1re-167/2021 — art. 264-1 alin. 1 CP

1re-167/2021 — art. 264-1 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1re-167/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul în

anulare declarat de către condamnat, împotriva deciziei Colegiului Penal al

Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, în cauza penală în privința lui,

Cunbolov Ruslan xxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxx, originar din xxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 20.01.2020 – 23.03.2021;

Instanța de recurs: 28.04.2021 – 16.06.2021;

Instanța de recurs în anulare: 16.08.2021 –22.11.2021.

A C O N S T A T A T:

Cunbolov Ruslan a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii, prevăzute

la art. 2641 alin. (1) din Codul penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen

de 220 (două sute douăzeci) ore, cu anularea dreptul de a conduce mijloace de

transport.

aproximativ la ora 01:40 min., Cunbolov Ruslan, fiind deținător al permisului de

conducere a mijloacelor de transport, cu dreptul de a conduce vehiculele din

categoria „B și C”, nr. xxxxxxxxx, eliberat la 28.03.2008 de către autoritățile

Republicii Moldova pe numele său, deși a consumat băuturi alcoolice și era în

stare de ebrietate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora,

ignorând cerințele prevederilor art. 14 lit. a) al Regulamentului Circulației

Rutiere, potrivit căruia: ,,Conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe

contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă

reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală

de natură să-i afecteze capacitatea de conducere”, intenționat a urcat la volanul

automobilului de model „Nissan” cu n/î XXXXXXXXX, pe care l-a condus pe

drumul public din mun. Chișinău, pînă la intersecția bd. Traian cu str. Grenoble,

unde a fost stopat de către colaboratorii de poliție. Fiind suspectat că conduce

automobilul în stare de ebrietate și supus testării alcoolscopice cu alcotestul de

1

model „Drager 6810” s-a stabilit că, conform bonului nr. 3197 din 22.11.2019, ora

01:49 min., concentrația de alcool în aerul expirat constituia 0,36 mg/l., care,

conform prevederilor art. 13412 alin. (3) din Codul penal, constituie stare de

ebrietate alcoolică cu grad avansat.

Acțiunile lui Cunbolov Ruslan au fost încadrate în baza art. 2641 alin. (1)

Cod penal – adică, conducerea mijlocului de transport fiind în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat.

3.1 Inculpatul Cunbolov Ruslan prin care a solicitat casarea sentinței

instanței de fond cu achitarea recurentului.

În motivarea cererii de recurs nominalizate, s-au invocat următoarele

motive:

- prima instanță la examinarea cauzei i-a încălcat dreptul la apărare;

dreptul la un proces echitabil;

- prima instanță a dat o apreciere eronată a probelor administrate de

organul de urmărire penală, probe care urma a fi declarat nule prin prisma art.

251 Cod de procedură penală, însă contrar normei sus menționate aceste probe

care stau la motivarea sentinței de condamnare;

- nu a luat în considerare că este originar din Federația Rusă, este vorbitor

de limbă rusă, limba română nu o posedă, în prima instanță nu a participat

translatorul acest fapt se confirmă prin conținutul sentinței de condamnare din

23.03.2021;

- a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil or, avocatul a

fost desemnat de CNAJGS la data de 10.03.2021, ziua în care a fost numită

ședința de judecată, nu a reușit să facă cunoștință cu materialele cauzei, a

solicitat termen pentru a face cunoștință cu dosarul, judecătorul a refuzat acest

demers și imediat a purces la examinarea cauzei, în aceeași zi verbal, a declarat

că nu are încredere în judecător pentru a examina cauza, judecătorul nu a

întrerupt ședința pentru a transmite dosarul pentru examinarea cererii de

recuzare a continuat ședința după care a transmis dosarul altui judecător pentru

a examina cererea de recuzare;

- nu i s-a dat posibilitatea de a depune declarații în prima instanță;

- după finalizarea cercetării probelor acuzării, a înaintat un demers prin

care a solicitat să-l admită în calitate de martor pe Dascal Cristian care era la acel

moment alături de el și care urma să confirme faptul că nu era în stare de

ebrietate și a solicitat ofițerului de patrulare să treacă examenul medical însă a

refuzat să-i dea îndreptare la medic;

- raportul privind înregistrarea contravenției Seria NR RAP 01327349 din

22.11.2019 (f.d 10 );

- declarația lui Cunbolov Ruslan din data de 22.11.2019, potrivit căreia a

fost de acord cu rezultatul testului și a refuzat examinarea medicală și prelevarea

probelor biologice, sunt întocmite în limba rămână, conținutul căruia nu-i sunt

clare, conținutul nu mi-a fost tradus, lipsește translatorul, instanța urma sa

excludă aceste probe;

2

- potrivit copiei neautentificate a Certificatului nr. 3180 din 06.06.2019,

valabil pînă la 06.06.2020, semnat de către Șef-interimar al DSCTR a INP,

comisar-principal, Direcția Supraveghere Victor Manole, ”... se confirmă faptul

că, Sîrbu Dorian (...) a studiat Regulamentul cu privire la modul de utilizare a

mijloacelor tehnice, inclusiv a mijloacelor de măsurare și aparatajului medical

din dotarea poliției aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1139 din 18.09.2003,

Instrucțiunile cu privire la modul de exploatare și măsurare a vitezei mijloacelor

de transport auto cu ajutorul complexelor de măsurare și înregistrare video a

vitezei mijloacelor de transport auto, de tip: „ИСКРА-1”, „ИСКРАВИДЕО”,

„БЕРКУТ-ВИЗА”, „БИНАР” și de testare alcoolscopică ’’Drager 6810” și este

admis la utilizarea acestora în procesul de depistare și documentare a cazurilor

de depășire a vitezei stabilite și constatarea stării de ebrietate”. Din copia

certificatului sus-indicat nu rezultă că, ofițerul de patrulare Sîrbu Dorian a trecut

instruire corespunzătoare si a fost atestat în modul stabilit. Careva certificate în

acest sens în materialele dosarului penal lipsesc,(acest fapt trezește dubii daca

agentul de patrulare a trecut cursurile de testare);

- în materialele cauzei lipsește Tabelul repartizării forțelor și mijloacelor

companiei Botanica a Brigăzii de patrulare la data de 22.11.2019, pentru a verifica

raza de acțiune a patrulelor auto, locul plasării postului, precum și componența

patrulei, confirmarea faptului că, anume echipajul respectiv a fost însărcinat cu

verificarea informației parvenite la dispecerat în ziua, cînd a fost stopat

inculpatul;

- conform bonului Drager Alcotest, testul a fost efectuat la 22.11.2019, ora

0149(f.d.13);

- conform ordonanței din 03.12.2019, emisă de către ofițerul urmărire

penală al IP Botanica al DP mun. Chișinău, au fost recunoscute ca mijloace

material de probă și anexate la materialele cauzei penale „cecul Drager cu nr.

TEST 6810 seria din 03.12.2019”, ordonanțe de începerea urmăririi penale și

punerea sub învinuire emisă la data de 03.12.2019, toate aceste probe au fost

obținute în afara cauzei penale sau procesului penal;

- în speța dată Hotărîrea Guvernului nr. 1139 din 18.09.2003 nu este

aplicabilă, deoarece se examinează o cauză penală si nicidecum o cauză

contravențională; 2) agentul constatator Sîrbu Dorian nu este o persoană cu

instruire corespunzătoare si atestată în modul stabilit, conform actelor normative

în vigoare. Careva investigații de laborator, ce au drept scop determinarea în

probele biologice a concentrației alcoolului, prezenței drogurilor și/sau altor

substanțe ce provoacă ebrietate, (procedură legală absolut necesară și obligatorie)

în privința inculpatului la 22.11.2019 nu au fost efectuate;

- referitor la afirmațiile martorului Sîrbu Dorian (colaboratorul al INP),

precum că el ca colaboratorul de poliție nu era obligat să îl conducă pe

Cunbolov, în cazul în care concentrația de alcool în aerul expirat corespunde

stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie, și care a recunoscut rezultatul

testării, la o instituție medicală abilitată pentru efectuarea examinării medicale și

acordarea asistenței narcologice necesare, a menționat că: Potrivit pct. 11 lit. g)

3

din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009, persoana abilitată cu dreptul de efectuare

a testării alcoolscopice este obligată să conducă subiectul, în cazul în care

concentrația de alcool în aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad

avansat de alcoolemie, la o instituție medicală abilitată pentru efectuarea

examinării medicale și acordarea asistenței narcologice necesare, această

obligație este statuată și confirmată în Hotărârea Curții Constituționale privind

excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 2641 alin. (3) din

Codul penal (stabilirea stării de ebrietate prin recoltarea probelor biologice)

(Sesizarea nr. 66g/2016) nr. 18 din 18.07.2016, Curtea notează că necesitatea

intervenției prin recoltarea probelor biologice se justifică și prin faptul că

mostrele în cauzele respective au un caracter temporar, fiind supuse rapid

metabolizării, astfel nu există mijloace mai puțin restrictive pentru realizarea

scopului asigurării securității traficului rutier”. Curtea menționează că nu există

alte mijloace care ar confirma cu certitudine starea de ebrietate avansată, fapt

pentru care măsura dată este apreciată ca fiind proporțională cu situația care a

determinat-o și necesară într-o societate democratică”. Totodată, Curtea reține că

prin Hotărârea Guvernului nr. 296 din 16 aprilie 2009 a fost aprobat

Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică și examinare medicală

pentru stabilirea stării de ebrietate și a naturii ei”.

- potrivit Regulamentului, persoana abilitată cu dreptul de efectuare a

testării alcoolscopice este obligată să conducă subiectul, în cazul în care

concentrația de alcool în aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad

avansat de alcoolemie, la o instituție medicală. În cazul în care în urma

examinării medicale se stabilește starea de ebrietate, recoltarea probelor biologice

pentru determinarea concentrației alcoolului în sânge este obligatorie.

Determinarea concentrației alcoolului în sânge este obligatorie și în cazul când

există divergențe între rezultatul testării alcoolscopice și concluzia examinării

medicale”. Astfel, susținerea poziției acuzatorului de stat în acest sens sau/și

declarațiile colaboratorilor INP sunt nerelevante, nefondate și se contrazic vădit

cu normele legale și hotărîrea Curții Constituționale sus-citată, precum și

situației de fapt constatate de către instanța de judecată în cadrul cercetării

judecătorești.

3.2 Avocatul Proca Ion, în numele inculpatului prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei, și achitarea lui Cunbolov Ruslan de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.2641 alin.(1) Cod penal.

În motivarea cererii de recurs nominalizate, avocatul Proca Ion, în numele

inculpatului a invocat următoarele motive:

- conform tichetului Drager concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat a arătat 0,36 mg/l;

- conform art.13412 alin.(3) Cod penal, stare de ebrietate alcoolică cu grad

avansat se înțelege concentrația de alcool în aerul expirat de la 0,3 mg/l și mai

mult. În ședința de judecată inculpatul a declarat că nu a fost informat de către

4

colaboratorii de poliție de posibilitatea contestării rezultatului Drager, fapt ce

contravine HG 296/2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul

de testare alcoolscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate

și naturii ei, pct.11 lit. f), potrivit căruia, persoana abilitată cu dreptul de

efectuare a testării alcoolscopice este obligată: f) să explice subiectului dreptul de

a contesta, în caz de dezacord, rezultatul testării alcoolscopice;

- indiciile concentrației de alcool este foarte apropiat de limita dintre starea

de ebrietate cu grad avansat și starea de ebrietate cu grad minim (0,3 mg/l),

astfel, consideră că în raport cu acest fapt examinarea medicală era absolut

necesară și urma a fi luat în calcul faptul că o eroare mică de 0,06 mg/l a

aparatului Drager ar putea avea consecință încadrarea faptei lui Cunbolov

Ruslan sub auspiciu contravențional dar nu penal;

- inculpatul a declarat că nu este consumator de băuturi alcoolice și nu a

consumat alcool, respectiv aparatul Drager a oferit un rezultat eronat. Urmare

din motivul omisiunii însoțirii lui Cunbolov Ruslan pentru a fi examinat medical

prin recoltarea probelor biologice și confirmarea stării de ebrietate a ultimului, a

solicitat declararea inadmisibilă a probei prezentată prin rezultatul Drager 6810

(tichet f.d.20) HG 296/2009;

- pct. 13. Persoana testată alcoolscopic, care nu este de acord cu procedura

testării, funcționarea aparatului de testare, rezultatul testării, este în drept să-l

conteste, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor biologice,

în acest caz persoana testată este însoțită de angajatul Inspectoratului Național

de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliției la cea mai apropiată

instituție medicală abilitată, dar nu mai târziu de 2 ore după testarea

alcoolscopică;

2021, au fost respinse ca nefondate, recursurile declarate de către inculpatul

Cunbolov Ruslan și avocatul Proca Ion în numele inculpatului și menținută fără

modificări sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 23 martie 2021.

4.1 Instanța de recurs a stabilit că prima instanță a stabilit corect starea de

fapt ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, încadrând

just acțiunile inculpatului Cunbolov Ruslan în baza dispozițiilor art. art. 2641

alin.(1) Cod penal, după semnele calificative „conducerea mijlocului de transport

de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat”.

Necătând la faptul că inculpatul Cunbolov Ruslan nu a recunoscut vina în

cele incriminate, vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii, prevăzute de art.

2641 alin.(1) Cod penal, este dovedită și prin următoarele probe administrate,

cercetate de către prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în ședința

instanței de recurs și anume: declarațiile martorului Bivol Valeriu (f.d. 167-168), a

martorului Sîrbu Dorian (f.d.169-170); conținutul raportului privind înregistrarea

contravenției Seria Nr. xxxxxxxxxx din 22.11.2019 (f.d.10); procesul-verbal

privind constatarea faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de

ebrietate alcoolică/narcotică din 22.11.2019 (f.d.13); tichetul Drager 6810, potrivit

căruia Cunbolov Ruslan, fiind supus testării la data de 22.11.2019, ora 01:49 min.,

5

avea concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,36 mg/l, (f.d.20),

recunoscut și anexat drept mijloc material de probă la cauza prin ordonanța

organului de urmărire penală din 03 decembrie 2019 (f.d.21); declarația cet.

Cunbolov Ruslan din 22.11.2019 potrivit conținutului căreia acesta este de acord

cu rezultatele testului efectuat și refuză examinarea medicală și prelevarea

probelor biologice (f.d.11); procesul-verbal privind consemnarea celor constatate

din 22.11.2019 (f.d.14); procesul-verbal de înlăturare de la conducerea vehiculului

din 22.11.2019 (f.d.12); conținutul ordonanței, procesului-verbal de ridicare și a

procesului-verbal de examinare, toate actele din 17.12.2019, potrivit căruia de la

Sîrbu Dorian a fost ridicat și examinat un CD de format DVD-R cu înregistrări

video, recunoscut și anexat în calitate de corp delict la cauza penală prin

ordonanța organului de urmărire penală din 17 decembrie 2019 (f.d. 28-32).

Raportând motivele invocate în recurs la materialele cauzei penale,

instanța de apel a conchis că argumentele invocate de recurent nu își găsesc

confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, în cadrul ședinței de

judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și

utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpatului Cunbolov Ruslan în

comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

În continuare a respins ca fiind nefondate solicitările formulate de

inculpatul Cunbolov Ruslan și avocatul Proca Ion de a pronunța o sentință de

achitare, sau de a trimite cauza la o nouă judecare, deoarece materialele

probatorii administrate la dosar demonstrează faptul că, inculpatul Cunbolov

Ruslan comis infracțiunea, prevăzută de art. 2641 alin. (1) Cod penal, iar careva

încălcări de procedură nu au fost stabilite.

Instanța de recurs a reținut ca fiind pertinent și concludent procesul-verbal

de constatare a faptei de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate

alcoolică din 22/19/2019, din conținutul căruia rezultă că, cu utilizarea mijlocul

tehnico-științific „Drager Alcotest 6810”, la inculpatul Cunbolov Ruslan s-a

stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,36 mg/l. (f.d.13). Prin

conținutul procesului - verbal de ridicare și examinare a obiectului din

17/12/2019 prin care se atestă că un colaborator de poliție ține în mână un aparat

„Drager” pe ecranul căruia este indicat „Așteaptă analiza”, apoi pe ecranul

aparatului este indicat concentrația de 0,36 mg/l. Apoi colaboratorul poliției arată

rezultatul apărut persoanei de gen masculin și anume fiind Cunbolov Ruslan

(f.d.28-30)

A reținut că tichetul Drager 6810, potrivit căruia Cunbolov Ruslan, fiind

supus testării la data de 22.11.2019, ora 01:49 min., avea concentrația vaporilor de

alcool în aerul expirat de 0,36 mg/l, (f.d. 20), recunoscut și anexat drept mijloc

material de probă la cauza prin ordonanța organului de urmărire penală din 03

decembrie 2019 (f.d.21) și declarația cet. Cunbolov Ruslan din 22.11.2019 potrivit

conținutului căreia acesta este de acord cu rezultatele testului efectuat și refuză

examinarea medicală și prelevarea probelor biologice (f.d.11).

Cu referire la declarațiile inculpatului Cunbolov Ruslan, care în cadrul

ședinței de judecată a negat faptul consumării în ziua respectivă a băuturilor

6

alcoolice, instanța de recurs lea apreciat critic, or în ședința de judecată martorii

Bivol Valeriu și Sîrbu Dorian au confirmat faptul că la momentul verificării

actelor s-a simțit un miros puternic de alcool din cavitatea bucală a inculpatului,

faptul dat se mai confirmă și prin rezultatul testării alcooscopică cu aparatul

„Drager” semnat de către inculpat, în rezultatul căreia s-a stabilit o concentrație

în aerul expirat de 0,36 mg/l, cît și prin procesul-verbal privind constatarea faptei

de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică (f.d.13), în

care personal a făcut mențiunea că este de acord și se refuză de examenul

medical, de asemenea în cadrul urmăririi penale nu a contestat rezultatul testării

cu aparatul „Drager” și nu a avut careva obiecții.

Cu referire la alegațiile inculpatului și părții apărăii ce se referă la

declarațiile martorilor Bivol Valeriu și Sîrbu Dorian, colaboratorii de poliție care

au documentat cazul în privința inculpatului, instanța de recurs nu a stabilit nici

un temei de drept de a respinge admisibilitatea acestor probe, la caz, nefiind

incidente cazurile prevăzute de art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală,

declarațiile martorilor fiind apreciate din punct de vedere al coroborării cu

celelalte probe administrate la dosar și care apreciate în ansamblu au demonstrat

„dincolo de orice îndoială rezonabilă” vinovăția inculpatului Cunbolov Ruslan în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal.

În contextul aprecierii probelor administrate la materialele cauzei penale,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, a respins

solicitările de recurs formulate de către inculpatul Cunbolov Ruslan și avocatul

Proca Ion, în numele inculpatului, privind pronunțarea unei sentințe de achitare

în privința inculpatului Cunbolov Ruslan or, în cursul judecării cauzei au fost

administrate probe care confirmă cu certitudine vina inculpatului în cele

incriminate, iar cele invocate de apărător sub acest aspect sunt estimate de

instanța de judecată drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare,

urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale.

Reieșind din probele prezentate de către partea acuzării și administrate în

cadrul cercetării judecătorești de către instanța de judecată, s-a confirmat în

totalitate vinovăția inculpatului Cunbolov Ruslan în comiterea infracțiunii,

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, de către partea apărării nefiind

prezentate careva probe pertinente și concludente sau careva argumente

verosimile, care să combată probele acuzării administrate în vederea dovedirii

vinovăției inculpatului în comiterea faptei prejudiciabile. Dezacordul părții

apărării cu sentința este întemeiat doar pe critica modului în care instanța de

judecată a apreciat probele și circumstanțele cauzei, însă, împrejurările enunțate

supra denotă în mod concludent că prima instanță nu a comis erori de drept în

raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea atacată cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, că a avut loc fapta de săvârșirea căreia a fost

învinuit inculpatul, că această faptă a fost săvârșită de inculpat, fapta întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii, fiind constatată vinovăția inculpatului în

7

săvârșirea infracțiunii, iar solicitarea formulată prin cererea de recurs nu poate fi

admisă.

Referitor la argumentele inculpatului precum că nu cunoaște limba de stat,

și este vorbitor de limba kazahă, iar prima instanță nu i-a asigurat interpret,

instanța de recurs a constatat că ultimul fiind prezent în ședința de judecată

preliminară a declarat că posedă limba de stat la un nivel scăzut, dar vorbește

fluent limba rusă.(f.d.124, vol. I). Ulterior, inculpatul s-a eschivat să se mai

prezinte în ședința de judecată pentru a-i putea fi asigurat interpretul, fiind

emisă încheiere de aducere silită, iar la ședințele de judecată ulterioare cînd a fost

deja prezent, din data de 10.03.2021, 15.03.2021 și 23.03.2021, inculpatului i-a fost

asigurat cu certitudine acest drept (f.d.161, 203, 218, vol. II).

Cu referire la pedeapsă, instanța de recurs a considerat corectă aprecierea

primei instanțe, că pedeapsa potrivită lui Cunbolov Ruslan este pedeapsa muncii

neremunerate în folosul comunității pe un termen de 220 ore, doar în cumul cu

cea de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport, își va atinge

scopul descris la art. 61 din Codul penal și va avea drept scop restabilirea

echității sociale.

condamnatul Cunbolov Ruslan prin care a solicitat casarea deciziei cu

dispunerea rejudecării cauzei.

5.1 În motivarea recursului condamnatul Cunbolov Ruslan indică:

- instanța de recurs a examinat recursul în lipsa sa. La data și ora

examinării cauzei era internat în clinica medicală or. Istanbul din Turcia. Acest

fapt se confirmă prin certificatul eliberat de clinica din or. Istanbul, Turcia.

Instanța fiind înștiințată că este în imposibilitate de a se prezenta, astfel,

inculpatul lipsind de la etapa dezbaterilor judiciare și a ultimului cuvânt, i-a fost

încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil garantat prin art. 6 al

Convenției;

- despre faptul imposibilității de a se prezenta la examinarea cauzei a

informat telefonic grefierul, totodată a solicitat amânarea ședinței pentru luna

iulie, deoarece dorea să participe la examinarea cauzei să dea explicațiile de

rigoare, deoarece în prima instanță nu a dat careva explicații întrucât nu i sa

oferit timp de pregătire sau să se consult cu un avocat, în recurs avocatul a fost

desemnat de CNAJGS cu 30 min. până la ședință, însuși avocatul a solicitat

termen pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei însă instanța a refuzat. În

instanța de apel la examinarea recursului urma să înainteze un demers de

audiere a martorului, demers care a fost înaintat în prima instanță însă fără

careva temeiuri i-a fost respins, acest fapt a fost menționat și în cererea de recurs

care a fost examinată în lipsa sa;

- a menționat faptul că în cererea de recurs a indicat faptul că

la momentul stopării era prezent în automobile o persoană care ar putea indica

faptul ca nu se afla în stare de ebrietate, martorul urma să confirme ca a solicitat

polițistului să i se recolteze sânge în vederea stabilirii stării de ebrietate, polițistul

a refuzat;

8

- atât instanța de recurs cît și prima instanță la examinarea cauzei urma să

dea o apreciere corectă a aptitudinilor polițiștilor de a petrece testarea alcoolică,

fiind audiați ca martori au afirmat, precum că el ca colaboratorul de poliție nu

era obligat să îl conducă pe Cunbolov, în cazul în care concentrația de alcool în

aerul expirat corespunde stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie, la o

instituție medicală abilitată pentru efectuarea examinării medicale și acordarea

asistenței narcologice necesare.

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru temeinicia

recursului ca întemeiat și pasibil a fi admis cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de recurs.

Colegiul Penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din

următoarele considerente.

Potrivit art. 453 Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi

atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a

Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea

cererii.

În conformitate cu prevederile art. 6 pct. 44), art. 452 alin. (1) și art. 453

alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs

în anulare de către condamnat în scopul reparării erorilor de drept comise la

judecarea cauzei în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente a afectat hotărârea atacată. Viciu fundamental în cadrul procedurii

precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, se consideră încălcarea esențială

a drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului.

În contextul dat, Colegiul consideră necesar de a se face trimitere și la

prevederile art. 6 paragraful 1, 3 lit. b) și c) CEDO, care relatează că orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Orice

acuzat are, în special, dreptul să dispună de timpul și de înlesnirile necesare

pregătirii apărării sale, să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales

de el.

Conform art. 447 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea recursului se

face cu citarea avocatului și celorlalte părți. Participarea avocatului în ședința

instanței de recurs este obligatorie. Neprezentarea inculpatului, legal citat, nu

împiedică examinarea recursului.

Dreptul la apărarea a inculpatului este determinat de art. 66 alin. (1) Cod

de procedură penală. Instanța de judecată îi asigură inculpatului posibilitatea de

a-și exercita dreptul la apărare prin toate mijloacele și metodele neinterzise de

lege.

9

Conform art. 70 alin. (1) pct. 1), alin. (3) pct. 1), 2) Cod de procedură

penală, avocatul participă la procesul penal în calitate de apărător la invitația

inculpatului. Instanța solicită desemnarea avocatului care acordă asistență

juridică garantată de stat de către coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului

Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat la cererea inculpatului, în

cazul în care participarea apărătorului la procesul penal este obligatorie, iar

inculpatul nu are apărător ales.

Potrivit art. 239 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, citația se

înmânează personal celui citat, care va semna dovada de primire. Dovada de

primire se predă agentului procedural, care o înaintează instanței de judecată

care a emis citația.

În conformitate art. 449 alin. (2), art. 417 alin. (1) pct. 3), 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de recurs trebuie să conțină numele și

prenumele apărătorului, temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

recursului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul Penal lărgit mai relatează că, drept viciu fundamental în cadrul

procedurii precedente care a afectat hotărârea pronunțată poate fi considerată

încălcarea esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția

Europeană și reglementate de legislația națională prin lege procesuală sau prin

lege materială. Instanța de judecată care decide redeschiderea procesului în

condițiile alineatului precedent urmează să motiveze care sunt acele prevederi

ale legii procesuale sau materiale pe care le consideră drept viciu fundamental și

care în cadrul procedurii precedente au afectat hotărîrea irevocabilă.

Raportând cele expuse supra, la cazul supus judecării, Colegiul

menționează că unica dovadă a înștiințării condamnatului Cunbolov Ruslan

privind judecarea cauzei penale în privința sa, în ordine de recurs, este pentru

data de 19 mai 2021, citarea fiind prin intermediul oficiului poștal, neexistând

însă dovada recepționării citației judiciare (f.d. 4, vol. II), citația fiind restituită

instanței de judecată cu mențiunea „nereclamat”, însă pentru data de 16 iunie

2021 cînd au avut nemijlocit loc judecarea recursurilor, lipsește orice dovadă a

citării legale a condamnatului Cunbolov Ruslan privind judecarea cauzei penale

în privința sa pentru data nominalizată.

Totodată, instanța de recurs a solicitat și a admis participarea la ședința de

judecată a avocatului Proca Ion întru acordarea asistenței juridice garantate de

stat inculpatului.

În aceste condiții, Colegiul consideră că în speță nu este confirmat faptul

citării legale a condamnatului Cunbolov Ruslan, pentru ședința de judecată din

16 iunie 2021.

Mai mult, la materialele cauzei nu conțin date, care ar demonstra că

instanța de apel a depus eforturi rezonabile pentru a localiza condamnatul, de

vreme ce fiind citat doar o singură dată 19 mai 2021, pe adeverință este indicat

„nereclamat”, pentru a asigura înfățișarea lui înaintea instanței de judecată (a se

vedea Colac v. România, hotărâre din 10 februarie 2015).

10

Reieșind din cele expuse, se atestă că, instanța de recurs nu a stabilit că

condamnatul Cunbolov Ruslan a lipsit nemotivat, nu a decis judecarea cauzei în

lipsa acestuia în temeiul celor motive de excepție, prevăzute de art.321 Cod de

procedură penală, fiind astfel încălcate, inclusiv dispozițiile art.6 par.3 lit. c)

CEDO, care atestă că orice acuzat are dreptul să se apere pe el însuși sau să fie

asistat la orice etapă de un apărător ales de el în procesul său.

Astfel, Colegiul Penal lărgit menționează că instanța de recurs, la data de

16 iunie 2021, a dispus examinarea cauzei penale de învinuire a lui Cunbolov

Ruslan în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, în lipsa sa, care deși conform

prevederilor art. 16 alin. (2) Cod de procedură penală, se califică ca infracțiune

ușoară, dar la materialele cauzei nu au fost anexate careva date precum că,

condamnatul a solicitat judecarea cauzei în lipsa sa, or acesta personal a depus

cerere de recurs, și astfel, instanța de recurs nu a întreprins toate măsurile

prescrise pentru a avea temei de a examina cauza în lipsa acestuia, nerespectând

prevederile art. 321 Cod de procedură penală.

Mai mult decât atât, instanța de recurs a examinat cauza cu participarea

unui avocat din oficiu, deși inculpatul nu a fost citat legal, însă aceasta a decis

examinarea cauzei în lipsa lui Cunbolov Ruslan fără ași motiva decizia în acest

sens cu antrenarea unui avocat din oficiu.

Colegiul mai notează că, art. 6 CEDO, interpretat în ansamblu, garantează

dreptul persoanei acuzate de a participa efectiv la procesul său penal. Acesta

include, inter alia, nu doar dreptul de a fi prezent, dar și de a asculta și a urmări

procesul (a se vedea, spre exemplu, Stanford v. the United Kingdom, hotărâre

din 23 februarie 1994, Seria A nr. 282-A, § 26; Barberà, Messegué and Jabardo v.

Spain, hotărâre din 6 decembrie 1988, Seria A nr. 146, § 78).

Acest drept face implicit parte din esența conceptului procedurii

contradictorii și poate fi, de asemenea, dedus din garanțiile prevăzute în sub-

paragrafele (c), (d) și (e) ale paragrafului 3 al articolului 6 - „să se apere el însuși”,

„să întrebe sau să solicite audierea martorilor” și „să fie asistat în mod gratuit de un

interpret, dacă nu înțelege sau nu vorbește limba folosită la audiere” (a se vedea

Colozza v. Italy, 7 hotărâre din 12 februarie 1985, Seria A nr. 89, § 27).

În concluzie, Colegiul Penal lărgit semnalează că este dificil de a vedea, în

această cauză, cum ar fi putut să-și exercite aceste drepturi condamnatul

Cunbolov Ruslan fără a fi prezent în ședința de judecată a instanței de recurs.

Pe cale de consecință, având în vedere împrejurările enunțate și încălcările

nominalizate ale normelor procesual-penale, comise de instanța de recurs, se

atestă în speță lezarea dreptului condamnatului la un proces echitabil, garantat

de art. 6 CEDO, fapt ce constituie un viciu fundamental care a afectat hotărârea

contestată, adică reprezintă erori de drept care permit redeschiderea procesului

penal în privința lui Cunbolov Ruslan.

Potrivit art. 457, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța admite recursul în anulare, casează total hotărîrea atacată și dispune

rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs în anulare.

11

Raportând normele legale sus-expuse circumstanțelor concrete ale cauzei,

Colegiul Penal consideră că, recursul în anulare este pasibil admiterii, cu casarea

totală a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de recurs, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 457, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul în anulare declarat de către condamnat, casează total

decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2021, în cauza

penală în privința lui Cunbolov Ruslan xxxxxxxxxx și dispune rejudecarea

cauzei, de către aceeași instanță de recurs, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

12