1ra-1832/2021 — art. 264 alin. 3 CP

1ra-1832/2021 — art. 264 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1832/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena și Țurcan Anatolie

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către avocatul

Briceac Andrei în numele inculpatului Caliga Iurie prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, în cauza

penală privindu-l pe

Caliga Iurie xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

fiind examinată în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, Caliga

Iurie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal

la 3 (trei) ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

S-a dispus încasarea din contul lui Caliga Iurie în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 3856 (trei mii opt sute cincizeci și șase) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Caliga Iurie, la data

de 02 septembrie 2019, aproximativ la ora 10:50, conducând automobilul de model

„Toyota Urban Cruiser” cu numărul de înmatriculare xxxxx a tamponat pietonul Paci

Nicolai, în timp ce traversa strada împreună cu Rubacova Evdochia, care în urma

traumelor primite, cet. Paci Nicolai a fost internat în stare gravă în secția reanimare a

Spitalului raional Ungheni, unde la data de 02 septembrie 2019 în jurul orelor 16:00 a

decedat, iar cet. Rubacova Evdochia, i-au fost cauzate leziuni corporale neînsemnate.

Astfel, acționând contrar prevederilor pct. 39 alin.1) al Regulamentului Circulației

Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din

13.05.2009 care stipulează că, „înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei

schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că

1

această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți

participanți la trafic”, pct. 45 sub pct. (1) lit. b), al Regulamentului Circulației

Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din

13.05.2009 care stipulează că, ,,conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase”, pct. 46, lit. a) al

Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 357 din 13.05.2009 care stipulează că, „conducătorul de vehicul trebuie

să manifeste prudență sporită și, în caz de necesitate, să reducă viteza până la limita

care i-ar garanta siguranța traficului sau chiar să oprească, în cazurile în care se

deplasează pe lângă: a) copii, persoane de vârstă înaintată, precum și persoane cu

semne evidente de dizabilitate" și pct. 10 alin 1) lit. b) al Regulamentului Circulației

Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din

13.05.2009 care stipulează că, ,,persoana care conduce un vehicul trebuie: b) să

posede cunoștințe și să execute cerințele prezentului Regulament, precum și să

posede dexteritatea necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum”. În

rezultatul accidentului rutier și admiterii încălcărilor menționate anterior, decesul cet.

Paci Nicolai a survenit în urma leziunilor corporale sub formă de trauma asociată,

craniu-cerebrală, a toracelui, abdomenului, membrelor superioare și inferioare.

Trauma craniu-cerebrală, excoriație, echimoze și hemoragii în țesuturile moi la

nivelul capului, hemoragii subarahnoide. Trauma toracelui, echimoza și hemoragii în

țesuturile moi la nivelul toracelui, lezarea ligamentului longitudinal anterior și

discului între vertebrele toracice IV și V, fracturi ale coastelor de la I la VI bilateral.

Echimoze și excoriații pe abdomen și membre superioare, excoriații pe membre

inferioare. Leziunile corporale au fost produse prin acțiunea obiectului dur

contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, cu acțiunea traumatică în

partea dreaptă a corpului, și ca periculoase pentru viață se califică ca vătămări

corporale grave. Ele se află în legătură cauzală directă cu decesul. Moartea cet. Paci

Nicolai a survenit în rezultatul traumei asociate sus indicate, urmate de șocul

traumatic și hemoragic, fapt confirmat prin raportul de expertiză judiciară nr.

201912C0101 din 14 octombrie 2019. Totodată potrivit concluziilor raportului de

expertiză judiciară nr. 201912P0371, din 14 octombrie 2019, în urma accidentului

rutier, cet. Rubacova Evdochia i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de

echimoze pe față și membrul superior drept, hemoragie pe mucoasa buzei inferioare

și excoriație pe piciorul drept. Ele au fost produse prin acțiunea obiectului dur

contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate, cu acțiunea traumatică în

partea dreaptă a corpului și se califică ca vătămări corporale neînsemnate.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Caliga Iurie a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod Penal - încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență decesul unei persoane.

2

procurorul în Procuratura Ungheni, Steclari Ion, inculpatul Caliga Iurie și avocații

acestuia Bou Angela și Briceag Andrei.

2.1 Acuzarea a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței cu rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, prin care Caliga Iurie să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 4 ani cu anularea dreptul de a conduce mijloace de

transport. În conformitate cu art. 901 alin. (1), (2), (3) Cod penal, a-i stabili drept

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip deschis, cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu

închisoare în privința lui Caliga Iurie pe un termen de probă de 2 (doi) ani, cu

obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliu și/sau reședința fără consimțământul

organului competent, astfel prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul

pedepsei de suspendat.

În motivarea apelului s-a invocat că, în privința lui Caliga Iurie a fost aplicată o

pedeapsă prea blânda.

A menționat acuzarea că, în cadrul ședinței de judecată s-a stabilit că, Caliga

Iurie, conform certificatului, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, nu

are un trecut infracțional. Potrivit cazierului contravențional inculpatul Caliga Iurie în

perioada supusă verificării a săvârșit contravenții din domeniul circulației rutiere,

fiind sancționat cu amenzi acumulând și puncte de penalizare.

Astfel, ținând cont de conținutul cazierului contravențional, de gravitatea crimei

comise, de faptul că inculpatul fiind conducător al mijlocului de transport, nu a

manifestat prudență sporită la trafic încălcând cerințele obligatorii ale RCR, prin ce a

pus în pericol viața pietonului Rubacova Evdochia și a cauzat decesul pietonului Paci

Nicolai, astfel consideră că pedeapsa penală aplicată de instanță nu va atinge scopul

de restabilire a echității sociale, nu este proporțională cu gradul de pericol social al

faptei comise și nu va avea influență asupra corectării condamnatului.

2.2 Inculpatul Caliga Iurie, în apelul declarat la data de 09.06.2020, a solicitat să

nu-i fie anulat dreptul de a conduce mijloace de transport.

În motivarea apelului a invocat că, a recunoscut vinovăția, a recuperat paguba,

părțile vătămate nu au pretenții, are doi copii minori la întreținere, profesia de șofer

este unica lui sursă de existență și că este bolnav de diabet zaharat tip 2.

2.3 Avocatul Bou Angela, în interesele inculpatului Caliga Iurie, în cererea de

apel declarată la 03.11.2020, a solicitat repunerea în termen a apelului, examinarea și

admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în privința cet.

Caliga Iurie să fie aplicate prevederile art.79 Cod penal, fără aplicarea pedepsei

complimentare obligatorie, anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

2.4 În ședința instanței de apel din 08.06.2021 avocatul Briceag Andrei, în

interesele inculpatului Caliga Iurie, a depus apel suplimentar, prin care a solicitat ca

apelul declarat de Caliga Iurie la 09 iunie 2020 să fie considerat în termen, cu

3

admiterea acestuia, casarea sentinței în partea aplicării pedepsei complementare și

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care să fie admis demersul înaintat

de Caliga Iurie în temeiul art. 79 Cod penal cu privire la neaplicarea pedepsei

complementare obligatorii sub forma anulării dreptului de a conduce mijloace de

transport și excluderea din sentință a pedepsei complementare.

fost respinse apelurile declarate de către inculpatul Caliga Iurie și avocații acestuia

Bou Angela și Briceag Andrei, ca fiind depuse peste termen.

A fost respins, ca fiind nefondat, apelul procurorului în Procuratura Ungheni,

Steclari Ion și menținută sentința.

3.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, sentința

Judecătoriei Ungheni din 24 martie 2020, a fost pronunțată public și înmânată

inculpatului Caliga Iurie la aceiași data de 24 martie 2020 (f.d. 148), dar în pofida

faptului că, inculpatul Caliga Iurie a luat cunoștință cu sentința la data de 24 martie

2020, ultimul a depus apelul abia la data de 09 iunie 2020, fără a solicita repunerea în

termen, iar apelul declarat de avocatul Bou Angela, în numele inculpatului Caliga

Iurie a fost depus la data de 03.11.2020, solicitând repunerea în termen, invocând că,

a depășit termenul de declarare a apelului pe motiv că, după terminarea stării de

urgență, 15.05.2020, starea pandemiei însă persista, Caliga Iurie fiind în grupul de

risc, având mai multe diagnoze, inclusiv diabet zaharat de gradul II i-a fost frică să se

deplaseze în scopul încheierii unui contract cu un avocat pentru acordarea asistenței

juridice referitor la atacarea sentinței respective, iar la 09.06.2020 s-a deplasat de sine

stătător la Judecătoria Ungheni și a depus un apel nemotivat.

Avocatul Briceac Andrei încheind contract de asistență juridică cu inculpatul

Caliga Iurie la data de 13.03.2021, abia la data de 08.06.2021 depune apel

suplimentar, prin ce la fel, a încălcat termenul de declarare a apelului, or, acesta urma

a fi calculat din 13.03.2021 și expira la data de 28.03.2021.

Astfel, cele enunțate indică elocvent la încălcarea termenelor prevăzute la art.

402 alin. (1) Cod de procedură penală, iar potrivit prevederilor art. 403 alin. (1), art.

404 alin. (1) Cod de procedură penală care expres indică la imposibilitatea declarării

apelului mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei, ceea ce face

imposibilă și repunerea în termen a apelului declarat de inculpatul Caliga Iurie care a

depus apel la data de 09.06.2020, astfel curgerea termenului de contestare se

efectuează din data de 24 martie 2020, iar inculpatul, cât și avocații săi, nu și-au

exercitat dreptul legal de atac a actului de dispoziție a instanței de judecată în

termenul prevăzut de lege.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a conchis că, cererea de apel depusă

de inculpatul Caliga Iurie, nu se încadrează în termenul legal, fiind depusă tardiv, iar

motivele indicate în susținerea cererii de repunere în termen a cererii de apel, nu pot

fi reținute, or, potrivit Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17

martie 2020 privind declararea stării de urgență, legislativul a declarat stare de

urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie - 15 mai 2020,

astfel că, termenul de declarare a apelului urma a fi calculat din data de 15 mai 2020

4

și expira pentru inculpatul Caliga Iurie la data de 30 mai 2020, astfel că, repunerea

apelului în termen, de către instanța de apel, ar echivala cu avantajarea unei părți în

defavoarea alteia, prin extinderea termenului legal de prescripție și revizuire a

hotărârilor judecătorești, ceea ce în accepțiunea CtEDO (Ghirea versus Republica

Moldova) urmează a fi interpretat ca încălcare a principiilor securității juridice cât și

a egalității armelor, ceea ce duce la violarea art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului - dreptul la un proces echitabil, care urmează a fi respectat cu

referință la partea acuzării și a apărării, fără discriminare.

Totodată, analizând în ansamblu probele cauzei penale date prin prisma art.101

Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și

coroborării lor, instanța de apel a concluzionat despre existența în acțiunile

inculpatului Caliga Iurie a indicilor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b)

Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care

conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane.

Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de

fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea

dispozițiilor procesual-penale prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală,

opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a

fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din

Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că, instanța de apel nu

este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către

prima instanță.

Colegiul penal a reținut că, sentința primei instanțe a fost contestată de către

acuzatorul de stat în partea stabilirii pedepsei penale, însă ce ține de încadrarea

juridică și vinovăție, sentința nu a fost atacată.

De altfel, la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă inculpatului, instanța

de judecată a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind

individualizarea pedepsei, aplicându-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală, și

anume: de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de personalitatea

celui vinovat, de condițiile de viață a lui, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului.

Astfel, din materialele cauzei penale instanța de apel a reținut că, inculpatul a

recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate și a conlucrat activ cu organele de

urmărire penală, se căiește sincer de cele comise, anterior nu s-a mai aflat în conflict

cu legea penală, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru.

Ținând cont de circumstanțele comiterii infracțiunii, conducându-se de

principiile generale de stabilire a pedepsei consfințite de art. 61 alin. (2) Cod penal,

reieșind din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art. 16 Cod penal este

una gravă, ținând cont de noile limite minime și maxime ale pedepsei cu închisoarea

prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal, instanța de fond corect a statuat că, în

privința inculpatului Caliga Iurie, este echitabilă pedeapsă sub formă de închisoare pe

5

un termen de 3 ani în penitenciar de tip deschis, stabilită prin prisma art.3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, cu suspendarea executării pedepsei pe un termen de 3 ani și

cu anularea dreptul de a conduce mijloace de transport.

Astfel, instanța de apel a reținut că, ținând cont de faptul că, termenul pedepsei

cu închisoarea stabilit de instanță inculpatului Caliga Iurie și faptul că acesta se

căiește sincer de cele comise și le regretă, se caracterizează satisfăcător, legal și

rațional s-a suspendat executarea pedepsei cu închisoarea și acordarea posibilității

acestuia, ca în termenul de probațiune, prin comportare exemplară și muncă cinstită,

să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat, va oferi o mai bună protecție intereselor

societății decât izolarea vinovatului de societate.

Din aceste considerente instanța de apel nu a reținut alegațiile procurorului

privind individualizarea greșită a pedepsei și din acest raționament stabilește că

executarea pedepsei stabilite lui Caliga Iurie nu este rațională, motiv pentru care,

potrivit prevederilor art. art. 89 alin. (2) lit. a) și 90 alin. (1) Cod penal, corect s-a

dispus suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, pe o perioadă de probațiune

de 3 (trei) ani, cu liberarea ulterioară de pedeapsă a vinovatului Caliga Iurie, cu

condiția că, acesta în termenul de probațiune nu va săvârși alte infracțiuni și prin

comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Colegiul a considerat că, prima instanță corect, legal și întemeiat a aplicat în

privința inculpatului o pedeapsă cu suspendare, pedeapsă pe care o consideră

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

Argumentele procurorului privind inadmisibilitatea aplicării în privința lui

Caliga Iurie a prevederilor art. 79 Cod penal și solicitarea aplicării pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu anularea dreptul de a conduce mijloace

de transport, iar în conformitate cu art. 901 alin. (1), (2), (3) Cod penal, stabilirea

drept pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu suspendarea parțială a executării pedepsei

cu închisoare în privința lui Caliga Iurie pe un termen de probă de 2 (doi) ani, cu

obligarea acestuia să nu-și schimbe domiciliu și/sau reședință fără consimțământul

organului competent, nu au fost reținute, deoarece la stabilirea măsurii și mărimii

pedepsei în privința inculpatului, în vederea corectării, reeducării, precum și ca

măsură de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de motivul și

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea (este angajat în câmpul muncii, are doi copii minori la

întreținere, a achitat prejudicial cauzat prin infracțiune) de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării, astfel instanța de fond aplicându-i o pedeapsă legală,

întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, sub formă de închisoare cu

suspendare, fără aplicarea amenzii, or, instanța de fond a reținut că, aplicarea

pedepsei închisorii cu executare în cazul dat, în împrejurările ce caracterizează fapta

comisă, în condițiile recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune, prezența a doi

copii minori la întreținere, ar înrăutăți considerabil situația acesteia și ar provoca

consecințe capabile de a afecta și desconsidera factorul uman, făcând inechitabilă

pedeapsa penală.

6

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele procurorului

privind aplicarea unei pedepse mai aspre, deoarece pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce se

aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvârșit

infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor. Pedeapsa are drept

scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească

demnitatea persoanei condamnate.

Subsecvent, instanța de apel a considerat că, la aplicarea pedepsei inculpatului

pentru infracțiunea săvârșită, instanța a acordat deplină eficiență prevederilor art. art.

61, 75 Cod penal, totodată ținând cont și de gravitatea infracțiunii săvârșite și de

condițiile de viață a celui vinovat.

Briceac Andrei în numele inculpatului Caliga Iurie care invocând prevederile art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei

cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

4.1 În motivarea apelului avocatul invocă:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor de fapt și dovezilor

prezentate de apelant în motivarea solicitării cu privire la considerarea apelului ca

fiind depus în termen. Instanța de apel a operat cu sintagme generaliste și a lăsat fără

apreciere următoarele motive;

- la 24 aprilie 2020 Judecătoria Ungheni a expediat Biroului de probațiune

Ungheni, dispoziția de executare, potrivit căreia sentința ar fi devenit executorie la 09

aprilie 2020 (în perioada stării de urgență pe întreg teritoriul țării);

- la 9 iunie 2020, Caliga Iurie a declarat apel împotriva sentinței Judecătoriei

Ungheni din 24 martie 2020. Astfel, apelul a fost declarat în termenul prevăzut la art.

403 alin. (1) Cod de procedură penală, adică până la împlinirea termenului de 15 zile

de la începerea executării pedepsei;

- apelul nu a putut fi depus înainte de 9 iunie 2020 din cauza nerespectării

Dispoziției nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, care este obligatorie nu doar pentru cetățeni, dar și pentru

instanțele de judecată;

- respectiv, Caliga Iurie avea motive rezonabile să considere că în condițiile pct.

10 subpct. (3), (5) din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a CSE a RM, va fi

informat de către instanța de judecată despre posibilitatea contestării sentinței din 24

martie 2020 în contextul în care urma să curgă un nou termen;

- în ordine de apel s-a atras atenția că după ședința de judecată din 24 martie

2020 Caliga Iurie a rămas fără avocat, iar incertitudinea creată de starea de urgență și

încălcarea dispoziției de suspendare a cauzei de drept au determinat declararea

apelului îndată după ce inculpatul a aflat despre punerea sentinței în executare;

7

- prin urmare, actele procesuale și sentința din 24 martie 2020 au fost

efectuate/emise între 18 martie 2020 și 15 mai 2020, adică în perioada când cauza

penală era suspendată de drept;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivului invocat în ordine de apel cu

privire la încălcarea de către prima instanță a normelor/dispozițiilor privind

suspendarea procesului. Acest aspect constituie temei de casare a sentinței din oficiu;

- actele procesuale și sentința din 24 martie 2020 au fost efectuate/emise între 18

martie 2020 și 15 mai 2020, adică în perioada când cauza penală era suspendată de

drept;

- în decizia contestată instanța de apel nu a dat răspuns la problema ridicată de

apelant cu privire nulitatea actelor de procedură și a sentinței Judecătoriei Ungheni

din 24 martie 2020 pe motiv că acestea au fost emise în perioada când cauza penală a

fost suspendată de drept prin efectul Dispoziției Comisiei pentru situații excepționale

a Republicii Moldova nr. 1 din 18 martie 2020;

- instanța de apel a justificat imposibilitatea de a considera în termen apelul

declarat de Caliga Iurie prin faptul că acesta nu a solicitat repunerea în termen;

- instanța de apel nu a soluționat cererea avocatului Angela Bou cu privire la

repunerea în termenul legal de declarare a apelului. Atragem atenția că în dispozitivul

deciziei contestate nu se regăsește soluția dată de instanța de apel cu privire la cererea

de repunere în termen formulată de avocatul Angela Bou în interesele apelantului

Caliga Iurie.

inculpatului Caliga Iurie în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod

procedură penală, procurorul a depus referință, în care a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului invocând că, la caz, criteriile generale și speciale privind

individualizarea pedepsei, sunt valorificate de instanța de judecată. Totodată instanța

de apel și-a conformat corect soluția în partea aplicării art. 402 Cod de procedură

penală.

Astfel, se constată că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu

motivele invocate de recurent și că decizia contestată conține motive clare și legale pe

care se întemeiază soluția.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele

considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

8

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit textului recursului Colegiul penal constată, că recurentul invocă temeiul

prevăzut la pct. 6) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Suplimentar instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în

baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpaților.

Instanța de recurs, studiind textul recursului cît și a deciziei atacate, constată că,

temeiul invocat de avocatul Briceac Andrei și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, dat

fiind faptul că, instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de

judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată, s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea

atacată, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de a respinge

apelurile inculpatului și a avocaților acestuia Bou Angela și Briceag Andrei ca fiind

depuse peste termen și ca nefondat apelul procurorului.

Totodată, instanța de recurs reține că, decizia instanței de apel cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a

expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și

exigențelor din art. 6 CEDO.

Examinând argumentele recursului declarat, Colegiul penal constată că, decizia

instanței de apel este întemeiată și legală, deoarece la adoptarea deciziei supuse

recursului, instanța de apel a respectat normele legale prescrise în art. 402 alin. (1)

Cod de procedură penală, care stipulează expres că termenul declarării apelului este

de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, iar potrivit prevederilor art. 403

alin. (1), art. 404 alin. (1) Cod de procedură penală care expres indică la

imposibilitatea declarării apelului mai târziu de 15 zile de la data începerii executării

pedepsei.

Din materialele cauzei rezultă că, sentința a fost pronunțată public și înmânată

inculpatului la data de 24 martie 2020, ultimul a depus apelul abia la data de 09 iunie

2020 (f.d.165,Vol.I), fără a solicita repunerea în termen, iar apelul declarat de

avocatul Bou Angela, în numele inculpatului Caliga Iurie a fost depus la data de

03.11.2020, solicitând repunerea în termen, invocând că, a depășit termenul de

declarare a apelului pe motiv că, după terminarea stării de urgență, 15.05.2020, starea

pandemiei însă persista, Caliga Iurie fiind în grupul de risc, având mai multe

diagnoze, inclusiv diabet zaharat de gradul II i-a fost frică să se deplaseze în scopul

încheierii unui contract cu un avocat pentru acordarea asistenței juridice referitor la

9

atacarea sentinței respective, iar la 09.06.2020 s-a deplasat de sine stătător la

Judecătoria Ungheni și a depus un apel nemotivat.

Avocatul Briceac Andrei încheind contract de asistență juridică cu inculpatul

Caliga Iurie la data de 13.03.2021, abia la data de 08.06.2021 depune apel

suplimentar, prin ce la fel, a încălcat termenul de declarare a apelului, or, acesta urma

a fi calculat din 13.03.2021 și expira la data de 28.03.2021.

Instanța de recurs reține că, instanța de apel în motivarea soluției adoptate,

corect a menționat că, argumentele invocate de apelanți referitor la repunerea în

termen a cererii de apel pe motivul declarării pe teritoriul țării a stării de urgență nu

pot fi reținute or, potrivit Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17

martie 2020 privind declararea stării de urgență, legislativul a declarat stare de

urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie - 15 mai 2020,

astfel că, termenul de declarare a apelului urma a fi calculat din data de 15 mai 2020

și expira pentru inculpatul Caliga Iurie la data de 30 mai 2020.

Nu este fondată critica recurentului, în sensul că după ședința de judecată din 24

martie 2020 Caliga Iurie a rămas fără avocat, iar incertitudinea creată de starea de

urgență și încălcarea dispoziției de suspendare a cauzei de drept au determinat

declararea apelului îndată după ce inculpatul a aflat despre punerea sentinței în

executare deoarece după cum s-a constatat, inculpatul a făcut cunoștință cu sentința la

data de 24 martie 2020 (f.d.148,Vol. I), astfel că, acesta era în drept să depună apel

atât personal cât și prin intermediul oficiului poștal, iar argumentele privind omiterea

termenului de atac nu sunt motivate. Or, inculpatul încheind contract de asistență

juridică cu avocatul Briceac Andrei la data de 13.03.2021, abia la data de 08.06.2021

depune apel suplimentar, prin ce a încălcat termenul de declarare a apelului, or,

acesta urma a fi calculat din 13.03.2021 și expira la data de 28.03.2021. La fel, cu

referire la avocatul Bou Angela, inculpatul încheie contract de asistență juridică

(f.d.173), la data de 21.08.2020 și abia la data de 03.11.2020 avocatul depune apel

(motivat), prin ce la fel, a încălcat termenul de declarare a apelului, or, acesta urma a

fi calculat din 21.08.2020 și expira la data de 05.09.2020.

Din considerentele expuse, Colegiul concluzionează că, instanța de apel

întemeiat a decis respingerea cererii de repunere în termen a cererii de apel fiind

contrară prevederilor art. 402 alin.(5), art. 403 alin. (1), art. 404 alin. (1) Cod de

procedură penală potrivit cărora se impune obligația de îndeplinire a actelor de

procedură nu mai târziu de 15 zile.

Astfel, instanța de recurs reține că temeiurile invocate de recurent nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursului. Astfel de erori în speța examinată nu s-au

comis, prin urmare, hotărârea atacată este legală și întemeiată, iar din considerentele

expuse, Colegiul penal conchide că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a

respectat prevederile legale relevante, de aceea recursul ordinar declarat de către

avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Caliga Iurie, se respinge ca

inadmisibil.

Colegiul penal nu se va expune asupra celorlalte argumente din recurs referitor

la fondul cauzei, or, în timp ce apelul a fost respins ca depus peste termen și instanța

10

de apel și-a motivat soluția prin prisma tardivității, se consideră că acesta n-a folosit

calea apelului, potrivit art.420 alin.(4) Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul penal conchide că temeiurile indicate de către recurent,

nu sunt întemeiate din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar fi temei

de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei adoptate pe caz.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Generalizând cele expuse mai sus și constatând că, de către instanța de recurs nu

este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a

hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiului de casare prevăzut la pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală prin urmare, se impune inadmisibilitatea

recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Briceac Andrei în

numele inculpatului Caliga Iurie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 08 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe Caliga Iurie xxxxx,

ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 16 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

11