu a fost audiat mai mult de 10 ori, precum și restul participanților pe dosar. Astfel,

a considerat că urmează a fi reținute aspecte ce vizează confruntarea cu Alună

Valeriu. Apărarea a mai subliniat că, a înaintat o cerere prin care a solicitat numirea

unei confruntări între pretinsa parte vătămată Alună Valeriu și Bahnaru Radu, însă

cererea apărării a fost refuzată, atât de procurorul care gestionează cauza cât și de

procurorul ierarhic superior. Aceste refuzuri reprezintă o vădită încălcare a drepturilor

lui Bahnaru Radu, or scopul confruntării este aflarea adevărului. De asemenea, a mai

indicat că Bahnaru Radu a depus un autodenunț, cu referire la toate circumstanțele

care i-au fost cunoscute, a înregistrat și explicații în cadrul mai multor instituții de

drept.

Avocata a atras atenția instanței de apel asupra explicațiilor depuse suplimentar

după auto-denunț, înregistrate în cadrul Procuraturii Ciocana la 18.11.2016, în care

Bahnaru Radu a indicat că ’’ imediat după vânzarea cotei a transmis toate actele ce țin

de firmă lui Miahlachi Iurie prin Alună Valeriu”. Astfel, în toate explicațiile, audierile

și denunțurile depuse, inculpatul a indicat că a vândut cota lui Alună Valeriu. Actele

depuse îmbracă forma prevăzută la art.262 Cod de procedură penală, în ciuda acestui

fapt, procuratura a pornit o cauză penală abia la 18 decembrie 2017, peste un an și o

lună după sesizare. La data de 3 decembrie 2016, Bahnaru Radu a fost pus sub

învinuire pe cauza penală nr. 2016482044, fiindu-i imputată comiterea infracțiunii

prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal. Cu referire la celelalte fapte invocate în

denunț, acuzarea s-a expus după depășirea termenului legal de 30 zile.

În opinia apării punerea sub învinuire a lui Bahnaru Radu la data 15 martie

2018, s-a realizat în afara termenului de 3 luni reglementat de art.63 alin.(2) pct.3)

Cod de procedură penală, în consecință învinuitului fiindu-i încălcat dreptul la un

proces echitabil, deoarece calitatea sa de bănuit în cazul dat se impunea a fi calculată

din data depunerii autodenunțului, adică din 15 august 2016.

Apărarea a mai remarcat că, organul de urmărire penală a încălcat dreptul

prevăzut de art.22 Cod de procedură penală, de a nu fi urmărit de mai multe ori pentru

aceiași faptă, drept prevăzut și în art.4 al Protocolului nr.7 CEDO. În special, s-a

ignorat faptul că, în ordonanța de pornire a urmăririi penale a fost indicat expres că se

dispune pornirea urmăririi penale în privința lui Bahnaru Radu la bănuirea acestuia de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.244 Cod penal, și, făcând trimitere la

prevederile art.63 Cod de procedură penală, eronat a considerat că norma procesuală

5

enunțată nu prevede că prin ordonanța de pornire a urmăririi penale persoana poate fi

recunoscută ca bănuit.

În continuare, a reiterat dispoziția art.22 alin.(2) Cod de procedură penală,

scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale împiedică punerea

repetată sub învinuire a aceleiași persoane pentru aceiași faptă, cu excepția cazurilor

când fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii au

afectat hotărârea respectivă, prevederi similare se regăsesc și în art.4 din Protocolul

nr.7 din CEDO.

În acest sens, apărarea a reținut că din redacția dispozitivului ordonanței de

pornire a urmăririi penale rezultă că organul de urmărire penală chiar din momentul

inițial al pornirii urmăririi penale i-a atribuit lui Bahnaru Radu statutul procesual de

bănuit, așa cum a indicat concret încadrarea juridică a infracțiunii și că de această

infracțiune este bănuit Bahnaru. Prin urmare, ordonanța de recunoaștere în calitate de

bănuit în sensul dispoziției art.63 alin.(1) Cod de procedură penală, este considerată

acea ordonanță în care organul de urmărire penală pentru prima dată de la pornirea

urmăririi penale expune fapta infracțională ca pe o faptă deja constatată și săvârșită de

o persoană concretă, în speța dată această persoană fiind Bahnaru Radu, însoțită de

calificarea juridico-penală a faptei. Prin aceasta, organul de urmărire penală

oficializează suspiciunile existente privind săvârșirea unei infracțiuni concrete de

către o persoană determinată deja, iar în continuare toate acțiunile organului sunt

îndreptate spre acumularea de probe întru confirmarea vinovăției acesteia.

Apărarea a considerat că, calitatea de bănuit în privința lui Bahnaru Radu i-a

fost atribuită acestuia din momentul pornirii urmăririi penale, adică din 11.10.2016 de

către IP Ciocana și a expirat de drept la dată la care organul de urmărire penală urma

în mod obligatoriu și necondiționat să-i înainteze învinuirea lui Bahnaru Radu sau să-l

scoată de sub urmărirea penală.

A reținut că, în speță, înaintarea învinuirii de către procuror a fost efectuată cu

depășirea termenului legal, or calitatea de bănuit în privința lui Bahnaru Radu

expirase de drept, iar prin faptul că acesta a fost recunoscut în calitate de învinuit abia

la 15 martie 2018, organul de urmărire penală a admis o ingerință în garanțiile

prevăzute de art.22 Cod de procedură penală.

Apărarea raportând cele expuse la cauza deferită judecății, a reținut că calitatea

de bănuit în privința lui Bahnaru Radu, odată ce a încetat de drept, ca urmare a

expirării termenelor prescrise de alin.(2) art.63 Cod de procedură penală, i-a creat

persoanei convingerea fermă că nu mai este bănuită și urmărită penal, adică o situație

de certitudine privind finisarea procedurilor penale în privință sa. Reluarea urmăririi

penale contrar cerințelor stipulate în art.22 alin.(2) și art.287 alin.(4) Cod de

procedură penal, precum și celor din art. 4 al Protocolului nr. 7 la Convenție, urmează

a fi considerată ca o încălcare a prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței

prevăzute în art.251 alin.(2) Cod de procedură penală.

Apărarea a reținut că, nulitatea reluării urmăririi penale, în cazul dat, poate fi

invocată la orice etapă a procesului penal de către părți și se ia în considerație de

instanță, inclusiv și din oficiu, într-o astfel de interpretare, avocata a conchis că

ordonanța procurorului din 15 martie 2018 prin care Bahnaru Radu a fost recunoscut

în calitate de învinuit, este lovită de nulitate absolută, iar actele și acțiunile organului

de urmărire penală efectuate după expirarea termenului legal de ținere a persoanei în

calitate de bănuit, sunt nule.

Avocata a explicat că, Bahnaru Radu a fost reținut la data de2 decembrie 2016

pe cauza penală nr. 2016482044. Eliberat prin ordonanța procurorului Gheorghe

6

Ciobanu la 3 decembrie 2016. Ulterior, reținut la 7 iunie 2017, s-a aflat în arest

preventiv până la 25 aprilie 2018 când a fost eliberat prin încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani, judecător Rațoi Victor, fiind respins demersul procurorului

privind prelungirea arestului preventiv. Bahnaru Radu a fost din nou reținut la 26

aprilie 2018, acesta aflându-se în arest preventiv încă, și plasat din nou în arest pe

cauza penală analizată mai sus. Nici una din celelalte cauze penale nu este transmisă

în judecată.

Apărarea a mai reținut că, cauza penală de învinuire a lui Bahnaru Radu a fost

expediată în instanța de judecată în mai 2018. Ulterior la 17 august 2018, Codul penal

a suportat modificări, inclusiv și art.190 care îi este imputat inculpatului. Astfel,

acuzarea era obligată să modifice învinuirea, în legătură cu modificarea prevederilor

legale. Or, precum s-a menționat supra, instanța este obligată să judece cauza penală

doar în limitele învinuirii și conform legii.

Avocata a indicat că, prima instanță constatând comiterea infracțiunii de

escrocherie de către Bahnaru Radu, după intima sa convingere, era obligată să

recalifice acțiunile acestuia de la art.190 alin.(5) Cod penal (redacția Legii nr. 985-XV

din 18.04.2002) la art.190 alin.(5) Cod penal (redacția Legi nr. 179/26.07.2018).

Apărarea a mai relevat că, prima instanță nu și-a îndeplinit obligația de a pune

la baza hotărârii adoptate acele probe, care trebuiau a fi cercetate în condițiile

nemijlocirii și contradictorialității, dându-i astfel posibilitatea inculpatului Bahnaru

Radu de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza art.190 alin.(5) Cod

penal.

De asemenea, apărarea a indicat că prima instanță a privat în mod ilegal

apărarea de dreptul de a prezenta probe, precum și a fost încălcat dreptul la apărare a

inculpatului.

3.1. Inculpatul Bahnaru Radu a contestat cu apel sentința, solicitând casarea

acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care să fie achitat.

De asemenea, inculpatul a depus apel suplimentar, prin care a înaintat solicitări

similare primului apel.

În motivarea apelurilor inculpatul a invocat că, prima instanță la judecarea

cauzei și-a depășit atribuțiile, or inculpatul a fost condamnat în baza art.190 alin.(5)

Cod penal, în redacția de până la 17.08.2018.

De asemenea, a indicat că prima instanță a încălcat dreptul la apărare a

inculpatului, or inculpatului i-a fost oferit un avocat din oficiul, relevant fiind și faptul

că inculpatul a fost lipsit de dreptul de a-i fi acordat ultimul cuvânt, la fel nu au fost

soluționate corespunzător cererile de recuzare, nu au fost oferită posibilitate de a fi

audiați martorii apărării, ne fiind respectate prevederile Codului de procedură penală.

A mai relevat că prima instanță nu a analizat și apreciat corespunzător

circumstanțele speței, actul de învinuire, de asemenea, instanță nu a apreciat în mod

întemeiat declarațiile martorilor audiați, or acestea sunt contradictorii.

3.2. Reprezentantul părții vătămate Alună Valeriu, în persoana d-lui

Gumeniță Sergiu a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu

pronunțarea unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului Bahnaru Radu recunoscut vinovat și condamnat să-i fie stabilită o

pedeapsă mai aspră.

7

În motivarea apelului, a indicat că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

La caz, a notat că careva circumstanțe atenuate în privință lui Bahnaru Radu nu

au fost constatate de către prima instanță. Mai mult, comportamentul acestuia atât la

faza de urmărire penală cât și la judecarea cauzei urma să determine instanță de

judecată la aplicarea unei pedepse mai aspre decât cea stabilită.

3.3. Avocata Gorenco Cornelia în numele inculpatului Bahnaru Radu a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bahnaru Radu să

fie achitat.

În motivarea apelului, apărarea a invocat că vinovăția lui Bahnaru Radu în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.27, 190 alin.(5), 196 alin.(4) Cod penal,

nu a fost dovedită. Partea acuzării nu a prezentat probe concludente și pertinente

privind vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

De asemenea, apărarea a reținut că în cadrul cercetării judecătorești Bahnaru

Radu a indicat, că vina nu o recunoaște în săvârșirea infracțiunilor imputate. La fel, nu

a recunoscut vina nici în cadrul urmăririi penale.

Apărarea a relevat că, în perioada anilor 2016-2017, I. Mihalachi a fost acea

persoană care a dirijat atât afacerea cu terenul de la ”Green HiL- Mall”, cât și personal

găsea cumpărători a cotei lui Bahnaru Radu și el personal practic la obligat să o

vândă, din acest motiv apărarea consideră că toată această afacere a fost planificată

din timp de I. Mihalachi cu Alună V. pentru a-1 deposeda de cota de 50 % în ’’Green

Hills Mall” SRL, cu scopul de a o obține gratuit. A mai menționat că, a fost influențat

de către Alună V. și Mihalache I. care este nașul lui de cununie să facă tot ce ii spun,

că altfel va fi plasat în arest preventiv, fapt care în final s-a și produs. În același timp,

inculpatul a comunica că careva probleme de ordin financiar nu a avut cu ambii. Au

apărut întrebări numai dup: ce dreptul de arendă asupra terenului a fost cesionat de

către SRL „SH Imobil”.

În astfel de circumstanțe, apărarea a considerat că anume Bahnaru Radu a

suferit de pe urma acestor acțiuni. Prin urmare, apărarea a enunțat că în acțiunile lui

Bahnaru Radu nu sunt întruni elementele infracțiunii de tentativă de escrocherie sau

cauzarea de daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit

de mari față de Alună Valeriu, iar probele prezentate și susținute sunt insuficiente și

irelevante.

Apărarea a reținut că, în cadrul examinării cauzei penale nu au fost prezentate

probe concludente și pertinente întru confirmarea săvârșirii de către Bahnaru Radu a

componențelor de infracțiune incriminate, nu a fost dovedită intenția acestuia în

săvârșirea infracțiunii de tentativă de escrocherie și cea de cauzarea de daune

materiale prin înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit de mari, urmărirea

penală fiind efectuată cu încălcări procesuale, în obiectiv final, Bahnaru Radu urmând

a fi achitat pe ambele epizoade.

3.4. Avocatul Babenco Borislav în numele părții vătămate Alună Valeriu a

contestat cu apel sentința, solicitând casarea parțială a acesteia, cu pronunțarea unei

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Bahnaru

Radu recunoscut vinovat și condamnat să-i fie stabilită o pedeapsă mai aspră.

Apărarea este de acord cu sentința primei instanțe în partea ce ține de

calificarea faptelor comise de către Bahnaru Radu, însă nu este de acord cu mărimea

8

pedepsei stabilite or, consideră că prima instanță nu a luat în considerare criteriile de

individualizare a pedepsei penale.

Avocatul a conchis că prima instanță a stabilit o pedeapsă prea mică pentru

Bahnaru Radu, reieșind din caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei

prejudiciabile. Or, pedeapsa stabilit ă de către prima instanță în mărime de 9 ani, nu

va asigura atingerea scopului pedepsei.

2020, au fost respinse ca nefondate, apelul apărătorului Pascal Iuliana în interesele

inculpatului Bahnaru Radu, apelul inculpatului Bahnaru Radu, apelul suplimentar al

apărătorului Pascal Iuliana în interesele inculpatului Bahnaru Radu, apelul

suplimentar al inculpatului Bahnaru Radu, apelul reprezentantului părții vătămate

Alună Valeriu, Gumeniță Sergiu, apelul apărătorului Gorenco Cornelia în interesele

inculpatului Bahnaru Radu și apelul avocatului Babenco Borislav în interesele părții

vătămate Alună Valeriu, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a remarcat că sistemul de acte

și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma

prevederilor art.101 din Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor le apreciază ca fiind dobândite cu respectarea normelor de

procedură, fiind pertinente, concludente și utile, din care rezultă indubitabil vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.27, 190 alin.(5), 196 alin.(4)

Cod penal.

În continuare, instanța de apel a enunțat că argumentele invocate de apărare,

dar și de inculpatul Bahnaru Radu referitor la necesitatea achitării inculpatului de la

comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, poartă un caracter declarativ și

nu afectează soluția primei instanțe de fond, or probele analizate și apreciate atât de

prima instanță, cât și de către instanța de apel indică că inculpatul a comis

infracțiunile pentru care a fost condamnat.

Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului este demonstrată indubitabil

prin autodenunțul inculpatului Bahnaru Radu, din 15.08.2016, conform căruia a

menționat că înainte de a face acest autodenunț a efectuat vânzarea cotei sale părți în

mărime de 50 % din capitalul social al SRL GREEN HILLS MALL către o altă

persoană și semnând contractul de cesiune prin acțiunile sale a cauzat daune în

proporții deosebit de mari prin abuz de încredere fără a își însuși ceva, prezenta cerere

a scris-o conștient fără a fi impus de nimeni.

Totodată, instanța de apel a constatat că în cadrul efectuării urmăririi penale în

cauza nr.2016482044, s-a stabilit că există o bănuială rezonabilă de săvârșire de către

Bahnaru Radu a faptelor de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari

lui Alună Valeriu prin înșelăciune și abuz de încredere, fără scop de însușire, prin

urmărirea de nerestituire a împrumutului în mărime de 21 500 euro, precum

dobândirea prin escrocherie a sumei de 28 500 euro, bani achitați de Alună Valeriu,

sumă parte din 200 mii euro, și tentativa de dobândirea prin escrocherie a sumei de

178 500 euro, sumă de bani pretinsă de la Alună Valeriu, pentru cumpărarea cotei

părți de 50 % din capitalul social al SRL ”Green Hills Mall” cu activul deținut,

dreptul de arendă asupra terenurilor pentru construcții cu suprafața de 4 ha și 2 ha în

mun. Chișinău, str. Bucovinei.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele apelanților în partea în care s-a

invocat nevinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunilor incriminate, or aceste

9

argumente nu au fost probate, iar nerecunoașterea vinei de către inculpat, nu

echivalează cu achitarea, de vreme ce probele prezentate de către acuzatorul de stat,

inclusiv declarațiile părții vătămate și a martorilor într-un proces public și sub

jurământ, avertizați fiind conform art.312 Cod penal, pentru prezentarea cu bună

știință a declarațiilor mincinoase, confirmă pe deplin și fără ambiguități vinovăția

acesteia, iar raționamentele aduse în sprijinul acestor afirmații au un scop de a evita

răspunderea penală.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că în ședința instanței de apel s-a

stabilit indubitabil că declarațiile inculpatului Bahnaru Radu date în cadrul audierii

sale în ședința de judecată, precum că a discutat cu Mihalachi Iurie și cu Alună

Valeriu despre posibilitatea cât mai rapidă de restituire a terenului, Mihalachi Iurie i-a

spus că trebuie să formuleze un autodenunț privind cesionarea terenului și să indice că

a vândut deja cota către Alună Valeriu. A răspuns că bine, o să facă acest autodenunț,

peste câteva zile a formulat acestuia denunț în formă electronică și l-a expediat pe

poșta electronică către Mihalachi Iurie, nu își amintește în ce zi cu exactitate a

expediat, dar a doua zi s-a prezentat la biroul lui Mihalachi Iurie, dumnealui i-a spus

că a făcut careva modificări la autodenunț, l-a scos la imprimantă în mai multe

exemplare și personal l-a semnat. Tot în acea zi a plecat la București, peste

aproximativ o săptămână l-a contactat Alună Valeriu și i-a comunicat că autodenunțul

a fot depus la organele competente, de către cine și cum nu cunoaște. Dar presupune

că de Iurie Mihalachi sau Alună Valeriu, urmează a fi apreciate critic, or aceste

mențiuni au fost făcute în vederea evitării de a fi atras la răspundere penală, fapt care

reiese și din declarațiile părții vătămate, martorilor și a materialelor anexate la dosar.

Instanța de apel a mai reținut că, conform textului autodenunțului, Bahnaru

Radu, a menționat faptul că prezenta cerere a scris-o conștient și fără a fi impus de

nimeni.

Totodată, instanța de apel a notat că urmează a fi reținute și extrasele din

Registrul bunurilor imobile pentru bunurile cu nr. cadastral 0100313498 și

0100313499, respectiv, se constată că conform datelor din extrasul Registrului

bunurilor imobile pentru bunurile cu nr. cadastral 0100313498 și 0100313499,

eliberat întreprinderii „Green Hills Mall” SRL, dreptul de arendă era înregistrat după

întreprinderea „Green Hills Mall” SRL. Mențiunea fiind înregistrată la 20.11.2013.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel a evidențiat că potrivit datelor din

extrasul Registrului bunurilor imobile pentru bunurile cu nr. cadastral 0100313498 din

25.11.2016, dreptul de arendă era înregistrat după întreprinderea „SDG Consulting”

SRL. Mențiunea fiind înregistrată la 03.12.2014, temeiul înscrierii, fiind Hotărârea

Judecătoriei Centru din 31.10.2014, Contract de cesiune nr. 2 din 19.03.2015. La

15.03.2016, fiind făcută mențiunea de grevare, de solicitantul „Flormin Com” SRL,

temeiul, contract de societate civilă din 29.02.2016.

Conform datelor din extrasul Registrului bunurilor imobile pentru bunurile cu

nr. cadastral 0100313499 din 25.11.2016, dreptul de arendă era înregistrat după

întreprinderea „SDG Comerț” SRL. Mențiunea a fost înregistrată la 03.12.2014,

temeiul înscrierii, fiind Hotărirea Judecătoriei Centru din 31.10.2014, Contract de

cesiune nr. 2 din 19.03.2015. La 18.03.2016 fiind făcută mențiunea de grevare, de

solicitantul „Kirsan Kom” SRL, temeiul, contract de colaborare din 25.02.2016.

Instanța de apel a indicat că, Bahnaru Radu a menționat faptul că Alună Valeriu

cunoștea despre contractul încheiat între Kirsan SRL și FlorminCom SRL și despre

valoarea acestor contracte de investiție din ce reiese că Alună Valeriu dorește să-și

10

atribuie gratuit cota în SRL”Green Hills Mall”, suma împrumutului de 21 500 euro pe

care o avea până la încheierea acordului din 14.06.2016 a vrut să o restituie, niciodată

nu a negat faptul acestui împrumut, chiar dacă nu avea nici un document semnat între

el și Alună Valeriu, ulterior suma împrumutului de 45 mii euro a perfectat-o într-un

contract de împrumut pe care s-a obligat să-l restituie. Personal a formulat un demers

către Alună Valeriu prin care i-a comunicat că este gata să-i restituie suma și să

stabilească un grafic de achitări, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns.

Suma de 50 mii euro a primit-o de la Alună Valeriu în tranșe și 5 000 euro i-a restituit.

La materialele cauzei a fost anexată copia contractului de împrumut nr. 1 din

12.08.2016, conform căruia Bahnaru Radu în calitatea sa de împrumutat se obligă să

transmită cu împrumut împrumutatului, Alună Valeriu, mijloace bănești în mărime de

45 000 euro, împrumutul fiind acordat pe un termen de 3 luni , începând cu data de

12.08.2016 și până la data de 12.11.2016.

De asemenea, instanța de apel a reținut declarațiile părții vătămate Alună

Valeriu care a menționat faptul că revenind la Chișinău, împreună cu Mihalachi Iurie,

a fost la oficiul lui Stoianov Viorel, la solicitarea acestuia, unde se afla și juristul

acestuia Luncari Vitalie. Ei au prezentat înscrisuri în original semnate de Bahnaru

Radu, prin care se confirmă faptul ca Bahnaru Radu este implicat direct în tranzacție

privind deposedarea de dreptul de arendă a SRL ”Green Hills Mall”, precum și

primirea de către Bahnaru Radu a unui beneficiu bănesc în sumă de aproximativ 300

mii euro, încă în anii 2014-2015. Stoianov Viorel a menționat că Radu a primit și

spații locative (apartamente), însă a menționat că la momentul respectiv nu dispune de

documente și a zis că le va prezenta ulterior.

La 07.09.2016 SRL ’’Green Hills Mall” a declarat apel la hotărârea sect.

Centru, Chișinău din 31.10.2014 prin care se legiferează cu autoritatea lucrului

judecat cesionarea dreptului de arendă deținut de SRL ’’Green Hills Mall” către

SRL”SH Imobil”. Prin încheierea irevocabilă dosar număr nr.2ac- 1110/16 din 29

martie 2017 emisă de Curtea de Apel Chișinău, se repune în termen de declarare a

apelului SRL ’’Green Hills Mall”, se constată irevocabil că SRL ’’Green Hills Mall”

nu a cunoscut și nu a putut cunoaște anterior despre ilegalitățile sus nominalizate,

organizator și executor al cărora fiind Bahnaru Radu. Peste o perioadă de timp, s-a

întâlnit el, Mihalachi Iurie și Bahnaru Radu în oficiu situat pe bd. Dacia 31 din mun.

Chișinău, unde Bahnaru Radu în prezența lor a confirmat prin acte eliberate de OCT

înstrăinarea dreptului de arendă asupra loturilor.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că partea vătămată și martorii menționați

au depus declarații cu privire la constatarea faptei prejudiciabile și identificarea

făptuitorului, și nu au fost stabilite careva împrejurări pentru a da apreciere critică

depozițiilor martorilor, odată ce nu a fost dovedită existența a careva relații ostile între

inculpat, partea vătămată și martorul Iurie Mihalache.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că argumentele inculpatului și a

apărătorului precum că declarațiile părții vătămate și a martorilor sunt contradictorii și

nu pot fi reținute ca întemeiate, or în speță nu s-au reținut divergențe esențiale între

declarațiile părții vătămate și a martorilor, ele fiind în concordanță cu circumstanțele

de fapt ale cauzei, fiind veridice și consecvente pe tot parcursul procesului penal.

În continuare, instanța de apel a reținut că, reieșind din probele administrate în

cauză, inculpatul, prin înșelăciune și abuz de încredere l-a convins pe Alună Valeriu,

în perioada lunilor mai-iunie 2016, acționând în scop de profit, urmărind scopul atât

dobândirii ilicite a mijloacelor bănești de la Alună Valeriu în sumă de 178 500 euro,

11

cât și nerambursării mijloacelor bănești luate anterior de la ultimul ca împrumut, în

sumă de 21 500 euro, știind cu certitudine că SRL ’’Green Hills Mall” nu mai deține

careva active, prin urmare cota sa de 50 % din capitalul statutar neprezentând careva

valoare economică, abuzând de încrederea lui Alună Valeriu și înșelăciune, sub

pretextul înstrăinării cotei sale de 50 % deținute în SRL ’’Green Hills Mall”, cu

activele-terenurile deținute în folosință pentru construcții din mun. Chișinău, str.

Bucovinei, cu suprafața de 4 ha și 2 ha, a solicitat și pe final au convenit cu Alună

Valeriu asupra prețului tranzacției de 200 000 euro, bani care urmau a fi transmis lui

Bahnaru Radu în rate. Bahnaru Radu, continuând acțiunile sale infracționale în

vederea intrării în posesie a banilor în sumă de 178 500 euro, la 14.06.2016 a

prezentat lui Alună Valeriu și au încheiat Acordul privind vânzarea cotei în firma

’’Green Hills Mall” SRL, datat cu 14.06.2016.

Prin urmare, instanța de apel consideră demonstrat faptul că Bahnaru Radu

având intenția de la bun început de a dobândi ilicit banii acestuia, deoarece cunoștea

că SRL ’’Green Hills Mall” nu deține terenurile asupra cărora anterior a avut drept de

proprietate pentru construcții din mun. Chișinău, str. Bucovinei, cu suprafața de 4 ha

și 2 ha, iar în asemenea situație cota sa de 50 % deținută în SRL ’’Green Hills Mall”

nu putea constitui prețul de 200 000 euro, convingând partea vătămată că societatea

deține asemenea active prin prezentarea documentelor eliberate de autorități anterior

și care nu corespundeau realității obiective la data încheierii tranzacției. Prin aceste

acțiuni, cert se confirmă intenția inculpatului de a însuși prin înșelăciune și abuz de

încredere bunurile părții vătămate Alună Valeriu. Prin urmare, este neîntemeiată

trimiterea părții apărării la prezența pe caz a unor relații cu caracter civil. Instanța a

menționat că, în cazul când una din părți, asumându-și angajamente, din start cunoaște

că nu are posibilitate și nici dorința să le execute (în prealabil fiindu-i transmise

bunuri de cealaltă parte, care astfel își pierde dreptul de proprietate asupra lor), este

necesară intervenția legii penale. Astfel, în esență, delimitarea escrocheriei de

încălcarea normelor de drept civil, se face luându-se în considerație două aspecte de

maximă importanță: atitudinea făptuitorului față de faptul transmiterii lui a bunurilor

și disponibilitatea efectivă a acestuia de a-și executa angajamentele. Aceste două

aspecte sânt puse la baza circumstanțelor care trebuie cercetate în vederea constatării

lipsei sau prezenței scopului de cupiditate.

Instanța de apel a reiterat că, temeiul aplicării răspunderii potrivit art.190 din

Cod penal, apare în cazul imposibilității apărării drepturilor subiective prin mijloacele

justiției civile.

De asemenea, instanța de apel a explicat că practica judiciară a demonstrat, că

sub incidența legii penale trebuie să intre doar acele încălcări care demonstrează rea-

voința, fraudă, malversațiune din partea făptuitorului. Nu încape îndoială că, atunci

când făptuitorul folosește documente false, încheie tranzacții în numele unei persoane

juridice inexistente, își arogă funcții și calități pe care în realitate nu le are, sau de fapt

nu dispune de activele care le înstrăinează, etc., își demonstrează rea-voința în raport

cu victima.

Astfel, instanța de apel a conchis că, acuzatorul de stat a prezentat suficiente

probe din care rezultă că în perioada negocierilor cu Alună Valeriu și la data încheierii

tranzacției Bahnaru Radu cunoștea cu certitudine că deși deținea 50 % cota-parte în

SRL ’’Green Hills Mall”, societatea nu mai deținea în active terenurile în folosință

pentru construcții din mun. Chișinău, str. Bucovinei, cu suprafața de 4 ha și 2 ha,

necăutând la acesta a încheiat tranzacția la suma de 200 000 euro, din care de fapt a

12

primit și a însușit suma de 50 000 euro: Ulterior, când sa depistat înșelăciunea, i-a

restituit părții vătămate suma de 5 000 euro, urmând ca suma de 45 000 euro să fie

restituiți în termen de 3 luni, însă nu i-a restituit până în prezent, cauzând părții

vătămate Alună Valeriu daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere în

proporții deosebit de mari.

Totodată, instanța de apel a notat că, nu poate reține ca întemeiate argumentele

apelanților în partea în care s-a invocat că instanța a calificat eronat acțiunile

inculpatului în baza art.27, 190 alin.(5) Cod penal, în redacția de până în anul 2018, or

în vederea stabilirii dacă urmează a fi aplicate prevederile art. 90 alin.(5) Cod penal în

vigoare la momentul comiterii faptei sau cele în vigoare la moment trebuie comparate

prevederile din legea mai nouă (Legea nr. 179 din 26 iulie 2018) cu prevederile legii

existente la momentul comiterii faptei și de a identifica dacă legea nouă se încadrează

în condițiile prevederilor art.8 și 10 Cod penal, care clar stabilesc efectul retroactiv al

legii penale, totodată caracterul penal al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc

de legea în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

Instanța de apel a concluzionat că, sentința contestată în speță este motivată atât

în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare.

4.2. De asemenea, instanța de apel a reținut că argumentele apărării în partea în

care s-a invocat că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare la fel nu pot fi

reținute, or din materialele cauzei nu au fost identificate careva probe în acest sens.

Instanța de apel a apreciat critic și argumentele apărării în partea în care s-a

invocat că inculpatului nu i-a fost oferit ultimul cuvânt, și că instanța a soluționat

necorespunzător cererile de recuzare, or din dosar rezultă, că inculpatului i-a fost

acordat ultimul cuvânt, iar la soluționarea cererii de recuzare instanța s-a ghidat de

Codul de procedură penală, dar și Recomandarea nr. 93 a Curții Supreme de Justiție.

Pe de altă parte, instanța de apel a indicat că nici argumentele reprezentantului

părții vătămate Alună Valeriu, Gumeniță Sergiu, dar și a avocatului Babenco Borislav

în interesele părții vătămate Alună Valeriu, în partea în care s-a solicitat aplicarea în

privință inculpatului a unei pedepse mai aspre, nu pot fi reținute.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel reiterând prevederile art.art.7, 61, 75,

76, 77 Cod penal, a evidențiat că prima instanță justificat și motivat a reținut că

reeducarea și corectarea inculpatului nu este posibilă fără izolarea de societate.

Astfel, instanța de apel a menționat că corectarea și reeducarea inculpatului

Bahnaru Radu este posibilă numai cu atragerea la răspundere penală, și numai

aplicând față de acesta pedeapsa în baza art.art.27, 190 alin.(5) Cod penal, cu

închisoare pe un termen de 8 ani 5 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare a bunurilor altor

persoane și de a exercita activitatea de antreprenoriat pe un termen de 5 ani, în baza

art.196 alin.(4) Cod penal, pedeapsă sub formă de 2 ani 5 luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea prevederilor art.84 Cod penal și

stabilirea pedepsei definitive sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de administrare a bunurilor altor persoane și de a exercita activitatea de

antreprenoriat pe un termen de 5 ani.

În final, instanța de apel a statuat că careva abateri sau încălcări de ordin

procedural, de către instanța de judecată, pe parcursul examinării cauzei în instanța de

fond, nu au fost stabilite, motiv pentru care, apelurile depuse, atât în interesul

inculpatului, cât și în interesul părții vătămate, împotriva sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019, urmează a fi respinse ca nefondate.

13

temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar

decizia și solicită casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cerințelor sale invocă argumente similare celor invocate în apel,

suplimentar a reținut că, instanțele de fond nu au judecat fondul cauzei în

conformitate cu rigorile prevăzute de lege și au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, în al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) și (5) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor

din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Totodată, declară că în speță, instanța de apel constatând că între părți este

prezent un raport juridic cu caracter civil, totuși urma să ia în considerație că, în

esență, delimitarea escrocheriei de încălcarea normelor de drept civil trebuie făcută

luându-se în considerație două aspecte de maximă importantă: atitudinea făptuitorului

față de faptul transmiterii lui a cotei părți în valoare de 2 700 lei și prezența

disponibilității efective a făptuitorului de a-și executa angajamentele. Aceste două

aspecte sunt puse la baza circumstanțelor care trebuie cercetate în vederea constatării

lipsei sau prezenței scopului de cupiditate. Așa dar, luând în considerare faptul că

între părți există un litigiu civil, soldat cu anularea contractului de vânzare-cumpărare,

între părți fiind prezent un raport juridic cu caracter civil, totuși instanța a dat

apreciere eronată faptului, că în speță a avut loc abuzul de încredere, care a stat la

baza relației interpersonale stabilite între făptuitor și victimă, care la rândul lor au în

suport relații comerciale, care cunoscând anumite evoluții și având amprenta

încrederii, sânt exploatate cu rea-voință de potențialul escroc, la realizarea intenției

infracționale.

În aceiași ordine de idei, relevă că instanța de apel urma să ia în considerație că,

probele trebuie analizate corelat, în ansamblul lor, nu trunchiat, astfel încât hotărârea

să se întemeieze pe toate probele cauzei, inclusiv și a apărării, condiție ce în cazul de

față consideră că nu este întrunită. Din analiza și evaluarea probelor administrate în

condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în cadrul cercetării

judecătorești, apărarea constată că instanța de apel a reținut eronat că probele în

ansamblul lor nu coroborează spre a demonstra, nevinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Afirmă că, instanța de apel a ales să

nu comenteze deloc argumentele și probele apărării.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond, constituie erori de drept prescrise în art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de

procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, consideră că se

impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

pentru admisibilitatea în principiu a acestuia, cu transmiterea acestuia Colegiului

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție pentru a fi dispusă înlăturarea erorilor de

drept contestate.

În motivarea poziției, acuzatorul de stat notează că instanța de apel nu a dat

răspuns la argumentele invocate de apărare privind încălcarea dreptului la apărare,

14

care este statutul lui Mihalache Iurie pe această cauză penală, nerespectarea

termenului de pornire a urmăririi penale, legalitatea refuzului organului de urmărire

penală de a efectua confruntarea între inculpatul Bahnaru Radu și partea vătămată

Alună Valeriu, legalitatea aflării inculpatului Bahnaru Radu în calitate de bănuit.

6.1. Asupra recursului declarat, prezintă referință reprezentantul părții vătămate

Alună Valeriu, Gumeniță Sergiu care se pronunță pentru inadmisibilitatea acestuia, ca

fiind inadmisibil, cu menținerea hotărârilor contestate.

În motivarea poziției, indică că motivele invocate în recurs sunt formale, cu un

substrat bazat pe circumstanțe rupte din contexte.

Cu referire la argumentele apărării privind existența unor relații civile între

inculpat și partea vătămată, relevă că până în prezent inculpatul Bahnaru Radu nu a

returnat părții vătămate și nici nu a avut intenția de a returna suma de 45 000 euro, iar

pentru a atribui un aspect civil acestei escrocherii, inculpatul a propus părții vătămate

de a semna un contract de împrumut pe banii care ia însușit ilegal, bani care nici până

în prezent nu au fost returnați.

cu motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate

fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În sensul cerințelor art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt

asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel,

se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a

fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant;

dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă infracțiunea a fost

corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de

drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate.

În corespundere cu art.384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, instanța de apel se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit art.417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal lărgit reține că, în susținerea recursului s-a invocat temeiul

prevăzut de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

15

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, precum și când instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței.

Analizând textul deciziei contestate, Colegiul penal lărgit reține că, instanța

de apel nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate și în acest context ține să

menționeze următoarele.

Instanța de recurs evidențiază că, nu stabilește o altă situație de fapt, decât

cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective. Din aceste considerente, Colegiul penal lărgit nu examinează criticele

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de

instanța de apel, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului Bahnaru Radu în

baza infracțiunilor incriminate.

Așadar, instanța de recurs lecturând materialele cauzei penale, raportând cererea

de apel declarată de avocata Pascal Iuliana în numele inculpatului la conținutul,

argumentele și motivarea cuprinsă în decizia instanței de apel constată că, instanța de

apel nu s-a expus asupra motivelor esențiale invocate în apel, care ar putea răsturna

hotărârea primei instanțe.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că instanța de apel urma să

dea o apreciere erorilor identificate de către apărare, privind nerespectarea termenului

de pornire a urmăririi penale, precum și asupra legalității perioadei aflării inculpatului

Bahnaru Radu în calitate de bănuit.

De asemenea, nu au primit o apreciere nici argumentelor semnalate de către

apărare, privind legalitatea refuzului organului de urmărire penală de a efectua

confruntare între inculpatul Bahnaru Radu și partea vătămata Alună Valeriu, limitarea

dreptului apărării de a prezenta martori la etapa judecării cauzei penale în prima

instanță, precum și încălcarea normelor de procedură penală privind consemnarea

declarațiilor martorului și părții vătămate în cadrul ședinței de judecată, prin ce s-a

adus atingere principiului, egalității armelor și contradictorialității în procesul penal.

Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază că instanța de apel nu a făcut o

claritatea asupra argumentelor invocate de către apărare precum că, ,, apărarea

consideră că acțiunile inculpatului nu se încadrează în cele prevăzute de norma

penală, în speță persistând niște relații civile, având în vedere și cauzele civile aflate

în examinare în cadrul instanțelor de judecată”.

Tot în acest context, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că, motivarea

hotărârii judecătorești trebuie realizată într-o manieră clară și coerentă, întrucât, pe de

o parte, este indispensabil necesară pentru controlul exercitat de jurisdicția ierarhic

superioară, iar pe de altă parte, constituie, pentru părțile litigante, o garanție împotriva

arbitrariului, furnizându-le dovada că cererile și mijloacele lor de apărare au fost

riguros analizate.

Astfel, Colegiul penal explică că motivarea hotărârii reprezintă un element de

transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească

este rezultatul unui proces logic de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății,

dispozițiilor legale incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării

adevărului, urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea

acesteia.

Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției,

o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal,

16

oferă posibilitatea ca această hotărâre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și

posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen

c. Finlandei (2003) § 37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important în

asigurarea transparenței justiției și existența unui control social asupra acesteia.

(Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30).

Pe de altă parte, instanța de recurs apreciază ca fiind drept întemeiate

argumentele apărării în partea ce ține de faptul că, atât prima instanță cât și instanța de

apel au pus la baza hotărârilor de condamnare a inculpatului Bahnaru Radu

declarațiile martorilor Stoianov Viorel și Luncari Vitalie, martori care nu au fost

audiați în instanțele de fond.

În plus, Colegiul penal lărgit reține că instanțele de fond au reținut la baza

hotărârilor de condamnare și autodenunțul inculpatului Bahnaru Radu din 15 august

2016, autodenunț asupra căruia partea apărării a semnalat precum și a prezentat probe

care ridică suspiciuni privind falsificarea acestuia, însă acesta a fost reținut cu titlu de

probă pertinentă și concludentă fără a fi combătute argumentele părții apărării și a

argumenta admisibilitatea probei.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că concluziile instanței de apel nu cuprind un

substrat factologic, având la bază doar probe indirecte și intermediare. Or, conform

prevederilor art.art.100 alin.(4), 101 alin.(1) - (4) Cod de procedură penală,

verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei

sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea

obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte

probe, verificarea sursei de proveniență a probelor.

Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii

prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal.

Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au

fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute

de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a

coroborării lor.

Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera statistic probele, dar și de a

expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu

confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt

admise, iar altele respinse.

Astfel, concluziile instanței de apel formulate în decizie, poartă un caracter

generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, însă, așa cum

examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și

legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea

unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra

calității efectuării actului de justiție.

Potrivit prescripțiilor art.414 Cod de procedură penală, judecând apelul, instanța

de apel verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond.

Generalizând cele expuse, Colegiul penal lărgit constată că, în speța discutată,

și-a găsit confirmare temeiul invocat de recurent și prevăzut în art.427 alin.(1) pct.6)

Cod de procedură penală, „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

17

invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”,

ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.414 Cod de procedură penală, să

verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să cerceteze minuțios aspectele

învinuirii înaintate, să dea o apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având

în vedere prevederile art.art.93, 95, 101 Cod de procedură penală și, în dependență de

datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală, argumentând clar

concluziile sale, ținând cont de motivele expuse în pct.7 din prezenta decizie.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocata Pascal Iuliana în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Bahnaru Radu xxx și dispune

rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 15 februarie 2022.

Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir

Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie

/semnătura/ Toma Nadejda

Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

18

14 decembrie 2021 Dosarul nr.1ra-474/2021

O p i n i e s e p a r a t ă

a judecătorului Cobzac Elena

Conform art. 339 alin (7), 340 alin (3) Cod de procedură penală, în cauza penală

în privința lui Bahnaru Radu xxx.

decembrie 2021, a fost admis recursul ordinar declarat de către avocatul Pascal Iuliana

în numele inculpatului Bahnaru Radu, casată total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 septembrie 2020, și a fost dispusă rejudecarea cauzei, de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul

ordinar declarat de către avocatul Pascal Iuliana în numele inculpatului, urma a fi

respins ca inadmisibil cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 24 septembrie 2020.

prin care au fost respinse ca nefondate apelul avocatului Pascal Iuliana în numele

inculpatului Bahnaru Radu, apelul inculpatului Bahnaru Radu, apelul suplimentar al

avocatului Pascal Iuliana în numele inculpatului Bahnaru Radu, apelul suplimentar al

inculpatului Bahnaru Radu, apelul reprezentantului părții vătămate Alună Valeriu,

Gumeniță Sergiu, apelul avocatului Gorenco Cornelia în numele inculpatului Bahnaru

Radu și apelul avocatului Babenco Borislav în numele părții vătămate Alună Valeriu

și a fost menținută sentința primei instanțe fără modificări.

că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile

legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către inculpatul Bahnaru

Radu și avocatul acestuia, consider că motivele reflectate în recurs și opinia subiectivă

a recurentului asupra motivelor date nu constituie în acest sens, temei de intervenire în

decizia instanței de apel. Mai mult, instanța de apel respingând apelurile avocatului

Pascal Iuliana în numele inculpatului și inculpatului Bahnaru Radu, și-a motivat

soluția detaliat, iar careva temei de a considera că concluzia instanței de apel este

eronată, la caz lipsesc.

Așadar, țin să menționez că temeiul de recurs invocat de avocatul Pascal Iuliana

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor

indicate de acesta, că: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”, în prezenta speță nu s-a

confirmat, or prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante invocate în apelurile declarate, întemeindu-și soluția în baza

19

probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanța de apel

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în

decizia sa (f.d. 60-84, vol. IX).

La fel, rețin că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază

soluția corectă de menținere fără modificări a sentinței primei instanțe de condamnare

a inculpatului Bahnaru Radu, pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 27, 190

alin. (5), art. 196 alin. (4) Cod penal, just constatând că prin probele administrate se

demonstrează vinovăția inculpatului Bahnaru Radu în comiterea acestor infracțiuni, că

anume acesta a săvârșit tentativă de însușire prin înșelăciune și abuz de încredere a

mijloacelor bănești de la Alună Valeriu, în sumă totală de 178000 euro, echivalent a

3938623 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, la fel inculpatul Bahnaru

Radu a săvârșit infracțiunea de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de

mari lui Alună Valeriu prin înșelăciune și abuz de încredere, prin urmărirea scopului

de nerestituire a împrumutului în mărime de 21500 euro, echivalent a 475733 lei, ceea

ce constituie proporții deosebit de mari.

În acest sens, conchid că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de

drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, iar motivarea

soluției corespunde dispozitivului deciziei.

La fel, țin să menționez că nu pot fi acceptate argumentele recurentului invocate

în apeluri și repetat în recursul ordinar, ce țin de aprecierea probelor în prezenta speță,

or din decizia instanței de apel rezultă cert că toate probele administrate în prezenta

cauză penală au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, conform

prevederilor art. 27, 101 Cod de procedură penală, fără a admite careva erori de fapt

sau de drept, la acest aspect s-a expus în decizie cu privire la motivele respingerii

argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării,

respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de

procedură penală.

Totodată, consider că recursul declarat de avocatul Pascal Iuliana în numele

inculpatului nu este motivat, iar argumentele invocate nu sunt în măsură să răstoarne

soluția adoptată și nu constituie temei de implicare a instanței de recurs ordinar.

Astfel că, careva încălcări pe care le invocă recurentul nu se regăsesc în speța

dată, iar la caz nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept

temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare

prevăzute de lege, iar argumentele avocatului descrise în recurs sunt neîntemeiate,

fără a fi indicate erori de drept concrete, ce ar servi temei de implicare a instanței de

recurs în soluția adoptată.

Pentru aceste motive am optat pentru respingerea ca inadmisibil a recursului

ordinar declarat de către avocatul Pascal împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 24 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Bahnaru

Radu xxx, cu menținerea deciziei instanței de apel, ca fiind legală și întemeiată.

Judecător Cobzac Elena

20