1ra-1111/21 — art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
1ra-1111/21 — art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1111/21 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 13 octombrie 2021 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Diaconu Iurie, Judecători – Boico Victor, Catan Liliana, a examinat fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Postolachi Alexandr XXXXX, născut la XXXXX. Termenul examinării cauzei: prima instanță: 25.09.2019 – 07.02.2020 instanța de apel: 26.02.2020 – 18.12.2020 instanța de recurs: 15.03.2021 – 13.10.2021 A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Central, din 07 februarie 2020, Postolachi Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.
În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: Postolachi Alexandr la data de 10.11.2019, aproximativ la ora 22:00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, în satul XXXXX, raionul Edineț, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în mod deschis cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață au sustras de la cet. Savciuc Carina două telefoane mobile, unul de model „Samsung Galaxy J-4” cu prețul de 5000 lei MD și alt telefon de model „Alcatel” la preț de 300 lei, astfel pricinuindu-i părții vătămate o daună materială considerabilă în sumă de 5300 lei. 1 Acțiunile lui Postolachi Alexandr au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - partea vătămată Savciuc Carina, prin care a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului Postolachi Alexandr. - avocatul Gordilă Vitalie în numele inculpatului Postolachi Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele infracțiunii. 3.1 În motivarea cerințelor apelului partea vătămată Savciuc Carina a menționat că: - instanța a făcut concluzii privind vinovăția inculpatului Postolachi Alexandr în baza declarațiilor martorului Șoldan Ion, în detrimentul declarațiilor sale ca parte vătămată și a circumstanțelor de fapt care au fost stabilite; - Postolachi Alexandr nu a avut intenția de a comite jaf, precum a declarat martorul Șoldan Ion; - Postolachi Alexandr urmează a fi achitat, deoarece lipsește componența de infracțiune, jaful a fost comis de Șoldan Ion, care deschis a sustras de la partea vătămată telefonul mobil de model „Samsung” și a fugit. După aceea Postolachi Alexandr a cerut de la partea vătămată telefonul mobil de model „Alcatel” ca să sune; - prima instanță a făcut concluzii incorecte, deoarece partea vătămată nu a declarat în ședința de judecată că Postolachi Alexandr este vinovat de comiterea jafului. 3.2 În motivarea apelului avocatul Gordilă Vitalie a menționat: - nici organul de urmărire penală și nici acuzatorul de stat, nu au administrat și nu au prezentat probe incontestabile, precum că Postolachi Alexandr ar fi urmărit intenția de a sustrage în mod deschis telefonul mobil „Alcatel” în valoare de trei sute lei de la Savciuc Carina, care a fost cerut pentru a telefona, fapt confirmat atât de partea vătămată în declarațiile depuse în instanța de judecată, cât și de către martorul Savciuc Tatiana; - argumentele martorului acuzării, și anume ale lui Șoldan Ion, precum că Postolachi Alexandru i-a propus sustragerea telefoanelor, nu au fost confirmate prin alte probe, sunt formale, nefondate. Șoldan Ion a 2 sustras un telefon în valoare de cinci mii lei, iar partea vătămată benevol i-a transmis la rugămintea lui Postolachi Alexandr un telefon în valoare de trei sute lei. În cazul dat lipsește latura obiectivă și intenția de a comite jaful; - argumentele expuse în apel indică direct la existența erorii de drept care determină necesitatea casării sentinței, or, în speță, reieșind din circumstanțele cauzei, așa cum au fost stabilite de instanța de fond, acțiunile lui Postolachi Alexandr se circumscriu infracțiunii prevăzute de art. 323 alin. (1) Cod penal - favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii grave; - la caz este incident temeiul de achitare prevăzut de art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, și anume - fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fapt ce impune casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri de achitare; - prima instanță neîntemeiat a stabilit vinovăția inculpatului fără a analiza amplu și minuțios circumstanțele reale, fără audierea martorilor apărării, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2020, apelul avocatului Gordilă Vitalie în numele inculpatului Postolachi Alexandr și apelul părții vătămate Savciuc Carina au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. A fost admisă cererea inculpatului Postolachi Alexandr cu privire la reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. S-a constatat faptul, că inculpatul Postolachi Alexandr a fost deținut în perioada 12.11.2019-07.02.2020 în Penitenciarul nr. 11 Bălți și în IP Edineț, pe o perioadă de 87 (optzeci și șapte) zile, în condiții contrare prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa sub formă de închisoare stabilită prin sentință, a fost redusă cu 174 (o sută șaptezeci și patru) zile, pentru perioada în care Postolachi Alexandr s-a aflat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți și în IP Edineț, astfel calculându-se 2 (două) zile de închisoare pentru 1 (una) zi de arest preventiv. Cu privire la chestiunea privind aplicarea prevederilor art. 4732 Cod de procedură penală, instanța de apel a dispus că aceasta urmează a fi 3 soluționată în ordinea art. 469 Cod de procedură penală, condamnatul Postolachi Alexandr urmând a se adresa în acest sens cu cerere separată în instanța de judecată. 4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prezența elementelor constitutive ale infracțiunii de jaf în acțiunile inculpatului Postolachi Alexandr se confirmă cu certitudine prin declarațiile martorului Șoldan Ion, care a fost prezent împreună cu inculpatul la comiterea de către ultimul a infracțiunii incriminate, și care de fapt a comis infracțiunea împreună cu inculpatul Postolachi Alexandr, cauza penală în privința lui Șoldan Ion fiind disjunsă în procedură separată în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, ultimul recunoscând vina în comiterea infracțiunii împreună cu Postolachi Alexandr, fapt ce se confirmă prin copia sentinței Judecătoriei Edineț sediul Central din 03.01.2020 (vol. 1, f. d. 222-224). Fiind audiat în cadrul cauzei penale în privința sa, Șoldan Ion a declarat, că Postolachi Alexandr i-a comunicat că Savciuc Carina are două telefoane mobile și i-a propus să meargă împreună să i le sustragă. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, precum că el nu a comis infracțiunea și le consideră ca fiind o metodă de apărare și o încercare de a se eschiva de răspunderea penală, or, ele nu sunt probate prin date obiective, venind în contrazicere cu restul probelor administrate pe caz. În cadrul audierii sale la urmărirea penală, fiind asistat de avocat, ultimul a recunoscut pe deplin vinovăția sa în comiterea infracțiunii, precum și a participat la acțiunea de reconstituire a faptei, în cadrul căreia a relatat amănunțit detaliile comiterii jafului. A doua zi după comiterea infracțiunii, sora inculpatului i-a restituit părții vătămate alte două telefoane mobile, ceea ce la fel confirmă vina lui Postolachi Alexandr în comiterea infracțiunii incriminate. Instanța de apel a menționat, că probele administrate stabilesc vinovăția inculpatului și combat argumentele enunțate în apelul declarat de către partea apărăii. Prima instanță corect a statuat că, probele cercetate, confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpatul a sustras deschis telefoanele mobile de la Savciuc Carina. Prima instanță corect a stabilit toate circumstanțele cauzei, iar acțiunile inculpatului pe deplin se încadrează în prevederile art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 4 În opinia instanței de apel, la determinarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de toate circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere cu prevederile art. 61, 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare caracterului și gradului de pericol social, personalității inculpatului, care nu este la prima abatere, anterior săvârșind mai multe infracțiuni, însă inculpatul concluziile de rigoare nu le-a făcut, săvârșind din nou cu intenție prezenta infracțiune. Inculpatul anterior a fost în conflict cu legea penală, săvârșind mai multe infracțiuni, fiind condamnat pentru comiterea acestora, însă nu a pășit pe calea corijării. Cu referire la plângerea înaintată de către inculpat cu privire la condițiile de detenție, instanța de apel a constatat că, Postolachi Alexandr pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, sa aflat în mai multe celule din Penitenciarul nr. 11 Bălți, care erau supraaglomerate și care nu dispuneau de spațiul de 4 m2 care e necesar să revină fiecărui condamnat, iar potrivit raportului administrației Penitenciarului nr. 11 Bălți, rezultă că Postolachi Alexandr s-a aflat în condiții de detenție acceptabile și care corespund minimului de detenție necesar conform condițiilor izolatorului de urmărire penală. Astfel, cercetând materialele cauzei, instanța de apel a considerat că, dificultățile cu care s-a confruntat inculpatul pe parcursul detenției sale au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat. Instanța de apel a reținut că condamnatul Postolachi Alexandr s-a aflat în condiții de detenție provizorie contrare prevederilor art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale începând cu perioada de timp de la 12.11.2019 până la 07.02.2020, fiind deținut 2 zile și în IP Edineț, în total deținându-se în stare de arest preventiv pe parcursul a 87 zile. Având în vedere că pretențiile inculpatului privind condițiile inumane de detenție s-au confirmat, luând în considerație totalitatea efectelor cumulative ale condițiilor generale raportate la caracteristicile individuale ale inculpatului, precum și intensitatea, gravitatea și durata încălcării, ținând cont de principiile proporționalității și echității, instanța de apel a considerat necesar și rezonabil de a reduce și calcula 2 zile de închisoare pentru o zi de arest. Totodată, instanța de apel a considerat că plângerea inculpatului Postolachi Alexandr privind condițiile de detenție în perioada de executare 5 a pedepsei stabilite prin sentință, urmează a fi soluționată în ordinea prevăzută de art. 469; 4731 – 4734 Cod de procedură penală, în procedură separată.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, inculpatul Postolachi Alexandr a declarat recurs ordinar, prin care fără a invoca unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. 5.1. În susținerea recursului inculpatul a menționat că: - instanțele au făcut concluzii privind vinovăția inculpatului Postolachi Alexandr în baza declarațiilor martorului Șoldan Ion, în detrimentul declarațiilor părții vătămate și a circumstanțelor de fapt care au fost stabilite; - jaful a fost comis de Șoldan Ion, care deschis a sustras de la partea vătămată telefonul mobil de model „Samsung” și a fugit. După aceea Postolachi Alexandr a cerut de la partea vătămată telefonul mobil de model „Alcatel” ca să sune; - nici organul de urmărire penală și nici acuzatorul de stat, nu au administrat și nu au prezentat probe incontestabile, precum că Postolachi Alexandr ar fi urmărit intenția de a sustrage în mod deschis telefonul mobil „Alcatel” în valoare de trei sute lei de la Savciuc Carina, care a fost cerut pentru a telefona, fapt confirmat atât de partea vătămată în declarațiile depuse în instanța de judecată, cât și de către martorul Savciuc Tatiana; - în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii de jaf.
Referință asupra recursului declarat, a fost depusă de către procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. 6 Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. În conformitate art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, se constată că recurentul contestând soluția instanței de apel, nu a invocat nici un temei de drept din cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din esența criticilor formulate, poziția părții apărării se concentrează asupra faptului că în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii incriminate, respectiv această poziție se circumscrie temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Totodată, inculpatul consideră că partea acuzării nu a prezentat probe care ar dovedi că acesta a avut intenția de a sustrage bunurile părții vătămate, fapta infracțională fiind comisă doar de către persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, iar declarațiile părții vătămate și a inculpatului au fost ignorate de către instanțe. Analizând decizia contestată în raport cu argumentele invocate în recursul declarat de către inculpat, Colegiul penal conchide că aceste argumente sunt vădit neîntemeiate și în speță nu se constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). Colegiul penal reține, că acest temei include și cazurile când nu a fost 7 stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive. Astfel, Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. Latura obiectivă a infracțiunii de jaf are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2) urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv; 3) legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; 4) modul de deschis. Latura subiectivă a infracțiunii de jaf se manifestă, prin vinovăție sub formă de intenție directă, iar pentru calificarea infracțiunii este obligatoriu stabilirea scopului principal - a scopului de cupiditate. Colegiul penal, analizând respectivele prevederi în raport cu circumstanțele cauzei, constată că instanța de apel, având la bază materialele cauzei și declarațiile inițiale depuse de către partea vătămată și martori, care coroborează cu declarațiile inițiale a inculpatului, corect a stabilit prezența semnelor care constituie latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal în acțiunile lui Postolachi Alexandr. Conform rechizitoriului infracțiunea a fost săvârșită de către Postolachi Alexandr împreună cu Șoldan I., acțiunile acestora fiind corect încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, deoarece ambii au calitatea de coautori și în cazul dat acțiunile comiterii faptei nu se delimitează, deoarece ambii au îndeplinit integral latura obiectivă a infracțiunii de jaf prin înțelegere prealabilă și prin urmare, este nefondat motivul recurentului precum că acesta a solicitat de la partea vătămată doar telefonul de model „Alcatel” la preț de 300 lei pentru a suna, or, inculpatul a fost direct implicat în calitate de coautor la sustragerea deschisă și a telefonului de model „Samsung Galaxy J-4” cu prețul de 5000 lei, fapt confirmat însăși de către Șoldan I. care a recunoscut integral vinovăția, cauza fiind disjunsă într-un proces separat, fiind examinată 8 conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, ultimul fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul central) din 03 ianuarie 2020 (f.d. 222-224, vol. 1). Mai mult, urmează a fi evidențiat faptul că instanța de apel a dat apreciere critică declarațiilor inculpatului și a părții vătămate depuse la faza judecării cauzei, deoarece aceste declarații nu coroborează cu alte probe administrate pe caz, or, în cadrul audierii sale la urmărirea penală, fiind asistat de avocat, inculpatul a recunoscut pe deplin vinovăția sa în comiterea infracțiunii, precum și a participat la acțiunea de reconstituire a faptei, în cadrul căreia a relatat amănunțit detaliile comiterii jafului, care coroborează cu declarațiile martorului Șoldan I. Totodată, instanța de apel a reținut că a doua zi după comiterea infracțiunii, sora inculpatului i-a restituit părții vătămate alte două telefoane mobile, ceea ce la fel confirmă implicarea și vinovăția lui Postolachi Alexandr în comiterea infracțiunii incriminate. Reiterând cele menționate, instanța de recurs susține soluția instanței de apel și conchide că în urma cercetării cauzei penale corect s-a constat că în acțiunile lui Postolachi Alexandr este prezentă vinovăția manifestată prin intenție directă cu stabilirea scopului de cupiditate. Totodată, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului referitor la nevinovăția sa și lipsa elementelor constitutive a infracțiunii de jaf, sunt identice după conținut cu argumentele invocate în cererea de apel și au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora instanța de grad inferior de jurisdicție, s-a pronunțat complet și motivat. Astfel, instanța de apel reținând toate circumstanțele cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le- au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. Respectiv, instanța de recurs nu găsește temei de a pune la îndoială circumstanțele stabilite de către prima instanță și menținute de către instanța de apel. Așadar, revenind la temeiul invocat de către recurent, precum că în acțiunile inculpatului nu se constituie elementele infracțiunii, instanța de recurs menționează că în urma analizei materialului probator, instanța de apel corect a ajuns la concluzia că acțiunile comise de către inculpat, întrunesc elementele infracțiunii de jaf, adică sunt prezente la caz, și latura obiectivă, și latura subiectivă, acestea fiind corect constatate și reținute de către instanțele ierarhic inferioare, care au fost descrise detailat în decizia 9 instanței de apel, reținute inclusiv la pct. 4.1. în prezenta decizie. În concluzie, instanța de recurs indică faptul că erorile la care face trimitere recurentul nu au fost depistate în decizia instanței de apel, deci temei pentru a interveni întru modificarea acesteia nu sunt, deoarece atât prima instanță, cât și instanța de apel, în hotărârile sale și-au motivat pe deplin și desfășurat concluziile sale, în partea constatării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, ce au format și obiectul recursului ordinar declarat în prezenta cauză, Colegiul penal va susține concluziile instanțelor de fond, fiind solidar cu argumentarea motivată a hotărârilor instanțelor inferioare. Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de către inculpatul Postolachi Alexandr, este vădit neîntemeiat, din care motiv se decide inadmisibilitatea acestuia.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Postolachi Alexandr XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2020, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 19 noiembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.