1ra-1637/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d; 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 186 alin. 2 lit. b, c, d; 186 alin. 2 lit. b, c, d CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.10 CPP
1ra-1637/2021 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d; 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1637/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Toma Nadejda, Cobzac Elena
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către
avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Șevciuc Iurii și de către inculpatul
Costin Alexandru, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei Drochia (sediul
Rîșcani) din 20 aprilie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19
mai 2021, în cauza penală privindu-i pe
Șevciuc Iurii XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat în XXXXX, fără loc permanent de trai;
Costin Alexandru XXXXX, născut la XXXXX, originar
din raionul XXXXX, domiciliat în XXXXX.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
16.02.2021 – 20.04.2021 (prima instanță);
06.05.2021 – 19.05.2021 (instanța de apel);
12.07.2021 – 17.11.2021 (instanța de recurs ordinar).
Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza
actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul Râșcani) din 20 aprilie 2021, cauza
fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în
procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, au fost recunoscuți
vinovați și condamnați:
Costin Alexandru
- în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – la 1 an 6 luni închisoare;
- în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – la 1 an 6 luni închisoare.
Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a
stabilit lui Costin Alexandru pedeapsa definitivă de 2 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
Șevciuc Iurii
- în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – la 1 an 6 luni închisoare;
1
- în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal – la 1 an 6 luni închisoare.
Potrivit art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a
stabilit lui Șevciuc Iurii pedeapsa definitivă de 2 ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Șarpe Gheorghe a fost admisă
parțial, cu dispunerea încasării, în mod solidar, de la Costin Alexandru și Șevciuc
Iurii, în beneficiul părții vătămate, prejudiciul material în mărime de 450 lei și
prejudiciul moral în mărime de 1000 lei.
Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.1. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că Costin
Alexandru, la data de 21 noiembrie 2020, în perioada de timp cuprinsă între orele
09:20 și 15:00, în comun și prin înțelegere prealabilă cu Șevciuc Iurii, dându-și
seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind, în
mod conștient, survenirea lor, cu scopul sustragerii bunurilor altei persoane, din
motiv de profit, intenționat, au pătruns pe teritoriul asociației „XXXXX” din satul
XXXXX, unde, folosindu-se de momentul când nu au fost observați de nimeni, pe
ascuns, din spațiul îngrădit cu plasă metalică, anexat la o boxă, au sustras nouă gâște,
la prețul de 250 lei, fiecare. Ca rezultat al acțiunilor nominalizate, părții vătămate,
Șarpe Gheorghe, i-a fost cauzată o pagubă materială în proporții considerabile în
mărime de 2250 lei.
Tot Costin Alexandru, la data de 23 noiembrie 2020, în perioada de timp
cuprinsă între orele 16:30 și 19:30, în comun și prin înțelegere prealabilă cu Șevciuc
Iurii, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând
urmările și dorind, în mod conștient, survenirea lor, cu scopul sustragerii bunurilor
altei persoane, din motiv de profit, intenționat, au pătruns pe teritoriul asociației
„XXXXX” din satul XXXXX, unde, folosindu-se de momentul când nu au fost
observați de nimeni, pe ascuns, din spațiul îngrădit cu plasă metalică, anexat la o
boxă, au sustras o gâscă, la prețul de 250 lei, un gânsac, la prețul de 300 lei, 2 rațe,
la prețul de 300 lei, fiecare și patru rățoi muți, la prețul de 300 lei, fiecare. Ca rezultat
al acțiunilor nominalizate, părții vătămate, Șarpe Gheorghe, i-a fost cauzată o pagubă
materială în proporții considerabile în mărime de 2350 lei.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către avocatul Rusu
Victor în numele inculpatului Șevciuc Iurii, de către avocatul Vangheli Vitalie în
numele inculpatului Costin Alexandru și de către inculpatul Costin Alexandru
2.1. În apelul declarat de către avocatul Rusu Victor în numele inculpatului
Șevciuc Iurii, s-a solicitat casarea parțială a sentinței primei instanțe în partea
stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care
inculpatului Șevciuc Iurii să-i fie stabilită o pedeapsă cu suspendare condiționată a
executării acesteia, din motiv că aplicarea unei pedepse în baza art. 90 Cod penal ar
fi fost suficientă pentru corectarea și reeducarea inculpatului, ultimul neavînd
antecedente penale.
2.2. În apelurile declarate de către avocatul Vangheli Vitalie în numele
inculpatului Costin Alexandru și de către inculpat, s-a solicitat casare parțială a
sentinței primei instanțe în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu
2
pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă prin
prisma art. 90 Cod penal.
În motivarea apelurilor au invocat că pedeapsa stabilită inculpatului este prea
aspră, or, instanța de fond, la stabilirea pedepsei, nu a luat în considerație faptul că
inculpatul a recunoscut integral vina în săvîrșirea infracțiunii incriminate, se căiește
sincer de cele comise, a arătat unde a vîndut cele sustrse și a înaintat cerere privind
examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală.
Suplimentar, s-a solicitat respingerea acțiunii civile, ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2021, au fost
respinse, ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea sentinței primei instanțe.
3.1. Instanța de apel, în motivarea deciziei pronunțate, a menționat că prima
instanță, judecînd prezenta cauză, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod
obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală, din
punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în
ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia privind
vinovăția inculpaților Costin Alexandru și Șevciuc Iurii și a dat o încadrare juridică
justă acțiunilor acestora în baza art.186 alin .(2) lit. b), c), d) Cod penal.
Referitor la pedeapsă, care este latura contestată prin apelurile declarate,
instanța de apel a statuat că instanța de fond, la stabilirea pedepsei a ținut cont și s-a
condus de principiile generale de aplicare a pedepsei, consfințite în art.61 alin. (2)
Cod penal, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, potrivit
prevederilor art.75 Cod penal, stabilindu-le inculpaților o pedeapsă echitabilă faptei
infracționale săvîrșite, care corespunde împrejurărilor cauzei, normelor legale și care
va atinge scopul de corectare și reeducare.
Instanța de apel a mai subliniat că instanța de fond, la stabilirea pedepsei a luat
în considerație circumstanțele cauzei, faptul că inculpații anterior au mai fost
condamnați de mai multe ori pentru comiterea infracțiunilor de sustragere a
bunurilor, inclusiv, la pedeapsă sub formă de închisoare cu executare reală, mai mult,
anterior au fost stabilite pedepse prin aplicarea prevederilor art.90 Cod penal în
privința acestora, însă inculpații nu au conștientizat urmările negative ale faptelor
comise.
Astfel, instanța de apel a conchis că instanța de fond, în partea descriptivă a
sentinței, a motivat aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, nefiind constatate
temeiuri de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, din ce considerente afirmațiile
invocate în apelurile declarate, sunt lipsite de temei și nu pot fi reținute.
Cu referire la solicitarea invocată de către avocatul Vangheli Vitalie în numele
inculpatului Costin Alexandru de a fi respinsă acțiunea civilă înaintată de către
partea vătămată Șarpe Gheorghe, instanța de apel a enunțat că prima instanță corect
a admis parțial acțiunea civilă, or, inculpatul Costin Alexandru a solicitat judecarea
cauzei în procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod penal, fapt ce prezumă
că inculpatul a recunoscut inclusiv acțiunea civilă, mau mult, inculpatul Costin
Alexandru a indicat, că este de acord să restituie părții vătămate prejudiciul cauzat.
3
Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recursuri
ordinare de către avocatul Janu Anatolie în numele inculpatului Șevciuc Iurii și de
către inculpatul Costin Alexandru.
4.1. În recursul ordinar declarat de către avocatul Janu Anatolie în numele
inculpatului Șevciuc Iurii, se solicită, invocîndu-se temeiul de recurs prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, casarea parțială a hotărîrilor
judecătorești în latura stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi
hotărîri în această parte, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă cu
aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
Apărarea indică că instanțele de fond, respingând solicitările invocate în cererea
sa de apel, s-au limitat doar la formulări generale specifice practic tuturor cauzelor
penale, ignorînd faptul că inculpatul Șevciuc Iurii a recunoscut pe deplin vinovăția,
s-a căit de cele comise, a conștientizat fapta comisă, a solicitat examinarea cauzei în
baza probelor administrate în faza de urmărire penală (art.3641 Cod de procedură
penală), a avut un comportament loial în instanță, contribuind activ la descoperirea
infracțiunii comise, lipsa antecedentelor penale. Deși, anume aceste circumstanțe
permit aplicarea în privința inculpatului Șevciuc Iurii a prevederilor art. 90 Cod
penal.
4.2. În recursul ordinar declarat de către inculpatul Costin Alexandru, se
solicită, fără a se invoca vreun temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, casarea deciziei instanței de apel în partea stabilirii pedepsei,
rejudecarea cauzei în această latură cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să-i fie
aplicată o pedeapsă mai blîndă, sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunității, din motiv că se căiește de cele comise, este invalid de gradul III, iar
concubina sa este însărcinată.
La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează
pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, menționând că soluția
instanței de apel, referitor la categoria și mărimea pedepsei stabilite inculpaților
corespunde prevederilor art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, fiind argumentată suficient prin prisma principiilor și criteriilor
de individualizare a pedepsei. În consecință consideră că pedeapsa aplicată este una
echitabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în
raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind
vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept
să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este
vădit neîntemeiat.
4
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel la judecarea cauzei.
În speță, se reține că recurenții invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427
alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, sub aspectul individualizării greșite a
pedepselor stabilite inculpaților Costin Alexandru și Șevciuc Iurii de către instanțele
de fond.
Verificând legalitatea hotărârilor atacate sub acest aspect, Colegiul penal
reține că argumentele invocate în cererile de recurs nu s-au confirmat în urma
cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.
În privința criticilor recurenților, precum că instanțele de fond la
individualizarea pedepselor nu au ținut cont de faptul că:” inculpații au recunoscut
pe deplin vinovăția, s-au căit de cele comise, au conștientizat fapta comisă, au
solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire
penală (art.3641 Cod de procedură penală), au avut un comportament loial în
instanță, contribuind activ la descoperirea infracțiunii comise, precum și lipsa
antecedentelor penale”, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, or, instanța de
apel în decizia sa și-a argumentat detaliat soluția de menținere a sentinței primei
instanțe în acest sens, prin care corect a fost dispusă stabilirea unor pedepse cu
executare reală a acestora.
Subsidiar, Colegiul penal ține să menționeze cu referire la argumentul că
inculpații au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate că această
circumstanță nu poate fi considerată ca circumstanță atenuantă, în conformitate cu
art. 76 Cod penal, din motiv că inculpații au acceptat examinarea cauzei în procedură
simplificată, potrivit prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, care impune
recunoașterea deplină a vinovăției.
Tot în acest sens, cu privire la lipsa antecedentelor penale, aspect invocat de
către avocatul Janu Anatolie în numele inculaptului Șevciuc Iurii, instanța de recurs
reiterează că potrivit materialelor cauzei, atît inculpatul Șevciuc Iurii, cît și
inculpatul Costin Alexandru, anterior, au comis cîte alte 8 infracțiuni, fiindu-le
stabilită pedeapsa inclusiv cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, însă nu s-au
corectat, nu au tras concluziile necesare și au continuat comiterea faptelor
infracționale, astfel, fiind justificată aplicarea față de inculpați a pedepsei cu
închisoare, acesta fiind unica măsură ce ar putea să atingă scopurile pedepsei penale
prevăzute de art. 61 Cod penal.
Subsecvent, Colegiul penal consideră neîntemeiat și argumentul inculpatului
Costin Alexandru, precum că instanțele de fond, la stabilirea pedepsei în privința sa,
au ignorant faptul că este invalid de gradul III, iar concubina sa este însărcinată,
din motiv că este lipsit de documente confirmative, or, în materialele cauzei nu au
fost constatate careva probe ce ar confima veridicitatea celor expuse de recurent.
5
În continuarea expunerilor sale, Colegiul penal mai notează că potrivit
cazierelor contravenționale, eliberate pe numele inculpaților Costin Alexandru și
Șevciuc Iurii (f.d. 44, 95, Vol), se constată că ultimii au încălcat, inclusiv, legislația
contravențională, de 6, și respectiv, de 10 ori. Mai mult, conform materialelor cauzei,
se atestă că ambii inculpați se află la evidența medicului psihiatru și narcolog (f.d.42,
68, 69, 93, Vol. I).
Din cele reliefate, Colegiul penal remarcă că împrejurările menționate în partea
descriptivă a hotărîrilor contestate, relevă în mod concludent că, instanțele de fond
corect au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind pedeapsa
stabilită inculpaților, fiind în strictă conformitate cu prevederile normelor de
procedură penală și prescripțiilor de drept material, ținînd cont de prescripțiile din
art. 61, 75, 90 Cod penal, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de
săvîrșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă
conformitate cu dispozițiile legii, iar la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,
instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.
Reieșind din faptul că, recursurile declarate sunt întemeiate doar pe critica
modului în care instanțele de fond au individualizat pedeapsa stabilită inculpaților
Costin Alexandru și Șevciuc Iurii, la acest capitol instanța de recurs amintește că, în
cazul săvîrșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să
înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care
a comis această infracțiune, ținînd cont de regulile și principiile prevăzute de Codul
penal, stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
Pedeapsa aplicată trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să
restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei
penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții
generale a Codului penal și restabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.
Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvîrșite, se stabilește avîndu-
se în vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare
psihică, situația materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor
penale, comportamentul inculpatului pînă sau după săvîrșirea infracțiunii, deci este
vorba de personalitatea infractorului.
Adică, categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este
în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod
penal, precum și efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.
În aserțiunea dată, Colegiul penal constată că aceste criterii generale și speciale
privind individualizarea pedepsei, au fost respectate de către instanțele de fond, ca
urmare, fiindu-le stabilită inculpaților Costin Alexandru și Șevciuc Iurii o pedeapsă
echitabilă și proporțională faptelor comise.
Prin urmare, motivarea deciziei instanței de apel, în care s-a expus argumentat
pe chestiunile esențiale supuse atenției sale, descrisă și la pct. 3.1. a prezentei decizii,
în virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile se acceptă și se
însușește de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența
6
CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,
statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest
fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van
de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces
echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o
instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse
atenției sale.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept
invocate de recurenți ce ar fi afectat decizia atacată sub aspectele contestate,
deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar
recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.
Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Janu Anatolie
în numele inculpatului Șevciuc Iurii și de către inculpatul Costin Alexandru,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 19 mai 2021, în cauza
penală privindu-i pe Șevciuc Iurii XXXXX, Costin Alexandru XXXXX, ca fiind
vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Cobzac Elena
7