1ra-1847/2021 — art. 27, 145 alin. 2, lit. a, e-1 CP

1ra-1847/2021 — art. 27, 145 alin. 2, lit. a, e-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1847/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata

Bodean Ina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe

ZGHIBARȚĂ Tudor XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.03.2020 - 03.06.2020;

Instanța de apel: 05.08.2020- 29.06.2021;

Instanța de recurs: 20.08.2021- 27.10.2021.

c o n s t a t ă:

Zghibarță Tudor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

27, 145 alin. (2) lit. a) și e1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe termen de 15 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

S-au încasat din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile judiciare în

mărime de 1354 lei.

Tudor la 08 martie 2020, în jurul orei 13:30, în XXXXX, aflîndu-se în stradă, fiind în

stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acționând premeditat și intenționat în

scopul lipsirii de viață a soției sale, cu un fular pe care l-a pregătit din timp, a

sugrumat-o pe ultima, care și-a pierdut cunoștința și în timp ce victima se afla în stare

de inconștiență prăbușită la pământ, și mizând pe reușita intențiilor sale a izbit-o cu

capul de pământ și i-a aplicat o lovitură cu piciorul în spate, dar din cauze

independente de voința acestuia, decesul victimei nu a survenit, iar fapta nu și-a

produs efectul.

În așa mod, prin acțiunile sale intenționate, Zghibarță Tudor a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (2) lit. a) și e1 ) Cod penal, conform

semnelor calificative: ,,Omorul unei persoane, cu premeditare asupra unui membru

1

de familie, însă, din cauze independente de voința făptuitorului, acestea nu și-a produs

efectul”.

către avocatul Ion Istrati în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care să fie încetat procesul penal în legătură cu lipsa elementelor componente ale

infracțiunii imputate și tragerea lui Zghibarță Tudor la răspundere contravențională în

temeiul art. 781 Cod contravențional.

În motivarea apelului s-a invocat că, că cu conținutul sentinței redactate a făcut

cunoștință la data de 22 iunie 2020, fapt ce se demonstrează prin amprenta înregistrării

la ieșire a Judecătoriei Hâncești, sediul Central. Consideră că în cadrul procesului

penal nu s-au demonstrat elementele componente ale infracțiunii incriminate lui, în

special latura subiectivă. De asemenea, la efectuarea urmăririi penale, cât și la

examinarea cauzei penale, au fost admise un șir de încălcări, derogări de la procedura

procesual penală cu tenă de încălcare a drepturilor fundamentale ale inculpatului, care

în consecință, au condus la vicialitatea și ilegalitatea sentinței atacate.

Din materialele cauzei rezultă că fapta infracțională nu a fost comisă în stradă,

ci pe imaș, adică nu s-a enunțat cu exactitate locul comiterii infracțiunii. Nu s-a atestat

faptul că inculpatul a pregătit din timp fularul, pe care urma a-l utiliza în calitate de

obiect material al infracțiunii, deoarece nu se confirmă prin probele cauzei penale.

La etapa efectuării urmăririi penale se atestă derogări de la procedura aplicării

măsurii preventive față de învinuit, în cadrul urmăririi penale au fost admise încălcări

flagrante în privința dispunerii și efectuării expertizei psihiatrice față de Zghibarță

Tudor.

În cadrul urmăririi penale la etapa prezentării materialelor de urmărire penală, în

procesul verbal de prezentare (f.d. 94), la rubrica „Declarațiile învinuitului” nu este

semnătura învinuitului, iar prin prisma prevederilor art. 294 Cod de procedură, acest

act este nul.

Instanța de fond a acceptat în totalitate poziția acuzării, sfidând circumstanțele

de încălcare flagrantă a drepturilor inculpatului la efectuarea urmăririi penale, în

special, includerea în calitate de probă raportul de expertiză psihiatrică nr.

202035AO185 din 06 aprilie 2020, care a fost dobândit cu derogare de la prevederile

art. 142 alin. (2), 277-278 Cod de procedură penală, iar prin prisma dispozițiilor art.

94 alin. (1) pct. 2), 8) și 251 ale aceluiași cod, această probă nu poate fi admisă în

procesul penal, constatîndu-se nulitatea ei.

Cu referință la circumstanțele de fapt ale cazului se constată, că inculpatul și

victima se aflau împreună în prezența copiilor, nu se reține o stare conflictuală, ce

avea să genereze acțiuni infracționale. Atât din declarațiile victimei cât și ale

martorului Liviu Zghibarță, inculpatul instantaneu a strangulat-o pe soție cu fularul.

Concomitent, nu se constată circumstanțe, că inculpatul a meditat, și-a concentrat

forțele psihice în vederea asigurării reușitei acțiunii sale. Dimpotrivă, circumstanțele

de fapt, probate în cadrul procesului penal denotă, că după ce a strangulat-o pe soție

2

cu fularul, inculpatul a împins-o în groapă, apucînd-o de păr. În groapă, i-a aplicat o

lovitură cu piciorul peste corp, după ce a întrerupt acțiunile sale, părăsind locul în

cauză. Plenul CSJ în contextul dat specifică, cât privește a doua condiție de realizare

a premeditații, aceasta presupune, în esență, că hotărârea infracțională este luată după

un prealabil examen comparativ al motivelor pozitive și negative, precum și a

rezultatelor ilicite dorite și nedorite de subiect.

Cit privește intenția, acuzarea nu a pus la dispoziția instanței un cumul de probe

și argumente, ce ar da posibilitate de a stabili cert elementul acestui calificativ.

Consideră, că acuzarea nejustificat a încadrat acțiunile inculpatului în dispoziția art.

145 Cod penal.

Instanța de fond a încadrat acțiunile inculpatului în dispoziția art. 27 Cod penal.

Legea enunțată stabilește, că se consideră tentativă de infracțiune, acțiunea sau

inacțiunea intenționată, îndreptată nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din

cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.

În materialele cauzei penale se conține un raport de expertiză medico-legală, prin

care se invocă prezența la partea vătămată a unor vătămări neînsemnate. Nu contestă

faptul cauzării de către inculpat victimei a acestor vătămări. Materialele cauzei penale

denotă un comportament agresiv, violent al inculpatului față de membrii familiei sale,

inclusiv, fiind în vizorul autoadministrații publice locale. Aceasta după cum a declarat

și martorul Ș. Mangîr, primarul s. Negrea, nu a fost consecventă în soluționarea

situației și nu a întreprins măsurile de rigoare întru periclitarea acestei violențe.

Circumstanțele date permit a afirmat, că acțiunile inculpatului urmează a fi

calificate în conformitate cu dispoziția art. 781 Cod contravențional și în limitele

acestei legi a-i stabili pedeapsa, iar procesul penal de încetat.

apelul avocatului Ion Istrati în numele inculpatului a fost respins ca tardiv.

condamnare în privința inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145

alin. (2) lit. a) și e1) Cod penal a fost pronunțată integral la data de 03 iunie 2020.

Nefiind de acord cu sentința, avocatul Ion Istrati în numele inculpatului

Zghibarță Tudor a contestat-o cu apel, cererea de apel fiind depusă la data de

26.06.2020.

Instanța de apel a notat că termenul de apel este un termen procesual legal, durata

lui fiind stabilită prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea

lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost

declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca tardiv, cu excepția când

întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

Analizând materialele cauzei penale, instanța de apel a constatat că potrivit

procesului-verbal ale ședinței de judecată din 03 iunie 2020 se atestă că avocatul Ion

Istrati cât și inculpatul au fost prezenți la ședința de judecată, în care a fost pronunțată

sentința integrală.

3

În acest context, instanța de apel a reținut pur declarativ și a apreciat critic

argumentul avocatului precum că cu textul sentinței redactate a făcut cunoștință la

data de 22 iunie 2020, acest fapt fiind demonstrat prin amprenta înregistrării de ieșire

a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, or reieșind din conținutul sentinței integrale

din 03 iunie 2020, aceasta a fost pronunțată public la data de 03 iunie 2020, iar potrivit

procesului verbal al ședinței de judecată din aceeași dată, atât avocatul Ion Istrati cât

și inculpatul au fost prezenți la pronunțarea sentinței.

Reieșind din prevederile art. 402 Cod procedură penală, instanța de apel a notat

că în speță, termenul de declarare a apelului urmează a fi calculat începând cu data de

04 iunie 2020 și care a expirat la data de 19 iunie 2020, aceasta fiind și ultima zi

pentru declararea apelului, însă cererea de apel formulată de avocatul Ion Istrati a fost

depusă după ultima dată de declarare a apelului, și anume la data de 26 iunie 2020

(f.d. 225 ).

Având în vedere că în situația când instanța de apel respinge apelul ca fiind depus

peste termen, nu se expune asupra circumstanțelor de drept ale cauzei și legalității

hotărârii adoptate, din acest punct de vedere, nu există temei de a se expune asupra

legalității și temeiniciei sentinței primei instanțe prin prisma criticilor invocate în

cererea de apel declarată de avocatul Ion Istrati, împotriva sentinței.

inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de judecată.

În motivare recurenta a indicat că, instanța de apel greșit a reținut faptul precum

că sentința integrală în privința lui Tudor Zghibarță a fost pronunțată la data de 03

iunie 2020, constatând neîntemeiat că termenul de declarare a apelului urmează a fi

calculat din 04 iunie 2020, iar data de 19 iunie 2020 fiind ultima zi de declarare a

apelului.

Or, potrivit conținutului părții introductive a sentinței Judecătoriei Hîncești,

sediul Central din 03 iunie 2020, este indicat că ”Sentința penală, integrală, a fost

pronunțată la data de 11 iunie 2020”.

Prevederile art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală enunță că, termenul de

apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune

altfel.

Având în vedere că sentința a fost pronunțată integral de către instanța de fond

în data de 11 iunie 2020, circumstanță consemnată în textul sentinței, potrivit art. 402

Cod de procedură penală, termenul de a declara apel expiră în data de 27 iunie 2020,

iar apelul apărătorului Ion Istrati a fost depus în termen la 26 iunie 2020.

Potrivit materialelor cauzei (f. d. 207), copia actului judecătoresc a fost expediat

părților în data de 19.06.2020, ceea ce confirmă și alegațiile apărătorului Ion Istrati,

consemnate în cererea de apel, precum că a făcut cunoștință cu textul sentinței

redactate la data de 22 iunie 2020, or, actele dosarului nu conțin probe, care ar

demonstra contrariul.

4

Totodată, în pofida faptului că la materialele cauzei nu se regăsește dispozitivul

sentinței în cauză, potrivit informației plasate pe Portalul National al Instanțelor

http://www.instante.iustice.md/, în data de 03.06.2020 a fost publicat dispozitivul

sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 03.06.2020 în privința lui Tudor

Zghibarță, iar în data de 19.06.2020 - sentința integrală în privința acestuia.

Prin urmare, instanța de apel greșit a apreciat termenul de declarare a apelului

de către apărător și nu a respectat în deplină măsură prevederile normelor menționate,

fapt ce echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și se califică ca eroare de drept

care atrage după sine casarea deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, întrucât erorile comise nu pot fi corectate în

instanța de recurs.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces și numai în limitele temeiurilor prevăzute în

art. 427 Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără însă a i se agrava situația.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul

instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Raportând aceste prevederi la speța examinată, Colegiul penal reține că în

recursul depus de avocată se invocă pct. 6) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală care prevede că, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru

a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond ori de apel atunci când

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În conținutul textului

5

recursului nu este specificat pe care din cele 5 temeiuri prevăzute de norma

menționată se bazează recursul,

Recurenta prin recursul ordinar invocă că instanța de apel a omis eroare în

respingerea ca tardiv al apelului, pe motiv că sentința a fost pronunțată la data de

11.06.2020, argument pe care Colegiul î-l respinge ca neîntemeiat.

În primul rând, conform procesului verbal din 03.06.2020 s-a pronunțat sentința

în prezența inculpatului și apărătorului său, cu explicarea dreptului de atac cu apel în

termen de 15 zile. În cadrul ședinței date nu a fost anunțat o altă ședință din 11 iunie

2020, fapt confirmat prin procesul- verbal din 03.06.2020, confirmat prin

înregistrările audio, audiate de către membrii Colegiului. De asemenea, în conținutul

dosarului este prezent și dispozitivul și decizia motivată, ce contrazice argumentul

recurentei privind lipsa dispozitivului.

În al doilea rând, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel și în apelul

declarat nu a fost invocată problema privind data pronunțării sentinței din 11.06.2020,

dar a fost indicat data primirii sentinței de către apărător. Mai mult, apărătorul Ion

Istrati care a depus cererea de apel, a fost prezent la pronunțarea sentinței și cunoștea

de termenul de 15 zile de depunere în instanța ierarhică superioară.

Ca temeiuri de casare au fost invocate de avocata Bodean Ina, prevederile pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care urmează a fi respinse ca nefondate

pe motiv că, recurenta a invocat formal temeiul respectiv fără a motiva prin prisma

cărorva erori depistate în decizia atacată. Colegiul menționează că în situația dată nu

este clară poziția recurentei, or ultima prin recurs ordinar invocă motive ce nu au fost

indicate în cererea de apel.

Conform alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, temeiurile menționate la

alin. (1) din prezentul articol pot fi invocate în recurs, doar în cazurile în care au fost

invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând alegațiile recurentei, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal

conchide că acesta este vădit nefondat, iar decizia instanței de apel este legală și

întemeiată, or în motivarea soluției adoptate s-a specificat că, potrivit art. 415 alin. (1)

lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecind cauza în ordine de apel, este

în drept să respingă apelul, menținând hotărârea atacată, dacă acesta este tardiv.

Din atare considerente, instanța de recurs, făcând trimitere la art. 420 Cod de

procedură penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce poate fi

folosită împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi atacate cu

recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului, sau apelul a fost

respins ca declarat peste termen, dispune inadmisibilitatea recursului declarat de

avocata Bodean Ina în numele inculpatului, considerându-l ca vădit neîntemeiat.

Având în vedere considerentele menționate în partea descriptivă a prezentei

decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de

procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de

apel, instanța a respectat prevederile legale pertinente și relevante, prescrise de art.

6

414-419 Cod de procedură penală, iar recursul ordinar declarat de avocata Bodean Ina

în numele inculpatul, este vădit neîntemeiat.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Bodean Ina în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29

iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe ZGHIBARȚĂ Tudor XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 noiembrie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Victor BOICO

7