ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 17.12.2021

1ra-1489/2021 — art.165 alin.2 lit. d, CP

HOTĂRÂRE
17.12.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.165 alin.2 lit. d, CP
Temei legal
art.427, pct. 6, 8, 12 CPP
Citează această cauză
1ra-1489/2021 — art.165 alin.2 lit. d, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1489/2021

Curtea Supremă de Justiție

22 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Trișnevschi Valentin cu inculpatul,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie

2021, în cauza penală în privința lui,

Alla Romeo xxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxx, originar și domiciliat în or.

xxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 17.11.2015 – 20.12.2019;

Instanța de apel: 26.02.2020 – 07.04.2021;

Instanța de recurs: 03.06.2021 – 22.11.2021.

2019, Alla Romeo a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 165 alin.(2) lit. d) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi la

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7( șapte) ani, cu privarea de dreptul de

a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul angajării

persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 3 ani.

Alla Romeo a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 206 alin.(3) lit. b), f) Cod penal și condamnat în baza acestei Legi la

pedeapsa cu închisoare pe un termen de 15(cinsprezece) ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul

angajării persoanelor în câmpul muncii pe un termen de 3 ani.

Conform prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilit lui Alla

Romeo pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 17

(șaptesprezece) ani cu ispășirea pedepsei sub formă de închisoare în penitenciar

de tip închis și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o

anumită activitate în domeniul angajării persoanelor în câmpul muncii pe un

termen de 5 ani.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

către Alla Romeo privind încasarea prejudiciului. S-a încasat din contul lui Alla

1

Romeo în beneficiul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx prejudiciu moral în mărime de

5000( cinci mii) lei. În rest, acțiunea civilă înaintată de Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

către Alla Romeo s-a respins ca neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

la începutul anului 2008, cet. Alla Romeo, acționând în comun acord cu

persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul

intervenirii decesului, urmărind scopul exploatării persoanei pentru cerșetorie,

pentru a o recruta în acest scop, prin înșelăciune sub pretextul, că în țara de

destinație cet. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx va îngriji de copii lor comuni

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și va efectua lucrări

casnice, i-au transportat pe cet. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și copiii săi minori în

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Aflîndu-se pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, Alla Romeo, acționând

împreună și de comun acord cu persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată din motivul intervenirii decesului, abuzând de poziția de

vulnerabilitate a victimei Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care se manifesta prin faptul

că i-au fost sechestrate documentele de persoanele menționate, se afla pe

teritoriul unui stat străin în lipsa unor surse de existență, în lipsa actelor de

identitate și având la îngrijire doi xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, recrutând-o pentru

exploatare în cerșetorie, au impus-o pe victimă să cerșească împreună cu

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în

regiunea Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, or. xxxxxxxxxxx din reg.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Concomitent, cet. Alla Romeo, acționând împreună și de comun acord cu

persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul

intervenirii decesului, pentru a manipula cu victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

în timpul cît ea cerșea pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, tot timpul se aflau

cu minorul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși evitau să-l lase cu

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Banii obținuți de către cet. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în

rezultatul cerșitului erau sechestrați în fiecare seară de către Alla Romeo.

Deși periodic, la fiecare 3 luni, victima părăsea teritoriul

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, ea se afla sub controlul lui Alla Romeo, care,

urmărind atingerea scopului infracțional, o amenința pe cet.

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx cu aplicarea violenței, aplica față de ea violența

nepericuloasă pentru sănătate și viață, îi confisca actul de identitate, o amenința

cu lipsirea de drepturile părintești asupra copiilor.

Astfel, victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a fost exploatată prin cerșetorie

de către Alla Romeo, care a acționat împreună și de comun acord cu persoana în

privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii

decesului, pînă la sfârșitul verii anului 2009, cînd Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a

revenit în Republica Moldova împreună cu Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Ulterior, la sfârșitul verii anului 2009, persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului, acționând de

2

comun acord cu Alla Romeo, urmărind scopul exploatării persoanei prin

cerșetorie, prin înșelăciune, sub pretextul reîntregirii familiei, a convins-o pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx să se deplaseze împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, la Alla Romeo, care se afla

pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Apoi, persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din

motivul intervenirii decesului a transportat-o pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, unde au fost preluați și

cazați de către Alla Romeo într-un apartament neidentificat din localitatea

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Aflîndu-se pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, Alla Romeo i-a

sechestrat actul de identitate a victimei Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și abuzând de

poziția ei de vulnerabilitate, care se manifesta prin faptul, că se afla pe teritoriul

unui stat străin în lipsa unor surse de existență, având la îngrijire doi

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, fiind amenințată cu aplicarea violenței și fiind aplicată

violența fizică nepericuloasă pentru sănătate și viață, a impus-o pe victimă să

cerșească, împreună cu copilul minor Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în orașele

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, precum și în metroul din or.

Moscova, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

La fel, Alla Romeo, acționând împreună și de comun acord cu persoana

în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii

decesului, pentru a manipula cu victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, în timpul cît

ea cerșea pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, se aflau în apartamentul

închiriat, neidentificat de pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu copilul

minor Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Banii obținuți de către

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în rezultatul cerșitului erau sechestrați în fiecare seară

de către Alla Romeo.

În așa mod, victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a fost exploatată prin

cerșetorie aproximativ o lună de zile, cînd a revenit în Republica Moldova

împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu Alla Romeo și persoana în privința

căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului.

Ulterior, la 09.09.2009, Alla Romeo, care avea intenția de a exploata în

continuare victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx prin cerșetorie, pentru a-i crea

victimei o legendă în vederea impunerii ei la cerșit și pentru a nu fi reținută de

organele de drept ale Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, aflîndu-se în or. Fălești, a

solicitat medicului narcolog Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx de la

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx să-i elibereze pe numele fiului

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxo trimitere-extras de tip formular xxxxxxxx, în limba

rusă, prin care să ateste starea gravă a sănătății copilului, necesitatea efectuării

investigațiilor medicale și a tratamentului în xxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

În aceeași perioadă de timp, persoana în privința căreia urmărirea penală

a fost încetată din motivul intervenirii decesului, activând în calitate de medic

narcolog, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Alla Romeo, i-a

eliberat ultimului un trimitere-extras de tip formular xxxxxxxx, în limba rusă, în

3

care a înscris că Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxsuferă de encefalopatie prenatală, cu

retard în dezvoltarea vorbirii, convulsii, deși cunoștea cu certitudine că în

realitate copilul nu suferea afecțiunile cu care l-a diagnosticat.

Apoi, în aceeași perioadă de timp, Alla Romeo a preluat de la medicul

narcolog Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx trimiterea-extras de tip formular xxxxxxx și a

aplicat pe actul medical fals fotografia fiului Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Ulterior,

medicul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, acționând prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu Alla Romeo, a aplicat ștampila sa, pe care o utiliza în legătură

cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, în vederea confirmării autenticității

documentului.

În continuare, Alla Romeo a laminat trimiterea-extras de tip formular

027e eliberată pe numele fiului său, în scopul impunerii utilizării acestuia la

cerșit de către Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

În continuare, tot în luna septembrie 2009, Alla Romeo, în scopul

exploatării prin cerșit a victimei Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, acționând împreună

și de comun acord cu persoana în privința căreia urmărirea penală a fost

încetată din motivul intervenirii decesului, prin înșelăciune, sub pretextul

plecării la muncă, au transportat-o pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx împreună cu

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, unde, abuzând de poziția ei de vulnerabilitate

determinată de aflarea într-o țară străină, fără surse de existență și având la

îngrijire doi xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, sechestrându-i actul de identitate,

amenințând-o cu aplicarea violenței și aplicând violența fizică nepericuloasă

pentru sănătate și viață, a impus-o să cerșească în diferite localități din

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx cu utilizarea trimiterii extras de tip formular

xxxxxxxxxx, eliberat pe numele fiului Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, pentru a trezi

mila trecătorilor.

La fel, Alla Romeo, acționând timp de aproximativ două luni împreună și

de comun acord cu persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată

din motivul intervenirii decesului, iar ulterior de sine stătător, pentru a

manipula cu victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, în timpul cît ea cerșea pe

teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, se aflau în apartamentul închiriat,

neidentificat de pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Banii obținuți de către cet. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în rezultatul cerșitului erau

luați în fiecare seară de către Alla Romeo.

În așa mod, Alla Romeo a exploatat-o prin cerșetorie pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx pînă la începutul anului 2010, cînd

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a încetat să se ocupe cu cerșitul pe motiv că Alla

Romeo a plecat într-o direcție necunoscută.

Ulterior, în vara anului 2010, Alla Romeo, întâlnind-o pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx pe teritoriul s. Beloe, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

continuându-și acțiunile infracționale, sechestrându-i actul de identitate,

amenințând-o cu aplicarea violenței și aplicând violența fizică nepericuloasă

pentru sănătate și viață, a impus-o să cerșească cu utilizarea unei copii de pe

4

trimiterea-extras de tip formular xxxxxxxxxx, eliberat pe numele fiului

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, pentru a trezi mila trecătorilor.

Tot, Alla Romeo, în aceeași perioadă de timp, urmărind realizarea

scopului propus a obligat-o pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx să transfere lunar suma

de 400 dolari SUA pe numele Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care se afla pe teritoriul

Republicii Moldova.

În așa mod, Alla Romeo a exploatat-o prin cerșetorii pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx pînă la începutul anului 2011, cînd

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a încetat să se ocupe cu cerșitul pe motiv că Alla

Romeo a plecat într-o direcție necunoscută.

Ulterior, la începutul anului 2012, tot Alla Romeo, întâlnind-o pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în metroul xxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, a

continuat acțiunile sale infracționale și, cu aplicarea violenței psihice, i-a cerut

victimei întoarcerea unei datorii a cărei mărime nu a fost stabilită în mod

rezonabil și proveniența căreia a motivat-o prin neachitarea sumelor bănești

lunare și a impus-o pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx să cerșească în continuare pe

teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu utilizarea copiei de pe trimiterea-extras

de tip formular xxxxxxx, eliberat pe numele fiului Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

pentru a trezi mila trecătorilor, deposedând-o de actul de identitate și

continuând controlul asupra activității cet. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, prin

intermediul unui telefon mobil, precum și amenințând-o pe ea cu faptul că n-o

să-și vadă copii, în cazul refuzului de a cerși. Banii obținuți de către

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în rezultatul cerșitului erau luați de către Alla Romeo

sau, la indicația lui Alla Romeo, de către alte persoane neidentificate de organul

de urmărire penală.

În așa mod, Alla Romeo a exploatat-o pentru cerșetorie pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx pînă la mijlocul anului 2014.

Acțiunile lui Alla Romeo au fost încadrate conform art. 165 alin. (2) lit. d)

din Codul penal - trafic de ființe umane, adică recrutarea, transportarea și

adăpostirea unei persoane, fără consimțământul acesteia, pentru cerșetorie,

acțiuni săvârșite prin înșelăciune, abuz de poziție de vulnerabilitate și de mai

multe persoane.

Tot cet. Alla Romeo a săvârșit xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în următoarele

circumstanțe: Aproximativ în perioada anului 2008, Alla Romeo, acționând

împreună și de comun acord cu persoana în privința căreia urmărirea penală a

fost încetată din motivul intervenirii decesului, aflîndu-se pe teritoriul

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care se manifesta prin faptul, că i-au fost sechestrate

documentele de persoanele menționate, că se afla pe teritoriul unui stat străin

având la îngrijire doi xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, în lipsa unor surse de existență,

în lipsa actelor de identitate, recrutând-o pentru exploatare în cerșetorie, în

vederea amplificării șanselor de a trezi compătimirea trecătorilor, au impus-o

pe victimă să cerșească împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

din reg. Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Banii obținuți de către

5

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în rezultatul cerșitului erau sechestrați în fiecare seară

de către Alla Romeo.

În așa mod, în rezultatul acțiunilor infracționale ale cet. Alla Romeo și

persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul

intervenirii decesului, au fost exploatați prin cerșetorie minorii

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx pînă la sfârșitul verii anului

2009, cînd victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a revenit în Republica Moldova

împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Ulterior, la sfârșitul verii anului 2009, persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului, acționând de

comun acord cu Alla Romeo, urmărind scopul exploatării persoanei prin

cerșetorie, prin înșelăciune, sub pretextul reîntregirii familiei, a convins-o pe

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx să se deplaseze împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx la Alla Romeo, care se afla

pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Apoi, persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului a transportat-

o pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, unde au fost preluați și cazați de către Alla Romeo

într-un apartament neidentificat din localitatea xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

În continuare, Alla Romeo, aflîndu-se pe teritoriul

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, i-a sechestrat actul de identitate a victimei

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și abuzând de poziția ei de vulnerabilitate, care se

manifesta prin faptul, că se afla pe teritoriul unui stat străin în lipsa unor surse

de existență, având la îngrijire doi xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, fiind amenințată cu

aplicare violenței și fiind aplicată violența fizică nepericuloasă pentru sănătate

și viață, în vederea amplificării șanselor de a trezi compătimirea trecătorilor, a

impus-o pe victimă să cerșească, împreună cu copilul minor

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în orașele Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, precum și în metroul din xxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Banii obținuți de către Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în

rezultatul cerșitului erau sechestrați de către Alla Romeo.

În așa mod, în rezultatul acțiunilor infracționale ale cet. Alla Romeo și

persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul

intervenirii decesului, minora Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a fost exploatată prin

cerșetorie aproximativ o lună de zile, cînd victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a

revenit în Republica Moldova împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu Alla

Romeo și cu persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din

motivul intervenirii decesului.

Acțiunile lui Alla Romeo au fost încadrate în baza art. 206 alin. (3) lit. b),

f) din Cod penal- xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, adică transportarea, primirea și

adăpostirea unui copil, fără consimțământul acestuia, în scopul utilizării în

practicarea cerșetoriei, acțiuni săvîrșite asupra doi copii în vârstă de pînă la 14

6

ani.

Trișnevschi Valentin în numele inculpatului, prin care are a solicitat casarea

integrală a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care Alla Romeo să fie achitat deoarece fapta lui nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor inculpate.

3.1 În motivarea apelului, avocatul Trișnevschi Valentin în numele

inculpatului a invocat că:

- fapta lui Alla Romeo nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunilor;

- învinuirea formulată în rechizitoriu este defectuoasă, neclară și

contradictorie și este bazată totalmente pe declarațiile părții vătămate

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx;

- probele prezentate de partea acuzării: declarațiile părții vătămate

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, declarațiile martorilor Melnic Tatiana, Balțatov Mila

și Balțatov Valentin sunt de asemenea declarative, contradictorii și inadmisibile;

- inculpatul Alla Romeo și partea vătămată Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

după divorț, au continuat să întrețină relații efectiv de familie, locuiau în

aceeași casă foloseau aceleași bunuri, creșteau împreună

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx comuni xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care conform

învinuirii sunt și ei victime ale traficului, dar procedural nu au această calitate

nu poate fi vorba de recrutarea lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx (sau a copiilor lor

comuni), de transportarea ei forțată (sau a copiilor), de adăpostire fără

consimțământul ei (sau a copiilor);

- în anul 2009 Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a abandonat copii, s-a înlăturat

total de la educația și întreținerea acestora, a fost decăzută prin hotărâre

judecătorească de drepturile părintești, a acumulat o datorie la plata pensiei de

întreținere pentru copii de mai bine de 140 000 lei. Actualmente nu este

cunoscut locul aflării ei, fapt care a făcut imposibil asigurarea prezenței ei în

ședința de judecată pentru audiere suplimentară;

- nici în învinuirea formulată în rechizitoriu și nici la judecarea prezentei

cauze în prima instanță, partea acuzării nu a prezentat nici un element de fapt,

nici un act judiciar sau alte probe concludente care ar fi confirmat faptul că,

inculpatul Alla Romeo a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.

d) și art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal;

- instanța nu a luat în considerație faptul că, în afară de afirmațiile

declarative ale lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, partea acuzării nu a prezentat nici o

probă care ar confirma teza de învinuire că inculpatul Alla Romeo ar fi traficat

soția și cei doi copii comuni ai lor;

- un careva ansamblu de probe pertinente, concludente și utile care ar

confirma teza de învinuire că inculpatul, în perioada anilor 2008 - 2012 a

săvârșit infracțiunile lui imputate, nu există în prezenta cauză;

- conținutul învinuirii formulate denotă caracterul formal al acesteia,

învinuirea este una abstractă, acuzatorul de stat a încălcat mai multe drepturi și

chiar principii generale, care au menirea să asigure dreptul la un proces

7

echitabil în sensul art. 6 par. 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Informațiile conținute în

actul de învinuire sunt insuficiente pentru a permite calificarea faptelor

inculpatului Alla Romeo conform art. 165 alin. (2) lit. d) și art. 206 alin. (3) lit. b),

f) Cod penal, de care prima instanță nu a ținut cont la adoptarea sentinței;

- învinuirea adusă lui Alla Romeo nu conține confirmarea laturii obiective

a acestor infracțiuni, care pot fi săvârșite doar prin acțiune și se consideră

consumate din momentul obținerii controlului asupra facultății victimei de a se

deplasa nestingherit, însă potrivit declarațiilor victimei

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, nici ea și nici copii nu au fost limitați de către Alla

Romeo în dreptul de a se deplasa liber;

- dacă de admis ipotetic că, Alla Romeo a comis o infracțiune, instanța

urma să țină cont de faptul că, infracțiunea de trafic de persoane în scopul

practicării cerșetoriei (art. 165 și 206 din Codul penal), se deosebesc esențial de

infracțiunea de organizare a cerșetoriei (art. 302 din Codul penal). Criteriul

principal de diferențiere îl constituie existența sau absența elementului de

viciere, adică constrângerea;

- partea acuzării nu a prezentat probe directe care ar confirma

constrângerea părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx la practicarea cerșetoriei

de către inculpatul Alla Romeo, care la acel moment îi era încă soț, și pe cale de

consecință, nu este confirmată învinuirea adusă ultimului cât privește

infracțiunea prevăzută de art. 165 Cod penal. Partea acuzării nu a prezentat nici

o probă care ar indica și ar dovedi existența laturii obiective și laturii subiective

a infracțiunii menționate;

- probele acumulate în cauza penală denotă doar că declarațiile lui

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx urmează a fi apreciate critic deoarece există multiple

probe contradictorii declarațiilor acesteia;

- cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod

penal s-a stabilit cert în ședința de judecată că, Alla Romeo nu a aplicat în

privința propriilor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx careva forme de constrângere sau

violență, nu i-a impus să cerșească. Nici partea vătămată nu a declarat acest

lucru, iar martorii au indicat direct la neaplicarea de către Alla Romeo a cărorva

acțiuni violente sau de constrângere asupra copiilor. Xxxxxxx

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx nici nu au fost recunoscuți

ca părți vătămate în această cauză penală și nici nu au fost audiați. Cerea de

audiere a acestora în cadrul ședinței judiciare a fost respinsă de către instanța

de judecată.

2021, a fost admis apelul avocatului Trișnevschi Valentin în numele

inculpatului Alla Romeo, casată parțial decizia în partea învinuirii pe art. 206

alin.(3) lit. b), f) Cod penal și pronunțată în această parte o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează:

Alla Romeo a fost achitat de sub învinuirea adusă în baza art. 206 alin.(3)

lit. b), f) Cod penal pe motivul lipsei elementelor constitutive a infracțiunii. Au

8

fost excluse prevederile art. 84 alin. 1) Cod penal. În rest menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

4.1 Instanța de apel verificând circumstanțele de fapt și de drept, a ajuns

la concluzia că lipsesc careva dubii sau bănuieli care ar putea pune la îndoială

vinovăția inculpatului Alla Romeo, în comiterea faptelor incriminate prevăzute

la art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, și că prima instanță a stabilit corect starea

de fapt, acțiunile inculpatului Alla Romeo, just încadrându-le în dispoziția art.

165 alin. (2) lit. d) din Codul penal, conform indicilor: - trafic de ființe umane,

adică recrutarea, transportarea și adăpostirea unei persoane, fără consimțământul

acesteia, pentru cerșetorie, acțiuni săvârșite prin înșelăciune, abuz de poziție de

vulnerabilitate și de mai multe persoane.

A reținut ca fiind neîntemeiate descrierile și alegațiile părții apărării la

capitolul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului prevăzute la art. 165 alin.

(2) lit. d) Cod penal, prin care invocă că partea acuzării nu a prezentat probe

directe care ar confirma constrângerea părții vătămate Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

la practicarea cerșetoriei de către inculpatul Alla Romeo, care la acel moment îi

era încă soț, iar declarațiile Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx date în cadrul urmăririi

penale și ulterior în instanță sunt contradictorii, cât și declarațiile martorilor

acuzării urmând a fi apreciate critic deoarece nu se confirmă prin alte probe în

coroborare, în acest caz s-a reținut că argumentele apelantului au un caracter

declarativ, fiind aduse doar critici generale învinuirii înaintate de către organul

de urmărire penală. Împrejurări ce au fost constatate de către instanța de apel

din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate,

respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală.

În continuare, instanța de apel a considerat că prima instanță a conchis în

mod justificat că totalitatea probelor cercetate demonstrează cert vina

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod

penal, iar versiunea inculpatului este considerată ca o tendință de a se apăra și

eschiva de la răspunderea penală.

Și că, din probele cercetate mai sus, pe parcursul examinării cauzei penale

s-a probat faptul că, anume prin înșelăciune și abuz de poziție de

vulnerabilitate, inculpatul Alla Romeo, a impus-o Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx să

practice cerșitul și că venitul obținut de Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx era luat de

inculpatul Alla Romeo și ulterior transferat prin intermediul instituțiilor

financiare inculpatului și mamei acestuia.

Instanța de apel a mai stabilit că prima instanță la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu

prevederile art. 7, 75 Cod penal.

Totodată, cercetând totalitatea probelor administrate la prezenta cauză

penală, a conchis că inculpatul Alla Romeo, învinuit și de comiterea infracțiunii

prevăzute de art.206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, urmează a fi achitat pe acest

capăt de acuzare pe motivul lipsei elementelor constitutive a infracțiunii, iar

prima instanță a aplicat greșit prevederile art. 101 Cod de procedură penală cât

și prevederile art. 390 Cod de procedură penală, ajungând la concluzia

9

condamnării inculpatului Alla Romeo și de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal.

Verificând probele administrate la caz, cercetându-le prin prima

prevederilor normelor precitate, din punctul de vedere al pertinenței,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel a ajuns la concluzia că probele

date nu demonstrează că fapta prevăzută la art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal

a fost săvârșită de inculpatul Alla Romeo.

Instanța de apel a constatat că procurorul nu și-a susținut învinuirea în

sensul declarat, adică nu a acumulat și prezentat instanței careva probe

verosimile, pertinente și concludente, care ar fi demonstrat indubitabil

vinovăția lui Alla Romeo de comiterea infracțiunii de xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

adică - transportarea, primirea și adăpostirea unui copil, fără consimțământul acestuia,

în scopul utilizării în practicarea cerșetoriei, acțiuni săvârșite asupra doi copii în vârstă

de până la 14 ani.

A reținut și faptul că, în privința propriilor xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și/sau Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, în timp ce s-au aflat în

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și/sau Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, careva forme de

constrângere și/sau violență inculpatul Alla Romeo nu a aplicat, nu i-a impus să

cerșească/ceară cu stăruință de la persoane străine bani sau alte bunuri.

Instanța de apel a considerat că în cadrul ședinței de judecată nu au fost

prezentate suficiente probe concludente și utile, care demonstrează pe deplin

vinovăția lui Alla Romeo de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3)

lit. b), f) Cod penal, învinuirea adusă poartă un caracter pripit și superficial or,

dimpotrivă, din materialele dosarului rezultă că probe în sprijinul învinuirii de

facto nu au fost prezentate.

A statuat că din ansamblul de probe prezentate de către acuzatorul de

stat, cercetate de instanța de fond și suplimentar în instanța de apel, rezultă cert

că nu se constată vinovăția lui Alla Romeo în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor

constitutive a infracțiunii, sentința instanței de fond fiind incorectă și

neîntemeiată.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu prin

care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei, cu menținerea fără modificări a sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 20 decembrie 2019

- avocatul Trișnevschi Valentin cu inculpatul prin care invocând

incidența pct. 6), 8) și 12) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea parțială a deciziei cu pronunțarea hotărârii de achitare

a condamnatului Alla Romeo învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal din motivul lipsei faptei infracțiunii.

5.1 În susținerea recursului procurorul invocă:

- prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de

judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și

veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

10

administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în

sarcina inculpatului Alla Romeo încadrarea juridică corespunzătoare, și anume

art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal;

- corect a fost încadrată de prima instanță fapta prevăzută de art. 206

alin.(3) lit. b), f) Cod penal;

- prima instanță a analizat în cumul toate probele prezentate de către

acuzare prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, făcându-le

o apreciere corectă, care corespund stării de fapt stabilite de către organul de

urmărire penală, fiind adevărate și corect le-a pus la baza sentinței de

condamnare a inculpatului Alla Romeo, iar instanța de apel, nu a analizat în

ansamblul toate probele administrate la dosar, nu a respectat în deplină măsură

prevederile normelor menționate, prin ce a comis erori de drept;

- instanța de apel a pus la baza deciziei contestate conținutul declarațiilor

așa cum acestea au fost expuse în sentință, însă fără a fi date citirii în ședință de

judecată a instanței de apel, și fără consemnarea acestora în procesul-verbal, or,

potrivit alin. (6) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță, dacă

ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul- verbal;

- concluziile instanței de apel, la capitolul achitării inculpatului Alla

Romeo, sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa

urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale și

principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale.

5.2 În susținerea recursului avocatul Trișnevschi Valentin cu inculpatul

invocă:

- a fost ignorat total dreptul procesual al apărătorului prevăzut la art. 322

alin. 6 din Codul de procedură penală, deoarece acțiunea procesuală-audierea

părții vătămate a fost efectuată în lipsa sa și în cerere de audiere suplimentată a

părții vătămate a indicat că este necesar de concretizat mai multe circumstanțe

și de înlăturat contradicțiile din declarațiile părții vătămate și contradicțiile

dintre aceste declarații și declarațiile martorilor. Iar plecarea părții vătămate

peste hotare după sine nu este un argument serios pentru motivarea

imposibilității acesteia de a se prezenta în ședința de judecată;

- nu există niciun element de fapt sau alte probe concludente care ar

confirmat faptul că, inculpatul Alla Romeo a săvârșit infracțiunea prevăzută de

art. 165 alin. 2 lit. „d” Cod penal, instanța de apel nu a luat în considerație

faptul că, în afară de afirmațiile declarative ale lui Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, nu

mai este nici o probă care ar confirma învinuirea că inculpatul Alla Romeo ar fi

traficat-o pe soția sa;

- învinuirea este una abstractă, ceia ce înseamnă că s-au încălcat mai

multe drepturi și chiar principii generale, care au menirea să asigure dreptul la

un proces echitabil în sensul art. 6 par. 1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale;

- acțiunile lui Alla Romeo nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor lui inculpate, adică nu conțin nici latura obiectivă a acestor

11

infracțiuni, care se formează din două categorii de acțiuni de sine stătătoare

legate între ele (sunt enumerate în dispozițiile articolelor menționate), adică

acțiunea principală și cea adiacentă și nici latura subiectivă a acestora, care se

caracterizează numai prin vinovăție sub formă de intenție directă;

- învinuirea este bazată totalmente pe declarațiile părții vătămate

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care, fiind audiată pe parcursul examinării cauzei

penale în instanța de judecată, a oferit răspunsuri, contradictorii cu declarațiile

martorilor Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx ș.a., care în perioada presupuselor acțiuni

infracționale s-au aflat în Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și F. Rusă împreună cu

inculpatul și partea vătămată.

Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din

următoarele considerentele:

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. De asemenea, instanța

de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile

atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Așadar, din conținutul cererii de recurs declarată de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, se constă că aceasta este

bazată pe temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel

atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Iar din conținutul cererii de recurs declarată de către avocatul Trișnevschi

Valentin cu inculpatul se constată că aceasta este bazată pe temeiurile pentru

recurs prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit

cărora, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, faptelor săvârșite li s-au dat o încadrare juridică greșită.

Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar

probele administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

12

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

săvârșită de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar în

conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual, penal sau administrativ au fost corect aplicate, hotărârea adoptată

urmând să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul notează, că hotărârile pronunțate de instanțele de fond trebuie

să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile

legislației în vigoare, pentru a permite instanței superioare de a verifica

corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare. Nemotivarea ca o omisiune

esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

În conformitate cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei

de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru

examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător.

6.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, Colegiul penal lărgit

reține următoarele:

Din conținutul deciziei atacate cu recurs, se atestă că instanța de apel a

pronunțat o hotărâre motivată în termeni vagi și cu conținut ambiguu, din al

cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se întemeiază soluția adoptată, fără

a fi cercetate amănunțit și mult aspectual probele care au conturat convingerea

instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în dispozitiv.

Așadar, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza

deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste

atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că

criticile în esență, se referă la faptul că, instanța de apel a adoptat soluția de

achitare a inculpatului Alla Romeo de sub învinuirea comiterii infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b), f) Cod penal, fără o apreciere

corespunzătoare și la justa valoare a totalității probelor administrate la caz, care

în opinia sa confirmă vinovăția inculpatului, în faptele imputate de către partea

acuzării.

Examinând materialele cauzei penale în raport cu criticile aduse, Colegiul

penal lărgit constată că, instanța de apel, judecând apelul nu a examinat cauza

sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită și

nemotivată.

În cele din urmă, Colegiul evidențiază din partea descriptivă a deciziei că

instanța de apel a operat cu formulări și concluzii formale și neargumentate, iar

13

prin aceasta, inter alia, fiind încălcată obligația instanței de motivare a hotărârii

judecătorești, care face parte din setul garanțiilor subsecvente procesului

echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) din art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul penal lărgit evidențiază

într-un prim aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice

cauză penală se referă la vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății,

în raport cu faptele infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu.

Prin urmare, atunci când unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte

penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe

probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice

îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume

de inculpat.

Pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză

urmează a fi apreciat după intima convingere a judecătorului, care trebuie să se

bazeze pe prevederile legii procesual-penale și pe analiza coroborată a tuturor

probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Efectuând o analiză textuală a părții motivate a deciziei instanței de apel

se deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și

întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței

contestate de apelant, în raport cu motivele invocate și circumstanțele reale ale

acestei cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare

temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul

judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în

vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească

afectează grav echitatea acestei proceduri.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept

procesual menționate, Colegiul constată că, potrivit rechizitoriului inculpatul

Alla Romeo a fost învinuit de către organul de urmărire penală de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, transportarea,

primirea și adăpostirea unui copil, fără consimțământul acestuia, în scopul utilizării în

practicarea cerșetoriei, acțiuni săvîrșite asupra doi copii în vârstă de pînă la 14 ani, în

următoarele circumstanțe: „Aproximativ în perioada anului 2008, Alla Romeo,

acționând împreună și de comun acord cu persoana în privința căreia urmărirea penală

a fost încetată din motivul intervenirii decesului, aflîndu-se pe teritoriul

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, abuzând de poziția de vulnerabilitate a victimei

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, care se manifesta prin faptul, că i-au fost sechestrate

documentele de persoanele menționate, că se afla pe teritoriul unui stat străin având la

îngrijire doi xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, în lipsa unor surse de existență, în lipsa actelor

de identitate, recrutând-o pentru exploatare în cerșetorie, în vederea amplificării

șanselor de a trezi compătimirea trecătorilor, au impus-o pe victimă să cerșească

împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx din reg.

14

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Banii obținuți de către Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în

rezultatul cerșitului erau sechestrați în fiecare seară de către Alla Romeo.

În așa mod, în rezultatul acțiunilor infracționale ale cet. Alla Romeo și persoana

în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului, au

fost exploatați prin cerșetorie minorii Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx pînă la sfârșitul verii anului 2009, cînd victima

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a revenit în Republica Moldova împreună cu

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

Ulterior, la sfârșitul verii anului 2009, persoana în privința căreia urmărirea

penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului, acționând de comun acord cu

Alla Romeo, urmărind scopul exploatării persoanei prin cerșetorie, prin înșelăciune, sub

pretextul reîntregirii familiei, a convins-o pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx să se deplaseze

împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx la Alla Romeo, care se afla pe teritoriul

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Apoi, persoana în privința căreia urmărirea penală a fost

încetată din motivul intervenirii decesului a transportat-o pe Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxși

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, unde au fost preluați și cazați

de către Alla Romeo într-un apartament neidentificat din localitatea

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx.

În continuare, Alla Romeo, aflîndu-se pe teritoriul Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, i-

a sechestrat actul de identitate a victimei Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx și abuzând de

poziția ei de vulnerabilitate, care se manifesta prin faptul, că se afla pe teritoriul unui

stat străin în lipsa unor surse de existență, având la îngrijire doi

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, fiind amenințată cu aplicare violenței și fiind aplicată

violența fizică nepericuloasă pentru sănătate și viață, în vederea amplificării șanselor de

a trezi compătimirea trecătorilor, a impus-o pe victimă să cerșească, împreună cu

copilul minor Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în orașele Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, precum și în metroul din or. Moscova,

Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx. Banii obținuți de către Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx în

rezultatul cerșitului erau sechestrați de către Alla Romeo.

În așa mod, în rezultatul acțiunilor infracționale ale cet. Alla Romeo și persoana

în privința căreia urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului,

minora Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a fost exploatată prin cerșetorie aproximativ o lună

de zile, cînd victima Xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx a revenit în Republica Moldova

împreună cu xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, cu Alla Romeo și cu persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată din motivul intervenirii decesului”, însă instanța de

apel a adoptat o decizie, prin care Alla Romeo a fost achitat de sub învinuirea

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, din

motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii.

Așadar, analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit concluzionează că

instanța de apel, casând hotărârea primei instanțe de condamnare a lui Alla

Romeo, și pronunțând o decizie de achitare a acestuia de sub învinuirea de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, din

motiv că acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii - nu a supus

15

unei analize obiective cumulul de probe administrate, nu le-a dat o apreciere

corespunzătoare prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, concluzionând

prin deducție lipsită de o analiză amplă că, “din ansamblul de probe prezentate de

către acuzatorul de stat, cercetate de instanța de fond și suplimentar în instanța de apel,

rezultă cert că nu se constată vinovăția lui Alla Romeo în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 206 alin. (3) lit. b), f) Cod penal, pe motivul lipsei elementelor

constitutive a infracțiunii, sentința instanței de fond fiind incorectă și neîntemeiată”.

Mai mult, în decizia contestată (f.d. 46-51, vol. VI), instanța de apel doar a

făcut mențiunea că ,,Partea acuzării nu a prezentat instanței de judecată nici o probă

care ar dovedi vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx…”, fără a oferi propria apreciere a probelor așa cum o

cer prevederile art. 101 alin.(1) Cod de procedură penală și prevederile art. 414

alin. (2) și (6) Cod de procedură penală, potrivit cărora instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în

ședința de judecată, cu consemnarea în procesul verbal.

Or, instanța de apel doar după aprecierea probelor din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să

motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2

Cod de procedură penală) și anume: declarațiilor părții vătămate, declarațiile

martorilor audiați în ședința primei instanțe și verificate de apel, declarațiile

inculpatului, urma să constate lipsa sau prezența în acțiunile inculpatului Alla

Romeo a elementelor infracțiunii imputate. Însă contrar acestor stricte prevederi

legale instanța de apel nu a apreciat fiecare probă în parte, ulterior pe toate în

cumul și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând

temeiul respectiv și argumentând clar concluziile în decizia adoptată.

În consecință, se atestă că instanța de apel a adoptat o decizie de achitare

a inculpatului Alla Romeo de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de

art. 206 alin. (3), lit. b), f) Cod penal, printr-o motivare superficială și

contradictorie.

Or, din lucrările dosarului Colegiul reține că, pentru a se expune în sensul

adoptării unei decizii de achitare instanța de apel doar a preluat în text

aspectele doctrinare cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii de

trafic de ființe umane și cel de copii, și a lăsat fără apreciere aplicabilitatea

aspectului teoretic nemijlocit speței examinate.

Implicit se notează că făcând referire la varietățile de realizare a laturii

obiective a infracțiunii de trafic de ființe umane, respectiv

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx, și indicând aspectele teoretice a realizării lor, instanța

de apel omite să analizeze prezența sau lipsa acestora nemijlocit în faptele

penale care sunt impute inculpatului.

Colegiul penal lărgit notează că, pentru achitarea inculpatului de sub

învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 206 alin. (3), lit. b), f) Cod

penal nu este suficientă existența unor probabilității cu privire la nevinovăția

acestuia, dar este necesar ca probele administrate să creeze convingerea despre

nevinovăția inculpatului.

16

Respectiv, instanța de recurs ordinar apreciază critic poziția instanței de

apel în situația în care își bazează concluzia de nevinovăție a inculpatului

numai pe declarațiile și versiunea inculpatului care în opinia instanței de apel

nu a fost combătută de partea acuzării prin probele aduse de în sprijinul

acuzării, fără a le corobora în ele.

Din analiza declarațiilor date de partea vătămată, de martorii audiați și

inculpat se relevă prezența unor contradicții esențiale, înlăturarea cărora poate

scoate la iveală aspecte importante pentru stabilirea adevărului.

În contextul dat, Colegiul observă lipsa atât a aprecierii cât și lipsa

poziției instanței de apel referitor la acceptarea unor probe și respingerea altor,

astfel că la judecarea apelului instanța își bazează concluzia de achitare a

inculpatului pe concluzii nemotivate și declarații care nu relevă aspecte

importante pentru stabilirea adevărului la caz.

Mai mult, Colegiul penal lărgit mai specifică, că pentru corectitudinea

judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele

acumulate în dosar, întrucât aprecierea probelor este unul din cele mai

importante momente ale procesului penal, iar justa apreciere contribuie la

elucidarea adevărului și la echitatea procedurii desfășurate pentru toate părțile

la proces.

Pe când în decizia instanței de apel lipsește analiza și aprecierea probelor.

În atare circumstanțe, se relevă că au fost încălcate prevederile art. 394

alin.(3) Cod de procedură penală, care stipulează expres că, partea descriptivă a

hotărârii de achitare trebuie să cuprindă: 1) indicarea învinuirii pe baza căreia

cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; 2) descrierea

circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea

temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care

instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării.

În consecință, procedându-se în asemenea mod, instanța de apel a admis

încălcarea art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene, potrivit căruia - „... orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță

independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa”.

În particular, instanța de apel nu a respins argumentat probele prezentate

de către acuzare în susținerea acuzării și nu a formulat o motivare

corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin

ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală.

6.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Trișnevschi

Valentin cu inculpatul, Colegiul a constatat următoarele.

Reieșind din analiza argumentelor recursului declarat, se constată că

autorii fac o evaluare proprie a materialului probator, însă coroborate cu

lucrările dosarului instanța de recurs, instanța de recurs constată că deși,

instanța de apel fiind investită să constate circumstanțe de fapt, și ca urmare a

efectuării cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată la

situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze

17

concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăție sau nevinovăție,

încadrarea juridică a faptei săvârșite sau temeiul achitării, prevăzut de normele

procesual penale însă aceasta nu a ținut seama în deplină măsură de

prevederile art.art.27, 99-101 Cod de procedură penală, nu a cercetat sub toate

aspectele probele administrate, nu le-a verificat minuțios, nu lea dat o apreciere

proprie, care coroborate în ansamblu, au confirmat vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art.165 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Astfel, prin ignorarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, nu a dat o nouă apreciere

probelor și a menținut sentința de condamnare în capătul de acuzare privind

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal,

întemeindu-și soluția pe probele examinate de prima instanță, fără a le cerceta

în ședința de judecată.

Or, în partea descriptivă a deciziei se indică că instanța de apel a verificat

probele administrate în primă instanță și se reiterează conținutul acestora (f.d.

pct. 12, din decizia atacată, f.d.14-37, vol. VI), prin citire însă potrivit procesului-

verbal al ședinței de judecată se constată în ședința instanței de apel, cercetarea

nemijlocită a probelor nu avut loc.

Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele

administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și

obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate,

coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei

din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin

procedee probatorii respective.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit reiterează că, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de

fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în

sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința

persoanelor care lau declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia.

În acest context, instanța de apel a acceptat concluziile acuzării cu privire

la vinovăția inculpatului, punând la baza hotărârii de menținere a condamnării

lui Alla Romeo în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, probe ce nu au

constituit obiectul cercetării judecătorești în ședința instanței de apel cu

respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității, astfel

aducând atingere dreptului inculpatului la un proces echitabil (hotărârea

CtEDO Popovici versus Republica Moldova din 27.11.2007).

Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel în decizia sa

și-a motivat concluzia cu privire la menținerea sentinței de condamnare în

capătul de acuzare a lui Alla Romeo privind comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal, prin enumerarea probelor administrate în

prima instanță și a descris conținutul acestora (f.d. pct. 12, din decizia atacată,

f.d.14-37, vol. VI), fără a face o analiză multilaterală și coerentă a tuturor

probelor, fără a le da o apreciere în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

18

coroborării lor, în speță lipsind careva concluzii în acest sens ale instanței de

apel.

Colegiul penal lărgit, cu titlu de mențiune, statuează că potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al

Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov

și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle

împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi

examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Totodată, statuează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse

în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c.

Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). De asemenea, în

hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct.

60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care

nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale

supuse atenției sale.

Colegiul notează, că pentru a respecta aceste practici, instanța de apel

urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor decisive

invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor

ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz.

Din considerentele expuse, se conchide că, în prezenta speță și-au găsit

confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către recurenți, ceea ce duce la

casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această eroare nu

poate fi corectată de instanța de recurs.

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să țină seama de împrejurările expuse, care au

servit temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate,

să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și a constatării clare a

faptelor săvârșite și întrunirea elementelor infracțiunilor incriminate, să dea

apreciere probelor prin prisma art. 101 Cod de procedură penală și în

dependență de datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și

motivată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

19

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Sâli Radu și de către avocatul Trișnevschi Valentin

cu inculpatul, casează total decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău

din 07 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Alla Romeo xxxxxxxx și

dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători

Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

20

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-17
0,94
1ra-1485/2021 — art.217-1 alin.4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-1485/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 22 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte –Toma Nadejda, Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan
CSJ 2023-01-24
0,94
1ra-547/22 — art. 166-1 alin. 2 lit. c, d CP
Dosarul nr. 1ra-547/2022 l-20154844-01-lra-08042022 Curtea Supremă de Justiţie D EC I Z I E 21 noiembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte - Toma Nadejda, Judecători - Guzun Ion, Diaconu Iurie, Ca
CSJ 2021-06-11
0,94
1ra-456/21 — art. 302 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-456/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 21 aprilie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor, examinând admi
CSJ 2022-06-30
0,94
1ra-159/22 — art. 217 alin. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-159/22 1-20165037-01-1ra-02022022 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 16 mai 2022 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Toma Nadejda, Judecători – Diaconu Iurie, C
CSJ 2021-07-22
0,94
1ra-943/2021 — art.217 alin.4, lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-943/2021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 09 iunie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, examinând, fără
Sursă