1re-193/21 — art. 313 CPP

Dosarul 1re-193/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

președinte – Nadejda Toma

judecători –Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat de

către avocatul Briceac Andrei în numele lui Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg

și Todoroglo Vitali prin care solicită casarea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana din 19 octombrie 2020 și decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 iulie 2021,

Termenul de examinare a cauzei:

instanța de recurs: 11.10.2021 – 15.12.2021.

a c o n s t a t at :

au depus, prin intermediul avocatului Briceac Andrei, o plângere în temeiul art.

313 Cod de procedură penală împotriva ordonanței din 05.03.2020 de reluare a

urmăririi penale, emisă de Procurorul General, Stoianoglo Alexandr și a tuturor

acțiunilor de urmărire penală care au fost întreprinse de organul de urmărire

penală după data de 05.03.2020, considerându-le ilegale și contrare drepturilor

constituționale.

fost respinsă ca neîntemeiată plângerea avocatului Briceac Andrei în numele lui

Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali înaintată în condițiile

art. 313 Cod de procedură penală.

în numele lui Brașoveanu Anatolie Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali a

declarat recurs în termen, prin care a solicitat casarea integrală a încheierii,

rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri prin care plângerea să fie

admisă integral în sensul formulat.

În motivarea recursului a indicat faptul că, ordonanța din 05.03.2020 încalcă

articolul 21 din Constituția RM și Articolul 4 Protocolul 7 CEDO. Dreptul

subsemnaților de a nu fi urmăriți de două ori pentru faptele de care au fost scoși

integral de sub urmărire penală s-a desconsiderat. S-au neglijat valorile

1

drepturilor și garanțiilor procedurale menite să protejeze persoanele împotriva

abuzurilor din partea organelor de urmărire penală.

2021, a fost respins recursul ordinar declarat de către avocatul Briceac Anatolie

în numele lui Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali, cu

menținerea încheierii fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs a menționat că

potrivit materialelor cauzei, s-a constatat în fapt că, la 30.01.2017 a fost pornită

cauza penală nr.2017670019 de către Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale, potrivit semnelor constitutive ale

infracțiunii prevăzute la art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal, conducerea urmăririi

penale fiind dispusă Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Principal.

În urma efectuării unui șir de acțiuni de urmărire penală, procurorul

Manolachi Eugen din cadrul Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Principal a

dispus, prin ordonanța din 26.04.2019, scoaterea de sub urmărire penală a

învinuiților Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali, în baza

prevederilor art. 275 pct. 3) Cod de procedură penală, pe motivul lipsei

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute la alin. (2) lit. b) al art. 244

Cod penal, cu clasarea cauzei penale nr.2017670019.

Ulterior, în baza controlului ierarhic-superior, Procurorul General

Stoianoglo Alexandr a emis la 05.03.2020 ordonanța, prin care a anulată

ordonanța precedentă din 26.04.2019 privind scoaterea de sub urmărire penală a

învinuiților Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali, cu

clasarea cauzei penale, constatând că decizia este afectată de un viciu

fundamental, dispunând totodată reluarea urmăririi penale pe marginea cauzei

penale nr.2017670019.

Nefiind de acord cu ordonanța din 05.03.2020, emisă de Procurorul General

Stoianoglo Alexandr, avocatul Briceag Andrei a depus în interesul lui

Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali, plângere în baza art.

313 Cod de procedură penală, prima instanță dispunând respingerea plângerii

19.10.2020 ca fiind inadmisibilă.

Respectiv, instanța de recurs ordinar a conchis că judecătorul de instrucție

corect a menționat că procedura de contestare a acțiunilor și actelor ilegale ale

organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de

investigații pot fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit și

alți participanți la proces considerând că drepturile și interesele legitime le-au

fost încălcate de organul de urmărire penală, în cazul în care persoana nu este de

2

acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit

răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege.

Totodată, nu orice acțiune a organului de urmărire penală sau a organului

care exercită activitate operativă de investigații poate fi atacată judecătorului de

instrucție, ci doar aceea care a afectat un drept legal reglementat de legea

materială sau procesuală, adică drepturi și libertăți constituționale ale persoanei.

Astfel, nu sunt pasibile de a fi atacate, de regulă, hotărârile privind pornirea

urmăririi penale (tot aici reluarea urmăririi penale); ordonanța de recunoaștere a

persoanei în calitate de bănuit, învinuit; ordonanța prin care s-a dispus

efectuarea expertizei etc.

Aceste acte procedurale sunt niște procedee legale, ce se referă la

desfășurarea normală a urmăririi penale, și însăși pornirea urmăririi penale,

recunoașterea persoanei în calitate de bănuit, punerea persoanei sub învinuire,

dispunerea efectuării unei expertize nu afectează careva drepturi sau libertăți

constituționale.

Instanța de recurs a explicat faptul că acestea sunt niște măsuri procesuale

prevăzute de lege, necesare într-o societate democratică, au un scop legitim de a

asigura lupta cu criminalitatea, și acest scop este proporțional anumitor restricții

care pot avea loc în cadrul desfășurării lor. Hotărârea organului de urmărire

penală privind declanșarea procesului penal, de regulă, nu poate fi atacată în

instanțele de judecată pe acest temei juridic, datorită faptului că această hotărâre

nu este definitivă și constituie doar începutul urmăririi penale, care în

continuare duce la punerea sub învinuire a unor persoane și care se finalizează

cu terminarea urmăririi penale și cu întocmirea rechizitoriului, fie cu încetarea

urmăririi penale în temeiul prevăzut de Codul de procedură penală.

Reieșind din cele enunțate, instanța de recurs a conchis că plângerea depusă

în numele lui Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali, prin

care solicită anularea ordonanței din 05.03.2020, prin care a fost dispusă

anularea ordonanței procurorului Manolachi E. privind scoaterea de sub

urmărire penală a lui Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali

și clasarea procesului penal pornit în baza art. 244 alin. (2) lit. b) Cod penal și

dispusă concomitent reluarea urmării penale, nu constituie obiectul de

contestare la judecătorul de instrucție, prin prisma art. 313 Cod de procedură

penală, corect a fost respinsă.

ordinar declară recurs în anulare avocatul Briceac Andrei în numele lui

Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali prin care solicită

3

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțare unei noi hotărâri prin care să

fie admisă plângerea și să fie anulată ordonanța din 05 martie 2020 privind

reluarea urmăririi penale în cauza penală nr. 2017670019.

În susținerea celor solicitate, avocatul indică argumente similare celor

invocate în cererea de recurs, mai mult, subliniază că nu s-a ținut cont de

garanțiile constituționale și practica relevantă a Curții Constituționale la

reluarea urmăririi penale prin ordonanța din 05 martie 2020.

De asemenea, apărătorului remarcă că instanțele ierarhic inferioare au

încălcat accesul la instanță recurenților, au acționat contrar scopului procedurii

penale, au interpretat și aplicat arbitrar legea procesual penală, au adoptat o

hotărâre ilegală, or, partea descriptivă este ambiguă și nemotivată.

Totodată, avocatul susține că instanțele ierarhic inferioare pe lângă

încălcările garanțiilor prevăzute de art. 6 CEDO, acestea au violat dreptul la un

remediu efectiv garantat de art. 13 CEDO coroborat cu art. 4 Protocolul 7 CEDO.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală,

Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art. 401 alin. (1) pct.

2) și 3), și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara

la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor

judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac.

În corespundere cu dispozițiile art. 455 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură

penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în

anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art. 453 și cu argumentarea

ilegalității hotărârii atacate.

Prin trimitere la prevederile art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, se

menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în

scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în

care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea

atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează

Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii.

Prin urmare, Colegiul penal remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs

în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care

a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare,

de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de

4

atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de

procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar.

Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța dată, rezultă

că recursul în anulare declarat împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 14 iulie 2021, adoptată în ordinea reglementată de art. 449

alin. (1), pct. 1), lit. a), 417-418, 313 Cod de procedură penală, prin care a fost

examinat recursul ordinar declarat împotriva încheierii primei instanțe, este

inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu

recurs în anulare.

În consecință, având ca reper prevederile art. 455 alin. (2) pct. 7), art. 453

Cod de procedură penală, Colegiul penal decide în privința inadmisibilității

recursului în anulare declarat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă

și conținut prevăzute la art. 455 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursului în anulare, declarat de către avocatul Briceac

Andrei în numele lui Brașoveanu Anatolie, Brașoveanu Oleg și Todoroglo Vitali,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2021,

din motiv că nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut prevăzute la art.

455 Cod de procedură penală.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 februarie 2021.

Președinte: Nadejda Toma

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

5