1ra-1111/21 — art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP

1ra-1111/21 — art.187 alin. 2, lit. b, e, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1111/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

a examinat fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie

2020, în cauza penală în privința lui

Postolachi Alexandr XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

prima instanță: 25.09.2019 – 07.02.2020

instanța de apel: 26.02.2020 – 18.12.2020

instanța de recurs: 15.03.2021 – 13.10.2021

A C O N S T A T A T :

2020, Postolachi Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

Postolachi Alexandr la data de 10.11.2019, aproximativ la ora 22:00,

împreună și prin înțelegere prealabilă cu o altă persoană în privința căreia

cauza penală a fost disjunsă într-o procedură separată, în satul XXXXX, raionul

Edineț, având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, în mod deschis

cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață au sustras de la

cet. Savciuc Carina două telefoane mobile, unul de model „Samsung

Galaxy J-4” cu prețul de 5000 lei MD și alt telefon de model „Alcatel” la

preț de 300 lei, astfel pricinuindu-i părții vătămate o daună materială

considerabilă în sumă de 5300 lei.

1

Acțiunile lui Postolachi Alexandr au fost încadrate în baza art. 187

alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – jaful, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane de două sau mai multe persoane cu aplicarea

violenței nepericuloase pentru viață, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

- partea vătămată Savciuc Carina, prin care a solicitat casarea

sentinței și achitarea inculpatului Postolachi Alexandr.

- avocatul Gordilă Vitalie în numele inculpatului Postolachi

Alexandr, prin care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi

hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat, deoarece acțiunile inculpatului

nu întrunesc elementele infracțiunii.

3.1 În motivarea cerințelor apelului partea vătămată Savciuc Carina a

menționat că:

- instanța a făcut concluzii privind vinovăția inculpatului Postolachi

Alexandr în baza declarațiilor martorului Șoldan Ion, în detrimentul

declarațiilor sale ca parte vătămată și a circumstanțelor de fapt care au fost

stabilite;

- Postolachi Alexandr nu a avut intenția de a comite jaf, precum a

declarat martorul Șoldan Ion;

- Postolachi Alexandr urmează a fi achitat, deoarece lipsește

componența de infracțiune, jaful a fost comis de Șoldan Ion, care deschis a

sustras de la partea vătămată telefonul mobil de model „Samsung” și a

fugit. După aceea Postolachi Alexandr a cerut de la partea vătămată

telefonul mobil de model „Alcatel” ca să sune;

- prima instanță a făcut concluzii incorecte, deoarece partea vătămată

nu a declarat în ședința de judecată că Postolachi Alexandr este vinovat de

comiterea jafului.

3.2 În motivarea apelului avocatul Gordilă Vitalie a menționat:

- nici organul de urmărire penală și nici acuzatorul de stat, nu au

administrat și nu au prezentat probe incontestabile, precum că Postolachi

Alexandr ar fi urmărit intenția de a sustrage în mod deschis telefonul mobil

„Alcatel” în valoare de trei sute lei de la Savciuc Carina, care a fost cerut

pentru a telefona, fapt confirmat atât de partea vătămată în declarațiile

depuse în instanța de judecată, cât și de către martorul Savciuc Tatiana;

- argumentele martorului acuzării, și anume ale lui Șoldan Ion,

precum că Postolachi Alexandru i-a propus sustragerea telefoanelor, nu au

fost confirmate prin alte probe, sunt formale, nefondate. Șoldan Ion a

2

sustras un telefon în valoare de cinci mii lei, iar partea vătămată benevol i-a

transmis la rugămintea lui Postolachi Alexandr un telefon în valoare de trei

sute lei. În cazul dat lipsește latura obiectivă și intenția de a comite jaful;

- argumentele expuse în apel indică direct la existența erorii de drept

care determină necesitatea casării sentinței, or, în speță, reieșind din

circumstanțele cauzei, așa cum au fost stabilite de instanța de fond,

acțiunile lui Postolachi Alexandr se circumscriu infracțiunii prevăzute de

art. 323 alin. (1) Cod penal - favorizarea dinainte nepromisă a infracțiunii

grave;

- la caz este incident temeiul de achitare prevăzut de art. 390 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală, și anume - fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii, fapt ce impune casarea sentinței și

adoptarea unei noi hotărâri de achitare;

- prima instanță neîntemeiat a stabilit vinovăția inculpatului fără a

analiza amplu și minuțios circumstanțele reale, fără audierea martorilor

apărării, fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

18 decembrie 2020, apelul avocatului Gordilă Vitalie în numele

inculpatului Postolachi Alexandr și apelul părții vătămate Savciuc Carina

au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări.

A fost admisă cererea inculpatului Postolachi Alexandr cu privire la

reducerea termenului de pedeapsă în legătură cu încălcarea drepturilor

privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

S-a constatat faptul, că inculpatul Postolachi Alexandr a fost deținut

în perioada 12.11.2019-07.02.2020 în Penitenciarul nr. 11 Bălți și în IP

Edineț, pe o perioadă de 87 (optzeci și șapte) zile, în condiții contrare

prevederilor art.3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

În condițiile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, pedeapsa sub

formă de închisoare stabilită prin sentință, a fost redusă cu 174 (o sută

șaptezeci și patru) zile, pentru perioada în care Postolachi Alexandr s-a

aflat în arest preventiv în Penitenciarul nr. 11 Bălți și în IP Edineț, astfel

calculându-se 2 (două) zile de închisoare pentru 1 (una) zi de arest

preventiv.

Cu privire la chestiunea privind aplicarea prevederilor art. 4732 Cod

de procedură penală, instanța de apel a dispus că aceasta urmează a fi

3

soluționată în ordinea art. 469 Cod de procedură penală, condamnatul

Postolachi Alexandr urmând a se adresa în acest sens cu cerere separată în

instanța de judecată.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că,

prezența elementelor constitutive ale infracțiunii de jaf în acțiunile

inculpatului Postolachi Alexandr se confirmă cu certitudine prin

declarațiile martorului Șoldan Ion, care a fost prezent împreună cu

inculpatul la comiterea de către ultimul a infracțiunii incriminate, și care de

fapt a comis infracțiunea împreună cu inculpatul Postolachi Alexandr,

cauza penală în privința lui Șoldan Ion fiind disjunsă în procedură separată

în ordinea art. 3641 Cod de procedură penală, ultimul recunoscând vina în

comiterea infracțiunii împreună cu Postolachi Alexandr, fapt ce se

confirmă prin copia sentinței Judecătoriei Edineț sediul Central din

03.01.2020 (vol. 1, f. d. 222-224). Fiind audiat în cadrul cauzei penale în

privința sa, Șoldan Ion a declarat, că Postolachi Alexandr i-a comunicat că

Savciuc Carina are două telefoane mobile și i-a propus să meargă împreună

să i le sustragă.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, precum că

el nu a comis infracțiunea și le consideră ca fiind o metodă de apărare și o

încercare de a se eschiva de răspunderea penală, or, ele nu sunt probate

prin date obiective, venind în contrazicere cu restul probelor administrate

pe caz. În cadrul audierii sale la urmărirea penală, fiind asistat de avocat,

ultimul a recunoscut pe deplin vinovăția sa în comiterea infracțiunii,

precum și a participat la acțiunea de reconstituire a faptei, în cadrul căreia

a relatat amănunțit detaliile comiterii jafului. A doua zi după comiterea

infracțiunii, sora inculpatului i-a restituit părții vătămate alte două

telefoane mobile, ceea ce la fel confirmă vina lui Postolachi Alexandr în

comiterea infracțiunii incriminate.

Instanța de apel a menționat, că probele administrate stabilesc

vinovăția inculpatului și combat argumentele enunțate în apelul declarat

de către partea apărăii. Prima instanță corect a statuat că, probele cercetate,

confirmă în afara oricărui dubiu rezonabil, că inculpatul a sustras deschis

telefoanele mobile de la Savciuc Carina. Prima instanță corect a stabilit

toate circumstanțele cauzei, iar acțiunile inculpatului pe deplin se

încadrează în prevederile art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal – jaful,

adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, de două sau mai

multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viață, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

4

În opinia instanței de apel, la determinarea pedepsei, prima instanță a

ținut cont de toate circumstanțele ce s-au stabilit pe cauză, în corespundere

cu prevederile art. 61, 75 Cod penal, a aplicat o pedeapsă corespunzătoare

caracterului și gradului de pericol social, personalității inculpatului, care

nu este la prima abatere, anterior săvârșind mai multe infracțiuni, însă

inculpatul concluziile de rigoare nu le-a făcut, săvârșind din nou cu

intenție prezenta infracțiune. Inculpatul anterior a fost în conflict cu legea

penală, săvârșind mai multe infracțiuni, fiind condamnat pentru comiterea

acestora, însă nu a pășit pe calea corijării.

Cu referire la plângerea înaintată de către inculpat cu privire la

condițiile de detenție, instanța de apel a constatat că, Postolachi Alexandr

pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, sa aflat în mai multe

celule din Penitenciarul nr. 11 Bălți, care erau supraaglomerate și care nu

dispuneau de spațiul de 4 m2 care e necesar să revină fiecărui condamnat,

iar potrivit raportului administrației Penitenciarului nr. 11 Bălți, rezultă că

Postolachi Alexandr s-a aflat în condiții de detenție acceptabile și care

corespund minimului de detenție necesar conform condițiilor izolatorului

de urmărire penală.

Astfel, cercetând materialele cauzei, instanța de apel a considerat că,

dificultățile cu care s-a confruntat inculpatul pe parcursul detenției sale au

depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de

severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind

suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat.

Instanța de apel a reținut că condamnatul Postolachi Alexandr s-a

aflat în condiții de detenție provizorie contrare prevederilor art. 3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale începând cu perioada de timp de la 12.11.2019 până la

07.02.2020, fiind deținut 2 zile și în IP Edineț, în total deținându-se în stare

de arest preventiv pe parcursul a 87 zile.

Având în vedere că pretențiile inculpatului privind condițiile

inumane de detenție s-au confirmat, luând în considerație totalitatea

efectelor cumulative ale condițiilor generale raportate la caracteristicile

individuale ale inculpatului, precum și intensitatea, gravitatea și durata

încălcării, ținând cont de principiile proporționalității și echității, instanța

de apel a considerat necesar și rezonabil de a reduce și calcula 2 zile de

închisoare pentru o zi de arest.

Totodată, instanța de apel a considerat că plângerea inculpatului

Postolachi Alexandr privind condițiile de detenție în perioada de executare

5

a pedepsei stabilite prin sentință, urmează a fi soluționată în ordinea

prevăzută de art. 469; 4731 – 4734 Cod de procedură penală, în procedură

separată.

Alexandr a declarat recurs ordinar, prin care fără a invoca unul din

temeiurile pentru recurs prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală, a

solicitat casarea deciziei cu pronunțarea unei hotărâri de achitare pe motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2)

lit. b), e), f) Cod penal.

5.1. În susținerea recursului inculpatul a menționat că:

- instanțele au făcut concluzii privind vinovăția inculpatului

Postolachi Alexandr în baza declarațiilor martorului Șoldan Ion, în

detrimentul declarațiilor părții vătămate și a circumstanțelor de fapt care

au fost stabilite;

- jaful a fost comis de Șoldan Ion, care deschis a sustras de la partea

vătămată telefonul mobil de model „Samsung” și a fugit. După aceea

Postolachi Alexandr a cerut de la partea vătămată telefonul mobil de model

„Alcatel” ca să sune;

- nici organul de urmărire penală și nici acuzatorul de stat, nu au

administrat și nu au prezentat probe incontestabile, precum că Postolachi

Alexandr ar fi urmărit intenția de a sustrage în mod deschis telefonul mobil

„Alcatel” în valoare de trei sute lei de la Savciuc Carina, care a fost cerut

pentru a telefona, fapt confirmat atât de partea vătămată în declarațiile

depuse în instanța de judecată, cât și de către martorul Savciuc Tatiana;

- în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă și subiectivă a

infracțiunii de jaf.

procurorul în secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție,

Crijanovschi Sergiu, prin care a pledat pentru dispunerea inadmisibilității

recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în

drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că

este vădit neîntemeiat.

6

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent. În conformitate art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat, se constată că recurentul

contestând soluția instanței de apel, nu a invocat nici un temei de drept din

cele prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă din esența

criticilor formulate, poziția părții apărării se concentrează asupra faptului

că în acțiunile inculpatului lipsește latura obiectivă și subiectivă a

infracțiunii incriminate, respectiv această poziție se circumscrie temeiului

prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, potrivit

căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

Totodată, inculpatul consideră că partea acuzării nu a prezentat

probe care ar dovedi că acesta a avut intenția de a sustrage bunurile părții

vătămate, fapta infracțională fiind comisă doar de către persoana în

privința căreia cauza penală a fost disjunsă, iar declarațiile părții vătămate

și a inculpatului au fost ignorate de către instanțe.

Analizând decizia contestată în raport cu argumentele invocate în

recursul declarat de către inculpat, Colegiul penal conchide că aceste

argumente sunt vădit neîntemeiate și în speță nu se constatată existența

erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală.

Sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se

înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile

acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective

(persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau

subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Colegiul penal reține, că acest temei include și cazurile când nu a fost

7

stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele

constitutive.

Astfel, Colegiul penal reține, că instanța de apel judecând cauza și

verificând probele în ședința de judecată cu respectarea prevederilor

art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit

art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia

corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal.

Latura obiectivă a infracțiunii de jaf are următoarea structură: 1) fapta

prejudiciabilă care constă în acțiunea de luare ilegală și gratuită; 2)

urmările prejudiciabile sub formă de prejudiciu patrimonial efectiv; 3)

legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile;

4) modul de deschis.

Latura subiectivă a infracțiunii de jaf se manifestă, prin vinovăție sub

formă de intenție directă, iar pentru calificarea infracțiunii este obligatoriu

stabilirea scopului principal - a scopului de cupiditate.

Colegiul penal, analizând respectivele prevederi în raport cu

circumstanțele cauzei, constată că instanța de apel, având la bază

materialele cauzei și declarațiile inițiale depuse de către partea vătămată și

martori, care coroborează cu declarațiile inițiale a inculpatului, corect a

stabilit prezența semnelor care constituie latura obiectivă a infracțiunii

prevăzute la art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal în acțiunile lui

Postolachi Alexandr.

Conform rechizitoriului infracțiunea a fost săvârșită de către

Postolachi Alexandr împreună cu Șoldan I., acțiunile acestora fiind corect

încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, deoarece ambii au

calitatea de coautori și în cazul dat acțiunile comiterii faptei nu se

delimitează, deoarece ambii au îndeplinit integral latura obiectivă a

infracțiunii de jaf prin înțelegere prealabilă și prin urmare, este nefondat

motivul recurentului precum că acesta a solicitat de la partea vătămată

doar telefonul de model „Alcatel” la preț de 300 lei pentru a suna, or,

inculpatul a fost direct implicat în calitate de coautor la sustragerea

deschisă și a telefonului de model „Samsung Galaxy J-4” cu prețul de

5000 lei, fapt confirmat însăși de către Șoldan I. care a recunoscut integral

vinovăția, cauza fiind disjunsă într-un proces separat, fiind examinată

8

conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală, ultimul fiind

condamnat prin sentința Judecătoriei Edineț (sediul central) din 03 ianuarie

2020 (f.d. 222-224, vol. 1).

Mai mult, urmează a fi evidențiat faptul că instanța de apel a dat

apreciere critică declarațiilor inculpatului și a părții vătămate depuse la

faza judecării cauzei, deoarece aceste declarații nu coroborează cu alte

probe administrate pe caz, or, în cadrul audierii sale la urmărirea penală,

fiind asistat de avocat, inculpatul a recunoscut pe deplin vinovăția sa în

comiterea infracțiunii, precum și a participat la acțiunea de reconstituire a

faptei, în cadrul căreia a relatat amănunțit detaliile comiterii jafului, care

coroborează cu declarațiile martorului Șoldan I. Totodată, instanța de apel

a reținut că a doua zi după comiterea infracțiunii, sora inculpatului i-a

restituit părții vătămate alte două telefoane mobile, ceea ce la fel confirmă

implicarea și vinovăția lui Postolachi Alexandr în comiterea infracțiunii

incriminate.

Reiterând cele menționate, instanța de recurs susține soluția instanței

de apel și conchide că în urma cercetării cauzei penale corect s-a constat că

în acțiunile lui Postolachi Alexandr este prezentă vinovăția manifestată

prin intenție directă cu stabilirea scopului de cupiditate.

Totodată, instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului

referitor la nevinovăția sa și lipsa elementelor constitutive a infracțiunii de

jaf, sunt identice după conținut cu argumentele invocate în cererea de apel

și au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora

instanța de grad inferior de jurisdicție, s-a pronunțat complet și motivat.

Astfel, instanța de apel reținând toate circumstanțele cauzei și-a

motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-

au dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

Respectiv, instanța de recurs nu găsește temei de a pune la îndoială

circumstanțele stabilite de către prima instanță și menținute de către

instanța de apel.

Așadar, revenind la temeiul invocat de către recurent, precum că în

acțiunile inculpatului nu se constituie elementele infracțiunii, instanța de

recurs menționează că în urma analizei materialului probator, instanța de

apel corect a ajuns la concluzia că acțiunile comise de către inculpat,

întrunesc elementele infracțiunii de jaf, adică sunt prezente la caz, și latura

obiectivă, și latura subiectivă, acestea fiind corect constatate și reținute de

către instanțele ierarhic inferioare, care au fost descrise detailat în decizia

9

instanței de apel, reținute inclusiv la pct. 4.1. în prezenta decizie.

În concluzie, instanța de recurs indică faptul că erorile la care face

trimitere recurentul nu au fost depistate în decizia instanței de apel, deci

temei pentru a interveni întru modificarea acesteia nu sunt, deoarece atât

prima instanță, cât și instanța de apel, în hotărârile sale și-au motivat pe

deplin și desfășurat concluziile sale, în partea constatării vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, ce au format și obiectul

recursului ordinar declarat în prezenta cauză, Colegiul penal va susține

concluziile instanțelor de fond, fiind solidar cu argumentarea motivată a

hotărârilor instanțelor inferioare.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de

către inculpatul Postolachi Alexandr, este vădit neîntemeiat, din care motiv

se decide inadmisibilitatea acestuia.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Postolachi Alexandr XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 18 decembrie 2020, în propria cauză penală, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 noiembrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

10