1ra-1843/2021 — art. 166 alin. 2 lit. c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central, din 24 mai 2018, Garaba Valentin a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, iar Agapie Mariana a fost achitată de învinuirea adusă în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii. S-a dispus nimicirea unui lanț mare, unui lanț mic, unei sârme, unui cârlig mic și unei răngi metalice cât și păstrarea la materialele cauzei a 3 CD (plicul 1, 2 și 3).

Prin sentința pronunțată, prima instanță a reținut că Garaba Valentin se învinuiește că el, la 03.05.2016, pe la orele 09:00, la o înțelegere prealabilă și împreună cu concubina Agapie Mariana, aflându-se la domiciliu ultimei, care este situat în XXXXX, în mod intenționat, având scopul de a-l priva de libertate pe Baeș Lilian, care este fratele concubinei sale și cu care conlocuiesc, folosindu-se de starea de neputință a acestuia, el făcând parte din categoria persoanelor social-vulnerabile, face abuz de alcool și demonstrând supremație și autoritate asupra lui, l-a privat ilegal de libertate legându-l cu un lanț metalic, în acaretul de la domiciliu părții vătămate, ținându-l acolo până la 06.05.2016, aproximativ ora 18:00, când a fost depistat de Amalani Larisa, lipsându-l astfel de posibilitatea de a se deplasa liber, de a-și alege locul aflării și de a comunica nestingherit cu persoanele care dorește. Agapie Mariana se învinuiește că ea la 03.05.2016 pe la orele 09:00, aflându-se la domiciliu situat în XXXXX, având scopul de a-l priva de libertate pe fratele său 1 Baeș Lilian, folosindu-se de starea de neputință a ultimului, el făcând parte din categoria persoanelor social-vulnerabile, face abuz de alcool și demonstrând supremație și autoritate asupra ultimului, la o înțelegere prealabilă și împreună cu concubinul Garaba Valentin, l-a privat ilegal de libertate legându-l cu un lanț metalic, în acaretul din domiciliul lor comun, ținându-l acolo până la 06.05.2016, aproximativ ora 18:00, când a fost depistat de Amalani Larisa, lipsindu-l astfel de posibilitatea de a se deplasa liber, de a-și alege locul aflării și de a comunica nestingherit cu persoanele care dorește. În drept, aceste acțiuni ale inculpaților organul de urmărire penală le-a încadrat în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, profitând de starea de neputință a persoanei, săvârșită de două persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul Sorocan Alexandru. În apelul declarat procurorul a menționat că, la pronunțarea sentinței instanța s-a bazat pe argumente nefondate, fără a le da o apreciere în coroborare cu celelalte probe obiective, altor probe în ansamblu, obținute conform rigorilor Codului procedură penală în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată. În ședințele de judecată au fost cercetate probele acumulate legal la faza urmăririi penale, care consideră că dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților Garaba Valentin și Agapie Mariana de comiterea infracțiunii prevăzute de art.166 alin.(2) lit. c), d) Cod penal. Instanța a invocat că prin procesul verbal nr. 315 din 06.05.2016 s-a stabilit că Lilian Baeș se afla în stare de ebrietate cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,33 mg/l. Prin urmare, Baeș Lilian se afla în stare de ebrietate la momentul audierii sale în calitate de parte vătămată la data de 06.05.2016. La data de 07.05.2016, Baeș Lilian a depus o cerere, prin care a declarat că la data de 06.05.2016, fiind în stare de ebrietate, a fost impus de către procuror să declare că chipurile Garaba Valentin l-a legat cu un lanț, l-a închis în șopron și dânsul, fiind deprins cu alcoolul și fiind răutăcios, a declarat ce i s-a spus. A dorit și avocat, dar i s-a spus că nu i se permite. A mai invocat instanța că, circumstanțele expuse denotă că la data de 06.05.2016, Baeș Lilian a fost audiat în stare de ebrietate, ceea ce se apreciază ca un viciu fundamental garantat de Convenția Pentru Drepturile Omului, adică persoana a fost audiată într-o stare în care nu-și dădea seama de acțiunile sale. Instanța de judecată a apreciat critic acțiunile organului de urmărire penală cu privire la audierea lui Baeș în calitate de parte vătămată în stare de ebrietate, ceea ce o consideră ca nefondat, aici urmează de menționat că această poziție este combătută prin declarațiile medicului care la examinat în seara de 06.05.2016 pe Lilian Baeș și prin secvențele video din momentul audierii din aceeași data, unde Lilian Baeș este într-o stare normală și adecvată. A menționat că, nu pot fi lăsate fără apreciere declarațiile martorilor făcute în instanță, precum că în seara de 06.05.2016, la momentul depistării lui Lilian Baieș și până la audierea acestuia de către procuror, el a declarat tuturor aceleași circumstanțe, precum că a fost privat de libertate de către Garaba Valentin de comun acord cu Agapie Mariana. Or, acele circumstanțe declarate de către partea vătămată martorilor prezenți la locul faptei, sunt analogice cu declarațiile făcute și ulterior în cadrul 2 audierii în calitate de parte vătămată la 06.05.2016 ceea ce denotă faptul că el se afla într-o stare adecvată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 ianuarie 2019 a fost admis parțial apelul, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Agapie Mariana a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 166 alin. (2) lit. c) CP la 4 ani închisoare, iar conform prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. 4.1. Instanța de apel a constatat că Agapie Mariana, la data de 03.05.2016 pe la orele 09:00, aflându-se la domiciliu situat în XXXXX, având scopul de a-l priva de libertate pe ratele său Baeș Lilian, folosindu-se de starea de neputință a ultimului, care face parte din categoria persoanelor social vulnerabile, face abuz de alcool și demonstrând supremație și autoritate asupra ultimului, l-a privat ilegal de libertate legîndu-l cu un lanț metalic, în acaretul din domiciliul lor comun, ținîndu-l acolo până la data de 06.05.2016, aproximativ ora 18.00, când a fost depistat de Amalani Larisa, lipsindu-l astfel de posibilitatea de a se deplasa liber, de a-și alege locul aflării și de a comunica nestingherit cu persoanele care dorește și a încadrat acțiunile acesteia în baza art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal – privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, profitând de starea de neputință a persoanei. Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatei privind nevinovăția se combat prin declarațiile părții vătămate Baeș Lilian, declarațiile martorilor Amalani Larisa, Guțan Marcel, Sîrbu Serghei, Cucovici Andrei, Proharenco Tudor, Cocovici Nicolae, Platon Liuba, Moisei Ion, Iordan Zinaida și Josan Mihail cât și raportul de expertiză medico-legală, tabelul fotografic și fotografiile ridicate din telefonul mobil al lui Amalani Larisa. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76-78, 90 Cod penal și anume, de gravitatea infracțiunii săvârșite de inculpata Agapie Mariana, care se atribuie la categoria celor grave, nu a recunoscut vina, de personalitatea acesteia, care anterior nu a fost condamnată, de circumstanțe atenuante și agravante, care nu au fost stabilite în speță, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel, ajungând la concluzia că, corijarea și reeducarea acesteia este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare și a prevederilor art. 90 Cod penal, apreciind pedeapsa aplicată drept una echitabilă și proporțională faptei comise de către inculpată. Totodată, instanța de apel a constatat că nu a fost probat faptul că la săvârșirea infracțiunii ar fi acționat două persoane, aflate în înțelegere prealabilă, or martorii nu au declarat că ar fi văzut momentul legării părții vătămate de către Garaba Valentin sau că ar fi văzut vreo dată ca acesta ar fi agresat pe Baeș Lilian. Mai mult, Garaba Valentin în seara zilei de 06 mai 2016, când se întorcea de la serviciu spre casă, nici nu cunoștea despre cele întâmplate. Prin urmare, prima instanță a constatat în mod justificat faptul că procurorul nu a prezentat probe ce ar demonstra vinovăția lui Garaba Valentin și corect a pronunțat o sentință de achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, învinuirea bazându-se pe declarațiile inițiale a lui Baeș Lilian, care la acel moment se afla în 3 stare de ebrietate, pe declarațiile martorului Amalani Larisa, care a acționat în scop de răzbunare în privința inculpatului, în legătură cu un conflict anterior și pe declarațiile martorului Racșa Eugenia, care la momentul audierii se afla în stare de ebrietate avansată.

Recurs ordinar, în termen a declarat procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, care, invocând temeiurile de drept prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, considerând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul său, respectiv hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, axând recursul pe afirmațiile invocate în apel.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 noiembrie 2019 a fost admis recursul ordinar, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de aceiași instanță, în alt complet de judecată. 6.1. Instanța de recurs a reținut că instanța de apel nu a efectuat o analiză a probatoriului administrat și nu s-a expus argumentat asupra fiecărei probe, în coroborare. Mai mult, instanța de apel întru-un mod foarte succint și evaziv a stabilit că nici o probă din cele administrate pe caz nu-l incriminează pe inculpatul Garaba Valentin. Astfel, făcând o atare apreciere, instanța de apel nu a răspuns prin argumente temeinice la criticile semnalate de procuror în cererea de apel, ele prezintând importanță pentru justa soluționare a cauzei. În raport cu erorile semnalate de recurent, s-a constatat că instanțele nu s-au expus asupra faptului că partea vătămată este o persoană social-vulnerabilă și este totalmente dependentă de inculpată și au respins, în lipsa unei motivări adecvate, declarațiile incriminatoarea ale lui Baeș Lilian.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2021 a fost admis apelul, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Garaba Valentin și Agapie Mariana au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod Penal la închisoare pe un termen a câte 4 (patru) ani, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune a câte 3 (trei) ani. S-a dispus păstrarea la materialele cauzei a CD-urilor. 7.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, rejudecând cauza, reieșind din limitele învinuirii și indicațiile instanței de recurs, în fapt, a constatat că Garaba Valentin de comun acord cu concubina Agapie Mariana, la 03.05.2016, pe la orele 09:00 aflându-se la domiciliu ultimei, care este situat în XXXXX, în mod intenționat, având scopul de a-l priva de libertate pe Baeș Lilian, care este fratele inculpatei Agapie Mariana și cu care conlocuiesc, folosindu-se de starea de neputință a acestuia care face parte din categoria persoanelor social-vulnerabile, face abuz de alcool și demonstrând supremație și autoritate asupra lui, l-au privat ilegal de libertate legându-l cu un lanț metalic, în acaretul de la domiciliu părții vătămate, ținându-l acolo până la 06.05.2016, aproximativ ora 18:00, când a fost depistat de Amalani Larisa, lipsându-l astfel de posibilitatea de a se deplasa liber, de a-și alege locul aflării și de a comunica nestingherit cu persoanele care dorește. 4 În drept, aceste acțiuni ale lui Garaba Valentin și Agapie Mariana, instanța de apel le-a încadrat în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – privațiunea ilegală de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, profitând de starea de neputință a persoanei, săvârșită de două persoane. Motivând soluția adoptată, instanța de apel a menționat că prima instanță a admis erori de drept ce au avut drept consecință injusta soluționare a fondului învinuirii. Astfel, instanța de apel a reținut că versiunea susținută în apărare de către inculpați și partea vătămată, care a revenit asupra declarațiilor incriminatoare făcute în cadrul urmăririi penale, nu și-a găsit confirmare prin probe concludente, pertinente, utile și veridice, ce ar corobora și s-ar completa. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților și a indicat că, la caz, s- a constatat ilegalitatea acțiunilor lui Garaba Valentin și Agapie Mariana față de Baeș Lilian, care este o persoană social-vulnerabilă, consumător de băuturi alcoolice, inculpații folosindu-se de starea de neputință a părții vătămate de a opune rezistență acțiunilor infracționale, l-au legat cu un lanț metalic în acaretul casei, demonstrându- și astfel supremația și autoritatea. La caz, instanța de apel a pus la baza concluziei de condamnare declarațiile părții vătămate Baeș Lilian făcute la 06 mai 2016, care au fost verificate prin citire în instanța de apel, potrivit cărora el a fost privat de libertate de către cumnatul Garaba Valentin, ultimul legându-l de ambele picioare de un teasc de zdrobit strugurii de viță de vie cu un lanț, în șura de după casă. Agapie Mariana a văzut cum este dus de inculpat în șură, dar exclude că aceasta ar fi cunoscut despre intențiile lui Garaba Valentin. Consideră că Mariana nu l-a eliberat deoarece îi este frică de inculpat. Pe perioada aflării sale în șură nu i s-a dat apa, doar mâncare, o dată pe zi. A fost eliberat după ce a fost vizitat de către Amalani Larisa (f.d 27, vol. I). Instanța de apel nu a admis în calitate de probă declarațiile făcute ulterior în susținerea nevinovăției inculpaților de către partea vătămată, motivând ce este greu de înțeles dorința lui Baeș Lilian de a se izolat pentru a-și reveni din starea de mahmureală, rezultată în urma consumului de alcool, prin lanțuri, în șopron, având alături o sticlă de vin, de 2 litri, și nu în anexa casei unde locuia de unul singur și avea condiții primare necesare unui trai decent. Astfel, nu este clară intenția de a-și reveni din alcoolemie, consumând în continuare alcool. Mai mult, lipsirea de libertate a lui Baeș Lilian a durat în timp, acesta fiind privat de libertate timp de 3 zile (de la 03.05.2016, ora 09:00, până la 06.05.2016, ora 18:00), astfel că, acesta a fost efectiv împiedicată a se deplasa și a acționa în conformitate cu voința sa până când a fost descoperit de martorul Amalani Larisa, care a sesizat organele de drept, a făcut declarații din cele relatate de partea vătămată și a prezentat fotografii ce reflectă imobilizarea lui Baeș Lilian cu lanțuri și condițiile în care acesta era ținut. Totodată și-a găsit confirmare și acționarea cu intenție, or inculpații l-au privat ilegal de liberate pe Baeș Lilian pentru a-l împiedicat de a se duce prin sat cu cerșitul și pentru a-l împiedica de a mai consuma băuturi alcoolice, or, acestea considerau că, prin comportamentul sau, partea vătămată îi face de rușine prin sat. 5 Prin urmare, acțiunile inculpaților cad sub incidența normei penale prevăzute de art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, vinovăția acestora fiind confirmată pe deplin inclusiv și prin: - raportul înregistrat în R-2, privind anunțul telefonic referitor la faptul ca în gospodăria lui Agapie Mariana se află privat de libertate fratele acesteia Baes Lilian (f.d. 8, vol. I); - plângerea înregistrata în R-l, în conformitate cu care Baeș Lilian solicită sa fie atras la răspundere Garaba Valentin, care în perioada de la 03.06.2016-06.05.2016 l-a ținut ilegal în șura casei (f.d. 9, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fata locului din 06.05.2016 și foto-tabelul anexat potrivit căruia din gospodăria lui Agapie Mariana și Baeș Lilian au fost ridicate un lant, un cârlig și o sârmă metalică, unde sunt anexate și pozele în care se vede că partea vătămată Baieș Llian este țintuit în sarai cu lanțuri metalice legat de picioare (f.d. 10-18, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală în privința lui Baeș Lilian nr. 130 din 07.05.2016 potrivit căruia la partea vătămată au fost depistate vătămări corporale ușoare cauzate cu circa 4-5 zile până la examinare prin acțiune traumatică cu un corp contodent (f.d. 41, vol. I); - declarațiile martorului Guțan Marcel, care au fost verificate prin citire în instanța de apel, potrivit cărora împreună cu Prohorenco Tudor, Sîrbu Sergiu și Josan Mihail, în urma parvenirii informației despre săvârșirea unei infracțiuni, s-au deplasat la locul faptei – XXXXX. Ajungând la locul presupusei infracțiuni l-au văzut pe Baeș Lilian legat, după casă, într-o construcție auxiliară. A anunțat conducerea, care s-a deplasat la fața locului împreună cu procurorii. S-a efectuat cercetarea la fața locului și au audiat vecinii. Au fost mai multe versiuni a celor întâmplate. Inițial, Baeș Lilian a spus că a fost legat de cumnatul său – Garaba Valentin. Ulterior acesta a declarat că l-a legat sora, apoi a spus că și de unul și de altul. - declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu Sergiu și Josan Mihail, care au fost verificate prin citire în instanța de apel și care au făcut declarații similare cu martorul Guțan Marcel; - declarațiile martorului Cucovici Andrei care au fost verificate prin citire în instanța de apel și potrivit cărora susține cele indicate în trimitere-extras, datele fiind obținute în urma audierii părții vătămate; La individualizarea pedepsei stabilite inculpaților, instanța de apel a invocat prevederile art. 75 și 90 Cod penal și, având în vedere caracterul scopului corecțional și de reeducare al condamnaților, al restabilirii echității sociale, în rezultatul aplicării pedepsei cât și reieșind din limitele pedepsei prevăzute de sancțiunea articolului incriminat, a considerat echitabil de a aplica față de Garaba Valentin și Agachi Mariana pedeapsa cu închisoare pe un termen a câte 4 (patru) ani, a cărei executare a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune a câte 4 (patru) ani, deoarece inculpații nu au antecedente penale, au un copil minor la întreținere, au săvârșit pentru prima dată o infracțiune gravă.

Recurs ordinar, împotriva deciziei, declară inculpatul Garaba Valentin și invocând eroarea de drept prevăzută la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură 6 penală solicită casarea deciziei și menținerea sentinței, pe motiv că apelul a fost greșit admis. În susținerea recursului titularul indică că instanța de apel nu a apreciat probele prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, admițând o gravă eroare de fapt care afectează soluția adoptată. Consideră că acuzarea nu a prezentat vreo probă ce ar demonstra implicarea sa în săvârșirea infracțiunii, or declarațiile făcute inițial de către partea vătămată cât și declarațiile martorului Racșa Eugenia sunt inadmisibile, deoarece ambii la acel moment se aflau în stare de ebrietate alcoolică, iar martorul Amalani Larisa a depus declarații incriminatorii în scop de răzbunare, existând relații conflictuale între ei. Mai mult, hotărârea instanței de apel se bazează pe probe ce nu au fost cercetate nemijlocit în instanță și anume: declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu Serghei, Cucovici Nicolai, Amalani Stanislav, Agapii Victor, etc.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, depune referință procurorul, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat.

Obiect de studiu a instanței de recurs constituie doar condamnarea lui Garaba Valentin, decizia în privința Marianei Agapie nefiind recurată.

Recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul Penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, apreciindu-l ca fiind vădit neîntemeiat. Dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală prevede că instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În motivarea recursului s-a invocat ca temei de casare a hotărârii contestate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Într-un prim aspect, Colegiul Penal conchide că, recurentul, indicând la prezența acesteia, nu a concretizat care din cele 5 temeiuri le pune la baza cererii de recurs și prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea temeiului din oficiu de către instanța de recurs este inadmisibilă întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. 7 În subsidiar, Colegiul penal, referitor la argumentul că hotărârea instanței de apel se bazează pe probe ce nu au fost cercetate nemijlocit în instanță și anume: declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu Serghei, Cucovici Nicolai, Amalani Stanislav, Agapii Victor, etc., menționează că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, a cărui conținut nu a fost contestat de către părți, în conformitate cu prevederile art. 336 Cod de procedură penală, probele puse la baza concluziei de condamnare au fost cercetate prin citire de către procuror, prin prisma principiului nemijlocirii și contradictorialității (f.d. 69-70, vol. III). Tot în acest context, Colegiul reține că instanța de apel, judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, a respectat procedura prevăzută de art. 415 alin. (21) Cod de procedură și a audiat inculpații, partea vătămată și martorii acuzării Amalani Larisa și Guțan Valentin, or declarațiile acestora constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea lui Garaba Valentin și Agapie Mariana. Totodată, declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu Serghei, Cucovici Nicolai, Amalani Stanislav, Agapii Victor nu au fost contestate de către părți, decăzând obligativitatea audierii din nou de către instanța de apel, cu atât mai mult că, în primă instanță, martorii Prohorenco Tudor, Sîrbu Serghei și Cucovici Nicolai au făcut declarații similare declarațiilor martorului Guțan Marcel. Declarațiile martorilor Amalani Stanislav și Agapii Victor nu au fost invocate de acuzator în susținerea apelului și instanța de apel nu le-a pus la baza soluției adoptate, ele fiind menționate în pct. 34 a deciziei recurate, în contextul că prima instanță nu le- a dat apreciere, iar probele pe care instanța de apel își întemeiază soluția sunt indicate în pct. 50 a deciziei și probele nominalizate nu se regăsesc. În continuare, Colegiul penal constată că motivele invocate de recurent precum că nu au fost administrate probe în confirmarea învinuiri și că probele nu au fost analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmare, și, prin urmare, nu există premise de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărării, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Opinia recurentului că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, Colegiul o consideră ca neîntemeiată, concluzie ce rezultă din verificarea probatoriul administrat. Pe lângă cele constatate de instanța de apel, Colegiul penal menționează că nu s-au identificat circumstanțe ce ar duce la neadmiterea declarațiilor incriminatoare făcute în cadrul urmăririi penale de către Baeș Lilian, or din secvențele video a audierii, rezultă că la 06 mai 2016, imediat după descoperirea infracțiunii, Lilian Baeș este într-o stare normală, adecvată și face declarații benevol, descriind cu lux de amănunte fapta infracțională săvârșită asupra sa (privarea de libertate, prin înlănțuirea sa) cât și indică la persoanele implicate (Agapie Mariana și Garaba Valentin). Mai mult, partea vătămată este o persoană social-vulnerabilă, nu are serviciu, nu are un venit stabil, câștigă bani doar din lucrul cu ziua, este consumator de băuturi alcoolice și este dependent în totalitate de inculpata Agapie Mariana, care î-l întreține. 8 Chiar dacă partea vătămată la momentul audierii inițiale se afla în stare de ebrietate alcoolică cu grad minim, el, potrivit concluziilor făcute de medic, era conștient, se orienta în spațiu, timp și personalitate proprie cât și se expunea coerent (f.d. 18-19, vol. I). Prin urmare, partea vătămată, prin modificarea declarațiilor, a urmărit scopul ușurării situației în care s-au pomenit persoanele cu care abitează și care îi sunt membri de familie. Instanța de recurs, de rând cu cea de apel, la fel conchide că nu sunt temeiuri de declarare a inadmisibilității probei cât și că se exclude presupunerea că s-a urmărit scopul incriminării pe nedrept a unei persoanei nevinovate, de vreme ce martorul Amalani Larisa a făcut declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în baza art. 312-313 Cod penal și a susținut că se află în relații normale cu inculpații, chiar dacă anterior a avut un conflict cu Garaba Valentina, la acest capitol martorul declarând că „A avut un conflict, dar l-a dat pe mâina legii și totul s-a uitat.”, excluzându-se prezența gravei erori de fapt. Drept urmare, Colegiul apreciază că recursul declarat este mai degrabă un „apel deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se bazează în mod esențial pe argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea executorie a instanței de apel. În aceste circumstanțe, Colegiul Penal constată că, în speță, au fost examinate problemele esențiale care au fost puse în fața instanței de apel, aceasta argumentând amplu motivele care i-au format convingerea în susținerea soluției adoptate, atât în raport cu argumentele din apelul acuzării cât și a poziției primei instanțe, expuse în sentință, ceea ce deduce concluzia că argumentele invocate de recurent prin prisma temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, poartă un caracter formal, fără o argumentare temeinică.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul GARABA Valentin XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie 2021, în propria cauza penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 30 noiembrie 2021. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Ala COBĂNEANU 9