1ra-1592/21 — art.287 alin. 2 lit. b CP

1ra-1592/21 — art.287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1592/2021

1-19192480-01-1ra-29062021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Pruteanu Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021, în cauza penală în privința

lui,

Gudumac Vasile xxxxxxxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 04.12.2019 – 04.11.2020;

Instanța de apel: 01.12.2020 – 23.03.2021;

Instanța de recurs: 29.06.2021 – 01.12.2021.

A C O N S T A T A T :

pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, cu aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, a fost

încetat procesul penal în cauza privind învinuirea adusă lui Gudumac

Vasile în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală, fiindu-i aplicată

sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 100 (una

sută) unități convenționale, ce constituie 5000 (cinci mii) lei.

S-a admis parțial cererea acuzatorului de stat privind încasare

cheltuielilor judiciare, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la

Gudumac Vasile și Rusu Dionisie în beneficiul statului a cheltuielilor

judiciare estimate în total la 256 (două sute cincizeci și șase) lei.

Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal în cauza privind

învinuirea adusă lui Rusu Dionisie, însă în privința acestuia hotărârile

judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

Gudumac Vasile, la data de 10.06.2018 aproximativ ora 03.00, împreună

cu Rusu Dionis, aflându-se în or. Edineț, str. M. Cebotari nr. 1, la parcarea

din fața localului “Gloria Quarc”, spontan, din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimându-și o vădită lipsă de

respect față de societate, exprimată printr-un cinism și obrăznicie

deosebită a început o ceartă cu cet. Sajin Vlad și Iacuboi Cristian, care se

aflau la parcarea din fața localului. În timpul certei Gudumac Vasile, fără

nici un motiv, i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii pe diferite părți ale

corpului cet. Sajin Vlad și cet. Iacuboi Cristian cauzându-le leziuni

corporale.

Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 201819P0351 din

11.06.2018 la cet. Sajîn Vlad, 21 ani, echimozele la urechea stângă,

genunchiul stâng și drept a piciorului drept, excoriațiile la ambele

antebrațe au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur

contondent, posibil la data indicată, se califică ca vătămare corporală

neînsemnată.

Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 201819P0352 din

12.06.2018 la cet. Iacuboi Cristian, 20 ani, echimoza la cotul drept,

excoriațiile la genunchiul stâng au fost produse prin acțiunea traumatică

a unui corp dur contondent, posibil la data indicată, se califică ca vătămare

corporală neînsemnată.

Prin acțiunile sale intenționate Gudumac Vasile a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal -

„Huliganismul”, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni, care

prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită,

săvârșite de două persoane.

procuratura raionului Edineț, Vitalie Lungu, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Gudumac Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și să i se aplice o pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale.

3.1 În motivarea apelului, procurorul în partea pedepsei penale aplicate, a

invocat că:

Instanța de fond eronat a aplicat art. 55 Cod penal, dispunând

liberarea inculpaților de răspundere penală, cu atragerea acestora la

răspundere contravențională.

Consideră că prima instanță just a stabilit circumstanțele cauzei, a

dat apreciere veridică probelor administrate pe parcursul urmăririi penale

în ședința de judecată, care a avut loc pe baza probelor administrate la

urmărirea penală în baza art. 3641 Cod de procedură penală, corect a

calificat faptele incriminate inculpaților, însă neîntemeiat a aplicat

prevederile art. 55 Cod penal.

Menționează faptul, că neaplicarea pedepsei penale obligatorii,

nefiind condiționată de careva circumstanțe întemeiate sau excepționale

ale cauzei, în raport cu fapta comisă și comportamentul inculpaților pe

parcursul examinării procesului penal, nu atinge scopul pedepsei penale,

restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului.

Apelantul consideră, că instanța de fond nu a studiat multilateral, în

deplină măsură și în mod obiectiv toate circumstanțele și datele care

caracterizează persoana inculpaților și care au o importanță esențială

pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei penale și neîntemeiat a

ajuns la concluzia privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal.

a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Edineț, Vitalie

Lungu, casată sentința Judecătoriei Edineț sediul Central din 04 noiembrie

2020 și pronunțată o nouă hotărâre prin care Gudumac Vasile s-a

considerat condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, prin prisma art. 3641 Cod

de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în

mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie 30000

(treizeci mii) lei.

4.1 Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că vina

inculpatului Gudumac Vasile în comiterea infracțiunii incriminate pe

deplin a fost stabilită prin probele administrate pe dosar în faza de

urmărire penală, acestea fiind acceptate de inculpat prin cererea depusă

până la începerea cercetării judecătorești și acceptată de instanța de fond

prin încheierea protocolară din 27.10.2020.

S-a constat că în baza probelor acumulate la urmărirea penală și

recunoscute de inculpat, instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și

de drept pe caz și justificat a încadrat acțiunile inculpatului Gudumac

Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și anume, huliganismul,

adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni, care prin conținutul lor

se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșite de două

persoane.

Instanța de apel a menționat că prima instanță stabilind vinovăția

inculpatului Gudumac Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal,

incorect l-a eliberat pe acesta de răspunderea penală pentru fapta comisă

și l-a atras pe ultimul la răspundere contravențională, considerând astfel

pedeapsa stabilită inculpatului ca fiind prea blândă.

S-a apreciat că o pedeapsă prea blândă stabilită inculpatului

generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorilor și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Conform prevederilor art. 55 alin. (1) Cod penal, persoana care a săvârșit

pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția

infracțiunilor prevăzute la art. 181 1, 256, art. 264 alin. (2), art. 264 1 , 303,

314, art. 326 alin. (11), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art.

334 alin. (1) și (2), art. 335 alin. (1) și art. 335 1 alin. (1), poate fi liberată de

răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în

care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-

a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii

penale.

În sensul normei sus indicate, instanța de apel a reținut că, în cauză

trebuie să existe împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională sau în

datele privind personalitatea infractorului, așa circumstanțe, împrejurări,

particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție, o

conduită ireproșabilă a persoanei vizavi de fapta săvârșită, sau se

consideră ieșite din comun. Împrejurările obișnuite sunt cele care

predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate

ca temei al liberării de răspundere penală.

De asemenea, instanța de apel menționează că infracțiunea comisă

de către inculpatul Gudumac Vasile are un grad de pericol sporit, fiind

comisă în participație, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea

publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de

comportare în societate și exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate și față de alte persoane, manifestând prin conținutul lor o

obrăznicie deosebită. S-a considerat că în cazul dat inculpatul nu poate fi

liberat de răspundere penală și în privința acestuia nu pot fi aplicate

prevederile art. 55 Cod penal.

S-a conchis că contrar prevederilor art. 61 și art. 75 Cod penal, care

reglementează scopul și criteriile generale de individualizare a pedepsei,

instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului Gudumac Vasile nu a

individualizat-o corect, astfel nejustificat concluzionând posibilitatea

corectării și reeducării inculpatului stabilindu-i sancțiune

contravențională sub formă de amendă.

Stările de fapt, dar și circumstanțele în care a fost comisă

infracțiunea incriminată inculpatului Gudumac Vasile pune în vizorul

instanței de apel, incorectitudinea liberării inculpatului de răspundere

penală și aplicarea față de acesta a sancțiuni contravenționale sub formă

de amendă, deoarece inculpatul a comis cu intenție infracțiunea, care are

un grad de pericol social ridicat, circumstanțe care nu puteau fi neglijate

de instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale inculpatului

Gudumac Vasile, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75

Cod penal, și anume: scopul pedepsei penale întru restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni; de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce

țin de gravitatea faptei penale considerate ca fiind săvârșite de inculpat,

care în temeiul art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii

infracțiunii, persoana inculpatului Gudumac Vasile care la locul de trai se

caracterizează pozitiv (f.d. 71, Vol. I), a recunoscut vinovăția (f.d. 237, Vol.

I), anterior nejudecat (f.d. 79, Vol. I), la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află (f.d. 84, Vol. I), astfel concluzionând posibilitatea

corectării și reeducării acestuia, stabilindu-i pedeapsa, cu aplicarea art.

3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de amendă în limitele

sancțiunii art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, luând în considerație și

prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal.

avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței

Judecătoriei Edineț sediul Central din 04 noiembrie 2020.

5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat următoarele argumente:

- consideră că în speță sunt întrunite toate condițiile legale prevăzute

la art. 55 Cod penal, astfel că infracțiunea incriminată inculpatului art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal prevede o pedeapsă maximă cu închisoare pe un

termen de până la 5 ani, infracțiune care în temeiul art. 16 Cod penal se

califică drept infracțiune mai puțin gravă; a săvârșit pentru prima dată o

infracțiune; art. 287 alin. (2) Cod penal nu se regăsește în lista exhaustivă

din conținutul alin. (1) art. 55 Cod penal; inculpatul și-a recunoscut vina;

cauza a fost judecată în procedură simplificată; prin infracțiune nu a fost

cauzat prejudiciu; părțile vătămate nu au înaintat pretenții de ordin

material și/sau moral;

- indică că, luând în considerare personalitatea inculpatului,

corectarea lui este posibilă fără a fi supus răspunderii penale

(caracteristica eliberată de primăria s. Trinca, raionul Edineț, care indică

că Gudumac Vasile pe perioada aflării în teritoriu s-a evidențiat doar prin

calități pozitive, se bucură de stimă și respect din partea locuitorilor,

recunoașterea vinovăției, anterior nejudecat, la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, la întreținere are mama care este de vârstă

înaintată;

- instanța de judecată a aplicat direct prevederile art. 55 Cod penal,

care prin voința legiuitorului pot libera persona de răspundere penală,

respectând totodată și jurisprudența CEDO care a statuat cu titlu de

principiu echivalarea caracterului penal al codului contravențional prin

cauza Ziliberberg c. Moldovei;

- nu este deacord cu afirmațiile procurorului referitor la trecutul

contravențional al inculpatului, în măsura în care materialele cauzei

denotă lipsa săvârșirii oricăror contravenții;

- consideră că instanța de fond prin sentința pronunțată corect a

constatat circumstanțele de fapt și de drept adoptând o hotărâre

întemeiată și motivată.

procuror prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului ca

fiind vădit neîntemeiat.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în

camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în

cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, avocatul

Pruteanu Natalia își exprimă dezacordul cu faptul că pedeapsa aplicată

prin decizia instanței de apel este prea aspră, insistând în această parte

asupra menținerii sentinței prin care inculpatul a fost liberat de

răspundere penală prin aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, astfel

instanța de recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin

prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal atestă că nu și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs invocat prin

prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta

speță, deoarece instanța de apel și-a motivat soluția adoptată, acordând

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal la soluționarea

chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu au

admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestuia, pedeapsa sub

formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ceea ce

constituie 30 000 lei, just aplicând prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de

procedură penală.

Colegiul penal consideră că instanța de apel just a stabilit starea de

fapt și de drept, expunându-se clar asupra tuturor motivelor invocate,

apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, adoptând în așa mod o hotărâre legală și

întemeiată, ținând cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Concluziile instanței de apel se axează pe materialele dosarului și

toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea

necesității condamnării lui Gudumac Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal, iar temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel lipsesc.

Potrivit art. 1 Cod de procedură penală procesul penal are scopul ca

orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit

vinovăției sale, iar, reieșind din prevederile art. 55 Cod penal, în cazul

săvârșirii pentru prima oară a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave

– să fie discutată posibilitatea corectării fără a fi supusă răspunderii penale

cu aplicarea sancțiunii contravenționale. Posibilitatea corectării persoanei

fără a fi condamnată real are la bază informații conform cărora făptuitorul

poate fi corectat fără a fi supus răspunderii penale. Prima instanță a aplicat

prevederile art. 55 Cod penal, instanța de apel, însă, a ajuns la concluzia

diametral opusă decât prima instanță, motivarea fiind expusă în pct. 4.1

din prezenta decizie.

Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă la

circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal constată că instanța

de apel a efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității

inculpatului, care indică, că săvârșirea faptei nu se datorează unui concurs

accidental de împrejurări.

Infracțiunea comisă de către inculpatul Gudumac Vasile are un grad

de pericol sporit, fiind comisă în participație, din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea

normelor de drept și morale de comportare în societate și exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate și față de alte persoane,

manifestând prin conținutul lor o obrăznicie deosebită, astfel just s-a

considerat că în cazul dat inculpatul nu poate fi liberat de răspundere

penală și în privința acestuia nu pot fi aplicate prevederile art. 55 Cod

penal.

Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost

efectuată o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului

Gudumac Vasile, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei

infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască

nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care

a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea

realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile

prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o

măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii,

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și

restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din

partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe

fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel

tip, și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru

atingerea scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în

cazul în care o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea

pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de

judecată.

Colegiul reține că, în cauza dată, inculpatul a recunoscut săvârșirea

infracțiunii imputate și a solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641

Cod de procedură penală.

Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat

judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale,

solicitare care a fost admisă de către prima instanță, beneficiază de

reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității

și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în

cazul pedepsei cu amendă.

În continuare, luând în considerație faptul că inculpatul Gudumac

Vasile, a acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de

urmărire penală, în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acesta

beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor prevăzute de lege în cazul

pedepsei cu închisoare.

În prezenta speță, Colegiul atestă că, inculpatul Gudumac Vasile, a

fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i

pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale,

ceea ce constituie 30 000 lei.

La caz, analizând pedeapsa aplicată inculpatului Gudumac Vasile,

Colegiul penal a stabilit că aceasta se încadrează în limitele prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, și

prin urmare instanța de apel nu au comis nici o eroare de drept la

individualizarea pedepsei, iar dezacordul părții apărării cu pedeapsa

stabilită ce se încadrează în limitele legale, nu poate constitui în sine un

argument verosimil și justificat pentru susținerea temeiului de drept

invocat pentru casarea hotărârii atacate.

Astfel, instanța de recurs observă că, la individualizarea pedepsei și

îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanța de apel a acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că

pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce

corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și

resocializare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile recurentului privind

efectuarea contrară prevederilor legale de către instanța de apel a unei

individualizări a pedepsei în privința lui Gudumac Vasile, or, avocatul

Pruteanu Natalia nu a expus care anume prevederi legale au fost eronat

aplicate și în ce a constat concret eroarea admisă de către instanța de apel

la individualizarea executării pedepsei.

Totodată, Colegiul Penal respinge drept nefondate și argumentele

apărătorului referitor la motivarea insuficientă a pedepsei stabilite și

neluarea în considerare a circumstanțelor și caracteristicilor personale ale

inculpatului, or se constată că instanța de apel și-a argumentat suficient

soluția în sensul pedepsei penale stabilite inculpatului Gudumac Vasile, a

ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei,

precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în

final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.

Colegiul penal, suplimentar, menționează și faptul că pedeapsa

stabilită, corespunde și prevederilor Recomandării Comitetului de

Miniștri referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate,

adoptate la 19 ortombrie 1992, aceasta fiind corespunzătoare sancțiunii și

totodată proporțională gravității infracțiunii comise, precum și situației

personale a făptașului.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor

și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO,

deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk

vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de

drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel

atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Pruteanu Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021, în cauza penală în privința

lui Gudumac Vasile xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 27 ianuarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie