1re-69/2021 — art. 313 CPP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 313 CPP
- Temei legal
- art.453 CPP
1re-69/2021 — art. 313 CPP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.1re-69/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
16 iunie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie
2020, declarat de către petiționarii Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda,
Termenul examinării cauzei:
instanța de fond: 05.09.2020 – 29.09.2020;
instanța de apel: 30.10.2020 – 26.11.2020;
instanța de recurs: 25.02.2021 – 16.06.2021.
a c o n s t a t a t:
Prin încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 29 septembrie 2020, s-
a dispus admiterea parțială a plângerii declarate în ordinea art. 313 Cod de procedură
penală de către petiționarii Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, fiind anulată ordonanța
de neîncepere a urmării penale din 20 iulie 2020 și ordonanța procurorului ierarhic
superior din 17 august 2020, cu obligarea procurorului de a înlătura încălcările
stabilite. În rest, în partea dispunerii începerii urmării penale în privința lui Gîncu
Vasile, plângerea a fos respinsă ca nefondată.
Nefiind de acord cu încheierea primei instanțe, avocatul Bondarenco Oleg în
numele părții interesate Gîncu Vasile, a înaintat cerere de recurs, prin care a solicitat
casarea încheierii.
În argumentarea recursului a indicat că, concluziile primei instanțe despre
neefectuarea de către organul de urmărire penală și procuror a investigațiilor
necesare, sub aspectul dacă în faptele săvârșite de Gîncu Vasile persistă elementele
constitutive ale infracțiunii de samavolnicie sunt arbitrare și vin în contradicție cu
probatoriul acumulat în cursul procesului penal, precum și cu argumentarea din
ordonanța de neîncepere urmăririi penale din 20 iulie 2020 și din ordonanța
procurorului ierarhic-superior din 17 august 2020.
De asemenea, a apreciat ca fiind relevante probele acumulate de către organul de
urmărire din care rezultă că, un timp îndelungat gospodăria lui Gîncu Vasile a fost
alimentată cu apă din fintîna casei părintești, care la moment se află pe terenul lui
Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, or, ultimul în mod inopinat și fără preîntâmpinare lui
Gîncu Vasile a deconectat conducta de apă care asigura cu apă gospodăria lui Gîncu
Vasile sub pretextul deficitului de apă, dar în realitate - ca urmare a relațiilor ostile
apărute între ei, în rezultat, gospodăria lui Gîncu Vasile a rămas fără sursa de apă,
adică a fost lipsit de o necesitate vitală, în special în condițiile secetei din primăvara-
vara anului 2020.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 noiembrie 2020,
a fost admis recursul declarat, fiind casată încheierea Judecătoriei Strășeni, sediul
Central din 29 septembrie 2020 și pronunțată o nouă hotărâre, prin care plângerea
petiționarilor Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda declarată în ordinea art. 313 Cod de
procedură penală, a fost respinsă.
3.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, atât în
ordonanța procurorului de neîncepere a urmăririi penale din 20 iulie 2020, cât și în
ordonanța procurorului ierarhic superior din 17 august 2020, este prezentată
argumentare neînceperii urmăririi penale pentru fapta de samavolnicie și anume, pe
motiv că lipsește latura obiectivă, întrucât infracțiunea prevăzută de art. 352 din
Codul penal, este una materială și se consideră consumată din momentul producerii
daunelor în proporții mari cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor
ocrotite de lege al persoanelor fizice și juridice, ceea ce în cazul dat lipsește.
Astfel, instanța de recurs a conchis că, instanța de fond a emis o încheiere
nemotivată, or, instanța de judecată prin încheierea adoptată a declarat nule
ordonanțele contestate, însă nu a menționat care anume acțiuni de urmărire penală
urmează a fi efectuate de organul de urmărire penală și care anume încălcări ale
drepturilor și libertăților omului organul de urmărire penală urmează să le lichideze.
Decizia instanței de recurs este atacată cu recurs în anulare de către petiționarii
Gîncu Andrei și Gîncu Nadejda, prin care solicită casarea deciziei și menținerea
încheierii primei instanțe.
4.1. În motivarea cerințelor sale, autorii cererii de recurs în anulare indică cu titlu
de viciu fundamental faptul că recursul a fost examinat de către un judecător care
anterior s-a expus pe marginea speței, fapt care contravine prevederilor art. 33 Cod de
procedură penală, și implicit, duce la desființarea deciziei.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare, pe baza
materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează
că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.
Potrivit art. 452 alin. (1) Cod de procedură penală, părțile pot declara la Curtea
Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârii judecătorești irevocabile,
după epuizarea căilor ordinare de atac.
Totodată, art. 453 alin. (1), 455 alin. (2) pct. 3) - 5), 3 alin. (1) Cod de procedură
penală, prevăd că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul
reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu
fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată. Cererea de
recurs în anulare trebuie să cuprindă denumirea instanței care a pronunțat sentința,
data sentinței, fapta constatată și dispozitivul sentinței, data deciziei în apel,
dispozitivul deciziei în apel și argumentele admiterii sau respingerii apelului, data
adoptării deciziei în recurs și argumentele admiterii sau respingerii recursului. În
desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul judecării
cauzei în instanța judecătorească.
Astfel, normele de drept nominalizate prescriu, în mod expres, că pot fi atacate
cu recurs în anulare doar hotărârile judecătorești prin care a fost judecată cauza
penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de
încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac.
Circumstanțele enunțate atestă, deci, că celelalte categorii de hotărâri
judecătorești irevocabile, inclusiv cea atacată de recurent, nu sunt pasibile de drept de
a fi contestate prin intermediul recursului în anulare.
Rezultă că respectivul recurs în anulare, în aspectul nominalizat, adică fiind
declarat împotriva unor hotărâri judecătorești irevocabile, dar prin care nu a fost
soluționat fondul cauzei penale, nu are suport legal (pct. 1., 4. din decizie).
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța decide
inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu
îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 429 și 430.
Prin urmare, dat fiind că nu îndeplinește cerințele de conținut, recursul în
anulare de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (2), art. 432 alin. (2) pct. 1), art. 453,
456 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e:
inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către petiționarii Gîncu
Andrei și Gîncu Nadejda, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 26 noiembrie 2020, din motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 29 iulie 2021.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan