1ra-2119/2021 — art. 189 alin. 3 lit. e, 190 alin. 5 CP

1ra-2119/2021 — art. 189 alin. 3 lit. e, 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2119/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 08 iunie

2021 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2021,

declarat de inculpatul

Gușanu Serghei XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 13.11.2020 - 08.06.2021,

instanța de apel: 15.07.2021 - 08.09.2021,

instanța de recurs: 11.11.2021 - 01.12.2021.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea bunurilor materiale și bănești pe un

termen de 5 ani, și art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal la 8 ani și 11 luni închisoare, cu

amendă în mărime de 1850 unități convenționale, ce constituie 92.500 lei.

În temeiul art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor, i-a fost stabilită

pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate

de gestionarea bunurilor materiale și bănești pe un termen de 5 ani, cu amendă în

mărime de 1850 unități convenționale, ce constituie 92.500 lei, cu executare în

penitenciar de tip închis, începând din 08.06.2021, cu includerea perioadei arestării

preventive de la 12.09.2020 până la 08.06.2021.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul lui Iurco S. prejudiciul material în sumă

de 25.099 lei și moral în mărime de 20.000 lei, în beneficiul lui Iurco L. - prejudiciul

1

material în sumă de 577.551 lei și moral în mărime de 10.000 lei, Moiseenco A. -

prejudiciul material în sumă 10.000 lei.

inculpatul Gușanu S., fiind în înțelegere prealabilă cu Sîrbu V., locuitor al XXXXXX,

XXXXXX acționând în comun cu intenție directă, urmărind scopul dobândirii ilicite a

bunurilor altei persoane, prin inducerea în eroare a victimei Iurco S., locuitoare a

XXXXXX, XXXXXX, care avea acces la banii mamei sale Iurco L., pe care ultima îi

lăsase în grija acesteia în gospodăria comună, în discuțiile purtate cu Iurco S., prin

intermediul rețelei de socializare „Odnoklassniki”, din numele contului fals - „Dumitru

Dedenco”, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, manifestate prin

diferite pretexte și promisiuni (împrumut, blocarea cardului, boală, situație de accident

rutier, promisiunea de căsătorie și schimbare a locului de trai în mun. Chișinău), a

determinat-o pe victimă să-i transmită suma de 8500 lei, luați în credit de la compania

„SEBO”, un lănțișor din aur cu prețul de 12.000 lei, un telefon mobil de modelul

„Samsung Galaxy A 10s” cu costul de 3099 lei, procurat în credit, conform contractului

de prestare a serviciilor publice de comunicații electronice mobile „UNITE” din data

de 18.05.2020, iar în continuarea acțiunilor sale infracționale, a determinat-o pe

victimă să transmită în mai multe etape bani în sumă totală de 30.000 euro, echivalentul

a sumei de 577.551 lei, conform cursului Băncii Naționale a Republicii Moldova, sume

pe care el le-a primit și însușit, prin intermediul complicelui Sîrbu V., care s-a numit

cu prenumele fals „Alexei” de la „Dumitru”, dobândind astfel în mod fraudulos și

însușind de la victime bunuri și bani în sumă totală de 601.150 lei, cauzându-le daune

în proporții deosebit de mari.

Tot el, la 06 iulie 2019, după ce a făcut cunoștință cu Leucă A., locuitoare a

XXXXXX, XXXXXX, prin intermediul rețelei de socializare „Odnoklassniki”, s-au

întâlnit în or. Strășeni, de unde, Leucă A. împreună cu fiica sa minoră XXXXXX,

născută în XXXX, au urcat în automobilul condus de către Creț V., în care se aflau și

Gușanu S. cu Covalenco I. și s-au deplasat în mun. Chișinău, unde Gușanu S. a

amenințat-o verbal pe Leucă A. că îi va răpi fiica minoră XXXXXX, dacă nu va lua un

credit de la „Sebo Credit” SRL, în rezultat la ce, Leucă A. a mers la filiala „Sebo

Credit” SRL situată pe str. Calea Ieșilor 3/2, mun. Chișinău, de unde a luat pe numele

ei un credit în sumă de 8000 lei, după care s-a întors la automobil și i-a dat suma de

8000 lei lui Gușanu S., cauzându-i prejudiciu material considerabil.

Instanța a reținut că, inculpatul a pledat nevinovat, însă vinovăția lui a fost

dovedită prin probele administrate, inclusiv:

declarațiile părții vătămate Iurco S. că, la 02 mai 2020, prin intermediul rețelelor

de socializare ,,Odnoklassniki.ru” a făcut cunoștință cu un bărbat ,,Dumitru Dedenco”,

apoi a discutat cu acesta prin intermediul apelului video. Inculpatul i-a spus că lucrează

în calitate de maistru la Chișinău, iar peste câteva zile a rugat-o să-i împrumute suma

de 1000 lei, obligându-se să-i întoarcă, spunându-i că are pe card suma de 65.000 euro,

însă la moment este blocat. Pe 05.05.2020, a luat un credit în sumă de 10.000 lei de la

compania ,,SEBO”, ulterior fiind rugată de inculpat să nimicească contractul de

împrumut. În aceeași zi s-a deplasat la Chișinău, cu un taxi, șoferul se numea ,,Timofei”

și care vorbea la telefon cu ,,Dumitru”. Inculpatul a cerut de la ea un lănțișor din aur și

banii luați în credit. Deoarece nu cunoaște orașul, nu poate indica locul unde a fost

adusă. La Chișinău s-a apropiat de ea un bărbat în vârstă de 30-31 ani, de statură medie,

2

era slab, pe față avea mască de protecție, vorbea în limba rusă și i-a spus că este de la

,,Dima”. I-a transmis acelui bărbat suma de 8500 lei și lănțișorul din aur cu greutatea

de 10 gr. la prețul de 12.000 lei, achitând singură serviciile de taxi în sumă de 1500 lei,

apoi s-a întors în XXXXXX. Peste câteva zile a fost telefonată de ,,Dumitru”, care a

rugat-o să-i transmită cruciulița din aur și două inele. Ea a comandat un taxi din

XXXXXX și s-a deplasat în or. Orhei, după cum a convenit cu inculpatul. Acolo s-a

apropiat un bărbat, care i-a comunicat că este de la ,,Dumitru”, căruia i-a transmis

cruciulița la preț de 4000 lei și inelele la preț de 2000 lei, fiecare. ,,Dumitru” i-a spus

că toate bijuteriile vor fi topite pentru a fi confecționate două verighete din aur pentru

cununia lor. Ulterior, din nou, a primit un apel telefonic de la ,,Dumitru” că la serviciu

i-a fost sustras telefonul mobil și are nevoie de altul. Pe 18.05.2020, a mers la

Moldtelecom, unde a procurat un telefon de model „Samsung Galaxy 10S” în valoare

de 3099 lei și l-a transmis lui ,,Dumitru” prin intermediul taxiului. În aceeași zi, i-a

transmis acestuia și bani – euro, însă nu-și amintește suma. În decurs de 2 luni, până la

02.07.2020, i-a transmis bani lui „Dumitru”, în 5 tranșe, suma totală de 30.000 euro,

prin intermediul unui taximetrist pe nume ,,Fiodor”. Motivele din care acesta cerea

bani de fiecare dată erau diferite. Inițial, i-a spus că deține 2 autoturisme și dorește să

le aducă la ea în sat pentru a le vinde, iar una din mașini dorea să o dăruiască fiicei sale

de 14 ani. Apoi, a avut nevoie de bani, indicând că este internat în spital în rezultatul

unui accident rutier. Pe 10.07.2020, s-a deplasat în XXXXXX și a uitat telefonul mobil

acasă, în acel moment a telefonat-o „Dumitru” și a discutat cu sora și mama sa, iar când

s-a descoperit că banii nu sunt, au chemat poliția. Persoana pe nume ,,Dumitru” a

telefonat-o pentru ultima dată la 02.07.2020, prin urmare inculpatul, pe cale

mincinoasă a obținut încrederea părții vătămate prin intermediul căreia, prin

înșelăciune, a dobândit bani în sumă de 30.000 euro, care îi aparțineau mamei părții

vătămate Iurco L.;

declarațiile părții vătămate Moiseenco (Leucă) A. că, la 17.07.2019 a comunicat

prin intermediul rețelelor de socializare cu Gușanu S., care era înregistrat sub alt nume

și a invitat-o la Chișinău, pentru a face cunoștință, spunându-i să ia buletinul de

identitate pentru procurarea unui bilet. A mers la Chișinău, s-au întâlnit cu inculpatul,

care era într-o mașină de culoare negru-suriu, cu un bărbat blond și cu taximetristul,

iar ea era cu fiica minoră în vârstă de 5 ani. Au urcat în mașină pe bancheta din spate

unde era și inculpatul. Acesta s-a prezentat ca persoană juridică, persoana de la volan

- șoferul personal al inculpatului, iar băiatul tânăr a fost prezentat ca șofer stagiar.

Gușanu S. i-a spus că este persoană juridică, că nu poate lua un credit de la bancă și a

rugat-o să ia un împrumut. Se cunoșteau de o săptămână și i-a trezit dubii rugămintea

lui. Inculpatul i-a spus că îi va restitui datoria prin intermediul numărului de telefon și

a amenințat-o că îi va lua fata, dacă refuză să ia creditul. S-a speriat deoarece erau trei

bărbați, a lăsat copilul în automobil, a mers la oficiul ,,SEBO” și a luat un credit în

sumă de 8000 lei. În mașină, inculpatul i-a spus că în contractul de împrumut urmează

a fi indicat ca persoană garant - Mihail. După ce a luat creditul, împreună cu băiatul

blond au mers la compania ,,Moldcell”, pentru a lua un telefon mobil în credit. Peste

tot a fost însoțită de băiatul tânăr. La ,,Moldcell” a avut posibilitatea să ia doar un

telefon în sumă de 6000 lei, însă inculpatul dorea un telefon mai scump, astfel că nu a

fost acceptată cererea de credit. Banii în sumă de 8000 lei i-a transmis inculpatului, iar

când i-a spus că nu va lua telefonul, acesta a început a striga la ea. Inculpatul a luat

3

contractul de credit și a i-a spus că el va restitui banii, și anume, va transmite sume de

bani pe numărul ei de telefon. Inculpatul i-a dat 200 lei pentru a ajunge acasă cu copilul.

A doua zi dimineață pe telefon a parvenit un mesaj din numele lui Gușanu S. că creditul

a fost restituit. Ulterior, a primit scrisori de la „SEBO Credit” pentru restituirea datoriei

și timp de 2 luni a achitat creditul în mărime de 1200 lei lunar. Apoi a depus plângere

și încasarea plăților a fost oprită. A fost de acord să se întâlnească cu inculpatul,

deoarece acesta i-a promis că vor crea o familie și o va întreține. Solicită încasarea

pagubei materiale;

declarațiile martorului Cotoneț R. că, pe 10.07.2020, în jurul orelor 21.30, soția

sa Cotoneț N. l-a sunat și i-a spus să vină de urgență în sat, la sora sa Iurco S., deoarece

au venit niște băieți după bani. Venind la fața locului, a văzut la poartă doi tineri cu o

mașină taxi de model ,,Dacia Logan”, de culoare întunecată. Soția i-a spus că acești

doi tineri au venit după o sumă de bani, care trebuia transmisă de către Iurco S. unei

persoane pe nume Dima. I-a spus soției să facă un apel la 112 și peste 15 minute la fața

locului s-a apropiat 3-4 echipaje de poliție. Ulterior a aflat că Dima era o persoană cu

care Iurco S. a făcut cunoștință prin intermediul rețelelor de socializare. Iurco S. a luat

banii ascunși, în sumă de 33.000 euro, care aparțineau mamei sale Iurco L.;

declarațiile martorului Chirita F. că, în calitate taximetrist, pe 18.05.2020, a

primit comanda din XXXXXX, XXXXXX, spre mun. Chișinău. În XXXXXX, o

doamnă i-a transmis niște bani și i-a dat telefonul să vorbească cu soțul ei, pe nume

Dumitru, cu care s-au înțeles să transporte suma de 5800 euro la Chișinău. În timp ce

se deplasa spre Chișinău, l-a telefonat Dumitru și i-a cerut să ducă banii la Orhei, unde

aștepta un prieten al acestuia, care continua să sune de pe un număr ascuns. La Orhei,

i-a transmis banii unui prieten a lui Gușanu S. - un bărbat blond, uscățiv și înalt. Pe

20.05.2020, din nou, a fost telefonat de pe un număr ascuns de către Dumitru, cu

aceeași solicitare și a mers în XXXXXX, a luat 9800 euro de la Iurco S. pentru a-i duce

în raionul Hâncești, el fiind remunerat cu 50 de euro, uneori cu 100 euro. La Hâncești

s-a întâlnit cu bărbatul blond care se numea Alexei și a preluat banii în sumă de 9800

euro, pentru serviciile de taxi fiind remunerat cu 200 euro, prețul serviciilor fiind

indicate de Dumitru. La 21.05.2020, la cererea lui Dumitru, a transportat din

XXXXXX, de la Iurco S. suma de 4800 euro, în or. Orhei și a transmis-o lui Alexei.

Peste 2-3 zile, la solicitarea lui Dumitru, iar a transmis suma de 7500 euro, de la Iurco

S., din XXXXXX la Orhei, unde au fost preluați tot de Alexei. La 02.06.2020, din nou,

la cererea lui Dumitru, din XXXXXX, a preluat de la Iurco S. suma de 1500 euro, pe

care i-a transmis în or. Orhei unui taximetrist de la compania ,,Yandex”. Pe 10.07.2020,

seara, Dumitru l-a telefonat și l-a rugat să meargă la XXXXXX, pentru ca el să

vorbească cu Iurco S. la telefon, din motiv că nu poate face legătura cu ea. A mers la

Iurco S. acasă, la poartă a ieșit o femeie în vârstă și i-a spus că aceasta nu este acasă.

În timp ce vorbea la telefon cu Dumitru, s-au apropiat trei bărbați, cu mașină de model

,,Mercedes” de culoare neagră, s-au prezentat și i-au luat telefonul din mână, i-au spus

că au venit să se răzbune pentru Iurco S., crezând că el e persoana care cerea banii. În

aceeași zi a fost audiat de colaboratorii de poliție. Cunoaște că persoana pe nume

„Dumitru” avea două mașini pe care le-a devamat. Ulterior, acesta a invocat că are

nevoie de bani deoarece un prieten a căzut sub tren la Moscova și trebuie adus în

Moldova. A patra oară când a transmis banii, Dumitru a indicat că a avut un accident

cu mașina proprie și are nevoie de investigații medicale. Nu l-a bănuit pe Dumitru,

4

considerând că era soțul părții vătămate și afacerea pe care o avea Dumitru. Vocea

inculpatului Gușanu S este vocea persoanei pe nume „Dumitru”, cu care comunica prin

telefon;

declarațiile martorului Brudari G. că cunoaște inculpatul din 2008, sunt prieteni

apropiați și i-a vândut acestuia mașina de model ,,Opel Vectra” la prețul de 1000 euro.

Ulterior i-a înstrăinat acestuia încă două mașini pe care le avea în proprietate, una la

prețul de 800 euro și alta - 9000 lei, pe care Gușanu S. le-a dat la fier uzat. Gușanu S.

venea la el cu un taxi, șoferul fiind de naționalitate turcă. Gușanu S. i-a spus că mașina

de model „BMW Seria 3” cu numere din Lituania îi aparține și va circula cu aceasta

temporar, până își va procura altă mașină. Automobilul era înregistrat pe numele lui

Vladimir. Inculpatul spunea că din motiv că nu are permis și nu poate conduce mașina,

se deplasează cu taxiul. La fel, acesta i-a spus că a câștigat la bilete de loterie suma de

77.000 lei;

declarațiile martorului Buraga I. că Gușanu S. a procurat de la el mașina de

model „BMW”. Dada I. i-a găsit cumpărători pentru automobil și s-au întâlnit la Porțile

Orașului cu acesta, doi taximetriști, Gușanu S. și încă un bărbat blond și uscățiv, care

vorbea în limba rusă. Au achitat arvuna, de fapt, cumpărătorul fiind persoana cu părul

blond. Apoi, el a scos mașina din țară și au adus-o în țară deja pe numele persoanei

care a procurat mașina - Vladimir. A fost achitată arvuna în sumă de 1750 euro, iar

restul banilor i-a achitat Vladimir;

declarațiile martorului Boboc A. că, la comanda lui Gușanu S., s-a deplasat din

mun. Chișinău în or. Orhei, unde de la un alt taximetrist din Drochia a preluat o sacoșă

cu 2000 euro, pe care i-a transmis-o, fiind remunerat pentru servicii cu 50 euro. Peste

două săptămânii a fost telefonat de la organul de urmărire penală din XXXXXX;

declarațiile martorului Covalenco I. că inculpatul este prietenul moșului său

Beșliu S., pe care acesta l-a cunoscut în timp ce s-au deținut împreună în pușcărie și

acesta a locuit la o verișoară a lui în anul 2019, timp de 2 luni, ca prieten al familiei.

Acesta deseori venea la Sireți cu taxiul de model „Dacia Logan” de culoare neagră, iar

șofer era Creț V. Pe 06.07.2019, împreună cu Gușanu S. au plecat în mun. Chișinău,

unde inculpatul s-a întâlnit cu taximetristul pe nume Creț V. În timp ce se deplasau

spre Chișinău, pe Gușanu S. l-a sunat o doamnă pe nume Ala, care i-a spus că nu poate

veni la Chișinău și va coborî la Strășeni La Strășeni, Moiseenco (Leucă) A. a urcat în

mașină pe bancheta din spate, cu ea era o fetiță de vreo 5 ani. Împreună s-au deplasat

spre mun. Chișinău, el urmând să o însoțească pe Moiseenco (Leucă) A. la compania

de creditare ,,SEBO” pentru a lua un credit, apoi la un magazin de telefonie mobilă

,,Orange”. Fetița a rămas în mașină cu Gușanu S. și cu taximetristul Creț V. Nu-și

amintește de ce nu a mers inculpatul împreună cu Moiseenco (Leucă) A., dar știa, din

spusele verișoare sale, că acesta avea careva probleme cu poliția. Filiala „SEBO” se

afla la distanța de circa 100-150 m. de mașină. În timp ce a luat credit, Moiseenco

(Leucă) A. era palidă, probabil se simțea rău, după cum a spus inculpatul. I-a fost

acordat un credit în sumă de 6000 lei și nu cunoaște suma solicitată inițial. Până a o

însoți pe Moiseenco (Leucă) A. la compania ,,SEBO”, a coborât din mașină, pentru a-

i oferi posibilitatea lui Gușanu S. să discute cu aceasta ceva confidențial. Ei vorbeau

ceva pe bancheta din spate, iar muzica în mașină era la volum tare, din care motiv nu

a auzit discuția lor. După ce Moiseenco (Leucă) A. a luat creditul, l-a sunat pe Gușanu

S., apoi el împreună cu Moiseenco (Leucă) A. au mers la magazinul ,,Orange”. După

5

ce a discutat cu inculpatul la telefon Moiseenco (Leucă) A. a spus că trebuie să cumpere

un telefon în credit la un magazin ,,Orange”, dar nu a comunicat pentru cine. Aceasta

dorea să procure un telefon de model „Samsung Galaxy S10”, însă deoarece nu era

angajată în câmpul muncii, i s-a refuzat în procurarea telefonului. Moiseenco (Leucă)

A. l-a telefonat pe Gușanu S. i-a spus că nu i s-a acordat un telefon în credit, iar acesta

i-a cerut să meargă la un magazin de telefonie mobilă ,,Moldcell”. La magazinul

,,Moldcell” lui Moiseenco (Leucă) A., din nou, cererea i-a fost respinsă din motiv că

nu este angajată în câmpul muncii. Fiind cu Moiseenco (Leucă) A., nu a observat ca

aceasta, când vorbea la telefon cu Gușanu S., să întrebe ce face sau cum se simte fetița.

Nu i-a cerut nimeni lui Moiseenco (Leucă) A. să lase copilul în mașină, ea singură i-a

spus fetiței să stea în mașină. Când au revenit în mașină, fiecare s-a așezat la locul său.

Moiseenco (Leucă) A. a scos banii din gentuță și i-a dat lui Gușanu S., a făcut-o

benevol, imediat ce a urcat în mașină. El nu a știut că banii luați de la ,,SEBO” sunt

pentru Gușanu S. Nu a discutat deloc cu Moiseenco (Leucă) A., doar a însoțit-o fără a

avea careva discuții între ei. Nu știa care a fost scopul luării creditului și a însoțit-o pe

Moiseenco (Leucă) A., din motiv că se simțea rău și nu a fost remunerat pentru aceasta.

Inculpatul a început să strige, când a auzit că Moiseenco (Leucă) A. nu poate lua un

telefon în credit la ambele magazine și ei au început să se certe. Moiseenco (Leucă) A.

striga că nu trebuia să ia bani în credit și telefon, deoarece are copil mic și din ceartă

se subînțelegea că a fost nevoită să ia acel împrumut bănesc și telefonul în credit pentru

Gușanu S. În mașină, inculpatul striga la Moiseenco (Leucă) A., îi spunea că îi va

întoarce banii, doar că la moment el are nevoie de ei, iar partea vătămată plângea. La

ieșire din Chișinău, spre Strășeni, Moiseenco (Leucă) A. a strigat să oprească mașina,

copilul plângea. Au oprit la o stație de autobuze și inculpatul i-a dat 200 lei de drum.

Inițial el nu cunoștea planurile inculpatului, dar după situația data a înțeles că fata pe

nume Lenuța, la fel, a fost după un telefon în credit pentru Gușanu S. Inculpatul i-a

întors datoria. El a coborât la următoarea stație, iar când a coborât din mașină, a înțeles

că inculpatul a amăgit partea vătămată, el fiind preîntâmpinat de Gușanu S. să uite

aceste întâmplări cu creditul și cu telefonul mobil și dacă îl va întreba cineva să spună

că nu cunoaște nimic. În momentul transmiterii banilor, Moiseenco (Leucă) A. era

nervoasă și agitată, el nu a întreprins careva măsuri și se uita în telefon, crezând că

aceasta și Gușanu S. sunt un cuplu.

De asemenea, vinovăția inculpatului este demonstrată și prin actele anexate la

materialele cauzei: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.07.2020, cu

anexă planșă fotografică; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.08.2020,

cu anexă planșă fotografică; procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 22.07.2020, 10.08.2020, 17.07.2020, 13.08.2020, 13.08.2020,

06.08.2020, 22.09.2020 și 10.08.2020, cu anexe planșă fotografică; procesele-verbale

de ridicare din 13.07.2020, 11.08.2020 și 13.08.2020; procesele-verbale de examinare

din 22.07.2020 și 24.08.2020; procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul

infracțiunii din 22.09.2020, cu anexă planșă fotografică; procesul-verbal de verificare

a declarațiilor la locul infracțiunii din 23.09.2020, cu anexă planșă fotografică;

procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații - interceptarea

convorbirilor telefonice din 25.08.2020; Anexa I din 18.05.2020 de la contractul de

prestare a serviciilor publice de comunicații electronice mobile „Unite” nr. 97177593

din 18.05.2020; Purtătorul electronic de informații de tip DVD+R; recipisa scrisă pe

6

tichetul de garanție din 14.04.2020, aferent automobilului „BMW 3”, n.î. XXXXXX;

telefonul mobil de model „Samsung Galaxy A10s”; informația privind traversarea

frontierei aferente mijlocului de transport „BMW 320D-2004”, n.î. XXXXXX;

informația privind aflarea lui Gușanu S., Sîrbu V. și Foiu S. la tratament în Secția

ftiziopneumologie pentru maturi nr. 1 a IMSP Spitalul Clinic Municipal de

Ftiziopneumologie; plângerea lui Moiseenco A. din 17.07.2019; procesul-verbal de

audiere a părții vătămate din 26.08.2019; procesul-verbal de ridicare de la partea

vătămată Leucă A. a conținutului conversațiilor purtate cu „Borș Serghei” pe rețeaua

de socializare Odnoklassniki din 26.08.2019; certificatul de naștere al minorei

XXXXXX; procesul-verbal de recunoaștere după fotografie de către partea vătămată

Leucă A. a lui Gușanu S. din 17.10.2019; procesul-verbal de confruntare între Creț V.

și Gușanu S. din 07.08.2020; procesul-verbal de confruntare între Creț V. și partea

vătămată Leucă A. din 21.08.2020; ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a lui

Creț V. și Covalenco I. din 30.10.2020; informațiile despre convorbirile telefonice

efectuate de către partea vătămată Leucă A. de pe nr. XXXXXX și numerele

XXXXXX și XXXXXX care i-au aparținut lui Gușanu S.

Prin urmare, acțiunile inculpatului urmează a fi încadrate în baza art. 190 alin.

(5) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase în privința naturii, calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul

în care identitatea acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului

juridic nul, dacă încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv și

viclean, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, și art. 189 alin.(3)

lit. e) Cod penal, ca șantajul, adică cererea de a se transmite bunurile proprietarului,

amenințând cu răpirea rudelor acestora, urmate de dobândirea bunurilor cerute.

Referitor la solicitarea apărării privind achitarea inculpatului, din motivul

prezenței raporturilor civile, se atestă că în statuările CtEDO noțiunea de „acuzație în

materie penală” este distinctă de noțiunea „drepturi și obligații cu caracter civil”, iar în

cauza Perez v. Franța din 12.02.2004, CtEDO a indicat că „...în ciuda existenței unei

autonomii a noțiunii de drepturi și obligații cu caracter civil, este necesară analiza

legislației interne a statului, atât sub aspectul calificării juridice, cât și în privința

conținutului material și a efectelor pe care dreptul intern al statului le conferă pentru

ca un drept să poată fi considerat ca având un caracter civil”.

În speță, acțiunile inculpatului au depășit limitele cadrului civil, trecând în sfera

de acțiune a Codului penal. Limita între un acord civil și o componență de infracțiune

este latura subiectivă care, în cadrul relațiilor civile, este caracterizată prin buna-

credință a părților, iar în cazul escrocheriei este caracterizată prin abuz de încredere și

înșelăciune.

Prin urmare, se admite că natura relațiilor apărute dintre părțile Iurco S. și

inculpatul Gușanu S. a avut un caracter „civil” în viziunea părții vătămate, care a

acționat cu bună-credință prin acordarea inculpatului a sumelor de bani, iar prezența

afacerii a constituit intenția inculpatului de a oferi aparență relațiilor respective a unui

aspect „civil”.

La fel, existența infracțiunii de escrocherie s-a manifestat și prin faptul că părțile

vătămate au fost induse în eroare prin reprezentarea greșită a situațiilor și

împrejurărilor de fapt, producându-și efectul, și anume, acestea considerau că

7

inculpatul, fiind antrenat în cadrul afacerilor, sumele respective vor fi finanțate în

aceste împrejuri, fapt ce denotă încă o dată că acesta și-a ascuns adevăratele intenții

sub pretextul afacerii sale, însă de fapt, au fost utilizați în alte scopuri personale.

Mai mult, apărarea nu a prezentat probe pertinente și concludente ce ar confirma

că inculpatul nu a avut intenția de a însuși ilicit bunurile părților vătămate, în situația

în care sumele de bani fiind transmise acestuia în formă fizică între părțile vătămate și

inculpat prin rea-credință, acțiunile ultimului exced limitele normelor dreptului civil,

fapt ce justifică în mod nemijlocit intervenția legii penale, ce a fost dovedită pe deplin

de către acuzare.

În cazul infracțiunii prevăzute la art. 189 Cod penal, amenințarea se exprimă prin

influențarea psihică a victimei, care o determină să adopte o conduită cerută de

făptuitor. Amenințarea se exprimă în promisiunea aplicării anumitor măsuri, în cazul

dat, în răpirea fiicei minore, dacă nu va lua un credit de la „SEBO Credit” SRL, a impus

partea vătămată să transmită mijloacele bănești, cât și prezentarea acesteia la instituția

bancară pentru perfectarea documentelor, în vederea obținerii unui credit bancar.

Astfel, partea vătămată Moiseenco (Leucă) A., în prezența inculpatului, a

perceput amenințările ca fiind reale, iar faptul că acesta a recurs la metoda de șantajare,

cu răpirea fiicei minore, a fost confirmat prin probele administrate, și anume,

declarațiile părții vătămate Moiseenco (Leucă) A. și procesele-verbale de confruntare

din 07.08.2020 și 21.08.2020.

Or, prezența obiectul material al infracțiunii de șantaj a fost dovedită pe deplin

prin declarațiile părții vătămate, ale martorilor Creț V. și Covalenco I., procesele-

verbale privind consemnarea măsurilor speciale de investigație - interceptarea și

înregistrarea comunicărilor telefonice, și anume, a discuțiilor dintre inculpatul Gușanu

S. și partea vătămată, procesele-verbale de efectuare a perchezițiilor, procesele-verbale

și ordonanța de ridicare.

Totodată, dreptul asupra bunurilor poate constitui obiectul imaterial principal al

infracțiunii de șantaj, atunci când acțiunea principală din cadrul acesteia se exprimă în

cererea de a se transmite dreptul asupra bunurilor. Însă, acțiunea principală din cadrul

infracțiunii de șantaj se poate exprima și în cererea de a săvârși (în folosul făptuitorului)

acțiuni cu caracter patrimonial.

În acest sens, au fost reținute ca fiind veridice și confirmative declarațiile părții

vătămate Moiseenco (Leucă) A. că a mers la filiala „SEBO Credit” SRL, de unde a

luat pe numele ei un credit în sumă de 8000 lei, după care s-a întors la automobil și i-a

dat banii lui Gușanu S.

Acțiunile inculpatului s-au realizat nemijlocit prin faptul că el a amenințat-o

verbal pe Moiseenco (Leucă) A. că îi va răpi fiica minoră dacă nu va lua un credit,

fapte susținute de partea vătămată în declarațiile suplimentare că „amenințând-o că nu

va mai vedea fiica minoră ... a însușit de la partea vătămată bani în sumă de 8000 lei,

care i-a luat în credit de la „SEBO”...”.

Mai mult, nici inculpatul nu a argumentat formarea pretinselor împrumuturi, care

au generat șantajarea părților vătămate, iar afirmațiile inculpatului privind

nerecunoașterea vinovăției sunt pur declarative, formale și convenționale, sub aspectul

lipsei de circumstanțe care să justifice această pretenție înaintată unilateral și sub aspect

presupus legal.

8

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis infracțiuni deosebit de grave, că infracțiunea prevăzută la

art. 190 alin. (5) Cod penal se pedepsește cu închisoare de la 8 la 15 ani, iar cea din art.

189 alin. (3) lit. e) Cod penal - cu închisoare de la 7 la 10 ani, că nu au fost stabilite

circumstanțe atenuante, că inculpatul se caracterizează negativ, are antecedente penale,

fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Cahul din 03.06.2009 și decizia Curții de

Apel Cahul din 13.10.2009 în baza art. 27, 317 alin. (1) Cod penal, la 3 ani, 8 luni și

12 zile închisoare; prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 13.05.2015,

fiind încetat procesul penal pe art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, în legătură cu

împăcarea părților; prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09.12.2015 - în baza art.

187 alin. (2), lit. f) Cod penal la 4 ani 8 luni închisoare, concluzionând că inculpatul

urmează a fi condamnat în baza art. 190 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea bunurilor materiale și

bănești pe un termen de 5 ani și în baza art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal la 8 ani și 11

luni închisoare, cu amendă în mărime de 1850 unități convenționale, ce constituie

92.500 lei, iar în temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor,

urmează a-i fi stabilită pedeapsa definitivă de 15 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, ce va duce la atingerea scopului pedepsei privind corectarea

și reeducarea inculpatului or, aplicarea unei altei pedepse nu va fi rațională și

proporțională acțiunilor comise de către acesta, având în vedere rolul inculpatului la

comiterea infracțiunilor și urmările prejudiciabile ale faptelor acestuia.

Apelantul a invocat că instanța de fond a apreciat greșit probele administrate,

pronunțând o hotărâre de condamnare contrară circumstanțelor de fapt ale cauzei și

normelor procesual-penale.

Or, concluzia despre vinovăția persoanei în săvârșirea infracțiunii nu poate fi

întemeiată pe presupuneri.

Din materialele dosarului penal nu se constată în acțiunile lui Rîmbu Rodica

existența semnelor calificative ale infracțiunilor incriminate, or, acuzarea nu a

administrat probe care demonstrează vinovăția lui Rîmbu Rodica.

2021, apelul a fost respins, ca nefondat.

Instanța de apel a reținut corectitudinea aplicării normelor procesual-penale la

examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, cu respectarea principiului

nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal, în limita învinuirii

formulate în rechizitoriu, cu verificarea tuturor împrejurărilor de fapt și constatarea

certă a aspectelor de drept importante pentru justa ei soluționare, printr-o cercetare

amplă a probelor administrate din punct de vedere al pertinenței, utilității, veridicității,

concludenței și coroborării reciproce.

Astfel, se atestă temeinicia condamnării inculpatului pe art. 190 alin. (5) Cod

penal, cu aprecierea corectă a declarațiilor făcute de el, ca o metodă de apărare, prin

care neagă dobândirea prin escrocherie de la Iurco S. și mama acesteia, Iurco L. a

mijloacelor bănești, respectiv a bunurilor materiale prin intermediul lui Sîrbu V. și, sub

pretextul posesiei mijloacelor financiare, obținute ca rezultat al muncii și din câștigul

biletelor procurate de la loteria națională.

9

Declarațiile inculpatului sunt în contradicție cu probele administrate, și anume,

declarațiile părții vătămate Iurco S., că la 02.05.2020, prin intermediul rețelei de

socializare „Odnoklassniki.ru” a făcut cunoștință cu Dumitru Dubenco, despre care în

cadrul procesului penal a aflat că este Gușanu S. și care, în urma mai multor discuții,

sub pretextul pretinsei blocări a cardul său bancar, pe care ar deține 65.000 euro, i-a

cerut transmiterea în împrumut a sumei de 10000 lei, în vederea dobândirii căreia, la

05.05.2020 s-a deplasat cu taxiul în mun. Chișinău, unde de la compania „SEBO” a

luat cu împrumut 8500 lei, pe care i-a transmis-o printr-o persoană interpusă, la fel, și

un lănțișor din aur la preț de 12.000 lei, apoi, la câteva zile, i-a mai transmis, prin

intermediul aceluiași bărbat, o cruciuliță din aur în valoare de 4000 lei și două inele

din aur a câte 2000 lei fiecare, din care urma să confecționeze verighete de cununie, iar

pentru că i s-a plâns de furtul telefonului mobil, la 18.05.2021 i-a procurat de la

compania Moldtelecom și un telefon mobil de model „Samsung Galaxy 10S” la preț

de 3099 lei, pe care i l-a transmis prin intermediul taximetristului pe nume Fiodor,

împreună cu o sumă de bani în valută străină, astfel, încât suma totală a mijloacelor

financiare de care a deposedat-o inculpatul în decurs de două luni, până la 02.07.2020

formează 30.000 euro.

Reprezentantului părții vătămate Cotoneț N. a indicat că la 10.07.2020 a venit la

domiciliul mamei sale Iurco L., unde locuiește și sora sa Iurco S., care la acel moment

lipsea, iar pentru că-și uitase telefonul, a răspuns la telefon și un bărbat, prezentându-

se pe nume Dumitru, i-a comunicat că intenționează să se căsătorească cu sora ei, având

nevoie de bani, ceea ce i-a trezit mari suspecții, fapt pentru care a verificat acumulările

bănești ale mamei sale, depistând lipsa a circa 30.000 euro, despre care Iurco S. i-a

spus că i-a transmis inculpatului sub diferite pretexte și în mai multe rate, prin

intermediul interpușilor, fapt despre care a anunțat organele competente.

La fel, vinovăția inculpatului a fost confirmată prin declarațiile martorului

Cotoneț R. că în seara de 10.07.2020, soția sa Cotoneț N. i-a cerut să vină la domiciliul

mamei soacre, la poarta căruia a văzut un automobil taxi de model „Dacia Logan”, în

care se aflau doi bărbați ce veniseră să ia bani de la Iurco S. pentru un oarecare Dima,

motiv pentru care și-a îndemnat soția să ceară intervenția poliției, aflând despre

dispariția aproximativ a 33.000 euro, ce-i aparțineai soacrei Iurco L.

Martorul Chirița Feodor a declarat că, în calitate de taximetrist, în seara de

18.05.2020, s-a deplasat la comandă în XXXXXX, XXXXXX, unde o doamnă pe

nume Silvia i-a înmânat 5800 euro pentru a-i transmite soțului său Dumitru care însă,

prin intermediul telefonului, i-a cerut să o transmită cunoscutului pe nume Alexei, ce-

l va aștepta în Orhei, care s-a dovedit a fi Sîrbu V., ceea ce a și făcut, după care, în mod

repetat, la solicitarea celor doi, a primit în mai multe rate de la doamna nominalizată,

mijloace valutare pe care i le transmitea lui Sârbu V., și anume: la 20.05.2020 - 9800

euro; 21.05.2020 - 4800 euro, peste câteva zile - 7500 euro, iar ultima rată de 1500

euro, la 02.06.2020, a transmis-o unui taximetrist al companiei „Yandex” din Orhei,

primind pentru servicii 200 euro, după care în seara de 10.07.2020, la solicitarea

telefonică a lui Dumitru, s-a deplasat la domiciliul Silviei, deoarece aceasta nu-i mai

răspundea la apelurile telefonice, unde de el s-au apropiat trei bărbați necunoscuți,

luându-i din mână telefonul mobil, după care au intervenit angajații poliției.

Martorul Demiraslan S. a relatat că, în calitate de taximetrist, i-a acordat de mai

multe ori lui Gușanu S. servicii taxi, inclusiv, prin deplasarea în or. Orhei, el fiind

10

însoțit de un bărbat, pe care în cadrul procesului penal l-a recunoscut ca fiind Sîrbu V.,

unde de fiecare dată primea câte un pachet care, din discuțiile lor, cunoștea că conține

valută străină.

Martorul Boboc A. a confirmat că, la comanda lui Gușanu S., s-a deplasat din

mun. Chișinău în or. Orhei, unde de la un alt taximetrist din Drochia a preluat o sacoșă

cu 2000 euro, pe care i-a transmis-o, fiind remunerat pentru servicii cu 50 euro.

Martorul Buraga I. a declarat că, urmare a anunțului plasat pe internet referitor

la vânzarea automobilului de model „BMW520”, cunoscutul său Dada I. i-a găsit

cumpărători, cu care ulterior s-a întâlnit în sect. Botanica, mun. Chișinău, taximetristul

Saim, însoțit de Gușanu S. și încă un bărbat, despre care ulterior a aflat că este Sîrbu

V., căzu de acord să-l procure, achitându-i arvuna de 1750 euro, restul sumei fiindu-i

achitată de către Sârbu V., pe numele căruia a fost înregistrat mijlocul de transport.

Martorul Brudari G. a indicat că în 2020 cunoscutul său Gușanu S. a procurat de

la el automobilul de model „Opel Vectra” cu 1000 euro, după care alte două

automobile, cu 800 euro și, respectiv 9000 lei, spunându-i că a câștigat 77.000 lei la

loteria națională, folosindu-se și de un alt automobil de model „BMW” seria 3,

înregistrat pe numele lui Spânu V.

Martorul Foiu S. a confirmat procurarea în perioada anului 2020, de la Gușanu

S. a telefonului mobil de model „Samsung Galaxy S10” cu 50 euro, pe care ulterior l-

a recunoscut după fotografie, iar Mocreac A. l-a recunoscut drept persoana, căruia,

împreună cu Sârbu V., i-a dat în chirie timp de o lună apartamentul din str. Studenților

9/2, mun. Chișinău.

Totodată, vinovăția inculpatului în comiterea escrocheriei a fost dovedită și prin

probele materiale administrate, și anume, cercetarea domiciliului lui Iurco L., pe

parcursul cărei proprietarul a declarat despre dispariția a 34.000 euro; Iurco S.

recunoscându-l după fotografie pe Gușanu S. drept persoana cu care a făcut cunoștință

prin intermediul rețelei de socializare „Odnoklassniki” cu profilul Dumitru Dedenco,

căruia în perioada mai-iunie 2020, din acumulările mamei sale Iurco L., i-a transmis în

mai multe tranșe mijloace bănești, în valută străină, în sumă de 30.000 euro, iar din

contul său - lei, bijuterii din aur și un telefon mobil procurat; precum și pe Sîrbu V.,

căruia la începutul lui mai 2020, la indicația lui Gușanu S., i-a transmis 8500 lei și un

lănțișor din aur.

La fel, în urma măsurilor speciale de investigații întreprinse, de la abonatul Iurco

S. de pe nr. 079710224 s-a ridicat descifrarea comunicărilor telefonice întreținute în

perioada 16.07-12.08.2020 cu suspectul pe nume „Dumitru” cu nr. de telefon

079422800, prin procesul-verbal din 13.07.2020, fiind ridicat de la ea telefon mobil de

model „Samsung Galaxy A10s”, notebook de model „HP” și copia contractului de

prestare a serviciilor publice „Unite”, recunoscute prin ordonanțele din 13.07.2020 și

24.08.2020 în calitate de corpuri delicte.

Potrivit înregistrării video a sectorului public Orhei din 24.05.2020, ridicată de

la SRL ”Lider-Tur”, inclusiv a planșelor fotografice, o persoană a coborât din taxi,

după care a revenit și a plecat, iar, în urma cercetării la 07.08.2020 a locuinței lui

Mocreac A., în care temporar au locuit Gușanu S. și Sîrbu V., au fost ridicate cartela

SIM ”Orange”, trei bilete de amanet, fragment de hârtie cu recipisă și un modem WI-

FI mobile „HAWEI”.

11

Prin procesul-verbal din 13.08.2020 de la Foiu S. a fost ridicat un telefon mobil

de model „Samsung Galaxy” IMEI 354481114953106, iar de la Sîrbu V. - două

telefoane mobile de model „Samsung” cu nr. IMEI: 351591/11/677443/4 și IMEI 1:

3566448100636873/01; IMEI 2: 356649100636871/01.

Potrivit procesului-verbal de verificare a declarațiilor din 22.09.2020 și

23.09.2020, cu planșa fotografică anexă, partea vătămată Iurco S. și martorul Chirița

F. au descris cu lux de amănunte toate circumstanțele cauzei.

Pe lângă aceasta, deși inculpatul a negat comiterea șantajului, prevăzut la art.

189 alin. (3) lit. e) Cod penal, susținând doar conflictul dintre el și Leucă A., fără a

comunica motivul, fapt confirmat și de martorii Creț V. și Covalenco I., totuși, instanța

de fond corect a stabilit că vinovăția lui în această parte și-a găsit confirmare prin

declarațiile părții vătămate Moiseenco (Leucă) A., că a făcut cunoștință cu el la

06.09.2019, prin intermediul rețelei de socializare „Odnoklassniki” și s-au întâlnit în

or. Strășeni, de unde împreună cu fiica sa minoră, cu un automobil în care se afla

Gușanu S. și încă doi bărbați, s-au deplasat în mun. Chișinău, în timpul discuției, acesta

cerându-i luarea unui credit bancar, iar pentru că a refuzat, a amenințat-o cu răpirea

fiicei, amenințare pe care a acceptat-o drept una reală și iminentă, fiind impusă de

situație să-i lase temporar copilul în automobil și sub supravegherea unuia din bărbați,

să se deplaseze la compania „SEBO Credit”, de unde a luat un împrumut de 8000 lei

pe care l-a dat lui Gușanu S., după care, la solicitarea și insistența acestui, s-au deplasat

la magazinul „Moldcell”, pentru a-i procura în credit, pe numele său, telefon mobil la

preț de 6000 lei, primind însă refuz pentru că nu este angajată în câmpul muncii, el

dându-i 200 lei pentru a se putea întoarce acasă împreună cu fiica-sa, în ziua următoare

primind de la Gușanu S. un mesaj telefonic, că ar fi restituit împrumutul, deși ulterior

compania „SEBO” i-a cerut restituirea datoriei, pe care, în final, a achitat-o din cont

propriu, depunând plângere la poliție, cu solicitarea atragerii lui la răspunderea penală

și recuperarea daunelor suportate în legătură cu returnarea împrumutului.

Astfel, martorul Covalenco I. a declarat că pe 06.07.2019, la solicitarea lui

Gușanu S., împreună cu el și taximetristul Creț V., s-au deplasat în or. Strășeni, de unde

au luat-o Moiseenco (Leucă) A. cu fiica ei minoră, pe care i-a prezentat-o drept prietena

sa, revenind cu toții în Chișinău, unde în regiunea sectorului Buiucani, el a coborât din

automobil, lăsându-i pe cei doi să discute și nu le-a auzit convorbirea, din cauza

volumului mare a sunetului radioului, după care, la rugămintea lui Gușanu S., a însoțit-

o la filiala companiei „SEBO”, de unde ea a contractat un credit, iar la indicația

telefonică a acestui, au mers la magazinele „Orange” și „Moldcell” pentru a-i procura

telefon mobil în credit și, pentru că i s-a refuzat, s-au întors la locul staționării

automobilului, unde pe întreaga durată s-a aflat copilul, fiindu-i transmiși lui Gușanu

S. creditul luat și, în legătură cu care, între cei doi a început o ceartă, despre care acesta

i-a cerut să nu comunice nimănui.

Martorul Creț V. a confirmat că pe 06.07.2019, cu automobilul ce-l conduce și

împreună cu Gușanu S. și Covalenco I. au venit la Strășeni, de unde au luat o doamnă

cu copil mic, revenind în mun. Chișinău, unde aceasta a coborât și, fiind însoțită de

Covalenco I., a plecat pentru o perioadă de timp, iar când a revenit s-a certat cu Gușanu

S. pentru careva bani.

Vinovăția inculpatului se confirmă și prin plângerea din 17.07.2019, depusă de

Moiseenco (Leucă) A. la IP Drochia, cu solicitarea atragerii la răspunderea penală a

12

persoanei necunoscute care s-a prezentat pe numele Sergiu Borș și a impus-o să

contracteze un credit de la compania „SEBO”, sub amenințarea răpirii fiicei minore,

pe care i l-a transmis, ulterior returnându-l din cont propriu companiei, recunoscându-

i după fotografii pe Gușanu S. ca autorul șantajului, pe Covalenco I., drept persoana ce

a condus-o la companie pentru contractarea creditului și pe Creț V. ca șoferul ce a

condus automobilul cu care s-au deplasat de la Strășeni la Chișinău.

Prin procesul-verbal din 26.08.2019 de pe telefonul mobil de model „Samsung”

al părții vătămate Moiseenco A. a fost ridicat conținutul conversației purtate dintre ea

și Borș Serghei prin intermediul rețelei de socializare „Odnoklassniki” și informația de

la compania de telefonie mobilă S.A. „Orange” privind convorbirile telefonice de

intrare-ieșire pe numele SIM XXXXXX și XXXXXX, ce aparțin suspectului Borș

Serghei și nr. SIM XXXXXX al părții vătămate Moiseenco A. pe perioada 15.06.2019-

15.07.2019.

În cadrul confruntării din 07.08.2020, Creț V. a confirmat transferul cu

automobilul său, a lui Covalenco I., unei doamne cu fiica sa mică și Gușanu S. în mun.

Chișinău, cel din urmă negând aceste împrejurări.

Astfel, probele administrate denotă cu certitudine comiterea de către inculpat a

infracțiunii prevăzută la art. 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria, adică dobândirea

ilicită a mijloacelor bănești și bunurilor materiale de la Iurco S., prin inducerea ei în

eroare, cu prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase la încheierea actului

juridic, determinată de comportamentul său dolosiv și viclean, cu cauzare de daune

materiale în proporții deosebit de mari, cât și infracțiunii prevăzute la art. 189 alin. (3)

lit. e) Cod penal, ca șantajului comis în privința lui Moiseenco (Leucă) A., prin cererea

de a i se transmite bunurile, sub amenințarea răpirii fiicei minore, urmată de dobândirea

bunurilor cerute.

Deci, fiind dovedită corect starea de fapt, cu încadrarea juridică corectă a

acțiunilor inculpatului, sunt neîntemeiate argumentele apărării privind lipsa

probatoriului, or tocmai probele apreciate prin prisma art. 100-101 Cod de procedură

penală, integral dovedesc vinovăția acestuia în comiterea escrocheriei și șantajului,

nefiind invocate, în ordinea art. 94-95 Cod de procedură penală, temeiuri de

inadmisibilitate a probelor sau nulitatea actelor procesuale, conform art. 251 Cod de

procedură penală.

Or, sarcina probațiunii pusă în seama organului de urmărire penală și a

procurorului, a fost realizată prin administrarea suficientelor probe, ce vin să confirme

intenția cu care a acționat inculpatul la dobândirea ilicită prin prezentarea ca adevărate

a unor fapte mincinoase, a mijloacelor bănești și bunurilor materiale de la partea

vătămată Iurco S., dar și a mijloacelor valutare ce-i aparțin mamei acestei Iurco L.

Astfel, este evident că inculpatul, acționând prin intermediul rețelelor de

socializare, din numele unui cont fals „Dedenco Dumitru” și, urmărind intenția însușirii

prin escrocherie a mijloacelor bănești, a determinat-o pe Iurco S., prin prezentarea ca

adevărate a unor fapte mincinoase manifestate prin diferite pretexte și promisiuni

(împrumut, blocarea cardului, boală, situație de accident rutier, promisiunea de

căsătorie și schimbarea locului de trai), la transmiterea, prin intermediul complicelui

său Sîrbu V., a bunurilor materiale și mijloace bănești în sumă totală de 601.150 lei,

eschivându-se de la restituirea lor.

13

Aceste concluzii sunt fondate pe depozițiile părții vătămate Iurco S., în

coroborare cu declarațiile taximetristului Chirița F., ce a confirmat recepționarea de la

partea vătămată, în mai multe etape, a mijloacelor financiare, cu transmiterea lor către

Gușanu S., prin intermediul lui Sîrbu V. și altor taximetriști, coordonând locația prin

intermediul telefonului.

Mai mult, pentru participare la comiterea escrocheriei, Sîrbu V. a fost condamnat

prin sentința Judecătoriei Drochia din 24.11.2020, în care a indicat că a acționat de

comun acord cu Gușanu S., fiind recunoscut după fotografii de către partea vătămată

Iurco S. și martorii Chirița F., Demirslan S., Foiu S., Buraga I., Brudari G., Boboc A.

Referitor la șantajul comis de inculpat în privința lui Moiseenco (Leucă) A.,

potrivit doctrinei penale și recomandărilor expuse în Hotărârea Plenului CSJ nr. 16 din

07.11.2005 „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre șantaj”, latura

obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, constă în fapta

prejudiciabilă principală exprimată prin cererea de a transmite bunurile proprietarului

și cea adiacentă manifestată prin amenințarea cu răpirea (…) rudelor (…), urmată de

dobândirea bunurilor cerute.

Totodată, infracțiunea de șantaj este o infracțiune formală, ea se consideră

consumată din momentul înaintării cererii, însoțită de acțiunea adiacentă, indiferent

dacă făptuitorul și-a atins sau nu scopul propus. Pe când, șantajul urmat de dobândirea

bunurilor cerute, prevăzut de art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal, adoptă forma unei

infracțiuni materiale consumată la momentul primirii lor.

Prin raportarea aspectelor faptice ale cauzei la normele dreptului material penal,

se atestă că latura obiectivă a infracțiunii comisă de inculpat a fost realizată prin

solicitarea primirii de către inculpatul Slavinschi Nicolai a banilor, însoțită de

amenințarea cu răpirea fiicei minore, urmată de dobândirea banilor, ca agravantă la art.

189 alin. (3) lit. e) Cod penal.

Astfel, concluzionând temeinicia constatărilor judiciare privind existența în

acțiunile lui Liviu Baran și Artur Scutelnic a elementele infracțiunii de șantaj cu

agravanta prevăzută la art. 189 alin. (3) lit. e) Cod penal „urmată de dobândirea

transmiterii bunurilor”, săvârșită prin amenințarea cu aplicarea violenței și cu

moartea, precum și, prin aplicarea violenței nepericuloase pentru viață și sănătate,

urmează a fi respinse argumentele avocatului Andrei Tudorica.

Or, amenințarea cu răpirea fiicei minore, a fost de o manieră evident clară

victimei, percepută ca una reală și imediată, creându-i convingerea că, în cazul

împotrivirii, ea va fi realizată neîntârziat, situație ce a determinat-o să ia creditul în

sumă de 8000 lei, pe care i l-a transmis inculpatului, fiind mai puțin important dacă

martorii Covalenco I. și Creț V. au auzit sau nu amenințările expuse în acest sens,

determinativ fiind modul în care Moiseenco (Leucă) A. le-a perceput pentru sine.

La fel, este nefondată și versiunea privind pretinsa deținere de către inculpat a

mijloacelor financiare obținute în rezultatul muncii efectuate și a câștigului la loteria

națională, or, aceasta nu se confirmă prin nicio probă, fiind o încercare de inducere în

eroare și o modalitate de a-și îndreptăți intenția.

Deci, este justă concluzia instanței de fond că au fost întrunite condițiile pentru

angajarea la răspundere penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunilor de

escrocherie și șantaj, motiv pentru care o va păstra neschimbată, inclusiv în latura

14

pedepsei penale, la stabilirea căreia, instanța de fond a dat deplină eficiență

prevederilor art. 61 și 75 Cod penal.

Pe lângă aceasta, instanța de fond a ținut cont și de faptul că inculpatul a comis

infracțiuni grave și deosebit de grave, de atitudinea acestuia față de cele săvârșite și

urmările survenite în aspectul nerecunoașterii vinei și lipsei căinței sincere, că nu este

la prima abatere de la lege penală, anterior fiind condamnat pentru comiterea faptelor

similare care, însă, nu l-a făcut să conștientizeze rolul educativ al pedepsei penale,

precum și cel de prevenire a continuării activității criminale, săvârșind din nou alte

infracțiuni grave și deosebit de grave, ce denotă caracterul criminal stabil, instanța de

fond corect concluzionând asupra aplicării pedepsei închisorii cu executare, ea având

un efect preventiv serios atât pentru el, cât și pentru alte persoane predispuse spre

comiterea unor infracțiuni analogice, constituind o garanție și o asigurare că drepturile

și libertățile consfințite în Constituția RM și alte legi sunt apărate, iar violarea lor este

contracarată și pedepsită.

adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Recurentul a invocat că a fost judecat în lipsa probelor, fiindu-i cauzat un

prejudiciu deosebit de mare în sumă de 601.150 lei, iar în urma perchezițiilor efectuate

la domiciliul lui nu s-au depistat bani sau careva obiecte.

Totodată, are cinci copii minori, nu are o casă a sa și locuiește cu chirie, precum

și suferă de boli infecțioase deosebit de grave – tuberculoză în formă deschisă și HIV.

Mai mult, nu s-a văzut cu taximetriști din XXXXXX, nici cu partea vătămată,

nu i-a dat nimeni bani sau obiecte prețioase, respectiv nu poate avea complici.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se

pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod

de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin.

(5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor

prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens.

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este indicat niciun

temei din cele nominalizate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind omisă

totalmente specificarea unor concrete erori de drept și argumentarea ilegalității deciziei

contestate în acest sens (pct. 5. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut,

iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al

inculpatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi,

asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

15

Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta

nu îndeplinește cerințele de conținut.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că

împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele

reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de

fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică a acțiunilor lui

infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile părților vătămate Iurco S. și Moiseenco (Leucă) A., martorilor

Cotoneț R., Chirița F., Brudari G., Buraga i., Boboc A., Covalenco I. și Creț V.,

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.07.2020, cu anexă planșă fotografică;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.08.2020, cu anexă planșă fotografică;

procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 22.07.2020,

10.08.2020, 17.07.2020, 13.08.2020, 06.08.2020, 22.09.2020 și10.08.2020, cu anexe

planșă fotografică; procesele-verbale de ridicare din 13.07.2020, 11.08.2020 și

13.08.2020, procesul-verbal de examinare din 22.07.2020, cu anexă planșă fotografică,

procesul-verbal de examinare din 24.08.2020; procesul-verbal de examinare din

24.08.2020, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din

22.09.2020, cu anexă planșă fotografică, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la

locul infracțiunii din 23.09.2020, cu anexă planșă fotografică, procesul-verbal de

consemnare a măsurii speciale de investigații – interceptarea convorbirilor telefonice

din 25.08.2020, Anexa I din 18.05.2020 de la contractul de prestare a serviciilor publice

de comunicații electronice mobile „Unite” nr. 97177593 din 18.05.2020, purtătorul

electronic de informații de tip DVD+R; recipisa scrisă pe tichetul de garanție din

14.04.2020, aferent automobilului „BMW 3”, n.î. XXXXXX, telefonul mobil de model

„Samsung Galaxy A10s”, informația privind traversarea frontierei aferente mijlocului

de transport „BMW 320D-2004”, n.î. XXXXXX, informația privind aflarea lui Gușanu

S., Sîrbu V. și Foiu S. la tratament în Secția ftiziopneumologie pentru maturi nr. 1 a

IMSP Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie, plângerea lui Moiseenco A. din

17.07.2019; procesul-verbal de audiere a părții vătămate din 26.08.2019; procesul-

verbal de ridicare de la partea vătămată Leucă A. a conținutului conversațiilor purtate

cu „Borș Serghei” pe rețeaua de socializare Odnoklassniki din 26.08.2019, certificatul

de naștere al minorei XXXXXX, procesul-verbal de recunoaștere după fotografie de

către partea vătămată Leucă A. a lui Gușanu S. din 17.10.2019, procesul-verbal de

confruntare între Creț V. și Gușanu S. din 07.08.2020, procesul-verbal de confruntare

între Creț V. și partea vătămată Leucă A. din 21.08.2020, ordonanța de scoatere de sub

16

urmărire penală a lui Creț V. și Covalenco I. din 30.10.2020, informațiile despre

convorbirile telefonice efectuate de către partea vătămată Leucă A. de pe nr. XXXXXX

și numerele XXXXXX și XXXXXX care i-au aparținut lui Gușanu S., toate probele

fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor, instanțele indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au

respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat

asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz

demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunilor prevăzute la art. 190 alin. (5) și 189 alin. (3) lit. e) Cod penal (pct. 2., 4.

din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia

luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției

de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din

CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă

a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de

art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat

la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de

Jos).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din

decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria

sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor

din dosar. Deci, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune

apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală

și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice

temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de

examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest

sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul

Bujnița c. Moldovei).

17

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel

nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile

contestate conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul

ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

procedură penală, Colegiul Penal,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Gușanu Serghei

XXXXXX, împotriva sentinței Judecătoriei Drochia din 08 iunie 2021 și deciziei

Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 08 septembrie 2021, pe motiv că este vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 14 ianuarie 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

18