1ra-1794/2021 — art. 192-1 alin. 1, 2 lit. c CP

1ra-1794/2021 — art. 192-1 alin. 1, 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1794/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Victor BOICO

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocata

Bodean Ina în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe

BIVOL Dumitru XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.11.2020 – 25.02.2021;

Instanța de apel: 22.03.2021 – 29.06.2021;

Instanța de recurs: 11.08.2021 – 20.10.2021.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală

Bivol Dumitru a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 1921 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe termen de 1 an;

- art. 1921 alin. (2) lit. c) Cod penal, la închisoare pe termen de 2 ani și 3 luni.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Bivol Dumitru pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 8 luni cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de partea civilă Apăvăloaie Artur

și Toma Maria în partea încasării prejudiciului material cauzat prin deteriorarea

automobilului de model „Opel Combo” cu XXXXX și automobilul de model „Opel

Omega” cu XXXXX, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să

hotărască instanța civilă.

S-a încasat din contul lui Bivol Dumitru în beneficiul lui Toma Maria suma de

5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru serviciile de asistență juridică acordată și suma de

1000 lei - valoarea scăunelului auto.

14 octombrie 2020, în intervalul de timp de la ora 10:30 până la ora 16:00, urmărind

scopul răpirii mijlocului de transport fără scop de însușire, aflându-se pe adresa

1

XXXXX, a pătruns în automobilul de model Opel Combo cu XXXXX, de culoare sură,

la preț de 50.000 lei, parcat fără supraveghere, ce aparținea lui Apăvăloaie Artur și cu

automobilul răpit s-a deplasat într-o direcție necunoscută.

Ulterior, la 15 octombrie 2020 orele 01:30, automobilul sus-menționat a fost

depistat abandonat în XXXXX de către ofițerii de patrulare al IP Ialoveni.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Bivol Dumitru a comis infracțiunea

prevăzută de art. 1921 alin. (1) Cod penal, adică răpirea mijlocului de transport

fără scop de însușire.

Tot, el la 01 noiembrie 2020 aproximativ la orele 22:00, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, în scopul realizării intenției sale infracționale, îndreptate spre comiterea

răpirii unui mijloc de transport, fără scop de însușire, a pătruns de unul singur în ograda

casei situată pe teritoriul ÎP „Pomicola Lira” din XXXXX, de unde a răpit automobilul

de model „Opel Omega” de culoare argintie cu XXXXX, ce aparținea lui Toma Maria.

După care, deplasându-se pe XXXXX a provocat un accident rutier tamponându-se cu

automobilul răpit în pilonul de energie electrică și în gardul casei de locuit amplasat pe

XXXXX, deteriorând mijlocul de transport, prin ce i-a cauzat părții vătămate Toma

Maria o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 25.000 lei.

Prin acțiunile sale intenționate, Bivol Dumitru a comis infracțiunea prevăzută

de art. 1921 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică răpirea mijlocului de transport fără

scop de însușire, săvârșită cu pătrundere în spații îngrădite și păzite.

avocata Bodean Ina în numele inculpatului și de avocata Țigănașu Elena în numele

părții vătămate Toma Maria.

3.1 Avocata Bodean Ina în numele inculpatului a solicitat casarea sentinței pe

motivul asprimii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, cu aplicarea unei pedepse neprivative de

libertate, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

3.2 Avocata Țigănașu Elena în numele părții vătămate Toma Maria în apelul său

a solicitat casarea parțială a sentinței în latura civilă, rejudecarea cauzei și pronunțarea

în această parte a unei noi hotărâri prin care să se admită acțiunea civilă în partea ce

ține de încasarea din contul inculpatului a prejudiciului material în sumă de 57.474,03

lei pentru deteriorarea automobilului și suma de 1000 lei pentru achitarea serviciilor la

examinarea mijlocului de transport.

În motivarea apelului a indicat că, sentința instanței de fond este întemeiată în

partea ce ține de pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea comisă, însă în

latura civilă consideră că instanța de fond justificat a admis parțial acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată și civilă Toma Maria, dar urma să se expună și asupra

prejudiciului cauzat prin deteriorarea mijlocului de transport.

Prima instanță la examinarea acțiunii civile nu a ținut cont de faptul că prin

acțiunile inculpatului, părții vătămate i-au fost pricinuite un prejudiciu material

considerabil pe care nu este în stare să-l recupereze cu propriile puteri, deoarece nu se

află în câmpul muncii, este în concediu de maternitate și are la întreținere trei copii

2

minori, din cauza lipsei mijlocului de transport nu poate să se deplaseze în mod obișnuit

pentru a-și rezolva probleme cotidiene.

Totodată, a menționat că, pe parcursul a 4 luni de zile Toma Maria nu a putut să

se folosească de automobilul său deteriorat. Prejudiciul material solicitat de partea

vătămată în instanța de fond, ca cheltuieli pentru reparația automobilului accidentat, și-

a găsit confirmarea prin pozele anexate la dosarul penal cât și prin Raportul de evaluare

a pagubei nr. 728/02A din 25 februarie 2021, privind evaluarea costurilor pieselor de

schimb și a materialelor necesare pentru reparația automobilului accidentat de model

„Opel Omega”.

apelul avocatei Bodean Ina în numele inculpatului a fost respins ca nefondat. Apelul

avocatului Țăgănașu Elena în numele părții vătămate și civile Toma Maria a fost admis,

cu casarea parțială a sentinței în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit, pentru prima instanță, prin care s-a admis integral acțiunea civilă și s-

a încasat de la inculpat prejudiciu material 57 474,03 lei și 1000 lei cu titlu de cheltuieli

pentru întocmirea actului de examinare a mijlocului de transport nr. 728/03A din

24.02.2021, în total suma de 58.474,03 lei.

În rest, sentința s-a menținut fără modificări.

sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just

a concluzionat că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a menționat că la stabilirea categoriei și a măsurii de pedeapsă

inculpatului, instanța de fond a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale

privind individualizarea pedepsei, și anume de caracterul prejudiciabil al infracțiunilor,

de personalitatea acestuia, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

lui, de persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, de comportamentul acestuia

de până la comiterea infracțiunilor și după aceea.

Astfel, instanța de apel a constatat prezența circumstanțelor atenuante

recunoașterea vinei și căința sinceră, iar circumstanțe agravante nu au fost înregistrate

și că infracțiunile comise se atribuie la categoria celor mai puțin grave.

Totuși, circumstanțele atenuante nu justifică aplicarea unei pedepse mai blânde,

prin urmare instanța corect a stabilit față de Bivol Dumitru pedeapsa sub formă de

închisoare. Prin urmare, pedeapsa stabilită este legală și întemeiată, proporțională

faptelor comise, cât și circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către

instanța de fond, sentința fiind legală și întemeiată, iar apelul avocatei Bodean Ina în

interesele inculpatului fiind nefondat și pasibil de a fi respins.

Privitor la încasarea daunei materiale invocate de partea vătămată Toma Maria,

instanța de apel a făcut trimitere la prevederile art. 219-221, 225 Cod de procedură

3

penală, art. 2025 Cod civil și a constatat că de către partea vătămată Toma Maria au

fost prezentate probe incontestabile privitor la prejudiciul material suportat, în sumă de

57.474,03 lei, și 1000 lei cu titlu de cheltuieli pentru întocmirea actului de examinare

a mijlocului de transport. Astfel, instanța de apel a considerat necesară încasarea sumei

prejudiciului din contul inculpatului în beneficiul părții vătămate Toma Maria.

inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

10) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei în partea stabilirii

pedepsei inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei în temeiul prevederilor art. 90 Cod penal.

În motivare recurenta a indicat că, instanțele de fond nu au acordat o eficiență

deplină criteriilor generale și speciale de individualizare a pedepsei prin prisma

prevederilor art. 4, 7, 61, 75, 76, 78 Cod penal, numindu-i inculpatului o pedeapsă

inechitabilă, disproporționată faptelor săvârșite, fără a lua în calcul circumstanțele

menționate în cauză.

Pedeapsa stabilită inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

aptă să restabilească echitatea socială, să realizeze scopurile legii penale, în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în

limitele fixate în partea specială.

Din conținutul hotărârilor s-a constatat că instanțele de fond și-au fundamentat

soluția de aplicare a pedepsei privative de libertate în privința lui Bivol Dumitru doar

pe faptul că acesta anterior a fost judecat prin aplicarea suspendării condiționate a

executării pedepsei, pedeapsă care nu și-a atins scopul de corectare a inculpatului. Or,

în privința lui Dumitru Bivol nu au fost constatate circumstanțe agravante, nefiind

reținute date care caracterizează negativ persoana inculpatului, fapt ce permit stabilirea

unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

Totodată, apărarea critică și constatarea instanței de fond și a celei de apel precum

că, în prezent, în privința inculpatului se mai examinează o cauză penală, din moment

ce vinovăția acestuia încă nu a fost stabilită printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă.

Or, o astfel de abordare a instanțelor de judecată sfidează principiul prezumției de

nevinovăție, consfințit prin lege.

La fel, a menționat că, au fost ignorate circumstanțele care direct condiționează

individualizarea pedepsei inculpatului. La caz, nu au fost analizate obiectiv și nu s-a

luat în calcul că Bivol Dumitru a manifestat din start o atitudine sinceră și cooperantă

cu organul de urmărire penală, contribuind activ la descoperirea infracțiunii, a

recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în condițiile art. 3641 Cod de procedură

penală, este căsătorit și are la întreținere un copil minor, este angajat în câmpul muncii,

vârsta tânără a acestuia și faptul că nu are antecedente penale.

Din conținutul hotărârilor nu este clar în baza căror criterii s-a ajuns la concluzia

că pedeapsa cu închisoare este una echitabilă, iar corectarea și reeducarea lui Bivol

Dumitru poate fi realizate doar prin condamnarea reală a acestuia.

4

penală, procurorul și avocata Țigănașu Elena în interesele părții vătămate Toma Maria

au înaintat referințe asupra recursului ordinar formulat de avocata Bodean Ina în

numele inculpatului, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel.

Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurenta face trimitere la

temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) din Cod de procedură

penală, menționând că instanța inferioară neîntemeiat nu a aplicat suspendarea

condiționată a executării pedepsei prin art. 90 Cod penal.

Colegiul penal reține că, potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței, însă instanța de recurs precizează că recurenta,

referindu-se la pct. 6) din norma menționată, nu a specificat care din temeiurile

prevăzute de legea menționată le consideră relevante pentru cazul dat. Or, indicând că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, recurenta nu și-a

argumentat motivul arătat, ceea ce rezultă că acesta este menționat declarativ și

urmează a fi respins ca neîntemeiat.

În ce privește argumentele care reprezintă temeiul prevăzut la pct. 10), alin (1) art.

427 Cod de procedură penală conform căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, Colegiul

reține, că recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată,

precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului pe care îl reprezintă și critică

decizia instanței de apel numai cu referire la pedeapsa stabilită, solicitând stabilirea

unei pedepse mai blânde, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care

nici nu sunt indicate concrete erori de drept, se relevă în mod concludent că instanța de

apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei

5

în latura pedepsei aplicate inculpatului în strictă conformitate cu prevederile normelor

de procedură penală și prescripțiilor de drept material, just și argumentat a ținut cont

de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror

la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor

săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a

altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică

o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel just a concluzionat că sancționarea inculpatului cu suspendarea

condiționată a pedepsei reprezenta o soluție de pedeapsă penală prea blândă,

inechitabilă, inadecvată și disproporțională în raport cu gradul prejudiciabil al

infracțiunilor săvârșite, a scopului pedepsei penale sub aspectul restabilirii echității

sociale, corectării ultimului, prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea lui,

cât și a altor persoane.

Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal prin sintagma

„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile

acestei norme. Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea

executării pedepsei, rezultă că acesta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate, pe

care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Instanța de apel corect a conchis că inculpatul nu întrunește condițiile necesare pentru

a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei numite și, respectiv,

aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, nu ar fi proporțională faptelor prejudiciabile

săvârșite și persoanei inculpatului.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că s-a aplicat

inculpatului pedeapsă individualizată conform prevederilor legale.

Mai mult, criticile formulate de apărătoarea inculpatului au format obiect de

discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4-5, soluție

pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, or materialul probator al cauzei

penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de drept care au dus la

pronunțarea hotărârii recurate.

În aceeași ordine de idei, Colegiul nu consideră ca fiind necesar de a motiva diferit

răspunsul la aceleași argumente invocate în cererile de apel, în contextul oferirii

răspunsurilor plauzibile de către instanța de apel. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în

6

situația dată, nu se mai impune o reevaluare a conținutului deciziei contestate, aceasta

demonstrând cu prisosință soluția dată de instanțele inferioare. Or, în cazul în care

acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care

confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească

de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei,

Helle c.Finlandei).

Prin urmare, având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația

reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul

penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din recursul înaintat de avocata Bodean Ina nu și-au găsit confirmare.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Bodean Ina în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29

iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe BIVOL Dumitru XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 noiembrie 2021.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Victor BOICO

7