1ra-1727/2021 — art. 188 alin.2 lit. d, e, 171 alin.2 lit. a, 187 alin. 2 lit. d, e CP

1ra-1727/2021 — art. 188 alin.2 lit. d, e, 171 alin.2 lit. a, 187 alin. 2 lit. d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1727/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte TOMA Nadejda

judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

a judecat, fără participarea părților, recursul ordinar declarat împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 07 iunie 2021, de către

avocatul Țurcanu Igor, în numele inculpatului

Lacman Andrei XXXXX, născut la XXXXX,

originar din XXXXX, locuitor al XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 11.07.2019 – 29.11.2019;

Instanța de apel: 19.12.2019 – 07.06.2021;

Instanța de recurs: 02.08.2021 – 15.11.2021.

Asupra recursul ordinar Colegiul Penal lărgit,

c o n s t a t ă:

încetat procesul penal în privința lui Lacman Andrei intentat în baza art. 187 alin.

(2) lit. d) și e) Cod penal, pe motivul liberării de răspundere penală cu atragerea la

răspundere contravențională.

Lacman Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravențiilor

prevăzute de art. 78 alin. (1) și art. 105 Cod contravențional și sancționat:

- în baza art. 105 Cod contravențional la amendă în mărime de 50 unități

convenționale, echivalentul a 2500 (două mii cinci sute) lei;

- în baza art. 78 alin. (1) Cod Contravențional la amendă în mărime de 20

unități convenționale, echivalentul a 1000 (una mie) lei.

În temeiul art. 44 alin. (2) Cod contravențional, pentru concurs de

contravenții, prin cumul total al sancțiunilor, lui Lacman Andrei i s-a stabilit

pedeapsa contravențională definitivă sub formă de amendă în mărime de 70 unități

convenționale, echivalentul a 3500 (trei mii cinci sute) lei.

Lacman Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. a) și art. 188 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal și

condamnat:

- în baza art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal la închisoare pe termen de 7 (șapte)

ani;

1

- în baza art. 188 al. (2) lit. d) și e) Cod penal la închisoare pe termen de 9

(nouă) ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, lui Lacman Andrei i s-a stabilit pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani, în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a dispus executarea separată a pedepsei penale și a celei contravenționale

aplicate.

Acțiunea civilă depusă de XXXXX către Lacman Andrei privind încasarea

prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune, a fost admisă în fond,

urmând ca instanța de ordin civil să stabilească cuantumul despăgubirilor.

Acțiunea civilă depusă de Rusu Claudia către Lacman Andrei privind

încasarea prejudiciului material și moral cauzat, a fost admisă și s-a dispus

încasarea din contul lui Lacman Andrei în beneficiul lui Rusu Claudia prejudiciul

moral cauzat în sumă de 5000 (cinci mii) lei și a prejudiciului material cauzat în

sumă de 3000 (trei mii) lei.

A fost admisă parțial solicitarea procurorului și a fost dispusă încasarea din

contul lui Lacman Andrei în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de

7500 (șapte mii cinci sute) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte, dispunându-se nimicirea acestora.

aproximativ pe la orele 23:00, având intenția directă de satisfacere a necesității

sexuale, a pătruns în casa de locuit a XXXXX, situată în XXXXX, având un cuțit

de bucătărie în mâină, care a fost observat de către victimă și a interpretat faptul

dat drept constrângere psihică, după care i-a solicitat să se dezbrace, la care

XXXXX a refuzat. După refuzul victimei, Lacman Andrei aplicând forța fizică, i-a

dezbrăcat și deteriorat pantalonii, după care a întreținut cu XXXXX, profitând de

imposibilitatea persoanei de a se apăra și anume, vârsta înaintată a victimei care

este pensionară, un raport sexual prin constrângere fizică și psihică contrar voinței

acesteia. Conform raportului de expertiză nr. 201919P0356 din 04.06.2019 la

XXXXX au fost depistate echimoze la față, care au fost produse prin acțiunea

traumatică a unui corp contondent dur, iar plăgile la mâini cu corp ascuțit, posibil

cuțit. Leziunile date pot data cu 02.06.2019 și la viol se califică ca neînsemnate și

auto cauzarea lor se exclude.

Aceste acțiuni ale inculpatului, prima instanță, le-a calificat în baza art. 171

alin. (2) lit. a) Cod penal – violul, săvârșit de către o persoană care anterior a

săvârșit un viol prevăzut la alin. (1).

Tot Lacman Andrei, la 02.06.2019, aproximativ pe la ora 23:00, după

comiterea violului asupra victimei, având intenția săvârșirii unui atac tâlhăresc cu

un obiect folosit în calitate de armă și scopul sustragerii bunurilor altei persoane,

după ce a pătruns în locuința XXXXX situată în XXXXX, prin forțarea ușii și după

ce a atacat-o având un cuțit în maină, astfel amenințând-o tacit pe aceasta cu

aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea ei, pe care aceasta l-a

interpretat ca un pericol real pentru ea, în paralel aplicând forța fizică față de

aceasta, apucând-o de păr, a solicitat săi fie transmiși bani, însă banii nu au fost

însușiți din motiv, că XXXXX i-a comunicat, că nu are mijloace bănești.

2

Aceste acțiuni ale inculpatului, prima instanță, le-a calificat în baza art. 188

alin. (2) lit. d), e) Cod penal – tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viață și

sănătatea persoanei agresate și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșite prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei sau a altor

obiecte folosite în calitate de armă.

Tot Lacman Andrei, la 02.06.2019, aproximativ la ora 22:30, având intenția

de profit și îmbogățire, cu scopul de a însuși bunuri din avutul altei persoane,

intenționat a pătruns în gospodăria Claudiei Rusu, situată în XXXXX, de la care a

sustras o lanternă estimate la preț de 50 lei și un dispozitiv de bărbierit la preț de 10

lei, între timp fiind depistat de către proprietară, acesta nerenunțând la acțiunile

sale prejudiciabile, aplicând forța fizică manifestată prin îmbrâncirea victimei a

părăsit gospodăria victimei cu bunurile sustrase, astfel părții vătămate fiindu-i

cauzată o daună material în sumă de 60 lei.

Aceste acțiuni au fost calificate organul de urmărire penală în baza art. 187

alin. (2) lit. d), e) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită prin pătrundere în gospodărie, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viață si sănătatea persoanei, iar prima instanță le-a

recalificat în baza art. 78 alin. (1) Cod contravențional – acțiuni violente care au

cauzat vătămare neînsemnată a integrității corporale și în baza art. 105 Cod

contravențional – sustragerea în proporții mici din avutul proprietarului prin furt.

Procuratura r. Edinet, Vitalie Lungu, inculpatul Lacman Andrei și avocatul

Țurcanu Igor, în numele inculpatului Lacman Andrei.

3.1. Procurorul prin apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Lacman Andrei să fie recunoscut culpabil de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal și să-i fie aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu amendă în mărime de

1000 unități convenționale cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Lui Lacman Andrei recunoscut vinovat în baza art. 171 alin. (2) lit. a) Cod

penale să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani.

Lui Lacman Andrei recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 10 ani.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, a-i stabili pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 25 ani, în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în

mărime de 1000 unități convenționale.

În motivarea apelului partea acuzării a indicat că la recalificarea acțiunilor

inculpatului de la art. 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal la art. 78 și 105 Cod

contravențional, prima instanță nu a ținut cont de faptul că acuzarea a prezentat

probe și materiale care indică asupra faptului că inculpatul a pătruns în gospodăria

victimei Rusu Claudia, cu intenție nedeterminată de comiterea careva sustrageri, și

chiar dacă fapta lui a început a fi comisă sub aspect de furt, în procesul comiterii

faptei, acesta neavând posibilitatea de a dispune de bunurile sustrase potrivit

3

propriei dorințe, nereușind să părăsească ograda victimei a fost surprins de aceasta,

acțiunile ulterioare ale inculpatului care a aplicat violența față de ea, după care a

fugit cu bunurile sustrase și care au fost observate de victimă la inculpat, au luat

deja un aspect de jaf.

Totodată, prima instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă pentru infracțiunile

comise de Lacman Andrei în baza art. art. 171 alin. (2) lit. a) și art. 188 alin. (2) lit.

d) și e) Cod penal, deoarece inculpatul se caracterizează negativ, întrebuințează

băuturi alcoolice, anterior est judecat, iar noile infracțiuni le-a săvârșit în stare de

ebrietate, nu s-a căit de cele comise și nu s-a pus pe calea corijării.

3.2. Inculpatul prin apelul declarat apel a solicitat casarea sentinței și

remiterea cauzei la rejudecare, deoarece nu este de acord cu pedeapsa stabilită și a

făcut declarații încriminatorii fiind impus de către reprezentanții organelor de

drept.

3.3. Avocatul Țurcanu Igor în apelul declarat în numele inculpatului

Lacman Andrei a invocat că:

- încheierea de respingere a cereri de recuzare a judecătorului Pșenița Eugeniu

este neîntemeiată, or în cerere s-au indicat temeiuri identice ca și în cazul recuzării

judecătorului Prisăcari Cristina care a fost admisă;

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie urmează a fi

declarat inadmisibil, or la acel moment Lacman Andrei se afla în custodia statului

și, prin urmare, urma a fi efectuată recunoașterea pe viu. De asemenea, părțile

vătămate au declarat că inițial reprezentanții organelor de drept le-au arătat

fotografii cu inculpatul sugerându-le că acesta ar fi făptuitorul;

- declarațiile părții vătămate XXXXX date imediat după săvârșirea

presupuselor infracțiuni cele date în ședința de judecată sunt în contradicție majoră,

iar prima instanță nu le-a supus unei analize prin prisma prevederilor art. 101 Cod

de procedură penală;

- pe capătul de învinuire adus în baza art. 188 Cod penal cele declarate de

partea vătămată XXXXX nu conchide cu cele stabilite în rechizitoriul și în

sentință, nici din punct de vedere cronologic, nici faptic. Mai mult, amprente de pe

cuțitul cu care s-ar fi comis pretinsa infracțiune de tâlhărie au fost luate, numai că

pe cuțit nu au fost depistate urme digitale ale lui Lacman Andrei și nici până în

ziua de astăzi nu a fost stabilit cui aparține cuțitul;

- procesul-verbal de audiere în calitate de bănuit și declarațiile incriminatoare

și procesul-verbal de reconstituire la fața locului urmează a fi declarate

inadmisibile, deoarece au fost obținute prin încălcarea dreptului la apărare și sub

influență psihică;

- prima instanță nu a dat atenție faptului că contravenția pentru care Lacman

Andrei a fost sancționat conform art. 104 Cod Contravențional a fost făcută la

aceiași oră, când erau comise infracțiunile față de XXXXX, aproximativ la ora

23:00;

- partea vătămată Rusu Claudia inițial în plângere a indicat că, a fost o

persoană necunoscută, pentru ca ulterior să indice că este Lacman Andrei.

Drept urmare, a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a încheierii din

21 august 2019 asupra cererii de recuzarea judecătorului Pșenița Eugen și a

sentinței cu trimiterea cauzei la rejudecare în cazul în care va fi constatată

4

incompatibilitatea judecătorului primei instanțe, iar în cazul în care nu va fi

constatată incompatibilitatea judecătorului atunci să fie rejudecată cauza și

pronunțată o nouă hotărâre de achitare a lui Lacman Andrei pe toate capetele de

acuzare pe motiv că faptele incriminate nu au fost săvârșite de inculpat.

a fost respins ca nefondate apelurile inculpatului Lacman Andrei și a avocatului

Țurcanu Igor, în numele inculpatului Lacman Andrei.

A fost admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Lacman Andrei Pavel a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- în baza art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal la închisoare pe termen de 7 (șapte)

ani;

- în baza art. 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal la închisoare pe termen de 5

(cinci) ani;

- în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal la închisoare pe un termen de 9

(nouă) ani.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor, Lacman Andrei i-a fost stabilită pedeapsa definitivă

sub forma de închisoare pe termen de 13 (treisprezece) ani, în penitenciar de tip

semiînchis.

Acțiunile civile au fost admise și s-a dispus încasarea din contul lui Lacman

Andrei în beneficiul:

- XXXXX a prejudiciului material în sumă de 7552 (șapte mii cinci sute

cincizeci și doi) lei, a prejudiciului moral cauza în sumă de 20 000 (două zeci mii

lei) și a cheltuielilor de judecată în sumă de 241, 60 (două sute patruzeci și unu lei

și șaizeci bani);

- Claudiei Rusu a prejudiciului moral în sumă de 5000 (cinci mii) lei și a

prejudiciului material în sumă de 3000 (trei mii) lei.

A fost admisă parțial solicitarea procurorului și a fost dispusă încasarea din

contul lui Lacman Andrei în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de

7500 (șapte mii cinci sute) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte, dispunându-se nimicirea acestora.

4.1. Instanța de apel în partea descriptivă a indicat că:

Alegațiile privitor la incompatibilitatea judecătorului Eugen Pșenița sunt

nejustificate, or, faptul că, ultimul și fiul părții vătămate Rusu Claudia în perioada

2005-2016 au activat în calitate de judecători în cadrul aceleiași instanțe, nu poate

constitui temei de recuzare a judecătorului Eugen Pșenița de la examinarea cauzei

și nu poate poate afecta într-un mod oarecare imparțialitatea sa. Mai mult ca atât,

judecătorul Rusu Anatolie, prin decretul Președintelui Republicii Moldova din

2016 a fost transferat la judecătoria Ungheni, unde activează până în prezent,

corespunzător, ultimul, timp de 3 ani, nu activează în calitate de judecător în cadrul

Judecătoriei Edineț.

La fel, deținerea de către Rusu Anatolie, a funcției administrative de

vicepreședinte în cadrul judecătoriei Edineț în perioada 2007-2012, nu constituie

un argument care ar înclina balanța în favoarea admiterii poziției părții apărării în

sensul dat, or, judecătorii în activitatea sa se supun doar legii, iar organizarea

5

administrativă și ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței

individuale a judecătorului. Or, acceptând logica părții apărării s-ar putea ajunge la

concluzia absurdă că întreg corpul de judecători din Republica Moldova ar deveni

incompatibili de la judecarea cauzei penale în privința lui Lacman Andrei, întrucât

fiul părții vătămate Rusu Claudia – Rusu Anatolie a activat la Judecătoria Edineț,

circumscripția Bălți, iar în prezent activează la Judecătoria Ungheni, circumscripția

Chișinău. Este de menționat că, cauza a parvenit spre examinare Judecătoriei

Edineț, sediul Central în anul 2019, în perioada când judecătorul Rusu Anatolie de

trei ani activa în cadrul Judecătoriei Ungheni, sediul Central.

În susținerea cererii de recuzare înaintată judecătorului Cristina Prisacari au

fost invocate mai multe temeiuri de fapt care au stat la baza admiterii cererii de

recuzare, inclusiv existența unor relații de subordonare pe linie de serviciu între

judecătorul nominalizat și fiul părții vătămate, Rusu Anatolie, pentru perioada

anilor 2011-2015. Totodată, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 11

septembrie 2019 (f.d. 110-111, vol. II) s-a dispus respingerea cererii avocatului

Țurcanu Igor privind strămutarea judecării cauzei de la sediul Central al

Judecătoriei Edineț la un alt sediul al aceleiași instanțe sau o altă instanță egală în

grad ca fiind neîntemeiată, cererea în cauză bazându-se pe argumente identice

apelului în partea incompatibilității judecătorului Eugen Pșenița .

Prin urmare, în cazul respectiv nu sânt întrunite circumstanțele stipulate la art.

33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, nefiind constatate semne de

incompatibilitate.

Referitor la învinuirea adusă în baza art. 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal,

instanța de apel a conchis că dispozitivul sentinței prima instanță este

contradictoriu părții descriptive, or în dispozitiv s-a indicat la încetarea procesului

penal pe motivul liberării de răspundere penală cu atragerea la răspunderea

contravențională a inculpatului, iar în cea descriptivă – încetarea procesului penal

în privința lui Lacman Andrei pe art. 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, deoarece

fapta constituie contravenție.

Astfel, în sensul legii penale institutul liberării de răspundere penală cu

tragerea la răspunderea contravențională a inculpatului poate avea loc când

persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă,

cu excepția indicate în lege, poate fi liberată de răspundere penală și trasă la

răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără

a fi supusă răspunderii penale. În speță, însă, tragerea la răspunderea

contravențională a lui Lacman Andrei a avut loc ca rezultat a constatării de către

instanță a lipsei componenței de infracțiune.

La fel, instanța de apel nu a fost de acord cu concluzia privind lipsa

componenței de infracțiune prevăzute de art. 187 Cod penal, deoarece la calificarea

acțiunilor de sustragere de bunuri a altei persoane nu are importanță faptul când a

fost aplicată violența nepericuloasă pentru viața sau sănătatea persoanei ori

amenințarea cu o astfel de violenta (până la deposedarea de bunuri, concomitent

cu aceasta sau nemijlocit după deposedare (dar până la consumarea sustragerii)),

fiind esențial faptul ca, în toate aceste cazuri, violența nepericuloasă pentru viața

6

sau sănătatea persoanei ori amenințarea aplicării acesteia să aibă destinația de

facilitare a săvârșirii sustragerii sau de reținere la făptuitor a celor sustrase.

Din materialul probator, instanța de apel a constatat că inculpatul a pătruns în

gospodăria părții vătămate Rusu Claudia, cu intenție nedeterminată de comiterea

careva sustrageri, și chiar dacă fapta lui a început a fi comisă sub aspect de furt, în

procesul comiterii faptei, acesta neavând posibilitatea de a dispune de bunurile

sustrase potrivit propriei dorințe, nereușind să părăsească ograda victimei a fost

surprins de aceasta, acțiunile ulterioare ale inculpatului care a aplicat violența față

de ea, după care a fugit cu bunurile sustrase și care au fost observate de victimă la

inculpat, au luat deja un aspect de jaf.

Astfel, acțiunile lui Lacman Andrei urmează a fi încadrate la art. 187 alin. (2)

lit. d), e) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșit prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință,

cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei.

Rezumând totalitatea circumstanțelor privind descrierea faptei infracționale

comise de către Lacman Andrei, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că

vina inculpatului și-a găsit confirmare deplină prin: declarațiile părții vătămate

Rusu Claudia; părții vătămate Negară Lucia și martorilor Brudari Iurie, Cotruța

Stela, Țurcan Vlad, Kattabekova Corina, plângerea depusă de Rusu Claudia,

proces-verbal de cercetare la fața locului și tabelul fotografic din 03.06.2019,

raportul de constatare nr. 201919P0368 din 06.06.2019 și raportul de expertiză

judiciară nr. 201919D0074 din 10.06.2019.

Referitor la învinuirea adusă în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal,

instanța de apel a statuat că elementele componenței de infracțiune incriminată și-

au găsit confirmare, or cum rezultă din declarațiile părții vătămate XXXXX

inculpatul a pătruns în încăpere cu scopul de a-i sustrage bunuri materiale și a

folosit în calitate de armă un cuțit, amenințând-o în mod tacit cu aplicarea violenței

periculoase pentru viață și sănătate. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost

interpretate de partea vătămată ca un pericol real.

În paralel, inculpatul a aplicat forța fizică și a apucat-o de păr, solicitând să-i

fie transmiși bani. Banii, însă, nu au fost însușiți din motiv că XXXXX i-a

comunicat că nu are mijloace bănești.

Instanța de apel nu a stabilit circumstanțe ce ar pune la îndoială cele relatate

de partea vătămată, ea făcând declarații sub jurământ și avertizare de răspundere

penală.

Totodată, potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară nr.

201919P0361 din 12.06.2019, la Lacman Andrei s-au depistat excoriații la mâni,

care au fost produse prin acțiunea traumatică a unui corp ascuțit, posibil și prin

lovirea de asemenea corp.

Mai mult, din gospodăria XXXXX a fost ridicat corpul delict – lamă de cuțit

– recunoscut de partea vătămată ca fiind partea componentă a cuțitului cu care

inculpatul a amenințat-o în seara zilei de 02.06.2019.

Referitor la învinuirea adusă în baza art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal,

instanța de apel a statuat că vinovăția inculpatului Lacman Andrei în comiterea

acestei infracțiunii și-a găsit pe deplin confirmare prin declarațiile părții vătămate

XXXXX care a indicat că persoana care a violat-o îi este cunoscută, este inculpatul

7

Lacman Andrei. La momentul săvârșirii infracțiunii el nu avea fața acoperită și l-a

recunoscut.

Inculpatul a impus-o să întrețină relații sexuale. A opus rezistență și a fost

lovită cu pumnii în cap, căzând cu fața pe speteaza de la divan și și-a rupt doi dinți.

După ce a fost violată de către inculpat, acesta a ieșit în coridor, apoi a revenit

și din nou a violat-o.

Cele relatate de partea vătămată, coroborează cu declarațiile martorului

XXXXX potrivit cărora XXXXX în noaptea de 02 spre 03.06.2019, pe la orele

00:00, a telefonat-o și i-a comunicat că a fost bătută și că este necesar de a înștiința

organele de drept.

Deplasându-se la casa părții vătămate, a văzut că aceasta este însângerată și

dezbrăcată. Atunci XXXXX i-a comunicat și că a fost violată.

Totodată, în cadrul urmăririi penale, cu participarea inculpatului a avut loc

reconstituirea faptei la fața locului, în cadrul căreia Lacman Andrei, în prezența

martorilor asistenți XXXXX și XXXXX, a recunoscut faptul săvârșirii raportului

sexual forțat cu Negară Lucia.

Referitor la argumentele susținute în apelurile părții apărării, instanța de apel

a conchis că solicitarea apărării de a adopta o hotărâre de achitare, pe motiv că

faptele incriminate nu au fost comise de inculpat este neîntemeiată, or probele

administrate denotă contrariu.

La stabilirea categoriei și a termenului pedepsei, instanța de apel a ținut cont

de gravitatea infracțiunilor comise, toate trei infracțiuni făcând parte din categoria

celor grave; de personalitatea inculpatului, care se caracterizează ca fiind o

persoană tânără (22 ani), ce face abuz de băuturi alcoolice, nu se află la evidența

medicilor narcolog și psihiatru, anterior a fost condamnat; de lipsa circumstanțelor

ce ar atenua pedeapsa penală, cât și de prezența circumstanței agravante –

săvârșirea infracțiunii de către o persoană anterior condamnată pentru infracțiuni

similare precum și comiterea faptei în stare de ebrietate.

Luând în considerație prevederile art. 61, 75 și 84 alin. (1) Cod penal, instanța

de apel a considerat că scopurile pedepsei vor fi atinse doar în condițiile izolării lui

Lacman Andrei de societate, prin aplicarea pedepsei penale definitive, rezultată din

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor penale aplicate, sub formă

de închisoare, în penitenciar de tip semiînchis.

Referitor la acțiunile civile și solicitarea acuzării de a încasa din contul

inculpatului cheltuielile de judecată, instanța de apel a statuat că:

Partea vătămată XXXXX a prezentat, certificat medical, emis și semnat de

către medicul Moraru Dan, conform căruia se confirmă suma cheltuielilor

suportate de către ea, în legătură cu tratamentul efectuat de către stomatolog, acesta

fiind evaluat în sumă de 7552 (șapte mii cinci sute cinzeci și doi) lei.

La fel, partea vătămată nominalizată a prezentat tichetul în valoare de 60,4 lei,

care dovedește cheltuielile suportate de aceasta pentru transport (f.d. 147, vol. III),

ea prezentându-se în instanța de apel la ședințele numite pentru: 14.12.2020,

29.01.2021, 01.03.2021 și 24.05.2021, ceea ce constituie 241,60 lei.

În motivarea pretențiilor legate de venitul ratat, XXXXX nu a anexat careva

probe întru confirmarea solicitărilor sale.

8

Astfel, s-a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul XXXXX

prejudiciul material cauza prin infracțiune în sumă de 7552 (șapte mii cinci sute

cincizeci și doi) lei, prejudiciul moral în sumă de 20000 (două zeci mii lei) și

cheltuieli de judecată în sumă de 241,60 (două sute patruzeci și unu lei și șaizeci

bani).

Instanța de apel a preluat motivarea primei instanțe privitor la admiterea

acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Rusu Claudia, întrucât sentința nu

a fost contestată în această parte și a dispus încasarea din contul inculpatului în

beneficiul Claudiei Rusu a prejudiciului moral în sumă de 5000 (cinci mii) lei și a

prejudiciului material în sumă de 3000 (trei mii) lei.

Solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului în

beneficiul statului a cheltuielilor suportate din bugetul de stat pentru efectuarea

rapoartelor de expertiză judiciară, în total suma de 7500 lei, a fost admisă integral,

iar cea cu privire la încasarea sumei de 698,90 lei – a fost respinsă, or suma

pretinsă de acuzatorul de stat nu este inclusă în lista cheltuielilor judiciare

prevăzute la art. 227 Cod de procedură penală.

Lacman Andrei.

Titularul nu este de acord cu decizia instanței de apel pe motiv că sunt

prezente erorile de drept prevăzute la pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, iar în susținerea cererii de recurs ordinar invocă motive identice

apelului, subliniind că instanța de apel nu s-a expus asupra cerințelor înaintate de

partea apărării cu referire la declararea inadmisibilității unor probe și că în textul

hotărârii a reținut evenimente contare celor petrecute în ședința de judecată, or

partea apărării a fost cea care a solicitat reaudierea părților vătămate și nu

acuzarea.

Totodată, nici o parte nu a contestat sentința în latura civilă, cât privește

soluționarea acțiunii civile depuse de XXXXX, cu toate acestea instanța de apel s-a

expus asupra acestei chestiuni, aducând atingere efectului devolutiv al apelului.

Drept urmare, solicită casarea totală a deciziei și dispunerea rejudecării

cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

de procedură penală, depune procurorul și solicită menținerea hotărârii recurate ca

legală și întemeiată.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, casată total decizia instanței de apel

și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Colegiul conchide că titularul recursului ordinar s-a conformat prevederilor

art. 422 Cod de procedură penală și a depus cererea în termen.

Asupra fondului cererii de recurs ordinar, Colegiul menționează că instanța de

recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci

când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea unei hotărâri

netemeinice, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

9

Conform efectului devolutiv al recursului și limitele lui, instanța de recurs

este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația

condamnaților (art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală).

Din conținutul cererii de recurs rezultă că recurentul, invocă temeiurile de

casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și

pledează pentru casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, deoarece hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la motivele invocate

de recurent cât și la cele neinvocate, Colegiul penal lărgit constată că atât prima

instanță cât și cea de apel au judecat cauza cu abateri de la normele procesual-

penale, speței fiindu-i aplicabile prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală potrivit cărora, judecând recursul, instanța este în drept să îl

admită, să caseze total sau parțial hotărârea atacată și să dispună rejudecarea de

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În susținerea celor expuse supra, Colegiul menționează că prima instanță și

cea de apel au admis erori de drept ce nu au fost înlăturate pe parcursul judecării

apelului și nu pot fi înlăturate de instanța de recurs, or aceasta nu poate substitui o

instanță ce este învestită cu dreptul de a examina fondul învinuirii.

Cu referire la temeiurile neinvocate de recurent și care nu agravează situația

inculpatului ce se constată în speță, instanța reține că, în conformitate cu

prevederile art. 326 Cod de procedură penală modificarea învinuirii în sensul

agravării poate avea loc dacă: 1) probele cercetate în ședința de judecată

dovedesc incontestabil că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai gravă decât cea

incriminată anterior; 2) inculpatul a săvârșit o altă infracțiune; 3) au apărut

circumstanțe noi care vor influența încadrarea juridică a învinuirii aduse; 4)

infracțiunea incriminată a fost comisă în coparticipare cu altă persoană care a

fost scoasă de sub urmărire penală.

Din interpretarea alin. (1) art. 326 Cod de procedură penală rezultă că acest

caz este aplicabil doar dacă probele cercetate în ședința de judecată dovedesc

incontestabil că inculpatul a săvârșit o infracțiune mai gravă decât cea

incriminată anterior.

Raportând prevederile legale la materialele cauzei penale ce-l vizează pe

Lacman Andrei, Colegiul statuează că atât prima instanță cât și cea de apel nu s-au

expus dacă modificarea învinuirii în sensul agravării din 30 august 2019 a fost

efectuată în conformitate cu prevederile art. 326 Cod de procedură penală și dacă

se întrunesc măcar una din cauzele exhaustive arătate supra.

În acest context, se reține că ordonanța de modificare a învinuirii în sensul

agravării din 30 august 2019 este motivată prin faptul că „din omisiune acestuia i

s-a incriminat comiterea unei infracțiuni mai puțin grave” (f.d. 81-84, vol. II), iar

potrivit procesului-verbal al ședinței de judecat, la momentul modificării învinuirii

în sensul agravării nu era începută cercetarea judecătorească și probele nu erau

cercetate (f.d. 89-91, vol. II). Mai mult, cazierul judiciar al inculpatului, cu referire

10

la ordonanța de încetare a urmăririi penale din 23 octombrie 2013 (f.d. 53-56, vol.

I) și sentința judecătoriei Fălești din 20 mai 2015 (f.d. 63-83, vol. I), a fost

cunoscut acuzării până la 27 iunie 2019 (data punerii sub învinuire).

Totodată, pentru a fi angajată răspunderea penală, și, implicit, aplicată o

sancțiune pentru această, orice faptă infracțională urmează a fi încadrată potrivit

unei norme juridico-penale din cadrul unui articol, aliniat, literă din legea penală.

Conform art. 113 Cod penal se consideră calificare a infracțiunii determinarea și

constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile

săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală, și ea se

efectuează la toate etapele procedurii penale de către persoanele care efectuează

urmărirea penală și de către judecători.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate,

Colegiul penal lărgit constată că, la caz, aceste prevederi legale nu au fost

respectate nici la o etapă a procesului penal și judecarea cauzei a avut loc cu

încălcarea normei enunțate supra.

În contextul celor expuse, Colegiul statuează că atât prima instanță cât și cea

de apel, în drept, au reținut în seama lui Lacman Andrei săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal, descriind acțiunile acestuia ca viol

comis de către o persoană care anterior a săvârșit un viol prevăzut la alin. (1),

fără a se expune și a verifica dacă au fost întrunite condițiile ce permit efectuarea

calificării în baza art. 171 alin. (2) lit. a) Cod penal și anume: 1) făptuitorul a

săvârșit anterior un alt viol; 2) răspunderea pentru acest viol este stabilită la alin.

(1) art. 171 Cod penal; 3) făptuitorul nu a fost condamnat pentru niciuna din

faptelor de viol care se repetă; 4) nu a expirat termenul de prescripție de tragere

la răspundere penală pentru violul prevăzut la alin. (1) art. 171 Cod penal, care a

fost săvârșit anterior.

În continuare, Colegiul menționează că instanța de apel nu s-a expus asupra

chestiunilor de fapt și de drept asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se

pronunțe prima instanță cum ar fi: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui

participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect

au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea

a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect

aplicate, încălcându-se prevederile art. 414 Cod de procedură penală.

Astfel, prima instanță, cu referire la învinuirea adusă în baza art. 171 alin. (2)

lit. a) Cod penal, în fapt, a constatat fapta prejudiciabilă descrisă în rechizitoriu și

nu cea din ordonanța de modificare a învinuirii în sensul agravării din 30 august

2019, cu toate că, așa cum s-a arătat mai sus, ea a reținut calificarea din noua

ordonanță. La rândul ei, instanța de apel, fiind sesizată cu apel, cu toate că a decis

casarea totală a sentinței, nu a corectat eroarea de drept admisă de prima instanță ce

rezultă din neconcordanța dintre starea de fapt și cea de drept reținută în seama lui

Lacman Andrei – capătul de învinuire adus în baza art. 171 alin. (2) lit. a) Cod

penal).

11

De asemenea, potrivit sentinței, prima instanță, pe capătul de acuzare adus în

baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal, a descris fapta incriminată prin ordonanța

de modificare a învinuirii în sensul agravării din 30 august 2019 și a conchis că

acțiunile inculpatului, pe acest capăt de învinuire se încadrează în baza art. 78 și

105 Cod contravențional. Instanța de apel, casând total sentința, l-a recunoscut

vinovat și condamnat pe Lacman Andrei în baza art. 187 alin. (2) lit. e) Cod penal,

fără a descrie fapta criminală, considerată ca fiind dovedită.

Tot aici, instanța de apel, casând total sentința, l-a recunoscut vinovat și

condamnat pe Lacman Andrei în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, fără a

descrie în fapt și drept fapta criminală considerată ca fiind dovedită, în partea

descriptivă a hotărârii arătându-se doar considerentele ce permit concluzionarea

confirmării învinuirii.

Prin urmare, abordarea instanțelor ce au judecat fondul este una incorectă și

care contravine prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) și 5) Cod de procedură penală,

deoarece partea descriptivă a hotărârii de condamnare trebuie să cuprindă:

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii și încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, motivele pentru

modificarea învinuirii dacă la judecată s-a efectuat așa ceva.

Drept consecință, situația descrisă mai sus echivalează cu nesoluționarea

fondului cauzei și servește temei pentru casarea hotărârii, instanța de recurs fiind în

imposibilitate de a trage concluzii privitor la corectitudinea soluției adoptate de

către instanța de apel.

Cu referire la temeiurile invocate de recurent, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel la adoptarea soluției asupra apelurilor declarate nu a respectat

întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea

motivării hotărârii.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, dispozițiile art. 6 § 1 CoEDO

impun instanțelor naționale să-și motiveze deciziile, în considerentele hotărârii

trebuind să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la

judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se

poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de prima instanță,

ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, și să răspundă argumentat

la criticile și mijloacele de apărare invocate de părți, or, doar astfel se

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale

(hotărârea Fomin versus R. Moldova).

Totodată, în corespundere cu jurisprudența națională, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și motivată.

Astfel, hotărârea trebuie să corespundă, atât după formă cât și după conținut,

cerințelor Codului de procedură penală. Ea se expune în mod consecvent, astfel ca

noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea,

excluzându-se folosirea formulărilor inexacte, generale și contradictorii.

Motivarea unei hotărâri trebuie înțeleasă ca un silogism logic, de natură a

explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a argumentelor

fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să influențeze soluția.

12

Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul

necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și intră deopotrivă în autoritate

de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și obiectul cauzei.

Deci, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la

probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în

fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic și

convingător la soluția din dispozitiv.

Față de cele ce preced, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă

un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor care l-au

declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia.

Prin alte cuvinte, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca

urmare a efectuării cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună

concluzia generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la respingerea criticilor invocate de inculpat, analizând probele și

indicând expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

Conform practicii constante CtEDO, dreptul la un proces echitabil nu poate fi

considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de către instanță,

aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor,

argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia (hotărârea

Achina versus Romania).

Din lecturarea textului deciziei, rezultă că instanța de apel a făcut o motivare

contradictorie în susținerea soluției adoptate, nu a răspuns la cerința invocată în

cererea de apel declarată în numele inculpatului și susținută de apărare în cadrul

dezbaterilor judiciare și nu s-a expus asupra cerinței declarării ca inadmisibile

următoarele probe: proces-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie și

procesul-verbal de reconstituire la fața locului.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra

argumentului apărării precum că la data și ora indicată în învinuirile aduse în baza

art. 171 alin. (2) lit. a) și în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal, inculpatul se

afla în alt loc, comițând contravenția prevăzută de art. 104 Cod contravențional

(f.d. 151, vol. I).

Totodată, nici o parte nu a contestat sentința în latura civilă, cât privește

soluționarea acțiunii civile depuse de Negară Lucia, cu toate acestea instanța de

apel s-a expus asupra acestei chestiuni, aducând atingere efectului devolutiv al

apelului.

În continuare, Colegiul reține și că decizia instanței de apel este motivată

ambiguu, partea descriptivă fiind contradictorie celei dispozitive, or inițial se

indică că instanța de apel va prelua motivarea primei instanțe privitor la

admiterea acțiunii civile înaintate de către partea vătămată Rusu Claudia, ca

ulterior să se dispună casarea totală a sentinței și încasarea din contul inculpatului

în beneficiul Claudiei Rusu a prejudiciului moral în sumă de 5000 (cinci mii) lei și

a prejudiciului material în sumă de 3000 (trei mii) lei.

În consecință, expunerea evazivă, ambiguă și lipsită de motivare a instanței de

apel, nu este suficientă pentru o decizie legală și întemeiată, care trebuie să fie

13

motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în

vigoare și cu respectarea principiului contradictorialității în procesul penal, pentru

a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea.

Așadar, instanța de apel la judecarea apelurilor nu a respectat pe deplin

normele procesuale expuse supra precum și jurisprudența CtEDO și a admis erorile

de drept prescrise de pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În condițiile enunțate, Colegiul penal lărgit atestă că la judecarea fondului

învinuirii aduse lui Lacman Andrei, atât în prima instanță cât și în cea de apel, au

fost admise erori de drept, fiind afectată soluția adoptată și, astfel, recursul declarat

urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele

invocate în prezenta decizie și de motivele casării, să înlăture erorile de drept

admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală, dând o apreciere cuvenită actului de

învinuire și să-l examineze în coraport cu cele constatate în prezenta hotărâre.

penală, Colegiul Penal lărgit

d e c i d e:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Țurcanu Igor, în numele

inculpatului Lacman Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 07 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe Lacman Andrei

XXXXX și dispune rejudecarea cauzei, în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 17 decembrie 2021.

Președinte TOMA Nadejda

Judecători CATAN Liliana

DIACONU Iurie

GUZUN Ion

BOICO Victor

14