1ra-1153/2021 — art. 332 alin. 1, 312 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 332 alin. 1, 312 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1153/2021 — art. 332 alin. 1, 312 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1153/2021
Curtea Supremă de Justiție
DECIZIE
12 octombrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Toma Nadejda,
judecători – Cobzac Elena, Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Boico Victor,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar ordinar declarat de către
procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se
solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 decembrie
2020, în cauza penală privindu-l pe
Dănăilă Vadim Xxxxx, născut la xxxxx,
originar din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 28.01.2016 - 11.12.2018;
Instanța de apel : 25.03.2019 - 20.06.2019;
Instanța de recurs ordinar : 05.09.2019 - 12.11.2019;
Instanța de apel : 13.12.2019 - 23.12.2020;
Instanța de recurs ordinar : 24.03.2021 - 12.10.2021.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții
Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 11 decembrie 2018, Dănăilă
Vadim a fost achitat de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332
alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele
infracțiunilor.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Dănăilă Vadim este
învinuit pentru faptul că, fiind, conform prevederilor art. 123 alin. (2) Cod penal, persoană
publică, deținând funcția de inspector al serviciului escortă al secției management
operațional al IP Leova al IGP al MAI, numit în această funcție prin ordinul nr. Xxxxx
din 05.07.2013, fiind antrenat conform graficului în serviciu în calitate de inspector
operativ de serviciu în IP Leova în data de 15.09.2015, folosind intenționat situația sa de
serviciu, acționând din alte interese personale, înțelegând și conștientizând caracterul
social periculos al acțiunilor sale ilegale, intenționat, având scopul falsificării
documentelor oficiale, urmărind scopul producerii unor consecințe juridice și săvârșirea
unei fapte cu intenție, care poate produce consecințe socialmente periculoasă, în noaptea
de 15.09.2015 spre 16.09.2015, aflându-se în Unitatea de Gardă a Inspectoratului de
Poliție Leova, a întocmit din numele lui, un raport - informație telefonică, în care a înscris
date vădit false, precum că la 15.09.2015, aproximativ în jurul orelor 20:30, el a primit
1
un apel telefonic de la inspectorul pentru supravegherea circulației rutiere al Serviciului
supraveghere tehnică și accidente rutiere al Serviciului securitate publică a IP Leova,
Șișianu Victor, precum că o persoană pe nume Xxxxx, prin intermediul cet. Cașu, dorește
să-i însceneze o luare de mită, fapt care în realitate, nu corespunde adevărului, raport care
ulterior a fost înregistrat în Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la
infracțiuni și incidente a IP Leova sub nr. 2417, înscriind astfel date vădit false și în
registrul nominalizat.
Organul de urmărire penală a încadrat aceste acțiuni ale lui Dănăilă Vadim în baza
prevederilor art. 332 alin. (1) Cod penal - înscrierea de către o persoană publică, în
documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de
documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale.
Tot el, Dănăilă Vadim, este învinuit că, la data de 17.09.2015, fiind audiat în calitate
de martor în cadrul cauzei penale nr. 2015970446, pornită de DUP a DGT Sud a CNA, în
baza art. 324 alin. (2) lit. (c) Cod penal, pe faptul coruperii pasive comise de către Șișianu
Victor, în incinta DGT Sud a CNA, situat în or. Cahul , bd. Victoriei, 11 și fiind
preîntâmpinat de răspunderea penală pe care o poartă în conformitate cu prevederile art.
312 Cod penal, și anume, de prezentarea cu bună știință a declarației mincinoase de către
martor, a prezentat declarații mincinoase, necorespunzătoare realității, precum că, la
15.09.2015 dânsul, fiind implicat în serviciul de gardă a IP Leova, aproximativ în jurul
orelor 20:30, a fost înștiințat telefonic de inspectorul pentru supravegherea circulației
rutiere al Serviciului supraveghere tehnică și accidente rutiere al Serviciului securitate
publică a IP Leova, Șișianu Victor, precum că o persoană pe nume Xxxxx, prin
intermediul lui XxxxxM., dorește să-i însceneze o luare de mită, fapt despre care Dănăilă
Vadim a înștiințat pe responsabilul de serviciu a IP Leova, Xxxxx.
Organul de urmărire penală a încadrat aceste acțiuni ale lui Dănăilă Vadim în baza
prevederilor art. 312 alin. (1) Cod penal - prezentarea, cu bună-știință, a declarației
mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost săvârșită în cadrul urmăririi
penale.
Nefiind de acord cu sentința, procurorul a declarat apel, prin care a solicitat
casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului
stabilit pentru prima instanță prin care Dănăilă Vadim să fie recunoscut vinovat în
comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, și în
baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, a înceta procesul penal în legătură cu expirarea
termenelor de prescripție.
Corpurile delicte în conformitate cu prevederile art. 162 alin. (5) Cod de procedură
penală, urmează a fi păstrate la materialele cauzei penale.
În susținerea poziției sale, apelantul a invocat:
- soluția de achitare emisă de către instanța de fond în coraport cu probele
administrate la dosar, este una rezultată din aprecierea greșită a probelor, prin derogare
de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile
2
și versiunea inculpatului și interpretarea eronată a dreptului material, care nu coroborează
cu celelalte probe administrate pe caz;
- instanța de judecată nu a luat în considerare că Dănăilă Vadim, prin comiterea
infracțiunii imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a
prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit și a admis, în mod conștient, survenirea
acestora, iar ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor, a dus la subminarea
imaginii organelor publice și instituțiilor de stat, fapta fiind comisă în timpul exercitării
de către inculpat a unei funcții publice, circumstanță care sporește considerabil gradul
social-periculos al faptei comise;
- nu au fost apreciate probele părții acuzării conform normelor procesual penale, ci
s-a limitat doar la literatura de specialitate cu referință la cazurile abordate;
- în sentință nu s-a indicat și examinarea altor probe decât declarațiile martorilor,
cum ar fi înregistrările audio/video și corpurile delicte anexate la cauza penală;
- instanța a ignorat o probă esențială și anume, procesul-verbal de audiere în calitate
de martor a lui Dănăilă Vadim, în cadrul cauzei penale de învinuirea lui Șișianu Victor în
comiterea infracțiunii prevăzută de art. 324 Cod penal, unde a fost preîntâmpinat de
răspunderea ce o poartă conform art. 312 Cod penal, or acestea și declarațiile date în
calitate de martor a lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim
se contrazic, fapt ce încă o dată dovedește vinovăția lui Dănăilă Vadim în săvârșirea
infracțiunilor imputate;
- a fost ignorată și discuția ce a avut loc între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor la 15
septembrie 2015 despre faptul că ultimul urmează să se prezinte la ora 21:00 la IP Leova
pentru instructaj, este înregistrată în cadrul măsurilor speciale de investigație care au fost
autorizate de către judecătorul de instrucție, și care au fost prezentate ca probe în cadrul
cauzei penale de învinuire a lui Dănăilă Vadim.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 20 iunie 2019, a fost
admis apelul procurorului, casată integral, inclusiv din oficiu, sentința instanței de fond,
rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit căreia Dănăilă Vadim a fost achitat
de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod penal,
din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs ordinar procurorul, care
invocând drept temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură
penală, a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de
apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 noiembrie
2019 a fost admis recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de
circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casată total decizia Colegiului judiciar al Curții
de Apel Cahul din 20 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Dănăilă Vadim și dispusă
rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 23 decembrie 2020, a
fost respins apelul declarat de procurorul în Procuratura Anticorupție, Lungu Lilian, și
3
menținută sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 11 decembrie 2018, prin care
Dănăilă Vadim a fost achitat pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de
art.332 alin.(1) și art.312 alin.(1) Cod penal, în temeiul lipsei elementelor infracțiunilor
în acțiunile inculpatului.
7.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a reținut că, prima instanță a constatat și
apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept asupra învinuirii înaintată inculpatului
Dănăilă Vadim, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și de
drept material, și soluția primei instanțe este una justă și echitabilă, corespunzător
cumulului probelor administrate în cauză.
Conform rechizitoriului, inculpatului Dănăilă Vadim îi este imputat un concurs de
infracțiuni: 1. înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date
vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost
săvârșite din alte interese personale - infracțiune prevăzută de art.332 alin.(1) Cod penal
și 2. prezentarea, cu bună-știință a declarației mincinoase de către martor, dacă această
acțiune a fost săvârșită în cadrul urmăririi penale - infracțiune prevăzută de art.312 alin.(1)
Cod penal.
Instanța de apel a menționat că prima instanță corect a stabilit că învinuirea lui
Dănăilă Vadim privind înscrierea unor date vădit false prin întocmirea unui raport -
informație telefonică cu date vădit false, care ulterior a fost înregistrat cu nr.2417 în
Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente a IP Leova,
se bazează în principiu pe declarațiile martorilor Xxxxx, Ciubotaru Ion, Curleac Roman,
Zaliseșchi Grigore, Pucalev Ion, Ostafi Iurie, Barbarov Iurie, XxxxxMaxim și Sîrf Dmitri,
care nu sunt suficiente pentru a formula o concluzie certă și convingătoare asupra
caracterului neveridic al informației introduse de către inculpatul Dănăilă Vadim în aceste
acte oficiale, și ca consecință asupra caracterului neveridic al declarațiilor acestuia în
calitate de martor.
Învinuirea înaintată nu s-a confirmat prin probe administrate și ca urmare instanța
de fond just a statuat că în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă - înscrierea unor
date vădit false în documente oficiale, precum și falsificarea unor astfel de documente,
adoptând o soluție de achitare, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal.
Calitatea de persoană publică a inculpatului Dănăilă Vadim este în afara oricărei
dispute, or, aceasta se confirmă prin ordinul IGP nr.Xxxxx din 05.07.2013 de numirea lui
Dănăilă Vadim în funcția publică de execuție inspector al Serviciului escortă al Secției
management operațional al IP Leova.
Din materialele cauzei penale se constată, că Dănăilă Vadim la data de 15 septembrie
2015, a activat în serviciu cu calitatea de inspector operativ de serviciu în cadrul grupei
operative a Inspectoratului de Poliție Leova, conform graficului aprobat de șeful IP
Leova. Din același grafic rezultă, că responsabil pe IP Leova în data de 15 septembrie
2015 era Xxxxx.
4
Martorul Xxxxx în declarațiile sale a indicat, că la data de 15 septembrie 2015,
aproximativ la orele 20:00, a comunicat ofițerului operativ de serviciu Dănăilă Vadim, că
la ora 21:00 va avea loc instructajul grupei operative. În timpul instructajului Dănăilă V.
i-a spus că Șișianu V. nu se va prezenta la instructaj, fiind urmărit de careva persoane,
însă ea nu a acordat importanță acestei informații, deoarece Șișianu i-a raportat viceversa,
și anume că el urmărește pe cineva.
Din declarațiile inculpatului Dănăilă Vadim și cele ale martorului Șișianu Victor,
raportate la descifrarea apelurilor telefonice, rezultă, că ofițerul operativ de serviciu
Dănăilă Vadim l-a contactat telefonic la ora 20:26:14 pe Șișianu Victor, membru al grupei
operative, privitor la petrecerea instructajului de la ora 21:00, și la rândul său Șișianu
Victor i-a comunicat, că se află în s.Borogani, r-l Leova, este în imposibilitate de a se
prezenta la instructaj, și că o persoană pe nume Xxxxx, prin intermediul lui Xxxxx
Maxim, dorește să-i însceneze o luare de mită, în scop de răzbunare. Urmare a preluării
informației telefonice parvenite de la Șișianu Victor, inculpatul Dănăilă Vadim, în
virtutea exercitării funcției de ofițer operativ de serviciu al Unității de gardă a IP Leova,
a înregistrat informația comunicată de Șișianu Victor în Registrul nr.2, ca altă informație
referitoare la infracțiuni și incidente, care potrivit legii procesual-penale nu pot servi drept
temei pentru pornirea urmăririi, dar care urmează a fi supusă controlului suplimentar.
Instanța de apel a menționat că faptul discuției telefonice între Dănăilă Vadim și
Șișianu Victor se confirmă prin descifrările apelurilor telefonice, ridicate de la compania
de telefonie mobilă „Orange” SA, pentru perioada 25.06-15.09.2015, care atestă
înregistrarea la data de 15.09.2015, ora 20:26:14, a unui apel telefonic de intrare de la
numărul Xxxxx (numărul de telefon al unității de gardă a IP Leova) către numărul Xxxxx
(număr de telefon utilizat în acea perioadă de către Șișianu Victor). (f.d.32 vol.I)
Instanța de apel a acordat credibilitate declarațiilor inculpatului, deoarece sunt
constante și coerente pe tot parcursul urmăririi penale și examinării cauzei, fiind în
concordanță cu declarațiile martorilor Sîrbu Andrei, Șișianu Victor, Barbarov Iurie. Iar
partea acuzării nu a prezentat probe ce ar combate declarațiile de dezvinovățire a
inculpatului.
Astfel, martorul Sîrbu Andrei - șeful Inspectoratului de Poliție Leova, a declarat că,
fiind în incinta IP Leova, la geamul unității de gardă Dănăilă Vadim i-a raportat, că
Șișianu Victor nu s-a prezentat la instructaj, deoarece se află în s.Borogani, r-l Leova,
unde este supus unei înscenări a unui fapt de corupere de către două persoane. Dânsul a
înțeles informația comunicată de Dănăilă V. ca o sesizare, și nu ca un motiv de absență la
instructaj, dând indicație de a fi organizată grupa operativă cu deplasare la fața locului.
Ulterior, peste jumătate de oră a parvenit informația de la ofițerul de investigație Carabet,
care a comunicat că cineva din localitatea Borogani i-a spus că echipajul de poliție unde
se afla Șișianu V. este înconjurat de niște persoane în civil.
Martorul Barbarov Iurie a declarat că, fiind membru al grupului operativ, a primit
informația de la ofițerul de serviciu Dănăilă V. precum că angajatul lor Șișianu Victor are
probleme cu careva persoane din s.Borogani, r-l Leova, care au avut intenția să-i dea mită.
5
În legătură cu acest fapt a primit indicația de a se deplasa la fața locului. Faptul dat se
confirmă și prin declarațiile martorului Ostafi Iurie - membrul grupului operativ, șofer al
Unității de gardă, care s-a deplasat împreună cu Barbarov Iurie la fața locului în
s.Borogani, r-l Leova.
Martorul Șișianu Victor a relatat că la 15.09.2015, fiind în grupa operativă a IP
Leova, cu automobilul de serviciu s-a deplasat în s.Borogani, r-l Leova, pe la orele 20:26
a fost contactat de Dănăilă Vadim, care l-a informat despre instructajul de la ora 21:00,
iar dânsul în grabă i-a comunicat că Xxxxx și Xxxxx încearcă să-i însceneze o dare de
mită, în scop de răzbunare. Această discuție a avut loc până a se întâlni cu Xxxxx Maxim.
În momentul când a comunicat informația respectivă lui Dănăilă Vadim, se afla la volanul
automobilului de serviciu, iar pe bancheta din față se afla colegul Daud.
Deși în viziunea părții acuzării aceste evenimente (raportarea de către inculpatul
Dănăilă V. șefului IP, Sîrbu A.; ordonarea și plecarea grupei operative la fața locului
pentru a verifica informația telefonică parvenită de la Șișianu Victor) nu au avut loc în
genere sau au avut loc după reținerea lui Șișianu Victor de către angajații CNA, instanța
de apel a menționat, că organul de urmărire penală la faza urmăririi penale nu a
administrat nici o probă care ar putea combate versiunea inculpatului Dănăilă Vadim,
susținută de martorii Sîrbu Andrei, Șișianu Victor, Barbarov Iurie și Ostafi Iurie, deși a
avut această posibilitate de a solicita (ridica) de la operatorul rețelei de telefonie mobilă
a informației cu privire la poziționarea în timp a posturilor de telefoane mobile ale acestor
figuranți. La fel puteau fi ridicate înregistrările video de la camerele de supraveghere
instalate la Inspectoratul de Poliție Leova. Nici procurorii în cursul judecării cauzei nu au
solicitat administrarea unor astfel de probe care ar confirma veridicitatea versiunii părții
acuzării.
Instanța de apel a apreciat critic alegațiile acuzatorului de stat, precum că nu a existat
înștiințarea telefonică a Unității de gardă IP Leova din partea lui Șișianu Victor despre
actele de corupție care se organizează. Or, în cursul judecării cauzei s-a constatat că în
Unitatea de gardă IP Leova erau active posturile de telefon fix 0(263)22980 și mobil
Xxxxx, însă acuzarea nu a prezentat descifrările apelurilor telefonice de la aceste două
posturi telefonice în vederea stabilirii apelurilor de intrare-ieșire în intervalul de timp
cuprins între orele 20:00 - 21:00, pentru a selecta apelurile realizate către și de la martorul
Șișianu Victor. Insuficiența unor astfel de probe nu permite de a stabili cronologia
apelurilor parvenite de la Șișianu Victor către Xxxxx și de la Dănăilă Vadim către Șișianu
Victor. Aceste deficiențe de anchetă nu pot fi interpretate decât în favoarea inculpatului.
Prezentându-se la instructajul de la ora 21:00, inculpatul Dănăilă Vadim i-a raportat
superiorului Xxxxx, că Șișianu Victor nu se va prezenta la instructaj, fiind urmărit de
careva persoane. Acest fapt este confirmat de martorul Xxxxx, și denotă că Dănăilă
Vadim a obținut această informație până la ora 21:00, și nu exclude posibilitatea primirii
ei de la Șișianu Victor în cadrul discuției telefonice din 15.09.2015, ora 20:26, după care
să fie raportată imediat șefului IP Leova, și apoi responsabilului Xxxxx în jurul orelor
21:00.
6
Faptul că Xxxxx declară, că ea a fost telefonată la telefonul mobil în intervalul orelor
20:00 - 21:00 (la urmărirea penală indica ora precisă 20:28 și telefonul 78863002) de
către Șișianu Victor, care-i comunicase că anume el urmărește pe cineva care se va urca
în stare de ebrietate la volan, însă aceste declarații nu exclud faptul contactării telefonice
între inculpatul Dănăilă Vadim și martorul Șișianu Victor la 15.09.2015 ora 20:26, care
de altfel este reflectat în descifrarea apelurilor, existența căruia este în afara oricărui
dubiu. Aici, instanța de apel a atestat iarăși realizarea de către organul de urmărire penală
a unei investigații incomplete, prin faptul că nu au fost ridicate descifrările apelurilor
telefonice purtate la postul de telefon utilizat de martorul Xxxxx, astfel de probe nu au
fost prezentate nici pe parcursul judecării, fapt care nici nu permite de a stabili în care
consecutivitate s-au produs apelurile telefonice Dănăilă - Șișianu și Șișianu - Poclit.
Instanța de apel a menționat că deși trezește anumite suspiciuni faptul că Șișianu
Victor în conversația telefonică cu martorului Xxxxx a expus un alt motiv al absenței sale
la instructajul de la orele 21:00, această suspiciune este una de ordin subiectiv și nu poate
justifica o condamnare.
Instanța de apel a relatat că nu este atât de relevant faptul, că inculpatul Dănăilă
Vadim nu a raportat imediat responsabilului Xxxxx despre informația cu care a fost
sesizat de către Șișianu Victor, or martorul Sîrbu Andrei a explicat că Dănăilă Vadim i-a
raportat lui și a fost informat ofițerul Barbarov Iurie care s-a deplasat la fața locului.
Nu au fost reținute ca probe pertinente și concludente întru susținerea învinuirii
formulate inculpatului Dănăilă Vadim în săvârșirea faptelor prevăzute la art.332 alin.(1),
312 alin.(1) Cod penal, procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul
metodelor și mijloacelor tehnice din 16.09.2015 (f.d.20 vol.I), proces-verbal de
consemnare a măsurilor speciale de investigații (f.d.37 vol.I) și stenograma convorbirilor
din 15.09.2015 (f.d.22 vol.I), petrecute între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25
vol.I), potrivit căreia în timpul discuției avute cu XxxxxMaxim, Șișianu Victor a primit
doar un apel telefonic, din care nu rezultă că ar fi comunicat despre organizarea unor
acțiuni de corupție în privința sa de către Xxxxxși Xxxxx.
Martorul Șișianu Victor a declarat, că în timpul discuției cu Xxxxx Maxim a primit
un apel telefonic de la Bodorceanu Gheorghe, iar la rândul său Bodorceanu Gheorghe
audiat în instanța de judecată a confirmat că în data de 15 septembrie 2015 a avut o
discuție telefonică că Șișianu Victor. Astfel, potrivit descifrării apelurilor telefonice
ridicate de la Compania de telefonie mobilă „Orange” SA, la 15.09.2015 ora 20:47:51
este înregistrat un apel telefonic de la numărul 078826320 utilizat de Bodorceanu
Gheorghe către numărul Xxxxx utilizat de Șișianu Victor (f.d.32 vol.I). Certificatul
eliberat de IP Leova confirmă faptul, că angajatul Bodorceanu Gheorghe, șef-adjunct al
IP Leova, avea numărul de telefon 078826320 (f.d.53 vol.II). În aceiași ordine de idei,
martorul Xxxxx Maxim a confirmat, că Șișianu Victor în prezența sa a primit doar un apel
telefonic de scurtă durată.
Astfel, odată în plus s-a constatat că ultima convorbire telefonică avută de către
Șișianu Victor până a fi reținut de colaboratorii CNA la data de 15 septembrie 2015, a
7
fost cu Bodorceanu Gheorghe la ora 20:47, ceia ce rezultă direct din descifrările
convorbirilor telefonice anexate la dosar. Deși partea acuzării este pe poziția, că în timpul
convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor ultimul l-ar fi contactat telefonic pe
inculpatul Dănăilă Vadim și discuția lor nu ar conține vre-o sesizare cu privire la
înscenarea unui act de corupere, instanța de apel a menționat, că transmiterea banilor de
către Xxxxx Maxim lui Șișianu Victor a avut loc sub controlul angajaților CNA și era
însoțită de înregistrarea audio-video, copia căreia a și fost administrată în această cauză.
Și, în cazul în care apelul telefonic al lui Șișianu V. către ofițerul de serviciu Dănăilă V.
ar fi avut să aibă loc în prezența lui Xxxxx Maxim, atunci pe înregistrarea audio-video
urma să fie fixată și cea de-a doua conversație telefonică petrecută între Șișianu V. și
Bodorceanu Gh., or martorul Xxxxx Maxim a declarat că ofițerii CNA au discins imediat
ce el a ieșit din automobilul lui Șișianu Victor. Un alt moment care exclude cu certitudine
versiunea procurorului este acel fapt, că între apelul Șișianu V. - Dănăilă V. de la ora
20:26 și apelul Bodorceanu Gh. - Șișianu V. de la ora 20:47 este un interval de timp de
21 minute, care esențial depășește durata conversației înregistrate între Șișianu V. și
Xxxxx Maxim, care potrivit stenogramei (f.d.22/25 vol.I) a durat 14 minute și 08 secunde.
Mai mult, s-a constatat unele neclarități și contradicții în procesele-verbale întocmite
în cadrul măsurilor speciale de investigații. Potrivit procesului-verbal privind
interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, interceptarea
comunicărilor petrecute în cadrul întrevederii între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor a avut
loc la 15.09.2015, între orele 20:20 - 20:45 (s-a menționat că, în rezultatul vizionării
înregistrării video se vede cum Xxxxx M. se apropie de automobil, discută prin
intermediul geamului întredeschis cu șoferul automobilului, după care urcă în
automobilul dat și începe să discute cu șoferul, după care peste aproximativ 9 min. acesta
iese din automobil și se deplasează către domiciliul său). Referitor la procesul-verbal de
consemnare a măsurilor speciale de investigații, ofițerul de investigații a DGT Sud a
CNA, a prezentat un raport privind urmărirea vizuală incomplet, indicând eronat
intervalele de timp, fără fixarea orei, ce contravine stenogramei (se redă conținutul: la
15.09.2020 în jurul orelor 20:20 de domiciliul lui Xxxxx M. s-a apropiat automobilul cu
inscripția „poliția”, aproximativ peste 2 min. a ieșit Xxxxx M. și s-a urcat în automobilul
dat, după care automobilul s-a deplasat și peste 200 metri s-a oprit, din automobil au
coborât Șișianu V. și Xxxxx M., aceștia au discutat, după care au urcat în automobil,
aproximativ peste 15-20 min. automobilul s-a întors spre direcția s.Borogani și a oprit
vizavi de domiciliul lui Xxxxx M., care a ieșit din automobil și a intrat în ogradă, unde s-
a aflat 2 min., după ce a ieșit din ogradă și a urcat în automobil, unde s-a aflat circa 2
min., apoi a ieșit, și imediat a fost reținut Șișianu V.). Actele procesuale sus-indicate atestă
că măsurile speciale de investigație au cuprins un interval de timp de circa 25 min (20:20-
20:45). Pe când stenograma convorbirilor dintre Xxxxx M. și Șișianu V. durează doar
14.08 min., începând din momentul urcării lui Xxxxx M. în automobil. Aceste
incoincidențe în actele procedurale ale măsurilor speciale de investigație atestă nu altceva,
decât faptul că organul de urmărire penală care a instrumentat cauza de corupere pasivă
8
a funcționarului Șișianu Victor a reflectat în actele procedurale ora evenimentelor și
intervalele de timp cu aproximație, care sunt departe de a avea o precizie și de a permite
să fie sincronizate cu evenimentul faptelor imputate inculpatului Dănăilă Vadim.
Instanța de apel a constatat, că declarațiile martorilor Ciubotaru Ion, Barbarov Iurie,
Pucalev Ion, Curleac Roman, Zalisețchi Grigore, Ostafi Iurie, Gherman Mihail, Xxxxx
Maxim, Xxxxx, prezentate de partea acuzării nu demonstrează învinuirea formulată lui
Dănăilă Vadim în săvârșirea faptei prejudiciabile prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal.
Declarațiile martorului Xxxxx precum că Dănăilă Vadim în seara respectivă de
15.09.2015 nu i-a comunicat despre informația telefonică parvenită de la Șișianu Victor,
referitoare la organizarea unei dări de mită de către Xxxxx prin intermediul lui Xxxxx
Maxim în scop de răzbunare, și că informația respectivă a văzut-o înregistrată în R-2 în
următoarea zi, nu a fost reținută de către instanța de apel ca o probă în demonstrarea
comiterii de către Dănăilă Vadim a faptei de înscriere a unor date vădit false în Registrul
nr.2 al IP Leova, în condițiile în care la materialele cauzei penale sunt ale probe care
demonstrează că Dănăilă Vadim a avut discuția respectivă cu Șișianu Victor, și informația
obținută a raportat-o imediat șefului IP Leova, Sîrbu Andrei.
Tot, din declarațiile martorului Xxxxx rezultă că la ora 22:00 Dănăilă Vadim a intrat
la ea în biroul de serviciu și i-a comunicat că a primit o informație de la un cetățean din
s.Borogani, precum că automobilul de serviciu al poliției este înconjurat de alte 3
automobile. Auzind această informație dânsa a dat indicație grupei operative să se
deplaseze la fața locului, însă paralel i-a sunat pe Ciubotaru Ion, șef de post în Borogani,
și pe Curleac Roman, șef de post în or.Iargara, pentru a se deplasa la fața locului, iar
ulterior Ciubotaru I. a înștiințat-o că automobilul de serviciu al poliției a fost înconjurat
de către angajații CNA. Aceste circumstanțe reies și din declarațiile martorilor Ciubotaru
Ion, Barbarov Iurie, Curleac Roman, Ostafi Iurie, care au relatat că deplasându-se la fața
locului în s.Borogani, r-l Leova, au aflat că colaboratorii de poliție Șișianu Victor și Daud
Valeriu erau reținuți de CNA.
Instanța de apel a menționat că o altă suspiciune care ar putea favoriza poziția părții
acuzării este acel fapt, că conversația telefonică purtată de Șișianu Victor cu inculpatul
Dănăilă Vadim la 15.09.2015 ora 20:26, a durat doar 10 secunde, și este sub semnul
întrebării dacă cei doi s-ar fi încadrat în acest timp pentru a discuta atât despre necesitatea
prezenței la instructaj, cât și pentru comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale
cu privire la un act de corupere. Procurorul a rămas pasiv și nu a investigat acest aspect,
care necesita reconstituirea întregului text al conversației dintre Sisianu V. și inculpatul
Dănăilă Vadim, și apoi la necesitate un experiment. În lipsa unei astfel de investigații care
urma a fi petrecută de către organul de urmărire penală, instanțele judecătorești sunt în
imposibilitate de a realiza constatări în favoarea acuzării, această suspiciune fiind sortită
să aibă doar o conotație subiectivă, care nu poate fi pusă la baza unei condamnări.
Deci, nici o probă din cele prezentate de partea acuzării nu atestă că nu ar fi avut loc
sesizarea telefonică a ofițerului de serviciu operativ Dănăilă Vadim de către polițistul
Șișianu Victor la data de 15.09.2015 ora 20:26.
9
În continuare Dănăilă Vadim, primind o astfel de informație, în calitatea sa de ofițer
operativ de serviciu al Unității de gardă a IP Leova, și-a exercitat obligația de a înregistra
în Registrul-2 informația primită de la Șișianu Victor, aflat în exercitarea atribuțiilor de
serviciu, reglementată de actul normativ intern, Ordinul interdepartamental al
Ministerului Afacerilor Interne cu nr.121/254/286-O/95 din 18.07.2008, conform căruia
în cazul parvenirii altor informații referitoare la infracțiuni, colaboratorul de serviciu al
organului care le-a primit, imediat le înregistrează în Registrul nr.2, indicând concret
faptele comunicate și organizând ulterior verificarea lor. Aceste informații pot servi drept
temei pentru: deplasarea la fața locului, efectuarea măsurilor operative de investigații,
păstrarea urmelor și probelor, efectuarea altor acțiuni de verificare a veridicității
informației.
Raportând șefului IP Leova, Sîrbu Andrei, despre informația respectivă, ulterior
Dănăilă Vadim a întocmit în scris „informația telefonică”, în care a indicat data și ora
parvenirii acesteia, cu înregistrarea în Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor referitoare
la infracțiuni și incidente al IP Leova (f.d.15 vol.I), înregistrând informația telefonică la
15 septembrie 2015, ora 20:30, în R-2 cu nr.4217 (f.d.12). Faptul că manuscrisul executat
în Registrul nr.2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al IP
Leova și din informația telefonică înregistrată la 15.09.2015, ora 20:30, în R-2 cu nr.4217,
îi aparține lui Dănăilă Vadim, este confirmat prin raportul de expertiză grafoscopică
nr.404 din 30 decembrie 2015 (f.d.80-90 vol.I), și nici nu este negat de inculpat. Prezintă
relevanță faptul, că în aceiași seară în R-2 a fost înregistrată informația telefonică cu
nr.2418 de la o persoană anonimă la ora 20:45, adică la un interval scurt de timp. Tot în
aceiași seară, după reținerea lui Șișianu Victor, s-au prezentat angajații CNA pentru a
verifica Registru nr.2, care conținea înscrierea dată.
Instanța de apel a constatat că versiunea inculpatului este una veridică, având
acoperire probatorie, ce se confirmă prin împrejurările stabilite în probele administrate în
cauză. S-a reținut că, înregistrarea din R-2 cu nr.2417, făcută de Dănăilă Vadim la 15
septembrie 2015 ora 20:30, are la bază informația telefonică parvenită de la Șișianu
Victor, și careva date vădit false în respectivul registru nu se atestă, or în informația
înregistrată se conțin numele unor persoane, cum sunt Xxxxx și Cașu, nume pe care
Dănăilă Vadim nu avea de unde să le cunoască decât din comunicarea făcută de către
Șișianu Victor. Mai mult, inculpatul Dănăilă Vadim a cunoscut despre locul aflării lui
Șișianu Victor doar în momentul când l-a sunat la ora 20:26 și i-a comunicat despre
instructajul preconizat pentru ora 21:00.
Instanța de apel a reținut că în acțiunile lui Dănăilă Vadim, nu se întrunește motivul
infracțiunii, ca semn obligatoriu al laturii subiective. Or, conform art.332 alin.(1) Cod
penal, infracțiunea vizată se comite din interes material sau din alte interese personale.
Inculpatul nu avea, apriori careva motive de ordin personal la înregistrarea informației
comunicate de Șișianu Victor în R-2. Or, pretinsul interes personal al inculpatului nu a
fost confirmat în cadrul cercetării judecătorești
10
Imposibilitatea constatării din probele administrate a pretinsului fapt de înregistrare
în Registrul nr.2 de către Dănăilă Vadim a unei informații care în realitate nu ar fi fost
recepționată de inculpat, determină inexistența laturii obiective a infracțiunii prevăzute
de art.332 alin.(1) Cod penal, și exclude posibilitatea constatării laturii subiective a
componenței acestei infracțiuni.
Cu referire la învinuirea incriminată lui Dănăilă Vadim în baza art.312 alin.(1) Cod
penal, instanța de apel a relevat următoarele: obiectul juridic al infracțiunii îl reprezintă
relațiile sociale cu privire la buna-credință ce trebuie manifestată la prezentarea
declarațiilor în cadrul urmăririi penale, la etapa judecării cauzei și însăși declarația
mincinoasă.
Latura obiectivă a infracțiunii analizate are următoarea structură: fapta prejudiciabilă
care se exprimă în prezentarea declarației mincinoase de către martor, denaturând astfel
adevărul, astfel creându-se condiții pentru comiterea de erori judiciare, pentru aprecierea
incorectă a circumstanțelor cauzei, pentru tragerea la răspundere penală a unei persoane
nevinovate, pentru absolvirea de răspundere a unei persoane vinovate. Prin prezentarea
declarației mincinoase de către martor se are în vedere declarațiile care denaturează
adevărul. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție directă.
Instanța de apel a conchis că din materialele cauzei penale se desprinde că, inculpatul
Dănăilă Vadim la data de 17.09.2015, a făcut declarații în calitate de martor în cadrul
urmăririi penale în cauza penală nr.2015970446 în privința lui Șișianu Victor, urmărit în
baza art.324 alin.(2) lit.c) Cod penal, fiind preîntâmpinat despre răspunderea penală pe
care o poartă conform prevederilor art.312 Cod penal, în cazul prezentării cu bună știință
a declarațiilor mincinoase.
Partea acuzării nu a prezentat probe ce ar indica că declarațiile relatate de martorul
Dănăilă Vadim ar fi denaturat adevărul pe cauza penală respectivă. Deci, în speță Dănăilă
Vadim a comunicat organului de urmărire penală că: „la data de 15 spre 16 septembrie
2016 pe la orele 20:20, 20:30 exact nu ține minte, l-a sunat pe Șișianu Victor, pentru a-i
comunica despre instructajul de la ora 21:00, discuția cu acesta a durat 2-3 min., în cadrul
căreia acesta i-a comunicat că intenționa să-l sune, pentru a-i comunica că o persoană pe
nume Xxxxx prin intermediul lui Cașu, doresc să-i însceneze o dare de mită. Dânsul a
schițat pe o foaie informația, și l-a anunțat pe șeful IP Sîrbu Andrei, ultimul i-a comunicat
să înregistreze informația și să organizeze grupa operativă. În scurt timp l-a sunat Carabet
Dumitru care i-a comunicat că o persoană din s. Borogani, r-nul Leova l-a informat despre
faptul că doi polițiști erau culcați la pământ, iar automobilul acestora înconjurat de alte 3-
4 automobile necunoscute. Această informație imediat a adus-o la cunoștința șefului IP
Leova Sîrbu Andrei și responsabilului de grupă Xxxxx. Imediat a venit șeful și împreună
cu grupa operativă s-au deplasat la fața locului. A menționat că nu cunoaște ce se petrecea
în Borogani, până când a ajuns grupa operativă, care i-a comunicat că acolo CNA
desfășoară acțiuni operative. Inspectorul Șișianu Victor a fost apelat de pe telefonul mobil
de serviciu Xxxxx, la fel informația telefonică expusă pe un blanc de tip standard, după
11
care a fost aplicată ștampila, apoi înregistrată în R-2 IP Leova. Informația recepționată a
fost schițată pe o fițuică, la moment nu cunoaște unde se află fițuica”.
Instanța de apel a constatat lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor care
caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate. Or, probatoriul administrat atestă
că Dănăilă Vadim a dat declarații reieșind din ceea ce a cunoscut, nu a tăinuit nimic, și
nu a denaturat informația pe care a obținut-o la data de 15.09.2015, în cadrul conversației
telefonice cu Șișianu Victor. Mai mult, aceste declarații au fost susținute de acesta pe
întreg parcursul procesului penal în prezenta cauză penală, și care își găsesc confirmarea
în probele administrate de către acuzatorul de stat, prin înregistrarea făcută în Registrul
nr.2 la 15.09.2015 cu nr.4217, declarațiile martorilor Șișianu Victor, Sîrbu Andrei,
Barbarov Iuri, Ostafi Iurie, Bodorceanu Gheorghe, descifrările convorbirilor telefonice
ridicate de la compania de telefonie mobilă „Orange” SA.
Fiind audiat în calitate de martor, Dănăilă Vadim a relatat, că l-a anunțat imediat pe
Sîrbu Andrei, despre înștiințarea telefonică parvenită de la Șișianu Victor, iar acesta la
rândul său, i-a dat indicația să o înregistreze și să organizeze grupa operativă. Ulterior, a
parvenit informația de la Carabet Dumitru precum că în s.Borogani, r-l Leova doi polițiști
sunt culcați la pământ, iar automobilul lor este înconjurat de alte 3-4 automobile
necunoscute. Această informație imediat a adus-o la cunoștința șefului IP Leova Sîrbu
Andrei și responsabilului de grupă Xxxxx.
În acest sens, învinuirea formulată inculpatului Dănăilă Vadim, precum că la data de
15.09.2015 despre discuția avută cu Șișianu Victor referitor la organizarea dării de mită
a înștiințat-o pe responsabilul de serviciu IP Leova, Xxxxx, vine în contradicție directă
cu declarațiile lui Dănăilă Vadim notate în procesul-verbal de audiere din 17.09.2015.
În consecință, partea acuzării nu a prezentat probe suficiente în confirmarea
învinuirii aduse inculpatului Dănăilă Vadim - depunerea declarațiilor cu bună-știință
mincinoase la 17.09.2015 în cadrul audierii în calitate de martor în cauza penală privindu-
l pe Șișianu Victor. Or, probele administrate, care au fost cercetate în ședințele instanței
de fond și apel, denotă cu certitudine că apelul telefonic primit de Șișianu Victor în timpul
întâlnirii cu Xxxxx Maxim a fost de la Bodorceanu Gheorghe, dar nu de la Dănăilă
Vadim, precum invocă procurorul.
Instanța de apel a menționat, că acțiunile inculpatului Dănăilă Vadim nu întrunesc
elementele laturii obiective ale ambelor infracțiuni imputate, iar vinovăția inculpatului nu
este dovedită.
Nu este reținut argumentul procurorului-apelant, precum că se contrazic declarațiile
martorului Dănăilă Vadim pe cauza penală de învinuire a lui Șișanu Victor și declarațiile
martorului Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim. Or,
procurorul nu a indicat concret contradicțiile, iar în al doilea rând, atunci când lipsesc
probe obiective de confirmare a faptei ilicite și vinovăției persoanei acuzate, o
condamnare nu poate fi construită doar pe relevarea unor contradicții.
Respectiv prin prisma materialului probator acumulat la caz, este evident faptul că
poziția acuzării este una lipsită de suport juridic, dat fiind că în cadrul cercetării
12
judecătorești s-a constatat că faptele inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale
infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(1) și 312 alin.(1) Cod penal.
Instanța de apel a conchis că concluzia instanței de fond privind achitarea
inculpatului pe învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.332 alin.(1) și
art.312 alin.(1) Cod penal, din motivul că acțiunile inculpatului Dănăilă Vadim nu
întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni, este una justă, adoptată în baza
tuturor probelor administrate, care au fost corect apreciate prin prisma pertinenței,
concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală.
Împotriva deciziei instanței de apel declară în termen, recurs ordinar procurorul
Calendari Dumitru, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, solicită casarea deciziei atacate și dispunerea rejudecării cauzei penale
de către instanța de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile judiciare nu pot fi
corectate de către instanța de recurs.
În motivarea recursului procurorul indică ca temei pentru declararea recursului
ordinar prevederile art.427 alin.(l) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârea
instanței de apel poate fi supusă recursului pentru repararea erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care
se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței.
Procurorul menționează că, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele
cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile
martorilor date în cadrul ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a
efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra
admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la
caz.
Instanța de apel n-a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței,
concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de
vedere al coroborării lor, în special: declarațiilor martorului Xxxxx, martorului Xxxxx
Maxim; martorului Ostafi Iurie; martorului Barbarov Iurie, martorului Pucalev Ion,
martorului Curleac Roman, martorului Sîrbu Andrei, martorului Ciubotaru Ion,
declarațiilor inculpatului Dănăilă Vadim, registrului nr. 2 de evidență a înștiințărilor
referitoare la infracțiuni și incidente al IP Leova, început la 16.08.2015, din care rezultă
că, sub nr. de ordine 2417 la data de 15.09.2015, ora 20:30 este înregistrată o informație
telefonică de la ISAT și AR căpitan de poliție Șișianu Victor, precum că o persoană de
încredere i-a comunicat că cet. Xxxxx prin intermediul cet. Cașu, ambii locuitori ai
s.Borogani, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se răzbune
(f.d.11-14, vol.l); informația telefonică din 15 septembrie 2015, întocmită de Dănăilă
Vadim la ora 20:30, înregistrată în R2 sub numărul 2417 privitor la comunicarea parvenită
de la ISAT și AR căpitan de poliție Șișianu Victor, precum că o persoană de încredere i-
13
a comunicat că cet. Xxxxx prin intermediul cet. Cașu, ambii locuitori a s.Borogani, r-1
Leova, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se răzbune (f.d.15,
vol.l); procesului-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și
mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015, conform căruia s-a efectuat interceptarea și
înregistrarea comunicărilor cu înregistrarea de imagini petrecute în cadrul întrevederii
dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor care a avut loc la 15 septembrie 2015, în intervalul
de timp cuprins între orele 20:20 și 20:45 în s. Borogani, r-nul Leova, cu stenograma
convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25, vol.l); descifrările
convorbirilor telefonice ridicate de la Compania de telefonie mobilă „Orange” SA, pentru
perioada 25.06-15.09.2015, conform căreia la data de 15.09.2015, ora 20:26:14 este
înregistrat un apel telefonic de intrare de la numărul Xxxxx către numărul Xxxxx (f.d.32,
vol.l).
Instanța a ignorat o probă esențială și anume, procesul-verbal de audiere în calitate
de martor a lui Dănăilă Vadim, în cadrul cauzei penale de învinuirea a lui Șișianu Victor
în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 324 Cod penal, unde a fost preîntâmpinat de
răspunderea ce o poartă conform art. 312 Cod penal, declarând că la 15 septembrie 2015,
ora 20:26 dânsul 1-a anunțat pe Șișianu Victor că la ora 21:00 în aceiași zi, urmează să se
prezinte la instructaj în incinta IP Leova, la ce Șișianu Victor i-a spus că se află în s.
Borogani și ca să înregistreze înștiințarea telefonică precum că o persoană pe nume Xxxxx
prin intermediul lui Xxxxx Maxim vrea să-i însceneze o luare de mită, or în cadrul
ședinței Șișianu Victor a declarat că a discutat cu Dănăilă Vadim până a se întâlni cu
Xxxxx Maxim, respectiv Xxxxx Maxim nici nu avea cum să audă numele Xxxxx sau
Cașu.
Or, declarațiile depuse în calitate de martor a lui Dănăilă Vadim pe cauza penală de
învinuire a lui Șișanu Victor și declarațiile date în calitate de martor a lui Șișianu Victor
în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim se contrazic.
Instanța de apel nu s-a expus asupra acestei situației.
Argumentele instanței de apel, precum că „instanța de apel acordă credibilitate
declarațiilor inculpatului, deoarece sunt constante și coerente pe tot parcursul urmăririi
penale și examinării cauzei, fiind în concordanță cu declrațiile martorilor Sîrbu Andrei,
Șișianu Victor, Barabarov Iurie. Iar partea acuzării nu a prezentat probe ce ar combate
declarațiile de dezvinovățire a inculpatului” - sunt neîntemeiate, or, instanța de apel în
nici un mod nu s-a expus asupra contradicțiilor ce rezultă din cele declarate de Dănăilă
Vadim în calitate de martor în cauza penală de învinuire a lui Șișianu Victor și declarațiile
lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim și nu a verificat, prin
prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, afirmația acuzării că între inculpat
și martorii apărării există relații de colegialitate și că ei s-ar fi pus de acord să ușureze
situația în care s-a pomenit inculpatul, cu atât mai mult că există divergențe și inexactități
între declarațiile inculpatului și ale martorilor apărării și că acestea se infimă prin datele
ce se conțin în Registru EI nr. 2 al IP Leova, informația telefonică precum și declarațiile
martorilor Barbarov Iurie, Ostafii Iurie și Xxxxx Maxim.
14
Acordând credibilitatea declarațiilor inculpatului, instanța de apel nu a luat în
considerație, lăsând fără apreciere împrejurarea că persoana acuzată beneficiază de
libertatea de a nu se auto incrimina și că aceasta nu poartă răspundere pentru declarațiile
făcute, decât în cazul în care el face un denunț intenționat fals că infracțiunea a fost
săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei.
Totodată, procurorul atrage atenția instanței de recurs la aprecierea pur formală a
declarațiilor inculpatului Dănăilă Vadim, cât și a martorilor Sîrbu Andrei, Șișianu Victor,
Barbarov Iurie, Ostafi Iurie.
În pct.12 deciziei, instanța de apel menționează că martorul Sîrbu Andrei - șeful
Inspectoratului de Poliție Leova, a declarat că, fiind în incinta IP Leova, la geamul unității
de gardă Dănăilă Vădim i-a raportat, că nu s-a prezentat la instructaj, deoarece se află în
s.Borogani, r-1 Leova, unde este supus unei înscenări a unui fapt de corupere de către
două persoane. Dânsul a înțeles informația comunicată de Dănăilă V. ca o sesizare, și nu
ca un motiv de absență la instructaj, dând indicație de a fi organizată grupa operativă cu
deplasare la fața locului.
Astfel, instanța de apel indirect recunoaște că inculpatul Dănăilă Vadim i-a raportat
lui Sîrbu Andrei despre pretinsa înscenare a unui fapt de corupere deja după instructaj,
care a avut loc la ora 21.00 și a durat 10-15 minute.
Faptul că grupa operativă a ieșit la fața locului deja după instructaj, care a avut loc
la ora 21.00, dar nu imediat după înregistrarea de către inculpatul Dănăilă Vadim a
informației telefonice despre pretinsa înscenare a unui fapt de corupere în Registrul nr.2
de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente al IP Leova sub numărul
2417, demonstrează că declarațiile inculpatului Dănăilă Vadim, cât și a martorilor Sîrbu
Andrei, Barabarov Iurie, Șișianu Victor trebuie să fie apreciate critic de către instanța de
apel.
Potrivit declarațiilor lui Dănăilă V., Sîrbu A., Barbarov Iu., după primirea
comunicării telefonice de către Dănăilă V., ultimul a comunicat despre acestea lui Sîrbu
A., care i-a ordonat să organizeze o deplasare a grupei operative la fața locului în
s.Borogani. Și grupa operativă s-a deplasat la fața locului în componența lui Barbarov Iu.
și Ostafi Iu. la informația înregistrată la 20:30; însă, Ostafi Iu. a declarat că la fața locului
grupa operativă, adică dânsul cu Barbarov Iu. s-au deplasat atunci când a parvenit
informația despre careva polițiști care erau puși la pământ în s.Borogani, r-nul Leova, altă
careva informație nu cunoștea, adică după reținerea lui Șișianu V. și Daud în s.Borogani,
adică după orele 22:15.
Mai mult ca atât, cum putea Barbarov Iu. să se deplaseze la fața locului în s.Borogani
la comunicarea telefonică a lui Șișianu V. de la ora 20:30, dacă el s-a deplasat mai întâi
în or.Leova pe str. Independenței la comunicarea telefonică parvenită la IP Lova în
aceeași zi la orele 20:45.
Această constatare coroborează cu declarațiile martorului Xxxxx care a declarat că,
nu cunoaște dacă Barbarov s-ar fi deplasat în 30 min până la Borogani și înapoi, nu
cunoaște dacă e posibil acest lucru. Însă, martorul recunoaște că, nu este posibil ca în
15
intervalul de timp 20:30 până la 21:00, adică 30 min. să se deplaseze în s.Borogani, și să
revină înapoi în or.Leova. Totodată, martorul Xxxxx indică ferm că, la instructaj au fost
toți prezenți, în afară de Șișianu Vicor și ajutorul de serviciu Zalisețchi.
Respectiv, conform declarațiilor lui Ostafi Iu. și a informației fixate în Registrul EI
nr.2 rezultă că Barbarov Iu. într-adevăr s-a deplasat în s.Borogani, însă aceasta a avut loc
după orele 22:15.
Astfel, Barbarov Iu. în instanța de apel a declarat că din automobilul civil a coborât
o persoană, care s-a legitimat ca angajat CNA. El s-a retras în automobilul cu care se
deplasa, iar automobilele s-au deplasat spre or.Leova.
Reieșind din cele expuse supra, recurentul consideră că ordonarea și plecarea grupei
operative la fața locului pentru a verifica informația telefonică parvenită de la Șișianu
Victor a avut loc după reținerea lui Șișianu Victor de către angajații CNA.
Dănăilă V. în Registrul EI nr. 2 al IP Leova (f.d.11-14, vol.l) a indicat că, la
comunicarea lui Șișianu V., la fața locului a ieșit Curleac R., ulterior a fost adăugat cu un
scris minuscul și numele lui Barbarov, pentru a confirma că într-adevăr a avut loc
comunicarea telefonică de la Șișianu V. cu obiectul fixat, și să complice lucrurile legate
cu falsificarea informației respective făcute de către Dănăilă V.
Este evident că, inițial Dănăilă V. a indicat doar pe Curleac R. care a ieșit la fața
locului în s.Borogani, r-1 Leova, deoarece despre acest lucru știa din indicația lui Xxxxx.
Ulterior, a mai indicat și pe Barbarov, care s-a deplasat la fața locului, însă mai târziu și
după o altă informație telefonică privind reținerea lui Șișianu și Daud.
Concluzia instanței de apel precum că, „Nu pot fi reținute ca probe pertinente și
concludente întru susținerea învinuirii formulate inculpatului Dănăilă Vadim în
săvârșirea faptelor prevăzute la art.332 alin.(1), 312 alin.(1) Cod penal, procesul-verbal
privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din
16.09.2015 (f.d.20 vol.I), procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de
investigații (f.d.37 vol.I) și stenograma convorbirilor din 15.09.2015 (f.d.22 vol.I),
petrecute între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25 vol.I), potrivit căreia în timpul
discuției avute cu Xxxxx Maxim, Șișianu Victor a primit doar un apel telefonic, din care
nu rezultă că ar fi comunicat despre organizarea unor acțiuni de corupție în privința sa
de către Xxxxxși Xxxxx” - este neîntemeiată, or în Registrul EI nr. 2 al IP Leova și în
Informația telefonică inculpatul a indicat ora 20:30, iar potrivit conținutului procesului-
verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din
16 septembrie 2015 și a stenogramei convorbirilor dintre XxxxxMaxim și Șișianu Victor,
rezultă că la 15 septembrie 2015, în intervalul de timp cuprins între orele 20:20-20:45, în
timpul discuției Șișianu Victor a preluat un apel telefonic pe postul mobil al său, cu
conținutul conversației „da vă ascult, noroc, da, nu nu eu-s la Borogani, nu nu tăt îi ghini,
da eu nu știu, prima dată aud...” (f.d.20-25 vol.I).
Procurorul consideră că instanța de apel a ignorat discuția ce a avut loc între Dănăilă
Vadim și Șișianu Victor la 15 septembrie 2015 despre faptul că ultimul urmează să se
prezinte la ora 21:00 la IP Leova pentru instructaj, este înregistrată în cadrul măsurilor
16
speciale de investigație care au fost autorizate de către judecătorul de instrucție, și care
au fost prezentate ca probe în cadrul cauzei penale de învinuire a lui Dănăilă Vadim.
Mai mult ca atât, apreciind critic procesele - verbale întocmite în cadrul măsurilor
speciale de investigație, instanța de apel în același timp constată că, „conversația
telefonică purtată de Șișianu Victor cu inculpatul Dănăilă Vadim la 15.09.2015 ora 20:26,
a durat doar 10 secunde, și este sub semnul întrebării dacă cei doi s-ar fi încadrat în acest
timp pentru a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru
comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere”.
Astfel, instanța de apel indirect recunoaște că este imposibil în intervalul de 10
secunde, de a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru
comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere.
Faptul că discuția telefonică între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor a durat doar 10
secunde, coloborează cu declarațiile martorului Xxxxx Maxim, care în cadrul urmăririi
penale a declarat că, în timpul discuției, la un moment a auzit cum a sunat telefonul mobil
lui Șișianu V.. care a răspuns la apel, nu ține minte cuvintele ce a vorbit Șișianu, însă nu
a vorbit nici un cuvânt despre el, sau Xxxxx, sau despre bani. Acea convorbire telefonică
a fost de scurtă durată, practic câteva secunde.
Dănăilă V. a declarat că a avut o discuție telefonică cu Șișianu V., ultimul i-a
comunicat că cet. Xxxxx, prin intermediul lui cet. Cașu, dorește să dea mită lui Șișianu.
Însă, în Registrul EI nr. 2 al IP Leova (f.d.l 1-14, vol.I) și în Informația telefonică
(f.d.15, vol.I), Dănăilă V. a indicat că Șișianu V. i-a comunicat, precum cet. Xxxxx prin
intermediul cet. Cașu, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se
răzbune.
Astfel, instanța de apel nu s-a expus asupra acestor contradicții.
Instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului procurorului în ședința de judecată
că probele apărării, Sîrbu A., Bodorceanu Gh., Barbarov Iu. confirmă cele relatate de
către Șișianu V., și respectiv informația primită de către Dănăilă V. și înregistrată în
Registrul EI nr.2 și informația telefonică, însă rezultă că a avut loc o înțelegere între
acestea, deoarece declarațiile lor sunt inexacte și contradictorii între ele și materialele
dosarului.
Mai mult ca atât, instanța de apel, deși a descris declarațiile martorului Pucalev I.,
nu le-a analizat și nu a dat aprecierii acestor declarații, precum că dânsul a examinat
materialul acumulat la comunicarea lui Șișianu V. înregistrată de către Dănăilă V. în
Regitrul EI nr. 2 al IP Leova sub numărul 2417, la 15.09.2015, cu privire la înscenarea
luării de mită și nu a găsit confirmarea acestei informației, ulterior a emis o încheiere în
acest sens, neanulată.
Din analiza materialelor menționate rezultă că, într-adevăr Dănăilă V. a introdus date
false în Registrul EI nr.2 privind comunicarea lui Șișianu V., și a depus declarații false în
legătură cu această presupusă comunicare, iar instanța de apel nu a dorit să analizeze în
cumul toate aceste probe.
17
Astfel, analizând materialele dosarului penal, decizia motivată a instanței de apel,
recurentul consideră că, Colegiul judiciar al Curții de Apel Cahul nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,
temeiuri pentru recurs prevăzute în art.427 alin.(l) pct.6) Codul de procedură penală, și în
legătura cu această solicită să fie casată decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării
cauzei penale de către instanța de apel, în cazul în care erorile judiciare nu pot fi corectate
de către instanța de recurs.
Judecând recursul în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit
concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.2) lit.c) Cod de procedură penală, judecând
recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către
instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța
de recurs.
Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În conformitate cu art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe noi
prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima
instanță.
În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima
instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai
imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a
comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de probe anexate și
administrate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală.
La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește
elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost
individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ
au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.
În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile
menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei
la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Relevant este de
specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.417 Cod de
procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de fapt și de drept care
18
au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării
soluției date.
Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării
cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută
pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport
probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către
acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale.
Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății
instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate
exhaustiv de legislator.
Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiul de casare prevăzut de art.427
alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel, în cazul cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în
apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța
a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.
Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se contestă
decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și menționate supra,
invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor
administrate la caz, instanța de apel nemotivat a dispus menținerea sentinței de achitare a
inculpatului Dănăilă Vadim de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și
art. 312 alin (1) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor.
Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci când constată că fapta
imputată prin rechizitoriu nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, urmează
să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie
apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a
punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit
aspectele învinuirii înaintate inculpatului Dănăilă Vadim, să verifice și să aprecieze
conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere
al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din
punct de vedere al coroborării lor și să constate dacă fapta incriminată constituie sau nu
o infracțiune.
Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel a menținut o sentință de achitare
ce conține constatări contradictorii, or, prima instanță a achitat inculpatul Dănăilă Vadim,
care se învinuiește de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312
alin. (1) Cod penal, din motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor, însă fără
a specifica care anume element lipsește.
Prin urmare, prima instanță în sentință în partea descriptivă constată că „instanța de
judecată a ajuns la concluzia că probele prezentate de către procuror, nu demonstrează
vinovăția inculpatului Dănăilă Vadim în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.
(1) Cod penal”, mai apoi constată că „pe capătul de acuzare imputat de către acuzatorul
19
de stat în conformitate cu art. 312 alin. (1) Cod penal, instanța a ajuns la concluzia că
nu a fost demonstrată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal de
către inculpatul Dănăilă Vadim și acesta necesită a fi achitat și pe acest capăt de acuzare,
deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii”, ca în final
contradictoriu să dispună achitarea inculpatului Dănăilă Vadim pe ambele articole, din
motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii (f.d. 186-187, vol. II).
Totodată, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în
decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile inculpatului și a
martorilor date în cadrul ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a
efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra
admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la
caz. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a reda declarațiile participanților la proces,
dar și de a expune esența acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în
ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe
sunt admise, iar altele respinse.
Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat soluția
și nu a înlăturat contraindicațiile din sentință, decizia urmând a fi casată cu transmiterea
cauzei la rejudecare.
Astfel, instanța de apel în nici un mod nu s-a expus asupra contradicțiilor ce rezultă
din cele declarate de Dănăilă Vadim în calitate de martor în cauza penală de învinuire a
lui Șișianu Victor și declarațiile lui Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui
Dănăilă Vadim și nu a verificat, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură
penală, afirmația acuzării că între inculpat și martorii apărării există relații de colegialitate
și că ei s-ar fi pus de acord să ușureze situația în care s-a pomenit inculpatul, cu atât mai
mult că există divergențe și inexactități între declarațiile inculpatului și ale martorilor
apărării și că acestea se infimă prin datele ce se conțin în Registru EI nr. 2 al IP Leova,
informația telefonică precum și declarațiile martorilor Barbarov Iurie, Ostafii Iurie și
XxxxxMaxim.
Totodată, instanța de recurs ordinar mai reține că instanța doar a descris declarațiile
martorului Pucalev Ion, însă nu le-a analizat și nu le-a dat apreciere în coroborare cu
ansamblul probator în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală, cu atât mai mult
că din declarațiile respective rezultă că dânsul a examinat materialul acumulat la
comunicarea lui Șișianu Victor înregistrată de către Dănăilă Vadim în Registrul EI nr. 2
al IP Leova sub numărul 2417, la 15.09.2015, cu privire la înscenarea luării de mită și nu
a găsit confirmarea acestei informații, ulterior a emis o încheiere în acest sens, care nu a
fost anulată și produce efecte juridice.
Concomitent în textul deciziei instanței de apel nu își găsește infirmare divergența
dintre declarațiile inculpatului și datele conținute în procesul-verbal privind interceptarea
convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015 și a
stenogramei convorbirilor dintre XxxxxMaxim și Șișianu Victor, ce ține de ora discuției
20
purtate între Dănăilă Vadim cu Șișianu Victor referitor la înscenarea unei dări de mită, în
scop de răzbunare, de către Xxxxx Maxim.
Astfel, în Registrul EI nr. 2 al IP Leova și în Informația telefonică inculpatul a indicat
ora 20:30, iar potrivit conținutului procesului-verbal privind interceptarea convorbirilor
cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice din 16 septembrie 2015 și a stenogramei
convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și Șișianu Victor, rezultă că la 15 septembrie 2015, în
intervalul de timp cuprins între orele 20:20-20:45, Șișianu Victor purta convorbire
telefonică cu Xxxxx Maxim și că această convorbire nu a fost întreruptă de către Șișianu
pentru a face/a primi alte convorbiri.
Totodată, se reține, că instanța de apel nu a examinat principalele argumente ale
acuzării, invocate în apel, or, instanța de apel, ajungând la concluzia menținerii sentinței
de achitare în privința inculpatului Dănăilă Vadim, indirect recunoaște că inculpatul
Dănăilă Vadim i-a raportat lui Sîrbu Andrei despre pretinsa înscenare a unui fapt de
corupere deja după instructaj, care a avut loc la ora 21:00 și a durat 10-15 min., astfel, la
pct. 12 din decizie, instanța de apel indică, că „martorul Sîrbu Andrei - șeful
Inspectoratului de Poliție Leova, a declarat că, fiind în incinta IP Leova, la geamul
unității de gardă Dănăilă Vadim i-a raportat, că nu s-a prezentat la instructaj, deoarece
se află în s.Borogani, r-1 Leova, unde este supus unei înscenări a unui fapt de corupere
de către două persoane. Dânsul a înțeles informația comunicată de Dănăilă V. ca o
sesizare, și nu ca un motiv de absență la instructaj, dând indicație de a fi organizată
grupa operativă cu deplasare la fața locului”, ca în final în urma interpretărilor probelor
existente la dosar să mențină achitarea inculpatului.
La caz se constată că, nu au fost înlăturate contradicțiile stabilite, fiind lăsate fără
răspuns și argumentele procurorului din apel în sensul că instanța de apel a ignorat
discuția ce a avut loc între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor la 15 septembrie 2015 despre
faptul că ultimul urmează să se prezinte la ora 21:00 la IP Leova pentru instructaj, este
înregistrată în cadrul măsurilor speciale de investigație care au fost autorizate de către
judecătorul de instrucție, și care au fost prezentate ca probe în cadrul cauzei penale de
învinuire a lui Dănăilă Vadim.
Mai mult ca atât, apreciind critic procesele - verbale întocmite în cadrul măsurilor
speciale de investigație, instanța de apel în același timp constată că, „conversația
telefonică purtată de Șișianu Victor cu inculpatul Dănăilă Vadim la 15.09.2015 ora
20:26, a durat doar 10 secunde, și este sub semnul întrebării dacă cei doi s-ar fi încadrat
în acest timp pentru a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru
comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere”.
Astfel, instanța de apel la fel, indirect recunoaște că este imposibil în intervalul de
10 secunde, de a discuta atât despre necesitatea prezenței la instructaj, cât și pentru
comunicarea de către Șișianu V. a unei sesizări verbale cu privire la un act de corupere.
Faptul că discuția telefonică între Dănăilă Vadim și Șișianu Victor a durat doar 10
secunde, coloborează cu declarațiile martorului Xxxxx Maxim, care în cadrul urmăririi
penale a declarat că, în timpul discuției, la un moment a auzit cum a sunat telefonul mobil
21
lui Șișianu V.. care a răspuns la apel, nu ține minte cuvintele ce a vorbit Șișianu, însă nu
a vorbit nici un cuvânt despre el, sau Xxxxx, sau despre bani. Acea convorbire telefonică
a fost de scurtă durată, practic câteva secunde.
Dănăilă Vadim a declarat că a avut o discuție telefonică cu Șișianu V., ultimul i-a
comunicat că cet. Xxxxx, prin intermediul lui cet. Cașu, dorește să dea mită lui Șișianu,
însă, în Registrul EI nr. 2 al IP Leova (f.d.l 1-14, vol.I) și în Informația telefonică (f.d.15,
vol.I), Dănăilă Vadim a indicat că Șișianu V. i-a comunicat, precum cet. Xxxxx prin
intermediul cet. Cașu, doresc să-i organizeze un scenariu de luare de mită, pentru ca să se
răzbune.
Totodată, concluzia instanței de apel precum că, „nu pot fi reținute ca probe
pertinente și concludente întru susținerea învinuirii formulate inculpatului Dănăilă
Vadim în săvârșirea faptelor prevăzute la art.332 alin.(l), 312 alin.(l) Cod penal,
procesul-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor
tehnice din 16.09.2015 (f.d.20, vol.I), proces-verbal de consemnare a măsurilor speciale
de investigații (f.d.37 vol.I) și stenograma convorbirilor din 15.09.2015 (f.d.22 vol.I),
petrecute între Xxxxx Maxim și Șișianu Victor (f.d.20-25 vol.I), potrivit căreia în timpul
discuției avute cu Xxxxx Maxim, Șișianu Victor a primit doar un apel telefonic, din care
nu rezultă că ar fi comunicat despre organizarea unor acțiuni de corupție în privința sa
de către Xxxxx și Xxxxx” este defectuoasă și pripită, or în Registrul EI nr. 2 al IP Leova
și în Informația telefonică inculpatul a indicat ora 20:30, iar potrivit conținutului
procesului-verbal privind interceptarea convorbirilor cu ajutorul metodelor și mijloacelor
tehnice din 16 septembrie 2015 și a stenogramei convorbirilor dintre Xxxxx Maxim și
Șișianu Victor, rezultă că la 15 septembrie 2015, în intervalul de timp cuprins între orele
20:20-20:45, în timpul discuției Șișianu Victor a preluat un apel telefonic pe postul mobil
al său, cu conținutul conversației „da vă ascult, noroc, da, nu nu eu-s la Borogani, nu nu
tăt îi ghini, da eu nu știu, prima dată aud...” (f.d.20-25 vol.I).
La fel, instanța de apel a ignorat o probă esențială și anume, procesul-verbal de
audiere în calitate de martor a lui Dănăilă Vadim, în cadrul cauzei penale de învinuirea a
lui Șișianu Victor în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 324 Cod penal, unde a fost
preîntâmpinat de răspunderea ce o poartă conform art. 312 Cod penal, declarând că la 15
septembrie 2015, ora 20:26 dânsul 1-a anunțat pe Șișianu Victor că la ora 21:00 în aceiași
zi, urmează să se prezinte la instructaj în incinta IP Leova, la ce Șișianu Victor i-a spus
că se află în s. Borogani și ca să înregistreze înștiințarea telefonică precum că o persoană
pe nume Xxxxx prin intermediul lui Xxxxx Maxim vrea să-i însceneze o luare de mită,
or în cadrul ședinței Șișianu Victor a declarat că a discutat cu Dănăilă Vadim până la se
întâlni cu Xxxxx Maxim, respectiv Xxxxx Maxim nici nu avea cum să audă numele
Xxxxx sau Cașu. Or, declarațiile depuse în calitate de martor a lui Dănăilă Vădim pe
cauza penală de învinuire a lui Șișanu Victor și declarațiile date în calitate de martor a lui
Șișianu Victor în cauza penală de învinuire a lui Dănăilă Vadim se contrazic.
Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel în al doilea set de
proceduri eronat a menținut sentința primei instanțe de achitare în privința lui Dănăilă
22
Vadim de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 312 alin. (1) Cod
penal, pe motiv că faptele nu întrunesc elementele infracțiunilor, fără a-și motiva soluția,
prin ce a admis o eroare de fapt, care a afectat soluția instanței și anume, discordanța între
cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente
ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator
o susține, instanța de apel urmând să aprecieze obiectiv toate probele și să se expună
asupra tuturor argumentelor invocate în apel.
În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit constată că, la rejudecarea cauzei,
instanța de apel, nu s-a conformat cu exactitate situației stabilite de către instanța de
recurs și nu a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, indicate în pct.3 a prezentei decizii,
concluzionând că soluția istanței de fond privind achitarea inculpatului pe învinuirea de
săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin.(1) și art. 312 alin. (1) Cod penal, din
motivul că acțiunile incupatului Dănăilă Vadim nu întrunesc elementele constitutive ale
acestor infracțiuni, este una justă, adoptată în baza tuturor probelor administrate, care au
fost corect apreciate prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar
în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, respectându-se prevederile art. 101
Cod de procedură penală, omițând să formuleze o motivare corespunzătoare vizavi de
chestiunile care au importanță decisivă în cauză. Astfel, instanța de apel din nou s-a
limitat la fraze generale pentru respingerea argumentelor cererii de apel, fără a fi dată o
analiză amplă tuturor probelor administrate în cauza dată, fără a aprecia fiecare probă
separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate
probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, limitându-se repetat la
mențiuni neclare, confuze și sumare.
Prin urmare, reieșind din faptul neschimbării situației faptice la momentul
rejudecării cauzei, instanța de apel a neglijat indicațiile specificate de către instanța de
recurs, nu a motivat convingător motivele invocate în apelul declarat de procuror,
repetând practic erorile efectuate de către instanța de apel la judecarea cauzei anterior în
ordine de apel, adoptând soluția cu o motivare ce contravine probelor.
În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de
fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul
real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea
unei concluzii nemotivate.
Totodată, Colegiul penal lărgit constată că modalitatea de motivare a soluției dă
dovadă că, instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.414 și 417 Cod
de procedură penală, instanța neexpunându-se asupra argumentelor părții acuzării,
acceptate de prima instanță, fiind lăsate fără apreciere.
Rezumând cele menționate, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel urma
să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor
art.101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,
23
concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere
al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea
altora (art.394 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală). Contrar acestor stricte prevederi
legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând restul probelor, fără să
le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității
lor, expunând temeiul respectiv și argumentând clar concluziile sale în decizia adoptată.
Instanța de recurs atestă că, conform prevederilor art.414 alin.(1), (2), (5), (6) Cod
de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia
hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din
cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.
Potrivit art.419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel
se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,
care se aplică în mod corespunzător.
Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel
nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale, din ce reiese că
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, prin ce a admis eroarea de
drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.
În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar
declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei
în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436
Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să
cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund
probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să
le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei
probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a
cauzei date; să se expună asupra tuturor motivelor invocate în apel cît și cele din recurs,
să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei
concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont
de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de
practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate
cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de
circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al
Curții de Apel Cahul din 23 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Dănăilă
Vadim Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt
24
complet de judecată.
Decizia nu se supune căilor de atac.
Decizia motivată pronunțată la 26 noiembrie 2021.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Cobzac Elena
Timofti Vladimir
Țurcan Anatolie
Boico Victor
25