1ra-1624/2021 — art. 151 alin. 4, 287 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 07 august 2020, Tălămbăț Mihai XXXXX a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art. 287 alin. (1) Cod penal la 1 an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; - în baza art. 151 alin. (4) Cod penal la 12 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis Potrivit art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, inculpatului Tălămbăț Mihail i-a fost stabilită pedeapsa definitive de 12 ani 6 luni ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Cuznițova Victoria în latura prejudiciului material, a fost admisă total, cu dispunerea încasării din contul lui Tălămbăț Mihail în beneficiul lui Cuznițova Victoria a prejudiciul material în sumă de 2235 lei. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Cuznițova Victoria în latura prejudiciului moral, a fost admisă parțial, cu dispunerea încasării din contul lui Tălămbăț Mihail în beneficiul lui Cuznițova Victoria a prejudiciul moral în sumă de 50 000 lei. 1 S-a dispus încasarea de la inculpatul Tălămbăț Mihail a sumei de 3 768 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 6 iunie 2019, în jurul orelor 19:00 Tălămbăț Mihail, aflându-se pe teritoriul marketului ce aparține SRL „XXXXX”, amplasat în mun. XXXXX, acționând din intenții huliganice, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, a încălcat grosolan ordinea publică și urmărind scopul demonstrării în public a supremației fizice, în urma unui conflict cu Pînzari Viorel, l-a numit cu cuvinte necenzurate, după care i-a aplicat două lovituri cu mâinile în regiunea feței și pieptului doborându-1 la sol, prin ce i-a cauzat ultimului vătămări corporale grave, soldate cu decesul victimei. Tot el, în perioada de timp, locul și circumstanțele descrise supra, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor prejudiciabile, dorind și admițând în mod conștient survenirea acestor urmări, având scopul vătămării integrității corporale și a sănătății persoanei, intenționat, i-a aplicat lui Pînzari Viorel două lovituri cu mâinile în regiunea feței și pieptului doborându-1 la sol, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, iar victima a fost transportată de urgență la spital unde a decedat la 08.06.2019, ora 08:10. Conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 201903C1271 din 26.06.2019, decesul cet. Pînzari Viorel a survenit în rezultatul traumei craniocerebrale închise, manifestată prin excoriație și echimoză și plăgi la cap, hemoragii în țesuturile moi paricraniene, leziune axonală difuză: hemoragii rectice în țesutul intracerebral și trunchiul cerebral, corpuxuli axonali de retracție, focare de demielinizare și glioză în peretele ventricular și trunchiul cerebral, encefalopatie posttraumatică, edem cerebral, edem și echimoză pe față, fractura mandibulei în regiunea subcondiliană pe stânga cu deplasarea fragmentelor, sinusită maxilară parulentă pe stânga, cu semne de distrucție a peretelui medial al sinusului maxilar stâng, excoriație pe corp, care au fost produse prin acțiunea traumatică cu corp contondent dur sau la lovirea de acesta, conform cercetării histologice are vechimea de cca 48 ore până la instalarea decesului, prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă. Acțiunile lui Tălămbăț Mihail au fost încadrate, de către prima instanță, în baza art.151 alin.(4) Cod penal, adică, vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, care a provocat decesul victimei; și în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, huliganismul, adică, acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Tălămbăț Mihail să i se stabilească în baza art. 151 alin. (4) Cod penal - închisoare pe un termen de 14 ani; în baza art. 287 alin. (1) Cod penal - închisoare pe un termen de 2 ani; potrivit art. 84 alin. (1) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; conform art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată de adăugat partea neexecutată a pedepsei, stabilite prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2019 și prin cumulul parțial, a-i 2 stabili pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 18 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În motivarea cerințelor apelului declarat, s-au invocat următoarele aspecte: - pedeapsa stabilită inculpatului, este prea blîndă și nu corespunde gravității infracțiunilor săvârșite; - deși prima instanță a dat o încadrare corectă acțiunilor inculpatului, însă, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de personalitatea și de caracteristica acestuia în societate, de prezența unui concurs de infracțiuni, de faptul că inculpatul este predispus de a comite infracțiuni, anterior acesta a fost recunoscut vinovat de săvârșirea unei infracțiuni însoțite de aplicarea violenței, fapt ce impune aplicarea normei prevăzute la art. 85 alin. (1) Cod penal. 3.1. În apelul declarat de către avocatul Cuțulab Victor în numele succesorului părții vătămate, Cuznețova Victoria, s-a solicitat, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă încasarea din contul inculpatului Tălămbăț Mihail a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei, din motivul că: - vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății care a provocat decesul victimei face parte din categoria infracțiunilor contra vieții persoanei și reprezintă cel mai ridicat grad de pericol social; -la adoptarea sentinței, instanța de fond este obligată să atingă scopul pus în sarcina sa în vederea acoperirii depline a daunei cauzate printr-o satisfacție echitabilă materială, chiar dacă o compensație bănească nu poate acoperi suferințele suportate; - succesorul părții vătămate, Cuznețova Victoria, și defunctul Pînzari Viorel nu au copii, astfel, în urma decesului soțului, a rămas de una singură, fără suport material și moral, ultimul fiind unicul membru de familie apropiat. Aceste condiții denotă faptul că, reclamanta a suportat și suportă, în continuare, suferințe morale majore în legătură cu pierderea celei mai apropiate persoane. 3.2. În apelul declarat de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Tălămbăț Mihail, s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu s-a constatat existența faptului infracțiunilor imputate, invocînd următoarele aspecte: - instanța de fond, la examinarea prezentei cauze penale, a neglijat prevederile alin. (3) al art. 26 Cod de procedură penală, a fost predispusă să accepte concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului, având ideea preconcepută că acesta a comis infracțiunile imputate; - această concluzie reiese din introducerea integrală a învinuirii formulate în rechizitoriu, în conținutul sentinței și a tuturor probelor invocate în rechizitoriu în ordinea și formulările date de organul de urmărire penală, cu toate că pe parcursul examinării judecătorești, cele invocate în rechizitoriu nu au fost stabilite, confirmate și nu corespund, vădit, unor circumstanțe înregistrate video la data de 06.06.2019 la fața locului celor întâmplate; - conform înregistrărilor video la intrarea în magazin, Tălămbăț Mihail l-a lovit o singură dată pe Pînzari Viorel cu mâna în regiunea feței, însă instanța de judecată a invocat, după cum a indicat și organul de urmărire penală în rechizitoriu și în procesul- verbal de cercetare a înregistrărilor video, că au fost aplicate două lovituri cu mîinile în regiunea feței și pieptului; - deși s-a indicat că au fost aplicate două lovituri la terasa magazinului, însă în 3 instanța de judecată, în urma examinării înregistrărilor video, nu sunt vizibile aceste circumstanțe, dar numai momentul căderii victimei, deoarece camera video nu avea posibilitatea de înregistrare a circumstanțelor ce au avut loc în interiorul terasei magazinului, deoarece totul s-a întâmplat sub acoperișul terasei și această înregistrare a fost posibilă numai după căderea victimei, care a avut loc cu ieșirea de sub acoperișul terasei. Cu toate acestea, instanța de judecată a indicat, în conținutul sentinței, că în ambele cazuri de înregistrare video la fața locului, inculpatul a aplicat câte două lovituri victimei; - la judecarea cauzei, prima instanță a încălcat și principiul general al procesului penal, prevăzut de art. 24 Cod de procedură penală - principiul contradictorialității în procesul penal, prin neglijarea poziției părții apărării, lăsată fără analiză și răspuns, dar s-a luat în vedere și s-a admis numai poziția părții acuzării, care a fost criticată de apărare, începând cu formularea incorectă, ilegală a învinuirii aduse inculpatului, prezentate în formă scrisă și cu indicarea necorespunderii acesteia cu prevederile alin. (2) al art. 281 Cod de procedură penală, formulată la general, neconcretizată, prin ce se încalcă și dreptul la apărare a inculpatului și la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din CEDO; - Tălămbăț Mihail a fost pus sub învinuire de către organul de urmărire penală și recunoscut vinovat de către instanța de judecată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 151 alin. (4) Cod penal, însă, cu privire la vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, care este periculoasă pentru viață și care a provocat decesul victimei, partea apărării s-a expus în pledoaria susținută în instanța de judecată și a demonstrat cu lux de amănunte că este una formală, ilegală și nu corespunde circumstanțelor ce au avut loc, la caz, la 06.06.2019, iar învinuirea formulată este transcrisă cuvânt cu cuvânt dispoziția ce se conține în cuprinsul alin. (1) al art. 287 Cod penal; - mai mult, organul de urmărire penală și instanța de judecată au indicat că, în urma celor două lovituri în fața magazinului, victimei i-au fost cauzate vătămări corporale grave soldate cu decesul ei; - această concluzie este una eronată, alogică și a fost formulată în mod formal, care duce la concluzia că victima a decedat în speță de două ori, o dată la intrarea în magazin și a doua oară la terasa magazinului cu un interval de câteva minute, deoarece învinuirea adusă lui Tălămbăț Mihail se repetă, atunci când s-au formulat circumstanțele din episodul ce a avut loc la terasa magazinului, indicându-se că „în perioada de timp, locul și circumstanțele descrise supra”, or, această învinuire este contrară prevederilor art. 7 Cod penal; -vinovăția lui Tălămbăț Mihail în învinuirea înaintată, nu a fost dovedită prin probele prezentate de partea acuzării, iar instanța de judecată neîntemeiat a emis sentința de condamnare, fără a analiza în ansamblu probele prezentate și examinate pe parcursul ședințelor judiciare; - inculpatul Tălămbăț Mihail pe parcursul urmăririi penale și examinării judecătorești a depus declarații cu privire la cele întîmplate la data de 06.06.2019, indicînd că victima Pînzari Victor a inițiat conflictul, fapt confirmat și prin dcelarațiile succesorului părții vătămate, Cuznițova Victoria, care a menționat, atât la urmărirea penală, cât și în instanță, că soțul ei, Pînzari Viorel, a început să consume alcool după decesul mamei sale la 03.08.2018, iar la 06.06.2019 a intrat la ea la serviciu, era în 4 stare de ebrietate și ea i-a spus să plece acasă; - de asemenea, instanța de fond a ignorat declarațiile martorilor Botnaru Cristina, Tatarina Aurelia, Arvat Dumitru, Garabagiu Nicolae, Surdu Vitalie, Arvat Dumitru, din care rezultă nevinovăția inculpatului; - instanța de judecată nu s-a expus cu privire la comportamentul părții vătămate Pînzari Viorel din data de 06 iunie 2019, care, din analiza tuturor probelor prezentate de către partea acuzării, demonstrează cu certitudine, că el a fost inițiatorul conflictului, că anume el avea o atitudine agresivă față de inculpat, el a încălcat ordinea publică, fiind în stare de ebrietate, că anume el l-a oprit forțat pe inculpat la intrarea în magazin, ca apoi el să se deplaseze la terasa magazinului și să continue agresivitatea față de cei prezenți; - la fel, instanța nu s-a expus cu privire la învinuirea formulată de organul de urmărire penală și dacă aceasta corespunde cerințelor alin. (2) al art. 281, art. 22 Cod de procedură penală, art. 4 al Protocolului la CEDO, care în ansamblu duc la nulitatea actului procedural, conform alin. (1) al art. 251 Cod de procedură penală, ceea ce demonstrează cu certitudine, că instanța de judecată a acceptat concluziile date de organul de urmărire penală în defavoarea inculpatului, încălcând prevederile art. 26 Cod de procedură penală; - prima instanță nu s-a expus concret la învinuirea adusă inculpatului conform alin. (4) al art. 151 Cod penal, și anume, care sunt acțiunile intenționate ale inculpatului la vătămarea gravă a sănătății victimei și în ce constă intenția acestuia la momentul căderii victimei și când inculpatul, împreună cu ceilalți martori prezenți, a încercat să-i acorde primul ajutor, l-a stropit cu bere, i-a ridicat capul, a chemat ambulanța.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2021, apelul declarat de către avocatul Cuțulab Victor în numele succesorului părții vătămate, Cuznițova Victoria, a fost respins, ca nefondat, iar apelurile declarate de către procuror și de către avocatul Gheorghe Amihalachioaie în numele inculpatului, au fost admise, casată parțial sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Tălămbăț Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin. (4) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare, pe termen de 13 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. Procesul penal în privința lui Tălămbăț Mihail, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost încetat pe motivul că fapta acestuia constituie contravenție administrativă, prevăzută de art. 354 Cod contravențional, iar în baza art. 30 alin. (2) Cod contravențional, a fost încetat procesul contravențional în privința lui pe motivul prescripției răspunderii contravenționale. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial de pedepse aplicate și pedeapsa aplicată prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2019, i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare, pe termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. Instanța de apel, în motivarea soluției adoptate, a menționat că prima instanța, încadrînd acțiunile inculpatului în baza art.151 alin. (4), art. 287 alin. (1) Cod penal, urma a ține cont de faptul că în situația unui concurs de infracțiuni - art. 5 151 și art. 287 Cod penal, în jurisprudență s-a statuat că, în cazul când omorul intenționat sau vătămarea intenționată gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, calificarea trebuie făcută în temeiul art. 145, 151 sau 152 Cod penal și art. 354 „Huligansimul nu prea grav” din Codul contravențional. În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 145, 151 sau 152 și art. 287 Cod Penal. Or, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceiași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, care este desemnată prin sintagma „aceiași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de omor intenționat ori de vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității corporale sau a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și art. 145, 151 sau 152 Cod penal. Astfel, instanța de apel a statuat că faptele prejudiciabile comise de inculpatul Tălămbăț Mihail nu pot forma un concurs real de infracțiuni (art. 33 alin. (3) Cod Penal), după cum a constatat prima instanță, or, din probele administrate la dosar rezultă că „violența” aplicată de inculpat față de victima Pînzari Viorel a fost săvârșită tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice. Astfel, inculpatul Tălămbăț Mihail a aplicat violența fizică față de partea vătămată Pînzari Viorel, cu încălcarea grosolană a ordinii publice, manifestată prin aplicarea față de partea vătămată a două lovituri cu mâinile în regiunea feței și pieptului doborându-1 la sol, cauzându-i vătămări corporale grave, soldate cu decesul victimei. Cu referire la componența infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a notat că latura obiectivă a acestei infracțiuni presupune două acțiuni: acțiunea principală - acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică și acțiunea adiacentă - aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe. În speță, instanța de apel a reținut că pentru acțiunea de „violență”, inculpatul nu poate fi recunoscut vinovat atât în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, cât și în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, deoarece aceasta ar duce la încălcarea principiului „non bis in idem”, inculpatul fiind condamnat de două ori pentru acțiunea de „violență”. Astfel, instanța de apel, judecând apelurile, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate în instanțele de fond, a constatat că, inculpatul Tălămbăț Mihail la data de 6 iunie 2019, în jurul orelor 19:00, aflându- se pe teritoriul marketului ce aparține SRL „XXXXX”, amplasat în mun. XXXXX , l-a acostat în mod jignitor pe cet. Pînzari Viorel, numindu-l cu cuvinte necenzurate, prin care acțiuni a tulburat ordinea publică și liniștea cet. Pînzari Viorel, prin ce a comis contravenția prevăzută de art. 354 Cod Contravențional al RM - huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Așadar, instanța de apel, analizând probele administrate în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond, cercetate și verificate în instanța de apel, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, și anume, declarațiile inculpatului Tălămbăț Mihail; declarațiile 6 succesorului părții vătămate Cuznițova Victoria; declarațiile martorilor Surdu Vitalie, Tatarina Aurelia, Botnaru Cristina, Arvat Dumitru, Garabagiu Nicolae; procesul- verbal de cercetare la fața locului din 6 iunie 2019; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 6 iunie 2019; procesul-verbal de examinare din 18 iunie 2019; raportul de expertiză judiciară nr. 201903C1271 din 26 iunie 2019; a considerat că acțiunile infracționale ale inculpatului Tălămbăț Mihail cuprind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod Penal, și ale contravenției administrative prevăzute de art. 354 Cod Contravențional. Totodată, instanța de apel a statuat că, deși inculpatul Tălămbăț Mihail a pledat nevinovat pe durata desfășurării procesului penal, atât în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în apel, partea apărării solicitând pronunțarea unei sentințe de achitare, însă, în cadrul cercetării judecătorești, apreciind pertinența, concludența, utilitatea și veridicitatea probelor administrate la dosar, nu a stabilit careva probe care să susțină declarațiile inculpatului, și respectiv, de a pronunța o sentință de achitare, or, în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu certitudine vina lui Tălămbăț Mihail în comiterea infracțiunii incriminate, iar cele invocate de apărător sub acest aspect sunt apreciate de către instanța de apel drept o modalitate de exercitare a dreptului la apărare, urmărindu-se scopul evitării răspunderii penale. Cu referire la declarațiile inculpatului Tălămbăț Mihail, precum că a fost amenințat de către victimă cu un cuțit pe care ultimul urma să îl scoată, iar inculpatul pentru a se apăra i-a aplicat o lovitură în fața magazinului, instanța de apel le-a apreciat critic, or, după aplicarea loviturii și imobilizând persoana care l-a amenințat urma să întreprindă careva acțiuni concrete, cum ar fi anunțarea organelor competente (poliția despre incident). Tot în contextul declarațiilor inculpatului Tălămbăț Mihail, instanța de apel a apreciat critic alegațiile avocatului Amihalachioaie Gheorghe, potrivit cărora, declarațiile inculpatului se confirmă prin declarațiile succesorului părții vătămate Cuznițova Victoria, care a menționat, atât la urmărirea penală, cât și în instanță, că soțul ei, Pînzari Viorel, a început să consume alcool după decesul mamei sale la 03.08.2018, iar la 06.06.2019 a intrat la ea la serviciu, era în stare de ebrietate și ea i- a spus să plece acasă, or, succesorul părții vătămate Cuznițova Victoria nu a fost prezentă la locul comiterii faptei, iar faptul că, ultima a declarat despre starea emoțională a victimei, nu poate îndreptăți acțiunile intenționate comise de către inculpat față de victimă sau mai mult, să constituie temei de achitare a acestuia. Referitor la al doilea incident, de asemenea prin secvențele video (CDR - înregistrări video din data de 06.06.2019 (f.d. 24, Vol. I), se observă (cam. 3) cum Tălămbăț Mihail, după ce i-a aplicat o lovitură lui Pînzari Viorel în fața localului, se întoarce la terasă unde se odihneau prietenii lui care serveau bere, iar din spate se apropie și victima, primul aplicându-i și a doua lovitură, la care victima cade jos fără mișcare, ulterior se observă cum inculpatul îl stropește pe ultimul cu careva lichid, iar acesta rămâne nemișcat, după care părăsește locul comiterii infracțiunii. În acest sens, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Amihalachioaie Gheorghe, care a invocat că, conform înregistrărilor video la intrarea în magazin, Tălămbăț Mihail l-a lovit o singură dată pe Pînzari Viorel cu mâna în regiunea feței, deoarece poziția părții apărării este combătută prin secvențele video (CDR - 7 înregistrări video din data de 06.06.2019, analizate și vizionate în cadrul ședinței de judecată și după cum a fost constatat supra, inculpatul Tălămbăț Mihail, după ce i-a aplicat o lovitură lui Pînzari Viorel în fața localului, se întoarce la terasă unde se odihneau prietenii lui care serveau bere, iar din spate se apropie și victima, primul aplicându-i și a doua lovitură, la care victima cade jos fără mișcare. În ceea ce privește declarațiile martorului Arvat Dumitru, instanța de apel le-a aprecia critic, or declarațiile acestuia date în ședința de judecată contravin celor date la faza de urmărire penală și nu coroborează cu restul probelor administrate și descrise supra, având un caracter evaziv. Argumentele părții apărării precum că, în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, instanța de apel le-a apreciat ca fiind formale și neîntemeiate neavând careva suport juridic, or, pe parcursul cercetării judecătorești au fost constatate și elucidate circumstanțele comiterii de către Tălămbăț Mihail a infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, și anume a vătămării intenționate grave a integrității corporale sau a sănătății, care au provocat decesul victimei. În ceea ce privește alegațiile avocatului Gheorghe Amihalachioaie precum că, inculpatul Tălămbăț Mihail ar fi acționat în stare de legitimă apărare, instanța de apel le-a apreciat ca nefondate, deoarece lipsesc cu desăvârșire elementele unei legitime apărări. Or, acțiunea violentă a inculpatului îndreptată spre partea vătămată, intensitatea acestor acțiuni din partea lui Tălămbăț Mihail, exclud caracterul culpabil al acțiunilor părții vătămate în raport cu a inculpatului. Tot în acest sens, instanța de apel nu a reținut argumentele invocate de către partea apărării, potrivit cărora instanța de judecată nu s-a expus cu privire la comportamentul părții vătămate Pînzari Viorel în cele întâmplate la 06.06.2019 în cauza penală în speță, care din analiza tuturor probelor prezentate de către partea acuzării, demonstrează cu certitudine, că el a fost inițiatorul conflictului, că anume el avea o atitudine agresivă față de inculpat, el a încălcat ordinea publică, fiind în stare de ebrietate, că anume el l-a oprit forțat pe inculpat la intrarea în magazin, ca apoi el să se deplaseze la terasa magazinului și să continue agresivitatea față de cei prezenți. Or, chiar și în situația în care, victima ar fi avut un comportament agresiv, inculpatul urma să recurgă la mijloace legale, să anunțe organele de drept, pentru a fi încetate acțiunile victimei. Cu toate acestea, instanța de apel nu a stabilit faptul că, comportamentul victimei a constituit un pericol iminent pentru viața și integritatea fizică a inculpatului, iar din secvențele video (CDR - înregistrări video din data de 06.06.2019) s-a constatat că, inculpatul Tălămbăț Mihail iese de la terasa localului și în fața scărilor se ciocnește cu o persoană necunoscută lui (Pînzari Viorel), în urma căruia între ei se iscă un conflict, după care Tălămbăț Mihail îi aplică o lovitură cu pumnul, iar victima cade la pământ. Respectiv, din aceste secvențe video, instanța de apel nu a stabilit faptul că, victima ar fi încercat cel puțin să aplice violența fizică față de inculpat, de aceea, comportamentul părții vătămate Pînzari Viorel, la care face referire partea apărării, nu poate diminua din gravitatea faptei comise de inculpat. În ceea ce privește încetarea procesului penal în privința lui Tălămbăț Mihail, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie contravenția administrativă prevăzută de art. 354 Cod contravențional, instanța de apel a notat că acțiunile inculpatului Tălămbăț Mihail au 8 fost manifestate într-un loc public, și anume - teritoriul marketului ce aparține SRL „Priman Vict”, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. Vladimirescu 73 și care l-a acostat în mod jignitor, numindu-l cu cuvinte necenzurate pe cet. Pînzari Viorel, prin care acțiuni a tulburat ordinea publică și liniștea cet. Pînzari Viorel. În baza probelor administrate la materialele cauzei, și anume în baza declarațiilor martorilor și a probelor scrise, s-a constatat că inculpatul Tălămbăț Mihail având scopul vătămării integrității corporale și a sănătății persoanei, intenționat i-a aplicat lui Pînzari Viorel două lovituri cu mâinile în regiunea feței și pieptului doborându-1 la sol, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, iar victima a fost transportată de urgență la spital unde a decedat la 08.06.2019, ora 08:10, fapt pentru care inculpatului i s-a înaintat învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal. În această situație, instanța de apel a apreciat că acțiunile inculpatului Tălămbăț Mihail reprezintă în fond și acostarea jignitoare într-un loc public a părții vătămate Pînzari Viorel, iar probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, demonstrează cert că aceste acțiuni reprezintă un act de huliganism contravențional, așa cum în cadrul ședinței de judecată s-a demonstrat faptul că la data de 06.06.2019, aproximativ la orele 19:00, față de partea vătămată a fost îndreptată o singură acțiune manifestată prin aplicarea violenței de către inculpatul Tălămbăț Mihail, prin care părții vătămate i s-au cauzat „vătămări corporale grave, soldate cu decesul victimei”, cu acostarea jignitoare a părții vătămate, fiind tulburată ordinea publică și liniștea părții vătămate. La caz, infracțiunea de huliganism incriminată inculpatului Tălămbăț Mihail nu a fost urmată de aplicarea violenței față de partea vătămată, aceste acțiuni au avut loc în același timp, iar vătămările corporale grave, soldate cu decesul victimei nu pot fi reținute la calificare în baza art. 287 Cod Penal, raționament ce este dedus și din sancțiunile reglementate la art. 287 alin. (1) și art. 151 alin. (4) Cod Penal. Instanța de apel a notat că, în cazul în care violența aplicată de către făptuitor în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice se exprimă sub forma vătămărilor grave, soldate cu decesul victimei, calificarea se va face potrivit art. 151 alin. (4) Cod penal, învinuire care a și fost înaintată inculpatului Tălămbăț Mihail, precum și în baza art. 354 Cod Contravențional. Potrivit regulii absorbției, infracțiunea de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal nu poate absorbi infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Cod penal, deoarece infracțiunea absorbantă trebuie să prevadă o pedeapsă mai aspră decât infracțiunea absorbită. Astfel, instanța de apel a reținut că aceleași acțiuni violente ale inculpatului au stat la baza calificării faptei conform art. 151 alin. (4) și art. 287 alin. (1) Cod penal, iar în situația în care s-a constatat că în speța dată „violența” a fost aplicată o singură dată, aceasta nu poate fi reținută de două ori la calificare, și anume în contextul infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal și ca acțiune adiacentă a laturii obiective a infracțiunii de huliganism, prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal. Concomitent, instanța de apel a menționat că, cercetând și apreciind probele administrate la materialele cauzei penale, nu a constatat că fapta incriminată inculpatului Tălămbăț Mihail întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, motiv pentru care, acțiunile acestuia au fost 9 reîncadrate în baza art. 354 Cod contravențional. Deși inculpatul Tălămbăț Mihail nu a recunoscut vina în comiterea faptei imputate, instanța de apel a considerat că vina acestuia în comiterea contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional a fost probată prin declarațiile martorilor, precum și prin probele scrise administrate la faza urmăririi penale, pe care instanța de apel le-a apreciat ca fiind pertinente, concludente, utile și care coroborează între ele și demonstrează cu certitudine vina lui Tălămbăț Mihail anume în comiterea contravenției prevăzute la art. 354 Codul contravențional și nu a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Codul penal, în concurs cu infracțiunea prevăzută de art. 151 alin. (4) Codul penal. Raportând normele legale la circumstanțele acuzațiilor care se aduc inculpatului Tălămbăț Mihail, instanța de apel a constatat că fapta contravențională prevăzută de art. 354 Codul Contravențional a fost comisă de inculpat la data de 06.06.2019, însă având în vedere că la data judecării apelurilor - 24.03.2021, termenul prescripției tragerii la răspundere contravențională a expirat (1 an), a dispus încetarea procesului contravențional, pe motivul prescripției răspunderii contravenționale. Cu referire la individualizarea pedepsei penale pe capătul de acuzație în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (4) Cod penal, instanța de apel, a reiterat că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal, nu a ținut cont de personalitatea inculpatului și de caracteristica acestuia în societate, inculpatul fiind predispus de a comite infracțiuni, anterior a fost recunoscut vinovat de săvârșirea unei infracțiuni însoțite de aplicarea violenței, respectiv, pedeapsa aplicată de către instanța de fond în privința inculpatului Tălămbăț Mihail nu corespunde gravității infracțiunii săvârșite, dar și personalității lui, motiv din care i-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de 13 ani, cu executare în penitenciar de tip închis; iar în baza art. 84. alin. (4) Cod penal, i-a stabilit o pedeapsă definitivă de 15 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Cu referire la apelul declarat de avocatul Victor Cuțulab în interesele succesorului părții vătămate Cuznețova Victoria, instanța de apel a reținut că suma solicitată de succesorul părții vătămate în cuantum de 100 000 lei, este exagerată, și a menținut aprecierea instanței de fond, ca fiind echitabilă, suficientă și proporțională în acest sens suma de 50 000 lei.

Legalitatea și temeinicia deciziei instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Tălămbăț Mihail, prin care, invocîndu-se temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei, din motiv că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării, iar dispozitivul deciziei este expus neclar și în defavoarea inculpatului. Subsidiar, apărarea enunță că instanța de apel a examinat formal apelul declarat de către partea apărării, fără a da citirii în ședința de judecată a materialelor examinate în prima instanță, a respins nemotivat cererea părții apărării de a demonstra în ședință înregistrările video din data de 06.06.2019, care au importanță majoră pentru stabilirea tuturor circumstanțelor reale la fața locului și care demonstrează în mod clar cine a fost inițiatorul conflictului, cine a încălcat ordinea publică, cine era agresiv, cine pe cine l-a urmărit și multe alte circumstanțe, care au importanță pentru 10 examinarea corectă a acestei cauze și luarea unei hotărîri absolut întemeiate și legale din punct de vedere faptic și juridic. Mai mult, recurentul a subliniat că instanța de apel a anunțat, în mod public, că va viziona aceste înregistrări în timpul deliberării, fapt care nu a avut loc și care nu putea să aibă loc, dar a fost o anunțare formală, ca mai apoi în conținutul deciziei, în mod formal, să fie indicat, că Tălămbăț Mihail l-a lovit de două ori pe cet. Pînzari Viorel, numindu-1 cu cuvinte necenzurate, prin care acțiuni a tulburat ordinea publică și liniștea acestuia, însă nu a indicat probele în baza cărora a ajuns la o așa concluzie, cu toate că martorii Botnaru Cristina, Tatarina Aurelia, Arvat Dumitru, Garabagiu Nicolae și Surdu au susținut că ordinea publică a fost tulburată de către Pînzari Viorel. Menționează că toate probele administrate la materialele cauzei demonstrează că învinuirea adusă lui Tălămbăț Mihail nu a fost confirmată, iar instanțele de fond, în mod formal, l-au recunoscut vinovat și l-au condamnat pe inculpat. În continuare, notează că conținutul deciziei contestate poartă un caracter general, alegațiile apărării fiind respinse într-un mod abstarct, or, instanța de apel a susținut concluziile date de organul de urmărire penală, copiind integral rechizitoriul. Astfel, în decizia instanței de apel a fost admis apelul procurorului prin agravarea măsurii de pedeapsă în cazul cînd Tălămbăț Mihail a fost condamnat numai pentru o singură infracțiune prevăzută de art.151 alin. (4) Cod penal, cu încetarea procesului penal în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (l) Cod penal. Astfel, menționează că în decizia instanței de apel s-a indicat că se admite parțial apelul depus de partea apărării, însă nu a indicat în ce constă această admitere, dacă situația în privința inculpatului Tălămbăț Mihail s-a agravat în urma soluționării cauzei de la 12 la 13 ani de închisoare, contrar prevederilor art.409, 410 Cod de procedură penală. Apărarea a mai relatat că instanța de apel a lăsat fără răspuns și motivul invocat în apelul părții apărării cu privire la învinuirea adusă lui Tălămbăț Mihail, care este una neîntemeiată și ilegală, nu corespunde cerințelor alin.(2) al art.281 Cod de procedură penală și contravine prevederilor alin.(l) al art. 22 Cod de procedură penală, art.4 al Protocolului nr.7 la CEDO, fapt ce duce la nulitatea actului procesual – rechizitoriu, conform prevederilor alin.(l) al art. 251 Cod de procedură penală.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, menționând că criticile recurentului referitor la neexpunerea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate în apel și că hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sunt nefondate, or instanța de apel, ținînd cont de circumstanțele de drept și de fapt, corect a încadrat acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (4) Cod penal și în baza art. 354 Cod Contravențional, just stabilindu-i, prin prisma art. 84 alin. (4) Cod penal, o pedeapsă cu închisoare, pe un termen de 15 ani. Suplimentar, a menționat că argumentele invocate în recurs de către apărare, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora, în decizia adoptată, s-a expus detaliat și argumentat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. 11 În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. În speță se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „ instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării și că dispozitivul deciziei este expus neclar”. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestui temei de recurs nu sunt incidente în speță, dat fiind faptul că instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante, invocate în apelul declarat de către avocat în numele inculpatului, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect, și de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d. 93-122, Vol. II), iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de a casa parțial sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și a pronunța o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Tălămbăț Mihail, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin. (4) Cod penal, i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare, pe termen de 13 ani, cu executare în penitenciar de tip închis; procesul penal în privința lui Tălămbăț Mihail, învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal, a fost încetat pe motivul că fapta acestuia constituie contravenție administrativă, prevăzută de art. 354 Cod contravențional, iar în baza art. 30 alin. (2) Cod contravențional, a fost încetat procesul contravențional în privința lui pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională; în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial de pedepse aplicate la pedeapsa stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2019, i s-a stabilit pedeapsa definitivă cu închisoare, pe termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis; în rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Față de argumentele recurentului prin care se atestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, și în special că "toate probele administrate la materialele cauzei demonstrează că învinuirea adusă lui Tălămbăț Mihail nu a fost confirmată, iar instanțele de fond, în mod formal, l-au recunoscut vinovat și l-au condamnat pe inculpat”, Colegiul penal reiterează că nu pot fi acceptate aceste 12 motive, fiindcă contravin mijloacelor de probă corect descrise de instanța de apel în decizie, verificate și apreciate de instanța de apel în decizia sa, prin prisma prevederilor din art. 101 Cod de procedură penală, și anume, declarațiile inculpatului Tălămbăț Mihail; declarațiile succesorului părții vătămate Cuznițova Victoria; declarațiile martorilor Surdu Vitalie, Tatarina Aurelia, Botnaru Cristina, Arvat Dumitru, Garabagiu Nicolae; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 6 iunie 2019; ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 6 iunie 2019; procesul-verbal de examinare din 18 iunie 2019; raportul de expertiză judiciară nr. 201903C1271 din 26 iunie 2019; înregistrarea video din 06.06.2019 (f.d.24, Vol. I). Astfel, analizând și apreciind sistemul de probe menționat mai sus, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța de recurs stabilește că acestea au fost dobândite cu respectarea prevederilor legale, fapt ce a determinat instanțele de fond de a da o încadrare justă a acțiunilor inculpatului Tălămbăț Mihail în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, art. 354 Cod contravențional. În continuarea expunerilor sale, cu referire la motivul invocat de apărare, că: „instanța de apel a respins nemotivat cererea părții apărării de a demonstra în ședință înregistrările video din data de 06.06.2019, care au importanță majoră pentru stabilirea tuturor circumstanțelor reale la fața locului…precum și că …instanța de apel a anunțat, în mod public, că va viziona aceste înregistrări în timpul deliberării, fapt care nu a avut loc și care nu putea să aibă loc….”, Colegiul penal notează că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 24 martie 2021 (f.d.89, Vol. II), instanța de apel, în conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, dispunînd spre examinare probele și înscrisurile din materialele cauzei cercetate din prima instanță, a enumerat, inclusiv, procesul – verbal de examinare din 18.06.2019 (f.d.24-25, Vol. I), însă, careva întrebări atît din partea inculpatului Tălămbăț Mihail, cît și din partea avocatului Amihalachioaie Gheorghe nu au parvenit. La fel, urmează a se menționa și faptul că împotriva procesului-verbal de examinare a obiectului din 18 iunie 2019, prin care s-au examinat anume înregistrările video din data de 06.06.2019 (f.d. 25, Vol. I), nu au fost făcute careva obiecții de către avocatul Ceclu Vasile sau inculpat, în conformitate cu prevederile art. 260 alin. (4) Cod de procedură penală. Subsidiar, cu referire la invocările recurentului precum că din declarațiile martorilor Botnaru Cristina, Tatarina Aurelia, Arvat Dumitru, Garabagiu Nicolae, Surdu Vitalie rezultă că ordinea publică a fost tulburată de către Pînzari Viorel, care avea un comportament neadecvat și a fost inițiatorul conflictului, Colegiul penal relatează că acestea contravin materialelor cauzei, întrucît din declarațiile acestor martori reiese că anume Tălămbăț Mihail a fost cel ce l-a lovit pe Pînzari Viorel, or, comportamentul victimei, agresiv în viziunea inculpatului, urma a fi curmat prin chemarea poliției, însă nu prin aplicarea loviturilor de către inculpat. Subsecvent, Colegiul penal atestă că declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea faptelor penale incriminate se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente și utile, cercetate în ședința de judecată, și anume, prin declarațiile martorilor nominalizați supra și probele scrise, cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. Astfel, instanța de recurs apreciază nerecunoașterea vinei de către inculpat ca o metodă de apărare, avînd drept scop eschivarea de la răspundere penală. 13 Cît privește argumentul apărării că instanța de apel, prin adoptarea deciziei sale, a agravat situația inculpatului, făcînd trimitere la prevederile art. 409, 410 Cod de procedură penală, Colegiul penal îl consideră neîntemeiat, întrucît prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2021, au fost examinate, pe lîngă apelul declarat de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe, inclusiv, apelurile declarate de către procuror și de către avocatul Cuțulab Victor în numele succesorului părții vătămate, Cuznițova Victoria, astfel, la caz, nu este incidentă agravarea situației în propriul apel, la care face referire recurentul. Neîntemeiat, instanța de recurs ordinar califică și argumentul invocat de recurent că învinuirea înaintată inculpatului Tălămbăț Mihail contravine cerințelor art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală, din considerentul că ordonanța de punere sub învinuire din 19 iulie 2019 (f.d.81, Vol. I) este una certă, adică este formulată cu maximă precizie și claritate, iar, careva obiecții, pretenții sau cereri, în acest sens, nu au fost înaintate de către avocatul Ceclu Vasile sau inculpat în urma prezentării materialelor de urmărire penală, potrivit procesului-verbal din 19 iulie 2019 (f.d. 91, Vol. I). Mai mult, potrivit procesului-verbal al ședinței primei instanțe din 09 decembrie 2019, fiind dat citirii rechizitoriul, inculpatul a susținut că învinuirea îi este clară (f.d.25, Vol. II). Așadar, instanța de apel, în urma analizei învinuirii înaintate, rațional a ajuns la concluzia că inculpatul Tălămbăț Mihail a aplicat victimei două lovituri cu mîinile în regiunea feței și pieptului, doborîndu-l la sol, ceea ce denotă intenția directă a inculpatului la comiterea infracțiunii, iar în rezultat, victimei i-au fost cauzate vătămări corporale grave, soldate cu decesul acesteia, cu încadrarea corectă a acțiunilor inculpatului Tălămbăț Mihail în baza art. 151 alin. (4) Cod penal și art. 354 Cod contravențional. În acest context, instanța de recurs ordinar relatează că în cazul în care vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății rezultă din violența aplicată în cadrul încălcării grosolane a ordinii publice (art. 287 Cod penal), calificarea se va efectua, în virtutea art. 151 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav). Nu este admisibilă aplicarea răspunderii, în baza art. 151 și art. 287 Cod penal (potrivit încadrării juridice date de către prima instanță), deoarece principiul non bis in idem interzice tragerea, de două ori, la răspundere penală și sancționarea pentru aceeași faptă. La caz, violența enunțată reprezintă „aceeași faptă”. Din raționamentele expuse supra, Colegiul penal confirmă temeinicia încadrării acțiunilor inculpatului Tălămbăț Mihail efectuate de către instanța de apel în baza art. 151 alin. (4) Cod penal și art. 354 Cod contravențional, or, reieșind din circumstanțele cauzei, acțiunile inculpatului se circumscriu contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional, deoarece una dintre modalitățile normative ale faptei prejudiciabile prevăzute la art. 287 Cod penal, o reprezintă acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei. În acest caz, infracțiunea de huliganism adoptă forma unei infracțiuni complexe - acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică, reprezintă acțiunea principală din cadrul acestei infracțiuni complexe iar aplicarea violenței asupra persoanelor constituie acțiunea adiacentă din cadrul respectivei infracțiuni complexe. În sensul art. 287 Cod penal, prin violență se are în vedere violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății ori violența soldată cu leziuni 14 corporale care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. În situația în care acțiunile care încalcă grosolan ordinea publică sunt însoțite de o violență mai gravă, ele nu mai pot reprezenta o parte a infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal. Aceste acțiuni trebuie percepute distinct, alcătuind fapta prevăzută la art. 354 Cod contravențional, la fel, trebuie percepută distinct violența mai gravă ce însoțește acțiunile prin care se încalcă grosolan ordinea publică. În speță, violența aplicată nu poate fi luată în calcul de două ori la calificare - prima dată ca expresie a infracțiunii specificate la art. 151 Cod penal, a doua oară, ca parte a infracțiunii prevăzute la art. 287 Cod penal, or principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceiași faptă. Colegiul penal, în urma analizei materialelor cauzei, confirmă că acțiunile de cauzare a vătămărilor corporale grave părții vătămate nu se cuprind în acțiunile de huliganism agravat, motiv pentru care faptele inculpatului corect au fost încadrate de către instanța de apel în baza art. 354 Cod contravențional și art. 151 alin. (4) Cod penal. Conform art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut în art. 332 alin. (2), instanța încetează procesul penal, cu aplicarea sancțiunii administrative prevăzute în Codul contravențional al Republicii Moldova. Așadar, instanța de recurs constată că instanța de apel just, în baza art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, a încetat procesul penal intentat în privința lui Tălămbăț Mihail în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta acestuia constituie o contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Prin urmare, Colegiul penal reiterează că, întrucît potrivit art. 30 alin. (2) Cod contravențional, termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de un an, iar fapta infracțională a fost comisă de către Tălămbăț Mihail la 06 iunie 2019, instanța de apel judecînd prezenta cauză în ordine de apel la data de 24.03.2021, corect a dispus încetarea procesului contravențional, pe motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. Astfel, Colegiul penal, având în vedere veridicitatea argumentelor instanței ierarhic inferioare în motivarea soluției sale și în virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile, conchide că o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură 15 penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Amihalachioaie Gheorghe în numele inculpatului Tălămbăț Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe Tălămbăț Mihail XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Cobzac Elena 16