1ra-1843/2021 — art. 166 alin. 2 lit. c, d CP

1ra-1843/2021 — art. 166 alin. 2 lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1843/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ala COBĂNEANU

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpatul

Garaba Valentin, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 10 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe

GARABA Valentin XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 20.09.2016 – 24.05.2018;

Instanța de apel: 20.07.2018 - 24.01.2019;

18.12.2019 – 10.06.2021;

Instanța de recurs: 17.04.2019 – 12.11.2019;

20.08.2021 – 27.10.2021.

Asupra recursului ordinar declarat, Colegiul Penal

c o n s t a t ă:

Garaba Valentin a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d)

Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, iar Agapie Mariana a fost

achitată de învinuirea adusă în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, pe motiv că

fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii.

S-a dispus nimicirea unui lanț mare, unui lanț mic, unei sârme, unui cârlig mic și

unei răngi metalice cât și păstrarea la materialele cauzei a 3 CD (plicul 1, 2 și 3).

învinuiește că el, la 03.05.2016, pe la orele 09:00, la o înțelegere prealabilă și

împreună cu concubina Agapie Mariana, aflându-se la domiciliu ultimei, care este

situat în XXXXX, în mod intenționat, având scopul de a-l priva de libertate pe Baeș

Lilian, care este fratele concubinei sale și cu care conlocuiesc, folosindu-se de starea

de neputință a acestuia, el făcând parte din categoria persoanelor social-vulnerabile,

face abuz de alcool și demonstrând supremație și autoritate asupra lui, l-a privat ilegal

de libertate legându-l cu un lanț metalic, în acaretul de la domiciliu părții vătămate,

ținându-l acolo până la 06.05.2016, aproximativ ora 18:00, când a fost depistat de

Amalani Larisa, lipsându-l astfel de posibilitatea de a se deplasa liber, de a-și alege

locul aflării și de a comunica nestingherit cu persoanele care dorește.

Agapie Mariana se învinuiește că ea la 03.05.2016 pe la orele 09:00, aflându-se

la domiciliu situat în XXXXX, având scopul de a-l priva de libertate pe fratele său

1

Baeș Lilian, folosindu-se de starea de neputință a ultimului, el făcând parte din

categoria persoanelor social-vulnerabile, face abuz de alcool și demonstrând

supremație și autoritate asupra ultimului, la o înțelegere prealabilă și împreună cu

concubinul Garaba Valentin, l-a privat ilegal de libertate legându-l cu un lanț metalic,

în acaretul din domiciliul lor comun, ținându-l acolo până la 06.05.2016, aproximativ

ora 18:00, când a fost depistat de Amalani Larisa, lipsindu-l astfel de posibilitatea de

a se deplasa liber, de a-și alege locul aflării și de a comunica nestingherit cu

persoanele care dorește.

În drept, aceste acțiuni ale inculpaților organul de urmărire penală le-a încadrat

în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – privațiunea ilegală de libertate a unei

persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, profitând de starea de

neputință a persoanei, săvârșită de două persoane.

În apelul declarat procurorul a menționat că, la pronunțarea sentinței instanța s-a

bazat pe argumente nefondate, fără a le da o apreciere în coroborare cu celelalte

probe obiective, altor probe în ansamblu, obținute conform rigorilor Codului

procedură penală în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată.

În ședințele de judecată au fost cercetate probele acumulate legal la faza

urmăririi penale, care consideră că dovedesc pe deplin vinovăția inculpaților Garaba

Valentin și Agapie Mariana de comiterea infracțiunii prevăzute de art.166 alin.(2) lit.

c), d) Cod penal.

Instanța a invocat că prin procesul verbal nr. 315 din 06.05.2016 s-a stabilit că

Lilian Baeș se afla în stare de ebrietate cu concentrația vaporilor de alcool în aerul

expirat de 0,33 mg/l.

Prin urmare, Baeș Lilian se afla în stare de ebrietate la momentul audierii sale în

calitate de parte vătămată la data de 06.05.2016. La data de 07.05.2016, Baeș Lilian a

depus o cerere, prin care a declarat că la data de 06.05.2016, fiind în stare de

ebrietate, a fost impus de către procuror să declare că chipurile Garaba Valentin l-a

legat cu un lanț, l-a închis în șopron și dânsul, fiind deprins cu alcoolul și fiind

răutăcios, a declarat ce i s-a spus. A dorit și avocat, dar i s-a spus că nu i se permite.

A mai invocat instanța că, circumstanțele expuse denotă că la data de

06.05.2016, Baeș Lilian a fost audiat în stare de ebrietate, ceea ce se apreciază ca un

viciu fundamental garantat de Convenția Pentru Drepturile Omului, adică persoana a

fost audiată într-o stare în care nu-și dădea seama de acțiunile sale.

Instanța de judecată a apreciat critic acțiunile organului de urmărire penală cu

privire la audierea lui Baeș în calitate de parte vătămată în stare de ebrietate, ceea ce

o consideră ca nefondat, aici urmează de menționat că această poziție este combătută

prin declarațiile medicului care la examinat în seara de 06.05.2016 pe Lilian Baeș și

prin secvențele video din momentul audierii din aceeași data, unde Lilian Baeș este

într-o stare normală și adecvată.

A menționat că, nu pot fi lăsate fără apreciere declarațiile martorilor făcute în

instanță, precum că în seara de 06.05.2016, la momentul depistării lui Lilian Baieș și

până la audierea acestuia de către procuror, el a declarat tuturor aceleași circumstanțe,

precum că a fost privat de libertate de către Garaba Valentin de comun acord cu

Agapie Mariana. Or, acele circumstanțe declarate de către partea vătămată martorilor

prezenți la locul faptei, sunt analogice cu declarațiile făcute și ulterior în cadrul

2

audierii în calitate de parte vătămată la 06.05.2016 ceea ce denotă faptul că el se afla

într-o stare adecvată.

2019 a fost admis parțial apelul, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Agapie Mariana a fost

recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 166 alin. (2) lit. c) CP la 4 ani

închisoare, iar conform prevederilor art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită a fost

suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

4.1. Instanța de apel a constatat că Agapie Mariana, la data de 03.05.2016 pe

la orele 09:00, aflându-se la domiciliu situat în XXXXX, având scopul de a-l priva de

libertate pe ratele său Baeș Lilian, folosindu-se de starea de neputință a ultimului,

care face parte din categoria persoanelor social vulnerabile, face abuz de alcool și

demonstrând supremație și autoritate asupra ultimului, l-a privat ilegal de libertate

legîndu-l cu un lanț metalic, în acaretul din domiciliul lor comun, ținîndu-l acolo până

la data de 06.05.2016, aproximativ ora 18.00, când a fost depistat de Amalani Larisa,

lipsindu-l astfel de posibilitatea de a se deplasa liber, de a-și alege locul aflării și de a

comunica nestingherit cu persoanele care dorește și a încadrat acțiunile acesteia în

baza art. 166 alin. (2) lit. c) Cod penal – privațiunea ilegală de libertate a unei

persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia, profitând de starea de

neputință a persoanei.

Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatei privind nevinovăția se

combat prin declarațiile părții vătămate Baeș Lilian, declarațiile martorilor Amalani

Larisa, Guțan Marcel, Sîrbu Serghei, Cucovici Andrei, Proharenco Tudor, Cocovici

Nicolae, Platon Liuba, Moisei Ion, Iordan Zinaida și Josan Mihail cât și raportul de

expertiză medico-legală, tabelul fotografic și fotografiile ridicate din telefonul mobil

al lui Amalani Larisa.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatei, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76-78, 90 Cod penal și anume, de gravitatea

infracțiunii săvârșite de inculpata Agapie Mariana, care se atribuie la categoria celor

grave, nu a recunoscut vina, de personalitatea acesteia, care anterior nu a fost

condamnată, de circumstanțe atenuante și agravante, care nu au fost stabilite în speță,

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, astfel,

ajungând la concluzia că, corijarea și reeducarea acesteia este posibilă cu aplicarea

unei pedepse sub formă de închisoare și a prevederilor art. 90 Cod penal, apreciind

pedeapsa aplicată drept una echitabilă și proporțională faptei comise de către

inculpată.

Totodată, instanța de apel a constatat că nu a fost probat faptul că la săvârșirea

infracțiunii ar fi acționat două persoane, aflate în înțelegere prealabilă, or martorii nu

au declarat că ar fi văzut momentul legării părții vătămate de către Garaba Valentin

sau că ar fi văzut vreo dată ca acesta ar fi agresat pe Baeș Lilian. Mai mult, Garaba

Valentin în seara zilei de 06 mai 2016, când se întorcea de la serviciu spre casă, nici

nu cunoștea despre cele întâmplate.

Prin urmare, prima instanță a constatat în mod justificat faptul că procurorul nu a

prezentat probe ce ar demonstra vinovăția lui Garaba Valentin și corect a pronunțat o

sentință de achitare, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, învinuirea

bazându-se pe declarațiile inițiale a lui Baeș Lilian, care la acel moment se afla în

3

stare de ebrietate, pe declarațiile martorului Amalani Larisa, care a acționat în scop de

răzbunare în privința inculpatului, în legătură cu un conflict anterior și pe declarațiile

martorului Racșa Eugenia, care la momentul audierii se afla în stare de ebrietate

avansată.

circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, care, invocând temeiurile de drept

prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei și remiterea cauzei la rejudecare, în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată, considerând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul său, respectiv hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, axând recursul pe

afirmațiile invocate în apel.

noiembrie 2019 a fost admis recursul ordinar, casată total decizia și dispusă

rejudecarea cauzei de aceiași instanță, în alt complet de judecată.

6.1. Instanța de recurs a reținut că instanța de apel nu a efectuat o analiză a

probatoriului administrat și nu s-a expus argumentat asupra fiecărei probe, în

coroborare.

Mai mult, instanța de apel întru-un mod foarte succint și evaziv a stabilit că nici

o probă din cele administrate pe caz nu-l incriminează pe inculpatul Garaba Valentin.

Astfel, făcând o atare apreciere, instanța de apel nu a răspuns prin argumente

temeinice la criticile semnalate de procuror în cererea de apel, ele prezintând

importanță pentru justa soluționare a cauzei.

În raport cu erorile semnalate de recurent, s-a constatat că instanțele nu s-au

expus asupra faptului că partea vătămată este o persoană social-vulnerabilă și este

totalmente dependentă de inculpată și au respins, în lipsa unei motivări adecvate,

declarațiile incriminatoarea ale lui Baeș Lilian.

2021 a fost admis apelul, casată total sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Garaba Valentin și Agapie Mariana

au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod

Penal la închisoare pe un termen a câte 4 (patru) ani, a cărei executare a fost

suspendată condiționat pe un termen de probațiune a câte 3 (trei) ani.

S-a dispus păstrarea la materialele cauzei a CD-urilor.

7.1. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel, rejudecând cauza, reieșind din

limitele învinuirii și indicațiile instanței de recurs, în fapt, a constatat că Garaba

Valentin de comun acord cu concubina Agapie Mariana, la 03.05.2016, pe la orele

09:00 aflându-se la domiciliu ultimei, care este situat în XXXXX, în mod intenționat,

având scopul de a-l priva de libertate pe Baeș Lilian, care este fratele inculpatei

Agapie Mariana și cu care conlocuiesc, folosindu-se de starea de neputință a acestuia

care face parte din categoria persoanelor social-vulnerabile, face abuz de alcool și

demonstrând supremație și autoritate asupra lui, l-au privat ilegal de libertate

legându-l cu un lanț metalic, în acaretul de la domiciliu părții vătămate, ținându-l

acolo până la 06.05.2016, aproximativ ora 18:00, când a fost depistat de Amalani

Larisa, lipsându-l astfel de posibilitatea de a se deplasa liber, de a-și alege locul

aflării și de a comunica nestingherit cu persoanele care dorește.

4

În drept, aceste acțiuni ale lui Garaba Valentin și Agapie Mariana, instanța de

apel le-a încadrat în baza art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal – privațiunea ilegală

de libertate a unei persoane, dacă acțiunea nu este legată cu răpirea acesteia,

profitând de starea de neputință a persoanei, săvârșită de două persoane.

Motivând soluția adoptată, instanța de apel a menționat că prima instanță a

admis erori de drept ce au avut drept consecință injusta soluționare a fondului

învinuirii.

Astfel, instanța de apel a reținut că versiunea susținută în apărare de către

inculpați și partea vătămată, care a revenit asupra declarațiilor incriminatoare făcute

în cadrul urmăririi penale, nu și-a găsit confirmare prin probe concludente, pertinente,

utile și veridice, ce ar corobora și s-ar completa.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților și a indicat că, la caz, s-

a constatat ilegalitatea acțiunilor lui Garaba Valentin și Agapie Mariana față de Baeș

Lilian, care este o persoană social-vulnerabilă, consumător de băuturi alcoolice,

inculpații folosindu-se de starea de neputință a părții vătămate de a opune rezistență

acțiunilor infracționale, l-au legat cu un lanț metalic în acaretul casei, demonstrându-

și astfel supremația și autoritatea.

La caz, instanța de apel a pus la baza concluziei de condamnare declarațiile

părții vătămate Baeș Lilian făcute la 06 mai 2016, care au fost verificate prin citire în

instanța de apel, potrivit cărora el a fost privat de libertate de către cumnatul Garaba

Valentin, ultimul legându-l de ambele picioare de un teasc de zdrobit strugurii de viță

de vie cu un lanț, în șura de după casă.

Agapie Mariana a văzut cum este dus de inculpat în șură, dar exclude că aceasta

ar fi cunoscut despre intențiile lui Garaba Valentin. Consideră că Mariana nu l-a

eliberat deoarece îi este frică de inculpat.

Pe perioada aflării sale în șură nu i s-a dat apa, doar mâncare, o dată pe zi.

A fost eliberat după ce a fost vizitat de către Amalani Larisa (f.d 27, vol. I).

Instanța de apel nu a admis în calitate de probă declarațiile făcute ulterior în

susținerea nevinovăției inculpaților de către partea vătămată, motivând ce este greu

de înțeles dorința lui Baeș Lilian de a se izolat pentru a-și reveni din starea de

mahmureală, rezultată în urma consumului de alcool, prin lanțuri, în șopron, având

alături o sticlă de vin, de 2 litri, și nu în anexa casei unde locuia de unul singur și avea

condiții primare necesare unui trai decent. Astfel, nu este clară intenția de a-și reveni

din alcoolemie, consumând în continuare alcool.

Mai mult, lipsirea de libertate a lui Baeș Lilian a durat în timp, acesta fiind

privat de libertate timp de 3 zile (de la 03.05.2016, ora 09:00, până la 06.05.2016, ora

18:00), astfel că, acesta a fost efectiv împiedicată a se deplasa și a acționa în

conformitate cu voința sa până când a fost descoperit de martorul Amalani Larisa,

care a sesizat organele de drept, a făcut declarații din cele relatate de partea vătămată

și a prezentat fotografii ce reflectă imobilizarea lui Baeș Lilian cu lanțuri și condițiile

în care acesta era ținut.

Totodată și-a găsit confirmare și acționarea cu intenție, or inculpații l-au privat

ilegal de liberate pe Baeș Lilian pentru a-l împiedicat de a se duce prin sat cu cerșitul

și pentru a-l împiedica de a mai consuma băuturi alcoolice, or, acestea considerau că,

prin comportamentul sau, partea vătămată îi face de rușine prin sat.

5

Prin urmare, acțiunile inculpaților cad sub incidența normei penale prevăzute de

art. 166 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, vinovăția acestora fiind confirmată pe deplin

inclusiv și prin:

- raportul înregistrat în R-2, privind anunțul telefonic referitor la faptul ca în

gospodăria lui Agapie Mariana se află privat de libertate fratele acesteia Baes Lilian

(f.d. 8, vol. I);

- plângerea înregistrata în R-l, în conformitate cu care Baeș Lilian solicită sa fie

atras la răspundere Garaba Valentin, care în perioada de la 03.06.2016-06.05.2016 l-a

ținut ilegal în șura casei (f.d. 9, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fata locului din 06.05.2016 și foto-tabelul

anexat potrivit căruia din gospodăria lui Agapie Mariana și Baeș Lilian au fost

ridicate un lant, un cârlig și o sârmă metalică, unde sunt anexate și pozele în care se

vede că partea vătămată Baieș Llian este țintuit în sarai cu lanțuri metalice legat de

picioare (f.d. 10-18, vol. I);

- raportul de expertiză medico-legală în privința lui Baeș Lilian nr. 130 din

07.05.2016 potrivit căruia la partea vătămată au fost depistate vătămări corporale

ușoare cauzate cu circa 4-5 zile până la examinare prin acțiune traumatică cu un corp

contodent (f.d. 41, vol. I);

- declarațiile martorului Guțan Marcel, care au fost verificate prin citire în

instanța de apel, potrivit cărora împreună cu Prohorenco Tudor, Sîrbu Sergiu și Josan

Mihail, în urma parvenirii informației despre săvârșirea unei infracțiuni, s-au deplasat

la locul faptei – XXXXX.

Ajungând la locul presupusei infracțiuni l-au văzut pe Baeș Lilian legat, după

casă, într-o construcție auxiliară.

A anunțat conducerea, care s-a deplasat la fața locului împreună cu procurorii.

S-a efectuat cercetarea la fața locului și au audiat vecinii.

Au fost mai multe versiuni a celor întâmplate.

Inițial, Baeș Lilian a spus că a fost legat de cumnatul său – Garaba Valentin.

Ulterior acesta a declarat că l-a legat sora, apoi a spus că și de unul și de altul.

- declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu Sergiu și Josan Mihail, care au

fost verificate prin citire în instanța de apel și care au făcut declarații similare cu

martorul Guțan Marcel;

- declarațiile martorului Cucovici Andrei care au fost verificate prin citire în

instanța de apel și potrivit cărora susține cele indicate în trimitere-extras, datele fiind

obținute în urma audierii părții vătămate;

La individualizarea pedepsei stabilite inculpaților, instanța de apel a invocat

prevederile art. 75 și 90 Cod penal și, având în vedere caracterul scopului corecțional

și de reeducare al condamnaților, al restabilirii echității sociale, în rezultatul aplicării

pedepsei cât și reieșind din limitele pedepsei prevăzute de sancțiunea articolului

incriminat, a considerat echitabil de a aplica față de Garaba Valentin și Agachi

Mariana pedeapsa cu închisoare pe un termen a câte 4 (patru) ani, a cărei executare a

fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune a câte 4 (patru) ani, deoarece

inculpații nu au antecedente penale, au un copil minor la întreținere, au săvârșit

pentru prima dată o infracțiune gravă.

invocând eroarea de drept prevăzută la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

6

penală solicită casarea deciziei și menținerea sentinței, pe motiv că apelul a fost greșit

admis.

În susținerea recursului titularul indică că instanța de apel nu a apreciat probele

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, admițând o gravă eroare

de fapt care afectează soluția adoptată.

Consideră că acuzarea nu a prezentat vreo probă ce ar demonstra implicarea sa

în săvârșirea infracțiunii, or declarațiile făcute inițial de către partea vătămată cât și

declarațiile martorului Racșa Eugenia sunt inadmisibile, deoarece ambii la acel

moment se aflau în stare de ebrietate alcoolică, iar martorul Amalani Larisa a depus

declarații incriminatorii în scop de răzbunare, existând relații conflictuale între ei.

Mai mult, hotărârea instanței de apel se bazează pe probe ce nu au fost cercetate

nemijlocit în instanță și anume: declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu

Serghei, Cucovici Nicolai, Amalani Stanislav, Agapii Victor, etc.

(1) pct. 11) Cod de procedură penală, depune referință procurorul, pledând pentru

inadmisibilitatea acestuia, din motiv că este vădit neîntemeiat.

Garaba Valentin, decizia în privința Marianei Agapie nefiind recurată.

și a declarat recursul ordinar în termen.

baza materialelor din dosar și raportat la criticele recurentului, Colegiul Penal conchide

asupra inadmisibilității acestuia, apreciindu-l ca fiind vădit neîntemeiat.

Dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală prevede că instanța

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În motivarea recursului s-a invocat ca temei de casare a hotărârii contestate

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Într-un prim aspect, Colegiul Penal conchide că, recurentul, indicând la prezența

acesteia, nu a concretizat care din cele 5 temeiuri le pune la baza cererii de recurs și

prin ce se confirmă aceste temeiuri, iar alegerea temeiului din oficiu de către instanța

de recurs este inadmisibilă întrucât, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

7

În subsidiar, Colegiul penal, referitor la argumentul că hotărârea instanței de

apel se bazează pe probe ce nu au fost cercetate nemijlocit în instanță și anume:

declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu Serghei, Cucovici Nicolai, Amalani

Stanislav, Agapii Victor, etc., menționează că potrivit procesului-verbal al ședinței de

judecată, a cărui conținut nu a fost contestat de către părți, în conformitate cu

prevederile art. 336 Cod de procedură penală, probele puse la baza concluziei de

condamnare au fost cercetate prin citire de către procuror, prin prisma principiului

nemijlocirii și contradictorialității (f.d. 69-70, vol. III).

Tot în acest context, Colegiul reține că instanța de apel, judecând apelul declarat

împotriva sentinței de achitare, a respectat procedura prevăzută de art. 415 alin. (21)

Cod de procedură și a audiat inculpații, partea vătămată și martorii acuzării Amalani

Larisa și Guțan Valentin, or declarațiile acestora constituie o mărturie acuzatorie,

susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea lui Garaba Valentin

și Agapie Mariana.

Totodată, declarațiile martorilor Prohorenco Tudor, Sîrbu Serghei, Cucovici

Nicolai, Amalani Stanislav, Agapii Victor nu au fost contestate de către părți,

decăzând obligativitatea audierii din nou de către instanța de apel, cu atât mai mult

că, în primă instanță, martorii Prohorenco Tudor, Sîrbu Serghei și Cucovici Nicolai

au făcut declarații similare declarațiilor martorului Guțan Marcel.

Declarațiile martorilor Amalani Stanislav și Agapii Victor nu au fost invocate de

acuzator în susținerea apelului și instanța de apel nu le-a pus la baza soluției adoptate,

ele fiind menționate în pct. 34 a deciziei recurate, în contextul că prima instanță nu le-

a dat apreciere, iar probele pe care instanța de apel își întemeiază soluția sunt indicate

în pct. 50 a deciziei și probele nominalizate nu se regăsesc.

În continuare, Colegiul penal constată că motivele invocate de recurent precum

că nu au fost administrate probe în confirmarea învinuiri și că probele nu au fost

analizate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmare, și, prin urmare, nu există premise de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei instanței de apel dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apelul apărării, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată.

Opinia recurentului că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii incriminate,

Colegiul o consideră ca neîntemeiată, concluzie ce rezultă din verificarea probatoriul

administrat.

Pe lângă cele constatate de instanța de apel, Colegiul penal menționează că nu

s-au identificat circumstanțe ce ar duce la neadmiterea declarațiilor incriminatoare

făcute în cadrul urmăririi penale de către Baeș Lilian, or din secvențele video a

audierii, rezultă că la 06 mai 2016, imediat după descoperirea infracțiunii, Lilian Baeș

este într-o stare normală, adecvată și face declarații benevol, descriind cu lux de

amănunte fapta infracțională săvârșită asupra sa (privarea de libertate, prin înlănțuirea

sa) cât și indică la persoanele implicate (Agapie Mariana și Garaba Valentin). Mai

mult, partea vătămată este o persoană social-vulnerabilă, nu are serviciu, nu are un

venit stabil, câștigă bani doar din lucrul cu ziua, este consumator de băuturi alcoolice

și este dependent în totalitate de inculpata Agapie Mariana, care î-l întreține.

8

Chiar dacă partea vătămată la momentul audierii inițiale se afla în stare de

ebrietate alcoolică cu grad minim, el, potrivit concluziilor făcute de medic, era

conștient, se orienta în spațiu, timp și personalitate proprie cât și se expunea

coerent (f.d. 18-19, vol. I).

Prin urmare, partea vătămată, prin modificarea declarațiilor, a urmărit scopul

ușurării situației în care s-au pomenit persoanele cu care abitează și care îi sunt

membri de familie.

Instanța de recurs, de rând cu cea de apel, la fel conchide că nu sunt temeiuri de

declarare a inadmisibilității probei cât și că se exclude presupunerea că s-a urmărit

scopul incriminării pe nedrept a unei persoanei nevinovate, de vreme ce martorul

Amalani Larisa a făcut declarații sub jurământ și avertizare de răspundere penală în

baza art. 312-313 Cod penal și a susținut că se află în relații normale cu inculpații,

chiar dacă anterior a avut un conflict cu Garaba Valentina, la acest capitol martorul

declarând că „A avut un conflict, dar l-a dat pe mâina legii și totul s-a uitat.”,

excluzându-se prezența gravei erori de fapt.

Drept urmare, Colegiul apreciază că recursul declarat este mai degrabă un „apel

deghizat”, decât un „efort conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se

bazează în mod esențial pe argumente deja examinate minuțios și respinse în cadrul

procedurii precedente, iar în prezent nu există „circumstanțe cu caracter substanțial

și convingător”, care să justifice ingerința în hotărârea executorie a instanței de apel.

În aceste circumstanțe, Colegiul Penal constată că, în speță, au fost examinate

problemele esențiale care au fost puse în fața instanței de apel, aceasta argumentând

amplu motivele care i-au format convingerea în susținerea soluției adoptate, atât în

raport cu argumentele din apelul acuzării cât și a poziției primei instanțe, expuse în

sentință, ceea ce deduce concluzia că argumentele invocate de recurent prin prisma

temeiului pentru recurs prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

poartă un caracter formal, fără o argumentare temeinică.

Colegiul Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul GARABA Valentin

XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iunie

2021, în propria cauza penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 30 noiembrie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ala COBĂNEANU

9