1re-224/21 — art.91 Cod penal

Pe 25 martie 2021, condamnatul Vulpe Iurie a depus în instanța de judecată cerere privind liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, potrivit legislației Turciei.

Prin încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 23 iulie 2021, cererea depusă a fost respinsă ca neîntemeiată. În motivarea soluției sale, prima instanță a făcut trimitere la prevederile art.469 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală și art.91 Cod penal, a indicat că, modul de executare a pedepsei penale de către o persoană transferată dintr-un alt stat în Republica Moldova pentru executarea pedepsei penale, inclusiv liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, este guvernată de legea statului de executare, la caz Republica Moldova și nu a statului de condamnare. Subsecvent, a fost subliniat de către prima instanță că, în accepțiunea art.9 alin.(3) din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate din 21.03.1983, executarea condamnării este guvernată de legea statului de executare.

Condamnatul Vulpe Iurie a contestat cu recurs hotărârea solicitând casarea acesteia, cu liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen, potrivit art.91 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021, a fost respins ca nefondat recursul, cu menținerea hotărârii contestate. 1 În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, liberarea condiționată înainte de termen a condamnatului este un drept și o rezervă în atitudine a instanței și nu ca o obligație, or, liberarea condiționată înainte de termen conform art.91 Cod penal, se aplică doar cu condiția că instanța de judecată va considera posibilă corectarea condamnatului fără executarea deplină a pedepsei aplicate persoanei prin sentința de condamnare, concluzii care urmează a fi trase în baza studierii depline și obiective a datelor referitoare la persoana condamnatului, la comportamentul lui pe tot parcursul perioadei de executare a pedepsei cu închisoare, inclusiv dacă s-a aflat și în alte penitenciare, la respectarea regimului de executare și altele. Prin urmare, instanța de recurs ordinar a conchis că, prima instanță întemeiat a respins ca fiind neîntemeiată cererea condamnatului cu privire la liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen.

Condamnatul Vulpe Iurie a contestat cu recurs în anulare hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora, cu liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct.2) și 3) Cod de procedură penală și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală, cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se menționează că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. Analizând dispozițiile legale expuse mai sus în raport cu speța, se constată că chestiunea care a fost examinată de către prima instanță și, ulterior de către instanța de recurs, se referă la cele reglementate de art.art.469-472 Cod de procedură penală, ce țin de punerea în executare a hotărârilor judecătorești și nu 2 cade sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1) art.452 Cod de procedură penală, ce poate fi contestată cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, iar recursul declarat împotriva acesteia este inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în anulare. Așadar, având ca reper prevederile art.art.455 alin.(2) pct.7), 453 Cod de procedură penală, instanța decide inadmisibilitatea recursului înaintat, întrucât acesta nu corespunde cerințelor de formă și conținut prevăzute la art.455 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art.art.456, 432 alin.(1), (2) pct.1), alin.(3) Cod de procedură penală, Colegiul penal d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de condamnatul Vulpe Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 26 ianuarie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 3