1cs-290/21 — art. 179 CCo

Dosarul nr. 1cs-290/21 Curtea Supremă de Justiție Î N C H E I E R E 15 decembrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie Examinând cererea președintelui Judecătoriei Căușeni, Pleșca Sergiu, privind strămutarea judecării cauzei contravenționale în privința lui Truhina Alexandru în baza art. 179 Cod Contravențional, de la Judecătoria Căușeni, la o altă instanță egală în grad, A C O N S T A T A T : 1. În procedura Judecătoriei Căușeni se află în examinare cauza contravențională în privința lui Truhina Alexandru în baza art. 179 Cod Contravențional.

2. La 10 decembrie 2021, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit cererea președintelui Judecătoriei Căușeni, Pleșca Sergiu, privind strămutarea judecării cauzei menționate, la o altă instanță egală în grad, întrucât judecătorul din cadrul Judecătoriei Căușeni, Colun Svetlana, este persoana care a depus plângere la organele de drept cu privire la contravenția comisă. Astfel, pentru a înlătura toate suspiciunile și aparențele privind lipsa de imparțialitate și obiectivitate a judecătorilor Judecătoriei Căușeni la examinarea respectivei cauze, este oportună strămutarea acesteia la o altă instanță, egală în grad. 3. Soluționând cererea de strămutare în raport cu prevederile legii Colegiul penal notează următoarele.

Potrivit art.374 alin.(3) Cod contravențional, procesul contravențional se desfășoară pe principii generale de drept contravențional, în temeiul Constituției, al prezentului cod, al Codului de procedură penală în cazurile expres prevăzute de prezentul cod, precum și al normelor dreptului internațional și ale tratatelor internaționale cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte. Prin urmare, Codul contravențional nu conține prescripții cu privire la strămutarea cauzelor contravenționale de la instanța competentă la o altă instanță de judecată egală în grad. Astfel, legiuitorul a stabilit că pentru această categorie de cauze este inoportun institutul de strămutare, urmând ca în toate cazurile judecarea pricinilor contravenționale să fie efectuată doar de instanța competentă.

Însă, cu titlu de excepție, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție poate dispune strămutarea cauzei contravenționale la o altă instanță de judecată egală în grad, doar în cazul în care în instanța competentă nu se poate desemna un judecător sau forma un nou complet de judecată, în vederea realizării dreptului accesului liber la justiție, garantat de art. 381 Cod contravențional. Conform art. 39 pct. 6) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de strămutare. Potrivit art.46 alin.(1) și (2) Cod de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție strămută judecarea unei cauze penale de la instanța competentă la o altă instanță egală în grad în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea ei 1 obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului.

Strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți. Potrivit art.47 alin.(1) Cod de procedură penală, cererea de strămutare, trebuie să fie motivată, și se adresează Curții Supreme de Justiție cu cel puțin 5 zile înainte de începerea cercetării judecătorești. Analizând cererea de strămutare, Colegiul penal conchide asupra admiterii acesteia întrucât, circumstanțele invocate în cerere pot genera opinia justițiabililor privind lipsa de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Judecătoriei Căușeni. Sub acest aspect, Colegiul penal consideră oportun de a face referire la jurisprudența constantă a CtEDO, care în Hotărârea din 26.06.2007, în cauza Tonco și profesorii Prometeiști c. Moldovei, la pct. 29, a menționat că: într-o societate democratică este de o importanță fundamentală ca instanțele judecătorești să inspire încredere populației și, în primul rând, acuzatului, în cazul procedurilor penale.

În acest sens, articolul 6 cere instanței, care cade sub incidența sa, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri. Astfel, Curtea face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță. Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată. Reieșind din circumstanțele constatate, Colegiul penal concluzionează asupra temeiniciei cererii de strămutare înaintate de către președintele Judecătoriei Căușeni, Pleșca Sergiu, privind strămutarea judecării cauzei contravenționale în privința lui Truhina Alexandru în baza art. 179 Cod Contravențional, cu trimiterea cauzei la Judecătoria Anenii-Noi.

4. În conformitate cu art. art. 46-49 Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se admite cererea președintelui Judecătoriei Căușeni, Pleșca Sergiu. Se strămută judecarea cauzei contravenționale în privința lui Truhina Alexandru în baza art. 179 Cod Contravențional, la Judecătoria Anenii-Noi. Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 15 decembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 2