1ra-1153/2021 — Art. 332 alin. 1, 312 alin. 1 CP

Prima instanță: 28.01.2016 - 11.12.2018;

Instanța de apel : 25.03.2019 - 20.06.2019;

Instanța de recurs ordinar : 05.09.2019 - 12.11.2019;

Instanța de apel : 13.12.2019 - 23.12.2020;

Instanța de recurs ordinar : 24.03.2021 - 12.10.2021. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 11 decembrie 2018, Dănăilă Vadim a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor. 2. Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Dănăilă Vadim este învinuit pentru faptul că, fiind, conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană publică, deținând funcția de inspector al serviciului escortă al secției management operațional al IP Leova al IGP al MAI, numit în această funcție prin ordinul nr. Xxxxx din 05.07.2013, fiind antrenat conform graficului în serviciu în calitate de inspector operativ de serviciu în IP Leova în data de 15.09.2015, folosind intenționat situația sa de serviciu, acționând din alte interese personale, înțelegând și conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale ilegale, intenționat, având scopul falsificării documentelor oficiale, urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și săvârșirea unei fapte cu intenție, care poate produce consecințe socialmente periculoasă, în noaptea de 15.09.2015 spre 16.09.2015, aflându-se în Unitatea de Gardă a Inspectoratului de Poliție Leova, a întocmit din numele lui, un raport - informație telefonică, în care a înscris date vădit false, precum că la 15.09.2015, aproximativ în jurul orelor 20:30, el a primit 1 un apel telefonic de la inspectorul pentru supravegherea circulației rutiere al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Serviciului securitate publică a IP Leova, Șișianu Victor, precum că o persoană pe nume Xxxxx, prin intermediul cet. Cașu, dorește să-i însceneze o luare de mită, fapt care în realitate, nu corespunde adevărului, raport care ulterior a fost înregistrat în Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente a IP Leova sub nr. 2417, înscriind astfel date vădit false și în registrul nominalizat. Organul de urmărire penală a încadrat aceste acțiuni ale lui Dănăilă Vadim în baza prevederilor art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale. Tot el, Dănăilă Vadim, este învinuit că, la data de 17.09.2015, fiind audiat în calitate de martor în cadrul cauzei penale nr. 2015970446, pornită de DUP a DGT Sud a CNA, în baza art. 324 alin. (2) lit. (c) Cod penal, pe faptul coruperii pasive comise de către Șișianu Victor, în incinta DGT Sud a CNA, situat în or. Cahul , bd. Victoriei, 11 și fiind preîntâmpinat de răspunderea penală pe care o poartă în conformitate cu prevederile art. 312 Cod penal, și anume, de prezentarea cu bună știință a declarației mincinoase de către martor, a prezentat declarații mincinoase, necorespunzătoare realității, precum că, la 15.09.2015 dânsul, fiind implicat în serviciul de gardă a IP Leova, aproximativ în jurul orelor 20:30, a fost înștiințat telefonic de inspectorul pentru supravegherea circulației rutiere al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Serviciului securitate publică a IP Leova, Șișianu Victor, precum că o persoană pe nume Xxxxx, prin intermediul lui XxxxxM., dorește să-i însceneze o luare de mită, fapt despre care Dănăilă Vadim a înștiințat pe responsabilul de serviciu a IP Leova, Xxxxx. Organul de urmărire penală a încadrat aceste acțiuni ale lui Dănăilă Vadim în baza prevederilor art. 312 alin. (1) Cod penal - prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost săvârșită în cadrul urmăririi penale. 3. Nefiind de acord cu sentința, procurorul a declarat apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Dănăilă Vadim să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, și în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, a înceta procesul penal în legătură cu expirarea termenelor de prescripție. Corpurile delicte în conformitate cu prevederile art. 162 alin. (5) Cod de procedură penală, urmează a fi păstrate la materialele cauzei penale. În susținerea poziției sale, apelantul a invocat: - soluția de achitare emisă de către instanța de fond în coraport cu probele administrate la dosar, este una rezultată din aprecierea greșită a probelor, prin derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile 2 și versiunea inculpatului și interpretarea eronată a dreptului material, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz; - instanța de judecată nu a luat în considerare că Dănăilă Vadim, prin comiterea infracțiunii imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit și a admis, în mod conștient, survenirea acestora, iar ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor, a dus la subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor de stat, fapta fiind comisă în timpul exercitării de către inculpat a unei funcții publice, circumstanță care sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise; - nu au fost apreciate probele părții acuzării conform normelor procesual penale, ci s-a limitat doar la literatura de specialitate cu referință la cazurile abordate; - în sentință nu s-a indicat și examinarea altor probe decât declarațiile martorilor, cum ar fi înregistrările audio/video și corpurile delicte anexate la cauza penală; - instanța a ignorat o probă esențială și anume, procesul-verbal de audiere în calitate de martor a lui Dănăilă Vadim, în cadrul cauzei penale de învinuirea lui Șișianu Victor în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 324 Cod penal, unde a fost preîntâmpinat de răspunderea ce o poartă conform art. 312 Cod penal, or acestea și declarațiile date în calitate de martor a lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim se contrazic, fapt ce încă o dată dovedește vinovăția lui Dănăilă Vadim în săvârșirea infracțiunilor imputate; - a fost ignorată și discuția ce a avut loc între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor la 15 septembrie 2015 despre faptul că ultimul urmează să se prezinte la ora 21:00 la IP Leova pentru instructaj, este înregistrată în cadrul măsurilor speciale de investigație care au fost autorizate de către judecătorul de instrucție, și care au fost prezentate ca probe în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Dănăilă Vadim. 4. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 iunie 2019, a fost admis apelul procurorului, casată integral, inclusiv din oficiu, sentința instanței de fond, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia Dănăilă Vadim a fost achitat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 5. Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar procurorul, care invocând drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 noiembrie 2019 a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casată total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Dănăilă Vadim și dispusă rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 decembrie 2020, a fost respins apelul declarat de procurorul în Procuratura Anticorupție, Lungu Lilian, și 3 menținută sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 11 decembrie 2018, prin care Dănăilă Vadim a fost achitat pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(1) și art.312 alin.(1) Cod penal, în temeiul lipsei elementelor infracțiunilor în acțiunile inculpatului. 7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a reținut că, prima instanță a constatat și apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept asupra învinuirii înaintată inculpatului Dănăilă Vadim, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și de drept material, și soluția primei instanțe este una justă și echitabilă, corespunzător cumulului probelor administrate în cauză. Conform rechizitoriului, inculpatului Dănăilă Vadim îi este imputat un concurs de infracțiuni: 1. înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale - infracțiune prevăzută de art.332 alin.(1) Cod penal și 2. prezentarea, cu bună-știință a declarației mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost săvârșită în cadrul urmăririi penale - infracțiune prevăzută de art.312 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit că învinuirea lui Dănăilă Vadim privind înscrierea unor date vădit false prin întocmirea unui raport - informație telefonică cu date vădit false, care ulterior a fost înregistrat cu nr.2417 în Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente a IP Leova, se bazează în principiu pe declarațiile martorilor Xxxxx, Ciubotaru Ion, Curleac Roman, Zaliseșchi Grigore, Pucalev Ion, Ostafi Iurie, Barbarov Iurie, XxxxxMaxim și Sîrf Dmitri, care nu sunt suficiente pentru a formula o concluzie certă și convingătoare asupra caracterului neveridic al informației introduse de către inculpatul Dănăilă Vadim în aceste acte oficiale, și ca consecință asupra caracterului neveridic al declarațiilor acestuia în calitate de martor. Învinuirea înaintată nu s-a confirmat prin probe administrate și ca urmare instanța de fond just a statuat că în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă - înscrierea unor date vădit false în documente oficiale, precum și falsificarea unor astfel de documente, adoptând o soluție de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal. Calitatea de persoană publică a inculpatului Dănăilă Vadim este în afara oricărei dispute, or, aceasta se confirmă prin ordinul IGP nr.Xxxxx din 05.07.2013 de numirea lui Dănăilă Vadim în funcția publică de execuție inspector al Serviciului escortă al Secției management operațional al IP Leova. Din materialele cauzei penale se constată, că Dănăilă Vadim la data de 15 septembrie 2015, a activat în serviciu cu calitatea de inspector operativ de serviciu în cadrul grupei operative a Inspectoratului de Poliție Leova, conform graficului aprobat de șeful IP Leova. Din același grafic rezultă, că responsabil pe IP Leova în data de 15 septembrie 2015 era Xxxxx. 4 Martorul Xxxxx în declarațiile sale a indicat, că la data de 15 septembrie 2015, aproximativ la orele 20:00, a comunicat ofițerului operativ de serviciu Dănăilă Vadim, că la ora 21:00 va avea loc instructajul grupei operative. În timpul instructajului Dănăilă V. i-a spus că Șișianu V. nu se va prezenta la instructaj, fiind urmărit de careva persoane, însă ea nu a acordat importanță acestei informații, deoarece Șișianu i-a raportat viceversa, și anume că el urmărește pe cineva. Din declarațiile inculpatului Dănăilă Vadim și cele ale martorului Șișianu Victor, raportate la descifrarea apelurilor telefonice, rezultă, că ofițerul operativ de serviciu Dănăilă Vadim l-a contactat telefonic la ora 20:26:14 pe Șișianu Victor, membru al grupei operative, privitor la petrecerea instructajului de la ora 21:00, și la rândul său Șișianu Victor i-a comunicat, că se află în s.Borogani, r-l Leova, este în imposibilitate de a se prezenta la instructaj, și că o persoană pe nume Xxxxx, prin intermediul lui Xxxxx Maxim, dorește să-i însceneze o luare de mită, în scop de răzbunare. Urmare a preluării informației telefonice parvenite de la Șișianu Victor, inculpatul Dănăilă Vadim, în virtutea exercitării funcției de ofițer operativ de serviciu al Unității de gardă a IP Leova, a înregistrat informația comunicată de Șișianu Victor în Registrul nr.2, ca altă informație referitoare la infracțiuni și incidente, care potrivit legii procesual-penale nu pot servi drept temei pentru pornirea urmăririi, dar care urmează a fi supusă controlului suplimentar. Instanța de apel a menționat că faptul discuției telefonice între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor se confirmă prin descifrările apelurilor telefonice, ridicate de la compania de telefonie mobilă „Orange” SA, pentru perioada 25.06-15.09.2015, care atestă înregistrarea la data de 15.09.2015, ora 20:26:14, a unui apel telefonic de intrare de la numărul Xxxxx (numărul de telefon al unității de gardă a IP Leova) către numărul Xxxxx (număr de telefon utilizat în acea perioadă de către Șișianu Victor). (f.d.32 vol.I) Instanța de apel a acordat credibilitate declarațiilor inculpatului, deoarece sunt constante și coerente pe tot parcursul urmăririi penale și examinării cauzei, fiind în concordanță cu declarațiile martorilor Sîrbu Andrei, Șișianu Victor, Barbarov Iurie. Iar partea acuzării nu a prezentat probe ce ar combate declarațiile de dezvinovățire a inculpatului. Astfel, martorul Sîrbu Andrei - șeful Inspectoratului de Poliție Leova, a declarat că, fiind în incinta IP Leova, la geamul unității de gardă Dănăilă Vadim i-a raportat, că Șișianu Victor nu s-a prezentat la instructaj, deoarece se află în s.Borogani, r-l Leova, unde este supus unei înscenări a unui fapt de corupere de către două persoane. Dânsul a înțeles informația comunicată de Dănăilă V. ca o sesizare, și nu ca un motiv de absență la instructaj, dând indicație de a fi organizată grupa operativă cu deplasare la fața locului. Ulterior, peste jumătate de oră a parvenit informația de la ofițerul de investigație Carabet, care a comunicat că cineva din localitatea Borogani i-a spus că echipajul de poliție unde se afla Șișianu V. este înconjurat de niște persoane în civil. Martorul Barbarov Iurie a declarat că, fiind membru al grupului operativ, a primit informația de la ofițerul de serviciu Dănăilă V. precum că angajatul lor Șișianu Victor are probleme cu careva persoane din s.Borogani, r-l Leova, care au avut intenția să-i dea mită. 5 În legătură cu acest fapt a primit indicația de a se deplasa la fața locului. Faptul dat se confirmă și prin declarațiile martorului Ostafi Iurie - membrul grupului operativ, șofer al Unității de gardă, care s-a deplasat împreună cu Barbarov Iurie la fața locului în s.Borogani, r-l Leova. Martorul Șișianu Victor a relatat că la 15.09.2015, fiind în grupa operativă a IP Leova, cu automobilul de serviciu s-a deplasat în s.Borogani, r-l Leova, pe la orele 20:26 a fost contactat de Dănăilă Vadim, care l-a informat despre instructajul de la ora 21:00, iar dânsul în grabă i-a comunicat că Xxxxx și Xxxxx încearcă să-i însceneze o dare de mită, în scop de răzbunare. Această discuție a avut loc până a se întâlni cu Xxxxx Maxim. În momentul când a comunicat informația respectivă lui Dănăilă Vadim, se afla la volanul automobilului de serviciu, iar pe bancheta din față se afla colegul Daud. Deși în viziunea părții acuzării aceste evenimente (raportarea de către inculpatul Dănăilă V. șefului IP, Sîrbu A.; ordonarea și plecarea grupei operative la fața locului pentru a verifica informația telefonică parvenită de la Șișianu Victor) nu au avut loc în genere sau au avut loc după reținerea lui Șișianu Victor de către angajații CNA, instanța de apel a menționat, că organul de urmărire penală la faza urmăririi penale nu a administrat nici o probă care ar putea combate versiunea inculpatului Dănăilă Vadim, susținută de martorii Sîrbu Andrei, Șișianu Victor, Barbarov Iurie și Ostafi Iurie, deși a avut această posibilitate de a solicita (ridica) de la operatorul rețelei de telefonie mobilă a informației cu privire la poziționarea în timp a posturilor de telefoane mobile ale acestor figuranți. La fel puteau fi ridicate înregistrările video de la camerele de supraveghere instalate la Inspectoratul de Poliție Leova. Nici procurorii în cursul judecării cauzei nu au solicitat administrarea unor astfel de probe care ar confirma veridicitatea versiunii părții acuzării. Instanța de apel a apreciat critic alegațiile acuzatorului de stat, precum că nu a existat înștiințarea telefonică a Unității de gardă IP Leova din partea lui Șișianu Victor despre actele de corupție care se organizează. Or, în cursul judecării cauzei s-a constatat că în Unitatea de gardă IP Leova erau active posturile de telefon fix 0(263)22980 și mobil Xxxxx, însă acuzarea nu a prezentat descifrările apelurilor telefonice de la aceste două posturi telefonice în vederea stabilirii apelurilor de intrare-ieșire în intervalul de timp cuprins între orele 20:00 - 21:00, pentru a selecta apelurile realizate către și de la martorul Șișianu Victor. Insuficiența unor astfel de probe nu permite de a stabili cronologia apelurilor parvenite de la Șișianu Victor către Xxxxx și de la Dănăilă Vadim către Șișianu Victor. Aceste deficiențe de anchetă nu pot fi interpretate decât în favoarea inculpatului. Prezentându-se la instructajul de la ora 21:00, inculpatul Dănăilă Vadim i-a raportat superiorului Xxxxx, că Șișianu Victor nu se va prezenta la instructaj, fiind urmărit de careva persoane. Acest fapt este confirmat de martorul Xxxxx, și denotă că Dănăilă Vadim a obținut această informație până la ora 21:00, și nu exclude posibilitatea primirii ei de la Șișianu Victor în cadrul discuției telefonice din 15.09.2015, ora 20:26, după care să fie raportată imediat șefului IP Leova, și apoi responsabilului Xxxxx în jurul orelor 21:00. 6 Faptul că Xxxxx declară, că ea a fost telefonată la telefonul mobil în intervalul orelor 20:00 - 21:00 (la urmărirea penală indica ora precisă 20:28 și telefonul 78863002) de către Șișianu Victor, care-i comunicase că anume el urmărește pe cineva care se va urca în stare de ebrietate la volan, însă aceste declarații nu exclud faptul contactării telefonice între inculpatul Dănăilă Vadim și martorul Șișianu Victor la 15.09.2015 ora 20:26, care de altfel este reflectat în descifrarea apelurilor, existența căruia este în afara oricărui dubiu. Aici, instanța de apel a atestat iarăși realizarea de către organul de urmărire penală a unei investigații incomplete, prin faptul că nu au fost ridicate descifrările apelurilor telefonice purtate la postul de telefon utilizat de martorul Xxxxx, astfel de probe nu au fost prezentate nici pe parcursul judecării, fapt care nici nu permite de a stabili în care consecutivitate s-au produs apelurile telefonice Dănăilă - Șișianu și Șișianu - Poclit. Instanța de apel a menționat că deși trezește anumite suspiciuni faptul că Șișianu Victor în conversația telefonică cu martorului Xxxxx a expus un alt motiv al absenței sale la instructajul de la orele 21:00, această suspiciune este una de ordin subiectiv și nu poate justifica o condamnare. Instanța de apel a relatat că nu este atât de relevant faptul, că inculpatul Dănăilă Vadim nu a raportat imediat responsabilului Xxxxx despre informația cu care a fost sesizat de către Șișianu Victor, or martorul Sîrbu Andrei a explicat că Dănăilă Vadim i-a raportat lui și a fost informat ofițerul Barbarov Iurie care s-a deplasat la fața locului. Nu au fost reținute ca probe pertinente și concludente întru susținerea învinuirii formulate inculpatului Dănăilă Vadim în săvârșirea faptelor prevăzute la art.332 alin.(1), 312 alin.(1) Cod penal, procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16.09.2015 (f.d.20 vol.I), proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.37 vol.I) și stenograma convorbirilor din 15.09.2015 (f.d.22 vol.I), petrecute între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25 vol.I), potrivit căreia în timpul discuției avute cu XxxxxMaxim, Șișianu Victor a primit doar un apel telefonic, din care nu rezultă că ar fi comunicat despre organizarea unor acțiuni de corupție în privința sa de către Xxxxxși Xxxxx. Martorul Șișianu Victor a declarat, că în timpul discuției cu Xxxxx Maxim a primit un apel telefonic de la Bodorceanu Gheorghe, iar la rândul său Bodorceanu Gheorghe audiat în instanța de judecată a confirmat că în data de 15 septembrie 2015 a avut o discuție telefonică că Șișianu Victor. Astfel, potrivit descifrării apelurilor telefonice ridicate de la Compania de telefonie mobilă „Orange” SA, la 15.09.2015 ora 20:47:51 este înregistrat un apel telefonic de la numărul 078826320 utilizat de Bodorceanu Gheorghe către numărul Xxxxx utilizat de Șișianu Victor (f.d.32 vol.I). Certificatul eliberat de IP Leova confirmă faptul, că angajatul Bodorceanu Gheorghe, șef-adjunct al IP Leova, avea numărul de telefon 078826320 (f.d.53 vol.II). În aceiași ordine de idei, martorul Xxxxx Maxim a confirmat, că Șișianu Victor în prezența sa a primit doar un apel telefonic de scurtă durată. Astfel, odată în plus s-a constatat că ultima convorbire telefonică avută de către Șișianu Victor până a fi reținut de colaboratorii CNA la data de 15 septembrie 2015, a 7 fost cu Bodorceanu Gheorghe la ora 20:47, ceia ce rezultă direct din descifrările convorbirilor telefonice anexate la dosar. Deși partea acuzării este pe poziția, că în timpul convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor ultimul l-ar fi contactat telefonic pe inculpatul Dănăilă Vadim și discuția lor nu ar conține vre-o sesizare cu privire la înscenarea unui act de corupere, instanța de apel a menționat, că transmiterea banilor de către Xxxxx Maxim lui Șișianu Victor a avut loc sub controlul angajaților CNA și era însoțită de înregistrarea audio-video, copia căreia a și fost administrată în această cauză. Și, în cazul în care apelul telefonic al lui Șișianu V. către ofițerul de serviciu Dănăilă V. ar fi avut să aibă loc în prezența lui Xxxxx Maxim, atunci pe înregistrarea audio-video urma să fie fixată și cea de-a doua conversație telefonică petrecută între Șișianu V. și Bodorceanu Gh., or martorul Xxxxx Maxim a declarat că ofițerii CNA au discins imediat ce el a ieșit din automobilul lui Șișianu Victor. Un alt moment care exclude cu certitudine versiunea procurorului este acel fapt, că între apelul Șișianu V. - Dănăilă V. de la ora 20:26 și apelul Bodorceanu Gh. - Șișianu V. de la ora 20:47 este un interval de timp de 21 minute, care esențial depășește durata conversației înregistrate între Șișianu V. și Xxxxx Maxim, care potrivit stenogramei (f.d.22/25 vol.I) a durat 14 minute și 08 secunde. Mai mult, s-a constatat unele neclarități și contradicții în procesele-verbale întocmite în cadrul măsurilor speciale de investigații. Potrivit procesului-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, interceptarea comunicărilor petrecute în cadrul întrevederii între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor a avut loc la 15.09.2015, între orele 20:20 - 20:45 (s-a menționat că, în rezultatul vizionării înregistrării video se vede cum Xxxxx M. se apropie de automobil, discută prin intermediul geamului întredeschis cu șoferul automobilului, după care urcă în automobilul dat și începe să discute cu șoferul, după care peste aproximativ 9 min. acesta iese din automobil și se deplasează către domiciliul său). Referitor la procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații, ofițerul de investigații a DGT Sud a CNA, a prezentat un raport privind urmărirea vizuală incomplet, indicând eronat intervalele de timp, fără fixarea orei, ce contravine stenogramei (se redă conținutul: la 15.09.2020 în jurul orelor 20:20 de domiciliul lui Xxxxx M. s-a apropiat automobilul cu inscripția „poliția”, aproximativ peste 2 min. a ieșit Xxxxx M. și s-a urcat în automobilul dat, după care automobilul s-a deplasat și peste 200 metri s-a oprit, din automobil au coborât Șișianu V. și Xxxxx M., aceștia au discutat, după care au urcat în automobil, aproximativ peste 15-20 min. automobilul s-a întors spre direcția s.Borogani și a oprit vizavi de domiciliul lui Xxxxx M., care a ieșit din automobil și a intrat în ogradă, unde s- a aflat 2 min., după ce a ieșit din ogradă și a urcat în automobil, unde s-a aflat circa 2 min., apoi a ieșit, și imediat a fost reținut Șișianu V.). Actele procesuale sus-indicate atestă că măsurile speciale de investigație au cuprins un interval de timp de circa 25 min (20:20- 20:45). Pe când stenograma convorbirilor dintre Xxxxx M. și Șișianu V. durează doar 14.08 min., începând din momentul urcării lui Xxxxx M. în automobil. Aceste incoincidențe în actele procedurale ale măsurilor speciale de investigație atestă nu altceva, decât faptul că organul de urmărire penală care a instrumentat cauza de corupere pasivă 8 a funcționarului Șișianu Victor a reflectat în actele procedurale ora evenimentelor și intervalele de timp cu aproximație, care sunt departe de a avea o precizie și de a permite să fie sincronizate cu evenimentul faptelor imputate inculpatului Dănăilă Vadim. Instanța de apel a constatat, că declarațiile martorilor Ciubotaru Ion, Barbarov Iurie, Pucalev Ion, Curleac Roman, Zalisețchi Grigore, Ostafi Iurie, Gherman Mihail, Xxxxx Maxim, Xxxxx, prezentate de partea acuzării nu demonstrează învinuirea formulată lui Dănăilă Vadim în săvârșirea faptei prejudiciabile prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal. Declarațiile martorului Xxxxx precum că Dănăilă Vadim în seara respectivă de 15.09.2015 nu i-a comunicat despre informația telefonică parvenită de la Șișianu Victor, referitoare la organizarea unei dări de mită de către Xxxxx prin intermediul lui Xxxxx Maxim în scop de răzbunare, și că informația respectivă a văzut-o înregistrată în R-2 în următoarea zi, nu a fost reținută de către instanța de apel ca o probă în demonstrarea comiterii de către Dănăilă Vadim a faptei de înscriere a unor date vădit false în Registrul nr.2 al IP Leova, în condițiile în care la materialele cauzei penale sunt ale probe care demonstrează că Dănăilă Vadim a avut discuția respectivă cu Șișianu Victor, și informația obținută a raportat-o imediat șefului IP Leova, Sîrbu Andrei. Tot, din declarațiile martorului Xxxxx rezultă că la ora 22:00 Dănăilă Vadim a intrat la ea în biroul de serviciu și i-a comunicat că a primit o informație de la un cetățean din s.Borogani, precum că automobilul de serviciu al poliției este înconjurat de alte 3 automobile. Auzind această informație dânsa a dat indicație grupei operative să se deplaseze la fața locului, însă paralel i-a sunat pe Ciubotaru Ion, șef de post în Borogani, și pe Curleac Roman, șef de post în or.Iargara, pentru a se deplasa la fața locului, iar ulterior Ciubotaru I. a înștiințat-o că automobilul de serviciu al poliției a fost înconjurat de către angajații CNA. Aceste circumstanțe reies și din declarațiile martorilor Ciubotaru Ion, Barbarov Iurie, Curleac Roman, Ostafi Iurie, care au relatat că deplasându-se la fața locului în s.Borogani, r-l Leova, au aflat că colaboratorii de poliție Șișianu Victor și Daud Valeriu erau reținuți de CNA. Instanța de apel a menționat că o altă suspiciune care ar putea favoriza poziția părții acuzării este acel fapt, că conversația telefonică purtată de Șișianu Victor cu inculpatul Dănăilă Vadim la 15.09.2015 ora 20:26, a durat doar 10 secunde, și este sub semnul întrebării dacă cei doi s-ar fi încadrat în acest timp pentru a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere. Procurorul a rămas pasiv și nu a investigat acest aspect, care necesita reconstituirea întregului text al conversației dintre Sisianu V. și inculpatul Dănăilă Vadim, și apoi la necesitate un experiment. În lipsa unei astfel de investigații care urma a fi petrecută de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești sunt în imposibilitate de a realiza constatări în favoarea acuzării, această suspiciune fiind sortită să aibă doar o conotație subiectivă, care nu poate fi pusă la baza unei condamnări. Deci, nici o probă din cele prezentate de partea acuzării nu atestă că nu ar fi avut loc sesizarea telefonică a ofițerului de serviciu operativ Dănăilă Vadim de către polițistul Șișianu Victor la data de 15.09.2015 ora 20:26. 9 În continuare Dănăilă Vadim, primind o astfel de informație, în calitatea sa de ofițer operativ de serviciu al Unității de gardă a IP Leova, și-a exercitat obligația de a înregistra în Registrul-2 informația primită de la Șișianu Victor, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, reglementată de actul normativ intern, Ordinul interdepartamental al Ministerului Afacerilor Interne cu nr.121/254/286-O/95 din 18.07.2008, conform căruia în cazul parvenirii altor informații referitoare la infracțiuni, colaboratorul de serviciu al organului care le-a primit, imediat le înregistrează în Registrul nr.2, indicând concret faptele comunicate și organizând ulterior verificarea lor. Aceste informații pot servi drept temei pentru: deplasarea la fața locului, efectuarea măsurilor operative de investigații, păstrarea urmelor și probelor, efectuarea altor acțiuni de verificare a veridicității informației. Raportând șefului IP Leova, Sîrbu Andrei, despre informația respectivă, ulterior Dănăilă Vadim a întocmit în scris „informația telefonică”, în care a indicat data și ora parvenirii acesteia, cu înregistrarea în Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al IP Leova (f.d.15 vol.I), înregistrând informația telefonică la 15 septembrie 2015, ora 20:30, în R-2 cu nr.4217 (f.d.12). Faptul că manuscrisul executat în Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al IP Leova și din informația telefonică înregistrată la 15.09.2015, ora 20:30, în R-2 cu nr.4217, îi aparține lui Dănăilă Vadim, este confirmat prin raportul de expertiză grafoscopică nr.404 din 30 decembrie 2015 (f.d.80-90 vol.I), și nici nu este negat de inculpat. Prezintă relevanță faptul, că în aceiași seară în R-2 a fost înregistrată informația telefonică cu nr.2418 de la o persoană anonimă la ora 20:45, adică la un interval scurt de timp. Tot în aceiași seară, după reținerea lui Șișianu Victor, s-au prezentat angajații CNA pentru a verifica Registru nr.2, care conținea înscrierea dată. Instanța de apel a constatat că versiunea inculpatului este una veridică, având acoperire probatorie, ce se confirmă prin împrejurările stabilite în probele administrate în cauză. S-a reținut că, înregistrarea din R-2 cu nr.2417, făcută de Dănăilă Vadim la 15 septembrie 2015 ora 20:30, are la bază informația telefonică parvenită de la Șișianu Victor, și careva date vădit false în respectivul registru nu se atestă, or în informația înregistrată se conțin numele unor persoane, cum sunt Xxxxx și Cașu, nume pe care Dănăilă Vadim nu avea de unde să le cunoască decât din comunicarea făcută de către Șișianu Victor. Mai mult, inculpatul Dănăilă Vadim a cunoscut despre locul aflării lui Șișianu Victor doar în momentul când l-a sunat la ora 20:26 și i-a comunicat despre instructajul preconizat pentru ora 21:00. Instanța de apel a reținut că în acțiunile lui Dănăilă Vadim, nu se întrunește motivul infracțiunii, ca semn obligatoriu al laturii subiective. Or, conform art.332 alin.(1) Cod penal, infracțiunea vizată se comite din interes material sau din alte interese personale. Inculpatul nu avea, apriori careva motive de ordin personal la înregistrarea informației comunicate de Șișianu Victor în R-2. Or, pretinsul interes personal al inculpatului nu a fost confirmat în cadrul cercetării judecătorești 10 Imposibilitatea constatării din probele administrate a pretinsului fapt de înregistrare în Registrul nr.2 de către Dănăilă Vadim a unei informații care în realitate nu ar fi fost recepționată de inculpat, determină inexistența laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, și exclude posibilitatea constatării laturii subiective a componenței acestei infracțiuni. Cu referire la învinuirea incriminată lui Dănăilă Vadim în baza art.312 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a relevat următoarele: obiectul juridic al infracțiunii îl reprezintă relațiile sociale cu privire la buna-credință ce trebuie manifestată la prezentarea declarațiilor în cadrul urmăririi penale, la etapa judecării cauzei și însăși declarația mincinoasă. Latura obiectivă a infracțiunii analizate are următoarea structură: fapta prejudiciabilă care se exprimă în prezentarea declarației mincinoase de către martor, denaturând astfel adevărul, astfel creându-se condiții pentru comiterea de erori judiciare, pentru aprecierea incorectă a circumstanțelor cauzei, pentru tragerea la răspundere penală a unei persoane nevinovate, pentru absolvirea de răspundere a unei persoane vinovate. Prin prezentarea declarației mincinoase de către martor se are în vedere declarațiile care denaturează adevărul. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă. Instanța de apel a conchis că din materialele cauzei penale se desprinde că, inculpatul Dănăilă Vadim la data de 17.09.2015, a făcut declarații în calitate de martor în cadrul urmăririi penale în cauza penală nr.2015970446 în privința lui Șișianu Victor, urmărit în baza art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal, fiind preîntâmpinat despre răspunderea penală pe care o poartă conform prevederilor art.312 Cod penal, în cazul prezentării cu bună știință a declarațiilor mincinoase. Partea acuzării nu a prezentat probe ce ar indica că declarațiile relatate de martorul Dănăilă Vadim ar fi denaturat adevărul pe cauza penală respectivă. Deci, în speță Dănăilă Vadim a comunicat organului de urmărire penală că: „la data de 15 spre 16 septembrie 2016 pe la orele 20:20, 20:30 exact nu ține minte, l-a sunat pe Șișianu Victor, pentru a-i comunica despre instructajul de la ora 21:00, discuția cu acesta a durat 2-3 min., în cadrul căreia acesta i-a comunicat că intenționa să-l sune, pentru a-i comunica că o persoană pe nume Xxxxx prin intermediul lui Cașu, doresc să-i însceneze o dare de mită. Dânsul a schițat pe o foaie informația, și l-a anunțat pe șeful IP Sîrbu Andrei, ultimul i-a comunicat să înregistreze informația și să organizeze grupa operativă. În scurt timp l-a sunat Carabet Dumitru care i-a comunicat că o persoană din s. Borogani, r-nul Leova l-a informat despre faptul că doi polițiști erau culcați la pământ, iar automobilul acestora înconjurat de alte 3- 4 automobile necunoscute. Această informație imediat a adus-o la cunoștința șefului IP Leova Sîrbu Andrei și responsabilului de grupă Xxxxx. Imediat a venit șeful și împreună cu grupa operativă s-au deplasat la fața locului. A menționat că nu cunoaște ce se petrecea în Borogani, până când a ajuns grupa operativă, care i-a comunicat că acolo CNA desfășoară acțiuni operative. Inspectorul Șișianu Victor a fost apelat de pe telefonul mobil de serviciu Xxxxx, la fel informația telefonică expusă pe un blanc de tip standard, după 11 care a fost aplicată ștampila, apoi înregistrată în R-2 IP Leova. Informația recepționată a fost schițată pe o fițuică, la moment nu cunoaște unde se află fițuica”. Instanța de apel a constatat lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate. Or, probatoriul administrat atestă că Dănăilă Vadim a dat declarații reieșind din ceea ce a cunoscut, nu a tăinuit nimic, și nu a denaturat informația pe care a obținut-o la data de 15.09.2015, în cadrul conversației telefonice cu Șișianu Victor. Mai mult, aceste declarații au fost susținute de acesta pe întreg parcursul procesului penal în prezenta cauză penală, și care își găsesc confirmarea în probele administrate de către acuzatorul de stat, prin înregistrarea făcută în Registrul nr.2 la 15.09.2015 cu nr.4217, declarațiile martorilor Șișianu Victor, Sîrbu Andrei, Barbarov Iuri, Ostafi Iurie, Bodorceanu Gheorghe, descifrările convorbirilor telefonice ridicate de la compania de telefonie mobilă „Orange” SA. Fiind audiat în calitate de martor, Dănăilă Vadim a relatat, că l-a anunțat imediat pe Sîrbu Andrei, despre înștiințarea telefonică parvenită de la Șișianu Victor, iar acesta la rândul său, i-a dat indicația să o înregistreze și să organizeze grupa operativă. Ulterior, a parvenit informația de la Carabet Dumitru precum că în s.Borogani, r-l Leova doi polițiști sunt culcați la pământ, iar automobilul lor este înconjurat de alte 3-4 automobile necunoscute. Această informație imediat a adus-o la cunoștința șefului IP Leova Sîrbu Andrei și responsabilului de grupă Xxxxx. În acest sens, învinuirea formulată inculpatului Dănăilă Vadim, precum că la data de 15.09.2015 despre discuția avută cu Șișianu Victor referitor la organizarea dării de mită a înștiințat-o pe responsabilul de serviciu IP Leova, Xxxxx, vine în contradicție directă cu declarațiile lui Dănăilă Vadim notate în procesul-verbal de audiere din 17.09.2015. În consecință, partea acuzării nu a prezentat probe suficiente în confirmarea învinuirii aduse inculpatului Dănăilă Vadim - depunerea declarațiilor cu bună-știință mincinoase la 17.09.2015 în cadrul audierii în calitate de martor în cauza penală privindu- l pe Șișianu Victor. Or, probele administrate, care au fost cercetate în ședințele instanței de fond și apel, denotă cu certitudine că apelul telefonic primit de Șișianu Victor în timpul întâlnirii cu Xxxxx Maxim a fost de la Bodorceanu Gheorghe, dar nu de la Dănăilă Vadim, precum invocă procurorul. Instanța de apel a menționat, că acțiunile inculpatului Dănăilă Vadim nu întrunesc elementele laturii obiective ale ambelor infracțiuni imputate, iar vinovăția inculpatului nu este dovedită. Nu este reținut argumentul procurorului-apelant, precum că se contrazic declarațiile martorului Dănăilă Vadim pe cauza penală de învinuire a lui Șișanu Victor și declarațiile martorului Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim. Or, procurorul nu a indicat concret contradicțiile, iar în al doilea rând, atunci când lipsesc probe obiective de confirmare a faptei ilicite și vinovăției persoanei acuzate, o condamnare nu poate fi construită doar pe relevarea unor contradicții. Respectiv prin prisma materialului probator acumulat la caz, este evident faptul că poziția acuzării este una lipsită de suport juridic, dat fiind că în cadrul cercetării 12 judecătorești s-a constatat că faptele inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(1) și 312 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a conchis că concluzia instanței de fond privind achitarea inculpatului pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(1) și art.312 alin.(1) Cod penal, din motivul că acțiunile inculpatului Dănăilă Vadim nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni, este una justă, adoptată în baza tuturor probelor administrate, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală.

Împotriva deciziei instanței de apel declară în termen, recurs ordinar procurorul Calendari Dumitru, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În motivarea recursului procurorul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar prevederile art.427 alin.(l) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru repararea erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Procurorul menționează că, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile martorilor date în cadrul ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz. Instanța de apel n-a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în special: declarațiilor martorului Xxxxx, martorului Xxxxx Maxim; martorului Ostafi Iurie; martorului Barbarov Iurie, martorului Pucalev Ion, martorului Curleac Roman, martorului Sîrbu Andrei, martorului Ciubotaru Ion, declarațiilor inculpatului Dănăilă Vadim, registrului nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al IP Leova, început la 16.08.2015, din care rezultă că, sub nr. de ordine 2417 la data de 15.09.2015, ora 20:30 este înregistrată o informație telefonică de la ISAT și AR căpitan de poliție Șișianu Victor, precum că o persoană de încredere i-a comunicat că cet. Xxxxx prin intermediul cet. Cașu, ambii locuitori ai s.Borogani, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se răzbune (f.d.11-14, vol.l); informația telefonică din 15 septembrie 2015, întocmită de Dănăilă Vadim la ora 20:30, înregistrată în R2 sub numărul 2417 privitor la comunicarea parvenită de la ISAT și AR căpitan de poliție Șișianu Victor, precum că o persoană de încredere i- 13 a comunicat că cet. Xxxxx prin intermediul cet. Cașu, ambii locuitori a s.Borogani, r-1 Leova, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se răzbune (f.d.15, vol.l); procesului-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015, conform căruia s-a efectuat interceptarea și înregistrarea comunicărilor cu înregistrarea de imagini petrecute în cadrul întrevederii dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor care a avut loc la 15 septembrie 2015, în intervalul de timp cuprins între orele 20:20 și 20:45 în s. Borogani, r-nul Leova, cu stenograma convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25, vol.l); descifrările convorbirilor telefonice ridicate de la Compania de telefonie mobilă „Orange” SA, pentru perioada 25.06-15.09.2015, conform căreia la data de 15.09.2015, ora 20:26:14 este înregistrat un apel telefonic de intrare de la numărul Xxxxx către numărul Xxxxx (f.d.32, vol.l). Instanța a ignorat o probă esențială și anume, procesul-verbal de audiere în calitate de martor a lui Dănăilă Vadim, în cadrul cauzei penale de învinuirea a lui Șișianu Victor în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 324 Cod penal, unde a fost preîntâmpinat de răspunderea ce o poartă conform art. 312 Cod penal, declarând că la 15 septembrie 2015, ora 20:26 dânsul 1-a anunțat pe Șișianu Victor că la ora 21:00 în aceiași zi, urmează să se prezinte la instructaj în incinta IP Leova, la ce Șișianu Victor i-a spus că se află în s. Borogani și ca să înregistreze înștiințarea telefonică precum că o persoană pe nume Xxxxx prin intermediul lui Xxxxx Maxim vrea să-i însceneze o luare de mită, or în cadrul ședinței Șișianu Victor a declarat că a discutat cu Dănăilă Vadim până a se întâlni cu Xxxxx Maxim, respectiv Xxxxx Maxim nici nu avea cum să audă numele Xxxxx sau Cașu. Or, declarațiile depuse în calitate de martor a lui Dănăilă Vadim pe cauza penală de învinuire a lui Șișanu Victor și declarațiile date în calitate de martor a lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim se contrazic. Instanța de apel nu s-a expus asupra acestei situației. Argumentele instanței de apel, precum că „instanța de apel acordă credibilitate declarațiilor inculpatului, deoarece sunt constante și coerente pe tot parcursul urmăririi penale și examinării cauzei, fiind în concordanță cu declrațiile martorilor Sîrbu Andrei, Șișianu Victor, Barabarov Iurie. Iar partea acuzării nu a prezentat probe ce ar combate declarațiile de dezvinovățire a inculpatului” - sunt neîntemeiate, or, instanța de apel în nici un mod nu s-a expus asupra contradicțiilor ce rezultă din cele declarate de Dănăilă Vadim în calitate de martor în cauza penală de învinuire a lui Șișianu Victor și declarațiile lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim și nu a verificat, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, afirmația acuzării că între inculpat și martorii apărării există relații de colegialitate și că ei s-ar fi pus de acord să ușureze situația în care s-a pomenit inculpatul, cu atât mai mult că există divergențe și inexactități între declarațiile inculpatului și ale martorilor apărării și că acestea se infimă prin datele ce se conțin în Registru EI nr. 2 al IP Leova, informația telefonică precum și declarațiile martorilor Barbarov Iurie, Ostafii Iurie și Xxxxx Maxim. 14 Acordând credibilitatea declarațiilor inculpatului, instanța de apel nu a luat în considerație, lăsând fără apreciere împrejurarea că persoana acuzată beneficiază de libertatea de a nu se auto incrimina și că aceasta nu poartă răspundere pentru declarațiile făcute, decât în cazul în care el face un denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei. Totodată, procurorul atrage atenția instanței de recurs la aprecierea pur formală a declarațiilor inculpatului Dănăilă Vadim, cât și a martorilor Sîrbu Andrei, Șișianu Victor, Barbarov Iurie, Ostafi Iurie. În pct.12 deciziei, instanța de apel menționează că martorul Sîrbu Andrei - șeful Inspectoratului de Poliție Leova, a declarat că, fiind în incinta IP Leova, la geamul unității de gardă Dănăilă Vădim i-a raportat, că nu s-a prezentat la instructaj, deoarece se află în s.Borogani, r-1 Leova, unde este supus unei înscenări a unui fapt de corupere de către două persoane. Dânsul a înțeles informația comunicată de Dănăilă V. ca o sesizare, și nu ca un motiv de absență la instructaj, dând indicație de a fi organizată grupa operativă cu deplasare la fața locului. Astfel, instanța de apel indirect recunoaște că inculpatul Dănăilă Vadim i-a raportat lui Sîrbu Andrei despre pretinsa înscenare a unui fapt de corupere deja după instructaj, care a avut loc la ora 21.00 și a durat 10-15 minute. Faptul că grupa operativă a ieșit la fața locului deja după instructaj, care a avut loc la ora 21.00, dar nu imediat după înregistrarea de către inculpatul Dănăilă Vadim a informației telefonice despre pretinsa înscenare a unui fapt de corupere în Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al IP Leova sub numărul 2417, demonstrează că declarațiile inculpatului Dănăilă Vadim, cât și a martorilor Sîrbu Andrei, Barabarov Iurie, Șișianu Victor trebuie să fie apreciate critic de către instanța de apel. Potrivit declarațiilor lui Dănăilă V., Sîrbu A., Barbarov Iu., după primirea comunicării telefonice de către Dănăilă V., ultimul a comunicat despre acestea lui Sîrbu A., care i-a ordonat să organizeze o deplasare a grupei operative la fața locului în s.Borogani. Și grupa operativă s-a deplasat la fața locului în componența lui Barbarov Iu. și Ostafi Iu. la informația înregistrată la 20:30; însă, Ostafi Iu. a declarat că la fața locului grupa operativă, adică dânsul cu Barbarov Iu. s-au deplasat atunci când a parvenit informația despre careva polițiști care erau puși la pământ în s.Borogani, r-nul Leova, altă careva informație nu cunoștea, adică după reținerea lui Șișianu V. și Daud în s.Borogani, adică după orele 22:15. Mai mult ca atât, cum putea Barbarov Iu. să se deplaseze la fața locului în s.Borogani la comunicarea telefonică a lui Șișianu V. de la ora 20:30, dacă el s-a deplasat mai întâi în or.Leova pe str. Independenței la comunicarea telefonică parvenită la IP Lova în aceeași zi la orele 20:45. Această constatare coroborează cu declarațiile martorului Xxxxx care a declarat că, nu cunoaște dacă Barbarov s-ar fi deplasat în 30 min până la Borogani și înapoi, nu cunoaște dacă e posibil acest lucru. Însă, martorul recunoaște că, nu este posibil ca în 15 intervalul de timp 20:30 până la 21:00, adică 30 min. să se deplaseze în s.Borogani, și să revină înapoi în or.Leova. Totodată, martorul Xxxxx indică ferm că, la instructaj au fost toți prezenți, în afară de Șișianu Vicor și ajutorul de serviciu Zalisețchi. Respectiv, conform declarațiilor lui Ostafi Iu. și a informației fixate în Registrul EI nr.2 rezultă că Barbarov Iu. într-adevăr s-a deplasat în s.Borogani, însă aceasta a avut loc după orele 22:15. Astfel, Barbarov Iu. în instanța de apel a declarat că din automobilul civil a coborât o persoană, care s-a legitimat ca angajat CNA. El s-a retras în automobilul cu care se deplasa, iar automobilele s-au deplasat spre or.Leova. Reieșind din cele expuse supra, recurentul consideră că ordonarea și plecarea grupei operative la fața locului pentru a verifica informația telefonică parvenită de la Șișianu Victor a avut loc după reținerea lui Șișianu Victor de către angajații CNA. Dănăilă V. în Registrul EI nr. 2 al IP Leova (f.d.11-14, vol.l) a indicat că, la comunicarea lui Șișianu V., la fața locului a ieșit Curleac R., ulterior a fost adăugat cu un scris minuscul și numele lui Barbarov, pentru a confirma că într-adevăr a avut loc comunicarea telefonică de la Șișianu V. cu obiectul fixat, și să complice lucrurile legate cu falsificarea informației respective făcute de către Dănăilă V. Este evident că, inițial Dănăilă V. a indicat doar pe Curleac R. care a ieșit la fața locului în s.Borogani, r-1 Leova, deoarece despre acest lucru știa din indicația lui Xxxxx. Ulterior, a mai indicat și pe Barbarov, care s-a deplasat la fața locului, însă mai târziu și după o altă informație telefonică privind reținerea lui Șișianu și Daud. Concluzia instanței de apel precum că, „Nu pot fi reținute ca probe pertinente și concludente întru susținerea învinuirii formulate inculpatului Dănăilă Vadim în săvârșirea faptelor prevăzute la art.332 alin.(1), 312 alin.(1) Cod penal, procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16.09.2015 (f.d.20 vol.I), procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.37 vol.I) și stenograma convorbirilor din 15.09.2015 (f.d.22 vol.I), petrecute între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25 vol.I), potrivit căreia în timpul discuției avute cu Xxxxx Maxim, Șișianu Victor a primit doar un apel telefonic, din care nu rezultă că ar fi comunicat despre organizarea unor acțiuni de corupție în privința sa de către Xxxxxși Xxxxx” - este neîntemeiată, or în Registrul EI nr. 2 al IP Leova și în Informația telefonică inculpatul a indicat ora 20:30, iar potrivit conținutului procesului- verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015 și a stenogramei convorbirilor dintre XxxxxMaxim și Șișianu Victor, rezultă că la 15 septembrie 2015, în intervalul de timp cuprins între orele 20:20-20:45, în timpul discuției Șișianu Victor a preluat un apel telefonic pe postul mobil al său, cu conținutul conversației „da vă ascult, noroc, da, nu nu eu-s la Borogani, nu nu tăt îi ghini, da eu nu știu, prima dată aud...” (f.d.20-25 vol.I). Procurorul consideră că instanța de apel a ignorat discuția ce a avut loc între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor la 15 septembrie 2015 despre faptul că ultimul urmează să se prezinte la ora 21:00 la IP Leova pentru instructaj, este înregistrată în cadrul măsurilor 16 speciale de investigație care au fost autorizate de către judecătorul de instrucție, și care au fost prezentate ca probe în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Dănăilă Vadim. Mai mult ca atât, apreciind critic procesele - verbale întocmite în cadrul măsurilor speciale de investigație, instanța de apel în același timp constată că, „conversația telefonică purtată de Șișianu Victor cu inculpatul Dănăilă Vadim la 15.09.2015 ora 20:26, a durat doar 10 secunde, și este sub semnul întrebării dacă cei doi s-ar fi încadrat în acest timp pentru a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere”. Astfel, instanța de apel indirect recunoaște că este imposibil în intervalul de 10 secunde, de a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere. Faptul că discuția telefonică între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor a durat doar 10 secunde, coloborează cu declarațiile martorului Xxxxx Maxim, care în cadrul urmăririi penale a declarat că, în timpul discuției, la un moment a auzit cum a sunat telefonul mobil lui Șișianu V.. care a răspuns la apel, nu ține minte cuvintele ce a vorbit Șișianu, însă nu a vorbit nici un cuvânt despre el, sau Xxxxx, sau despre bani. Acea convorbire telefonică a fost de scurtă durată, practic câteva secunde. Dănăilă V. a declarat că a avut o discuție telefonică cu Șișianu V., ultimul i-a comunicat că cet. Xxxxx, prin intermediul lui cet. Cașu, dorește să dea mită lui Șișianu. Însă, în Registrul EI nr. 2 al IP Leova (f.d.l 1-14, vol.I) și în Informația telefonică (f.d.15, vol.I), Dănăilă V. a indicat că Șișianu V. i-a comunicat, precum cet. Xxxxx prin intermediul cet. Cașu, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se răzbune. Astfel, instanța de apel nu s-a expus asupra acestor contradicții. Instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului procurorului în ședința de judecată că probele apărării, Sîrbu A., Bodorceanu Gh., Barbarov Iu. confirmă cele relatate de către Șișianu V., și respectiv informația primită de către Dănăilă V. și înregistrată în Registrul EI nr.2 și informația telefonică, însă rezultă că a avut loc o înțelegere între acestea, deoarece declarațiile lor sunt inexacte și contradictorii între ele și materialele dosarului. Mai mult ca atât, instanța de apel, deși a descris declarațiile martorului Pucalev I., nu le-a analizat și nu a dat aprecierii acestor declarații, precum că dânsul a examinat materialul acumulat la comunicarea lui Șișianu V. înregistrată de către Dănăilă V. în Regitrul EI nr. 2 al IP Leova sub numărul 2417, la 15.09.2015, cu privire la înscenarea luării de mită și nu a găsit confirmarea acestei informației, ulterior a emis o încheiere în acest sens, neanulată. Din analiza materialelor menționate rezultă că, într-adevăr Dănăilă V. a introdus date false în Registrul EI nr.2 privind comunicarea lui Șișianu V., și a depus declarații false în legătură cu această presupusă comunicare, iar instanța de apel nu a dorit să analizeze în cumul toate aceste probe. 17 Astfel, analizând materialele dosarului penal, decizia motivată a instanței de apel, recurentul consideră că, Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, temeiuri pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(l) pct.6) Codul de procedură penală, și în legătura cu această solicită să fie casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în cazul în care erorile judiciare nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care 18 au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale. Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel nemotivat a dispus menținerea sentinței de achitare a inculpatului Dănăilă Vadim de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin (1) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor. Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată că fapta imputată prin rechizitoriu nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului Dănăilă Vadim, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată constituie sau nu o infracțiune. Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel a menținut o sentință de achitare ce conține constatări contradictorii, or, prima instanță a achitat inculpatul Dănăilă Vadim, care se învinuiește de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor, însă fără a specifica care anume element lipsește. Prin urmare, prima instanță în sentință în partea descriptivă constată că „instanța de judecată a ajuns la concluzia că probele prezentate de către procuror, nu demonstrează vinovăția inculpatului Dănăilă Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal”, mai apoi constată că „pe capătul de acuzare imputat de către acuzatorul 19 de stat în conformitate cu art. 312 alin. (1) Cod penal, instanța a ajuns la concluzia că nu a fost demonstrată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal de către inculpatul Dănăilă Vadim și acesta necesită a fi achitat și pe acest capăt de acuzare, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, ca în final contradictoriu să dispună achitarea inculpatului Dănăilă Vadim pe ambele articole, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d. 186-187, vol. II). Totodată, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile inculpatului și a martorilor date în cadrul ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția și nu a înlăturat contraindicațiile din sentință, decizia urmând a fi casată cu transmiterea cauzei la rejudecare. Astfel, instanța de apel în nici un mod nu s-a expus asupra contradicțiilor ce rezultă din cele declarate de Dănăilă Vadim în calitate de martor în cauza penală de învinuire a lui Șișianu Victor și declarațiile lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim și nu a verificat, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, afirmația acuzării că între inculpat și martorii apărării există relații de colegialitate și că ei s-ar fi pus de acord să ușureze situația în care s-a pomenit inculpatul, cu atât mai mult că există divergențe și inexactități între declarațiile inculpatului și ale martorilor apărării și că acestea se infimă prin datele ce se conțin în Registru EI nr. 2 al IP Leova, informația telefonică precum și declarațiile martorilor Barbarov Iurie, Ostafii Iurie și XxxxxMaxim. Totodată, instanța de recurs ordinar mai reține că instanța doar a descris declarațiile martorului Pucalev Ion, însă nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare cu ansamblul probator în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, cu atât mai mult că din declarațiile respective rezultă că dânsul a examinat materialul acumulat la comunicarea lui Șișianu Victor înregistrată de către Dănăilă Vadim în Registrul EI nr. 2 al IP Leova sub numărul 2417, la 15.09.2015, cu privire la înscenarea luării de mită și nu a găsit confirmarea acestei informații, ulterior a emis o încheiere în acest sens, care nu a fost anulată și produce efecte juridice. Concomitent în textul deciziei instanței de apel nu își găsește infirmare divergența dintre declarațiile inculpatului și datele conținute în procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015 și a stenogramei convorbirilor dintre XxxxxMaxim și Șișianu Victor, ce ține de ora discuției 20 purtate între Dănăilă Vadim cu Șișianu Victor referitor la înscenarea unei dări de mită, în scop de răzbunare, de către Xxxxx Maxim. Astfel, în Registrul EI nr. 2 al IP Leova și în Informația telefonică inculpatul a indicat ora 20:30, iar potrivit conținutului procesului-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015 și a stenogramei convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor, rezultă că la 15 septembrie 2015, în intervalul de timp cuprins între orele 20:20-20:45, Șișianu Victor purta convorbire telefonică cu Xxxxx Maxim și că această convorbire nu a fost întreruptă de către Șișianu pentru a face/a primi alte convorbiri. Totodată, se reține, că instanța de apel nu a examinat principalele argumente ale acuzării, invocate în apel, or, instanța de apel, ajungând la concluzia menținerii sentinței de achitare în privința inculpatului Dănăilă Vadim, indirect recunoaște că inculpatul Dănăilă Vadim i-a raportat lui Sîrbu Andrei despre pretinsa înscenare a unui fapt de corupere deja după instructaj, care a avut loc la ora 21:00 și a durat 10-15 min., astfel, la pct. 12 din decizie, instanța de apel indică, că „martorul Sîrbu Andrei - șeful Inspectoratului de Poliție Leova, a declarat că, fiind în incinta IP Leova, la geamul unității de gardă Dănăilă Vadim i-a raportat, că nu s-a prezentat la instructaj, deoarece se află în s.Borogani, r-1 Leova, unde este supus unei înscenări a unui fapt de corupere de către două persoane. Dânsul a înțeles informația comunicată de Dănăilă V. ca o sesizare, și nu ca un motiv de absență la instructaj, dând indicație de a fi organizată grupa operativă cu deplasare la fața locului”, ca în final în urma interpretărilor probelor existente la dosar să mențină achitarea inculpatului. La caz se constată că, nu au fost înlăturate contradicțiile stabilite, fiind lăsate fără răspuns și argumentele procurorului din apel în sensul că instanța de apel a ignorat discuția ce a avut loc între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor la 15 septembrie 2015 despre faptul că ultimul urmează să se prezinte la ora 21:00 la IP Leova pentru instructaj, este înregistrată în cadrul măsurilor speciale de investigație care au fost autorizate de către judecătorul de instrucție, și care au fost prezentate ca probe în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Dănăilă Vadim. Mai mult ca atât, apreciind critic procesele - verbale întocmite în cadrul măsurilor speciale de investigație, instanța de apel în același timp constată că, „conversația telefonică purtată de Șișianu Victor cu inculpatul Dănăilă Vadim la 15.09.2015 ora 20:26, a durat doar 10 secunde, și este sub semnul întrebării dacă cei doi s-ar fi încadrat în acest timp pentru a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere”. Astfel, instanța de apel la fel, indirect recunoaște că este imposibil în intervalul de 10 secunde, de a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere. Faptul că discuția telefonică între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor a durat doar 10 secunde, coloborează cu declarațiile martorului Xxxxx Maxim, care în cadrul urmăririi penale a declarat că, în timpul discuției, la un moment a auzit cum a sunat telefonul mobil 21 lui Șișianu V.. care a răspuns la apel, nu ține minte cuvintele ce a vorbit Șișianu, însă nu a vorbit nici un cuvânt despre el, sau Xxxxx, sau despre bani. Acea convorbire telefonică a fost de scurtă durată, practic câteva secunde. Dănăilă Vadim a declarat că a avut o discuție telefonică cu Șișianu V., ultimul i-a comunicat că cet. Xxxxx, prin intermediul lui cet. Cașu, dorește să dea mită lui Șișianu, însă, în Registrul EI nr. 2 al IP Leova (f.d.l 1-14, vol.I) și în Informația telefonică (f.d.15, vol.I), Dănăilă Vadim a indicat că Șișianu V. i-a comunicat, precum cet. Xxxxx prin intermediul cet. Cașu, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se răzbune. Totodată, concluzia instanței de apel precum că, „nu pot fi reținute ca probe pertinente și concludente întru susținerea învinuirii formulate inculpatului Dănăilă Vadim în săvârșirea faptelor prevăzute la art.332 alin.(l), 312 alin.(l) Cod penal, procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16.09.2015 (f.d.20, vol.I), proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.37 vol.I) și stenograma convorbirilor din 15.09.2015 (f.d.22 vol.I), petrecute între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25 vol.I), potrivit căreia în timpul discuției avute cu Xxxxx Maxim, Șișianu Victor a primit doar un apel telefonic, din care nu rezultă că ar fi comunicat despre organizarea unor acțiuni de corupție în privința sa de către Xxxxx și Xxxxx” este defectuoasă și pripită, or în Registrul EI nr. 2 al IP Leova și în Informația telefonică inculpatul a indicat ora 20:30, iar potrivit conținutului procesului-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015 și a stenogramei convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor, rezultă că la 15 septembrie 2015, în intervalul de timp cuprins între orele 20:20-20:45, în timpul discuției Șișianu Victor a preluat un apel telefonic pe postul mobil al său, cu conținutul conversației „da vă ascult, noroc, da, nu nu eu-s la Borogani, nu nu tăt îi ghini, da eu nu știu, prima dată aud...” (f.d.20-25 vol.I). La fel, instanța de apel a ignorat o probă esențială și anume, procesul-verbal de audiere în calitate de martor a lui Dănăilă Vadim, în cadrul cauzei penale de învinuirea a lui Șișianu Victor în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 324 Cod penal, unde a fost preîntâmpinat de răspunderea ce o poartă conform art. 312 Cod penal, declarând că la 15 septembrie 2015, ora 20:26 dânsul 1-a anunțat pe Șișianu Victor că la ora 21:00 în aceiași zi, urmează să se prezinte la instructaj în incinta IP Leova, la ce Șișianu Victor i-a spus că se află în s. Borogani și ca să înregistreze înștiințarea telefonică precum că o persoană pe nume Xxxxx prin intermediul lui Xxxxx Maxim vrea să-i însceneze o luare de mită, or în cadrul ședinței Șișianu Victor a declarat că a discutat cu Dănăilă Vadim până la se întâlni cu Xxxxx Maxim, respectiv Xxxxx Maxim nici nu avea cum să audă numele Xxxxx sau Cașu. Or, declarațiile depuse în calitate de martor a lui Dănăilă Vădim pe cauza penală de învinuire a lui Șișanu Victor și declarațiile date în calitate de martor a lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim se contrazic. Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel în al doilea set de proceduri eronat a menținut sentința primei instanțe de achitare în privința lui Dănăilă 22 Vadim de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor, fără a-și motiva soluția, prin ce a admis o eroare de fapt, care a afectat soluția instanței și anume, discordanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele și să se expună asupra tuturor argumentelor invocate în apel. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că, la rejudecarea cauzei, instanța de apel, nu s-a conformat cu exactitate situației stabilite de către instanța de recurs și nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, indicate în pct.3 a prezentei decizii, concluzionând că soluția istanței de fond privind achitarea inculpatului pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin.(1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, din motivul că acțiunile incupatului Dănăilă Vadim nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni, este una justă, adoptată în baza tuturor probelor administrate, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, omițând să formuleze o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză. Astfel, instanța de apel din nou s-a limitat la fraze generale pentru respingerea argumentelor cererii de apel, fără a fi dată o analiză amplă tuturor probelor administrate în cauza dată, fără a aprecia fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, limitându-se repetat la mențiuni neclare, confuze și sumare. Prin urmare, reieșind din faptul neschimbării situației faptice la momentul rejudecării cauzei, instanța de apel a neglijat indicațiile specificate de către instanța de recurs, nu a motivat convingător motivele invocate în apelul declarat de procuror, repetând practic erorile efectuate de către instanța de apel la judecarea cauzei anterior în ordine de apel, adoptând soluția cu o motivare ce contravine probelor. În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii nemotivate. Totodată, Colegiul penal lărgit constată că modalitatea de motivare a soluției dă dovadă că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 și 417 Cod de procedură penală, instanța neexpunându-se asupra argumentelor părții acuzării, acceptate de prima instanță, fiind lăsate fără apreciere. Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, 23 concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art.394 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată. Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale, din ce reiese că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel cît și cele din recurs, să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Dănăilă Vadim Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt 24 complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 26 noiembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Cobzac Elena Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Boico Victor 25