1ra-1592/21 — art.287 alin. 2 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.287 alin. 2 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 10 CPP
1ra-1592/21 — art.287 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1592/2021 1-19192480-01-1ra-29062021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021, în cauza penală în privința lui, Gudumac Vasile xxxxxxxxxxxxxx Termenul examinării cauzei: Prima instanță: 04.12.2019 – 04.11.2020; Instanța de apel: 01.12.2020 – 23.03.2021; Instanța de recurs: 29.06.2021 – 01.12.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Central din 04 noiembrie 2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, cu aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, a fost încetat procesul penal în cauza privind învinuirea adusă lui Gudumac Vasile în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 100 (una sută) unități convenționale, ce constituie 5000 (cinci mii) lei. S-a admis parțial cererea acuzatorului de stat privind încasare cheltuielilor judiciare, fiind dispusă încasarea în mod solidar de la Gudumac Vasile și Rusu Dionisie în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare estimate în total la 256 (două sute cincizeci și șase) lei. Prin aceeași sentință a fost încetat procesul penal în cauza privind învinuirea adusă lui Rusu Dionisie, însă în privința acestuia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că inculpatul Gudumac Vasile, la data de 10.06.2018 aproximativ ora 03.00, împreună cu Rusu Dionis, aflându-se în or. Edineț, str. M. Cebotari nr. 1, la parcarea din fața localului “Gloria Quarc”, spontan, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și exprimându-și o vădită lipsă de respect față de societate, exprimată printr-un cinism și obrăznicie deosebită a început o ceartă cu cet. Sajin Vlad și Iacuboi Cristian, care se aflau la parcarea din fața localului. În timpul certei Gudumac Vasile, fără nici un motiv, i-a aplicat câteva lovituri cu pumnii pe diferite părți ale corpului cet. Sajin Vlad și cet. Iacuboi Cristian cauzându-le leziuni corporale. Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 201819P0351 din 11.06.2018 la cet. Sajîn Vlad, 21 ani, echimozele la urechea stângă, genunchiul stâng și drept a piciorului drept, excoriațiile la ambele antebrațe au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil la data indicată, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Conform raportului de expertiză extrajudiciară nr. 201819P0352 din 12.06.2018 la cet. Iacuboi Cristian, 20 ani, echimoza la cotul drept, excoriațiile la genunchiul stâng au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp dur contondent, posibil la data indicată, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Prin acțiunile sale intenționate Gudumac Vasile a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal - „Huliganismul”, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în procuratura raionului Edineț, Vitalie Lungu, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Gudumac Vasile să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și să i se aplice o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale. 3.1 În motivarea apelului, procurorul în partea pedepsei penale aplicate, a invocat că: Instanța de fond eronat a aplicat art. 55 Cod penal, dispunând liberarea inculpaților de răspundere penală, cu atragerea acestora la răspundere contravențională. Consideră că prima instanță just a stabilit circumstanțele cauzei, a dat apreciere veridică probelor administrate pe parcursul urmăririi penale în ședința de judecată, care a avut loc pe baza probelor administrate la urmărirea penală în baza art. 3641 Cod de procedură penală, corect a calificat faptele incriminate inculpaților, însă neîntemeiat a aplicat prevederile art. 55 Cod penal. Menționează faptul, că neaplicarea pedepsei penale obligatorii, nefiind condiționată de careva circumstanțe întemeiate sau excepționale ale cauzei, în raport cu fapta comisă și comportamentul inculpaților pe parcursul examinării procesului penal, nu atinge scopul pedepsei penale, restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului. Apelantul consideră, că instanța de fond nu a studiat multilateral, în deplină măsură și în mod obiectiv toate circumstanțele și datele care caracterizează persoana inculpaților și care au o importanță esențială pentru stabilirea categoriei și mărimii pedepsei penale și neîntemeiat a ajuns la concluzia privind aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021 a fost admis apelul procurorului în Procuratura raionului Edineț, Vitalie Lungu, casată sentința Judecătoriei Edineț sediul Central din 04 noiembrie 2020 și pronunțată o nouă hotărâre prin care Gudumac Vasile s-a considerat condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi, prin prisma art. 3641 Cod de procedură penală, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 (șase sute) unități convenționale, ceea ce constituie 30000 (treizeci mii) lei. 4.1 Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că vina inculpatului Gudumac Vasile în comiterea infracțiunii incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele administrate pe dosar în faza de urmărire penală, acestea fiind acceptate de inculpat prin cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești și acceptată de instanța de fond prin încheierea protocolară din 27.10.2020. S-a constat că în baza probelor acumulate la urmărirea penală și recunoscute de inculpat, instanța de fond corect a stabilit starea de fapt și de drept pe caz și justificat a încadrat acțiunile inculpatului Gudumac Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și anume, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni, care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane. Instanța de apel a menționat că prima instanță stabilind vinovăția inculpatului Gudumac Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, incorect l-a eliberat pe acesta de răspunderea penală pentru fapta comisă și l-a atras pe ultimul la răspundere contravențională, considerând astfel pedeapsa stabilită inculpatului ca fiind prea blândă. S-a apreciat că o pedeapsă prea blândă stabilită inculpatului generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorilor și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Conform prevederilor art. 55 alin. (1) Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. 181 1, 256, art. 264 alin. (2), art. 264 1 , 303, 314, art. 326 alin. (11), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art. 335 alin. (1) și art. 335 1 alin. (1), poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s- a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. În sensul normei sus indicate, instanța de apel a reținut că, în cauză trebuie să existe împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională sau în datele privind personalitatea infractorului, așa circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție, o conduită ireproșabilă a persoanei vizavi de fapta săvârșită, sau se consideră ieșite din comun. Împrejurările obișnuite sunt cele care predomină și caracterizează majoritatea cetățenilor și nu pot fi considerate ca temei al liberării de răspundere penală. De asemenea, instanța de apel menționează că infracțiunea comisă de către inculpatul Gudumac Vasile are un grad de pericol sporit, fiind comisă în participație, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate și față de alte persoane, manifestând prin conținutul lor o obrăznicie deosebită. S-a considerat că în cazul dat inculpatul nu poate fi liberat de răspundere penală și în privința acestuia nu pot fi aplicate prevederile art. 55 Cod penal. S-a conchis că contrar prevederilor art. 61 și art. 75 Cod penal, care reglementează scopul și criteriile generale de individualizare a pedepsei, instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului Gudumac Vasile nu a individualizat-o corect, astfel nejustificat concluzionând posibilitatea corectării și reeducării inculpatului stabilindu-i sancțiune contravențională sub formă de amendă. Stările de fapt, dar și circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea incriminată inculpatului Gudumac Vasile pune în vizorul instanței de apel, incorectitudinea liberării inculpatului de răspundere penală și aplicarea față de acesta a sancțiuni contravenționale sub formă de amendă, deoarece inculpatul a comis cu intenție infracțiunea, care are un grad de pericol social ridicat, circumstanțe care nu puteau fi neglijate de instanța de fond la stabilirea pedepsei inculpatului. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale inculpatului Gudumac Vasile, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, și anume: scopul pedepsei penale întru restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale considerate ca fiind săvârșite de inculpat, care în temeiul art. 16 alin. (3) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului Gudumac Vasile care la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 71, Vol. I), a recunoscut vinovăția (f.d. 237, Vol. I), anterior nejudecat (f.d. 79, Vol. I), la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d. 84, Vol. I), astfel concluzionând posibilitatea corectării și reeducării acestuia, stabilindu-i pedeapsa, cu aplicarea art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, sub formă de amendă în limitele sancțiunii art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, luând în considerație și prevederile art. 64 alin. (3) Cod penal.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea totală a deciziei instanței de apel cu menținerea sentinței Judecătoriei Edineț sediul Central din 04 noiembrie 2020. 5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat următoarele argumente: - consideră că în speță sunt întrunite toate condițiile legale prevăzute la art. 55 Cod penal, astfel că infracțiunea incriminată inculpatului art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal prevede o pedeapsă maximă cu închisoare pe un termen de până la 5 ani, infracțiune care în temeiul art. 16 Cod penal se califică drept infracțiune mai puțin gravă; a săvârșit pentru prima dată o infracțiune; art. 287 alin. (2) Cod penal nu se regăsește în lista exhaustivă din conținutul alin. (1) art. 55 Cod penal; inculpatul și-a recunoscut vina; cauza a fost judecată în procedură simplificată; prin infracțiune nu a fost cauzat prejudiciu; părțile vătămate nu au înaintat pretenții de ordin material și/sau moral; - indică că, luând în considerare personalitatea inculpatului, corectarea lui este posibilă fără a fi supus răspunderii penale (caracteristica eliberată de primăria s. Trinca, raionul Edineț, care indică că Gudumac Vasile pe perioada aflării în teritoriu s-a evidențiat doar prin calități pozitive, se bucură de stimă și respect din partea locuitorilor, recunoașterea vinovăției, anterior nejudecat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, la întreținere are mama care este de vârstă înaintată; - instanța de judecată a aplicat direct prevederile art. 55 Cod penal, care prin voința legiuitorului pot libera persona de răspundere penală, respectând totodată și jurisprudența CEDO care a statuat cu titlu de principiu echivalarea caracterului penal al codului contravențional prin cauza Ziliberberg c. Moldovei; - nu este deacord cu afirmațiile procurorului referitor la trecutul contravențional al inculpatului, în măsura în care materialele cauzei denotă lipsa săvârșirii oricăror contravenții; - consideră că instanța de fond prin sentința pronunțată corect a constatat circumstanțele de fapt și de drept adoptând o hotărâre întemeiată și motivată.
Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procuror prin care a solicitat dispunerea inadmisibilității recursului ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din considerentele ce urmează. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, avocatul Pruteanu Natalia își exprimă dezacordul cu faptul că pedeapsa aplicată prin decizia instanței de apel este prea aspră, insistând în această parte asupra menținerii sentinței prin care inculpatul a fost liberat de răspundere penală prin aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, astfel instanța de recurs ordinar supune verificării decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal atestă că nu și-a găsit confirmarea temeiul pentru recurs invocat prin prisma pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanța de apel și-a motivat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului și nu au admis careva erori, stabilind justificat, în privința acestuia, pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ceea ce constituie 30 000 lei, just aplicând prevederile art. 3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Colegiul penal consideră că instanța de apel just a stabilit starea de fapt și de drept, expunându-se clar asupra tuturor motivelor invocate, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, adoptând în așa mod o hotărâre legală și întemeiată, ținând cont de prevederile art. 101 Cod de procedură penală. Concluziile instanței de apel se axează pe materialele dosarului și toate probele prezentate și cercetate în mod legal au indicat la confirmarea necesității condamnării lui Gudumac Vasile în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel lipsesc. Potrivit art. 1 Cod de procedură penală procesul penal are scopul ca orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, iar, reieșind din prevederile art. 55 Cod penal, în cazul săvârșirii pentru prima oară a unei infracțiuni ușoare sau mai puțin grave – să fie discutată posibilitatea corectării fără a fi supusă răspunderii penale cu aplicarea sancțiunii contravenționale. Posibilitatea corectării persoanei fără a fi condamnată real are la bază informații conform cărora făptuitorul poate fi corectat fără a fi supus răspunderii penale. Prima instanță a aplicat prevederile art. 55 Cod penal, instanța de apel, însă, a ajuns la concluzia diametral opusă decât prima instanță, motivarea fiind expusă în pct. 4.1 din prezenta decizie. Raportând soluțiile oferite de practica judiciară constantă la circumstanțele cauzei deduse judecății, Colegiul penal constată că instanța de apel a efectuat o analiză completă și minuțioasă a personalității inculpatului, care indică, că săvârșirea faptei nu se datorează unui concurs accidental de împrejurări. Infracțiunea comisă de către inculpatul Gudumac Vasile are un grad de pericol sporit, fiind comisă în participație, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare în societate și exprimând o vădită lipsă de respect față de societate și față de alte persoane, manifestând prin conținutul lor o obrăznicie deosebită, astfel just s-a considerat că în cazul dat inculpatul nu poate fi liberat de răspundere penală și în privința acestuia nu pot fi aplicate prevederile art. 55 Cod penal. Cu referire la criticele invocate de recurent, precum că a fost efectuată o individualizare injustă a pedepsei în privința inculpatului Gudumac Vasile, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Prin urmare, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii penale. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blânda, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Caracterul excepțional la aplicarea pedepsei cu închisoare urmează a fi argumentat de către instanța de judecată. Colegiul reține că, în cauza dată, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii imputate și a solicitat de a fi judecată cauza pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, aplicând prevederile art. 3641 Cod de procedură penală. Potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către prima instanță, beneficiază de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. În continuare, luând în considerație faptul că inculpatul Gudumac Vasile, a acceptat judecata pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în baza art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, acesta beneficiază de o reducere cu 1/3 a limitelor prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. În prezenta speță, Colegiul atestă că, inculpatul Gudumac Vasile, a fost condamnat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități convenționale, ceea ce constituie 30 000 lei. La caz, analizând pedeapsa aplicată inculpatului Gudumac Vasile, Colegiul penal a stabilit că aceasta se încadrează în limitele prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, și prin urmare instanța de apel nu au comis nici o eroare de drept la individualizarea pedepsei, iar dezacordul părții apărării cu pedeapsa stabilită ce se încadrează în limitele legale, nu poate constitui în sine un argument verosimil și justificat pentru susținerea temeiului de drept invocat pentru casarea hotărârii atacate. Astfel, instanța de recurs observă că, la individualizarea pedepsei și îndeosebi a modalității de executare a acesteia, instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, constatând că pedeapsa aplicată va fi echitabilă faptei infracționale comise, ce corespunde normelor legale și va atinge scopul de corectare și resocializare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, ca urmare, sunt nejustificate alegațiile recurentului privind efectuarea contrară prevederilor legale de către instanța de apel a unei individualizări a pedepsei în privința lui Gudumac Vasile, or, avocatul Pruteanu Natalia nu a expus care anume prevederi legale au fost eronat aplicate și în ce a constat concret eroarea admisă de către instanța de apel la individualizarea executării pedepsei. Totodată, Colegiul Penal respinge drept nefondate și argumentele apărătorului referitor la motivarea insuficientă a pedepsei stabilite și neluarea în considerare a circumstanțelor și caracteristicilor personale ale inculpatului, or se constată că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția în sensul pedepsei penale stabilite inculpatului Gudumac Vasile, a ținut cont în deplină măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final stabilindu-i o pedeapsă echitabilă. Colegiul penal, suplimentar, menționează și faptul că pedeapsa stabilită, corespunde și prevederilor Recomandării Comitetului de Miniștri referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate, adoptate la 19 ortombrie 1992, aceasta fiind corespunzătoare sancțiunii și totodată proporțională gravității infracțiunii comise, precum și situației personale a făptașului. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 23 martie 2021, în cauza penală în privința lui Gudumac Vasile xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 27 ianuarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.