1ra-373/21 — art. 186 alin. 2 lit. d CP

Dosarul nr. 1ra-373/2021

(1ra-2244/2020)

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Natalia

Uncu în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 21 iulie 2020, în cauza penală, în privința lui

Savciuc Alexandr XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 14.10.2019 până la 03.03.2020;

Instanța de apel de la 06.05.2020 până la 21.07.2020;

Instanța de recurs de la 29.10.2020 până la 03.02.2021.

a c o n s t a t a t :

Savciuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, și în coroborare cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, i s-a aplicat pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 1 an.

Potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate prin

sentința dată și sentința Judecătoriei Bălți din 18 aprilie 2019, i s-a stabilit definitiv lui

Alexandr Savciuc pedeapsa cu închisoare pe un termen de 5 ani.

În temeiul art. 72 alin. (4) Cod penal, pedeapsa închisorii s-a dispus a fi executată

în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la Alexandr Savciuc în beneficiul părții vătămate Antonina Sarova

prejudiciul material în sumă de 2 810 lei.

Savciuc având scopul sustragerii pe ascuns din averea proprietarului, în mod

intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

consecințele, admițând și dorind survenirea lor, la data de 16 martie 2019 în perioada

de timp de la ora 09:30 până la 11:30, aflându-se în regiunea stației de transport obștesc

1

,,Steluța” din str. Decebal, mun. Bălți, profitând de faptul că pensionara Antonina

Sarova, i-a încredințat geanta ei de dame în care se afla pensia pentru limita de vârstă

în mărime 2 810 lei, pe care ultima a primit-o de la oficiul poștal, pe ascuns din geanta

indicată supra, a sustras bani în mărime de 2 810 lei, cauzându-i părții vătămate un

prejudiciu material în proporții considerabile.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatului Alexandr Savciuc întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal,

după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu

cauzarea daunei în proporții considerabile.

parțială a sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri în latura pedepsei, prin

care să-i fie aplicată o pedeapsă ținând cont de prevederilor art. 79 și 901 Cod penal.

Apelantul a solicitat să fie luat în considerație faptul că el a colaborat cu ancheta,

a dat declarații și s-a căit sincer în cele comise, este unicul întreținător în familie, tatăl

este pensionar, mama invalid de gradul II și părinții au nevoie de prezența lui și

ajutorul lui.

declarat de către inculpat a fost respins ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței fără

modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a indicat că, motivele

invocate de apelant sunt neîntemeiate, or, la emiterea sentinței de către prima instanță

nu a fost comisă nicio eroare de fapt și de drept la individualizarea și stabilirea

pedepsei inculpatului.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpatului a ținut cont pe deplin de prevederile legale, criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale și în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei

date, și personalitatea inculpatului, corect a ajuns la concluzia numindu-i acestuia o

pedeapsă echitabilă, în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului

penal.

Astfel, ținând cont de circumstanțele cauzei, gravitatea infracțiunii comise, care

potrivit art. 16 Cod penal, face parte din categoria celor mai puțin grave, recunoașterea

vinei prin conștientizarea pericolului faptei comise, căința sinceră, comportarea

inculpatului după consumarea infracțiunii, anterior a comis infracțiuni analogice,

concluziile necesare pentru sine nu și le-a făcut și a comis din nou infracțiune similară,

instanța de apel a conchis că, instanța de fond justificat a ajuns la concluzia că,

2

corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unei pedepse cu

închisoare.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a respins solicitarea inculpatului privind

aplicarea prevederilor art. 79 și art. 901 Cod penal, pe motiv că este unicul întreținător

al familiei, având la întreținere tată pensionar și mama invalid de gradul II, or, aceste

circumstanțe nu pot fi considerate ca fiind circumstanțe atenuante excepționale,

reieșind și din faptul că Alexandr Savciuc anterior fiind condamnat la pedepse cu

închisoarea cu executarea reală a acestora, concluziile necesare pentru sine nu și le-a

făcut și nu a mers pe calea corijării.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că prima instanță corect, legal și

întemeiat a aplicat în privința inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare,

pedeapsă fiind echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

Natalia Uncu în numele inculpatului prin care solicită casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să îi fie stabilită o

pedeapsă mai blândă în temeiul art. 79 și 901 Cod penal.

În susținerea celor solicitate, avocata indică circumstanțe similare celor

menționate în cererea de apel declarată de către inculpat, și anume: a colaborat cu

ancheta, a dat declarații și s-a căit sincer în cele comise, este unicul întreținător în familie, tatăl

este pensionar, mama invalid de gradul II și părinții au nevoie de prezența lui și ajutorul lui,

circumstanțe agravante nu au fost stabilite.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite de către inculpatul Alexandr Savciuc și din aceste considerente, instanța de

recurs nu se va expune asupra acestor aspecte, dar avocata Natalia Uncu își exprimă

dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de art.

427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele

de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Însă, instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului,

corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale.

Reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, care are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

3

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și din partea altor

persoane.

Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei

penale, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

La caz, Colegiul penal constată că, infracțiunea săvârșită de către inculpat, este

prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și se pedepsește cu amendă în mărime

de la 650 la 1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 4 ani.

Conform art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiuni mai puțin grave se consideră

faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un

termen de până la 5 ani inclusiv. Astfel, instanța de recurs remarcă că, inculpatul a

săvârșit o infracțiune mai puțin gravă.

Subsecvent, instanța de recurs ordinar susține că, inculpatul a beneficiat de o

reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de art. 3641 Cod de procedură

penală, or, până la începerea cercetării judecătorești, a declarat personal prin înscris

autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Așadar, în concluzie Colegiul penal statuează că, instanța de apel corect a

stabilit pedeapsa inculpatului, conducându-se de principiul individualizării pedepsei

(art. 7 Cod penal) în coroborare cu criteriile generale de individualizare a pedepsei art.

75 alin. (1) Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală.

Cu referire la alegațiile avocatului privind aplicarea unei pedepse neprivative

de libertate inculpatului cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul penal

conchide că conform prevederilor art. 79 Cod penal, stabilirea pedepsei sub limita

minimă sau a unei pedepse mai blânde, care nu este prevăzută în sancțiunea

articolului corespunzător din Codul penal, în baza căruia este încadrată infracțiunea,

se admite luând numai în considerare personalitatea vinovatului în cazul existenței

circumstanțelor excepționale, legate de scopul, motivele, rolul vinovatului și

comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, în timpul și după săvârșirea

infracțiunii.

Astfel, se înțelege că la aplicarea art. 79 Cod penal, trebuie să existe ori în

împrejurările în care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind personalitatea

infractorului, circumstanțe, împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri,

care constituie excepție de la starea obișnuită a lor ori a personalității inculpatului.

4

Împrejurările obișnuite sunt cele care predomină și caracterizează majoritatea

cetățenilor și nu pot fi considerate excepționale. Ca excepționale, instanța urmează să

stabilească astfel de împrejurări care micșorează esențial gravitatea faptei și a

consecințelor ei, precum și date privind personalitatea făptuitorului (grad de

invaliditate - I, II, persoana cu dezabilitați severe și accentuate, merite deosebite față de

societate, alte circumstanțe de importantă majoră).

Căința sinceră a inculpatului, recunoașterea vinovăției, lipsa circumstanțelor

agravante și faptul că nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru nu pot fi

considerate ca circumstanțe excepționale.

Astfel, stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei de către instanța de

judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu

periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea

de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau

a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit,

conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație,

vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc.

De asemenea, Colegiul penal reamintește că, chestiunea de individualizare a

pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei

și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea avocatului privind aplicarea unei

pedepse neprivative de libertate sau condamnarea cu suspendarea parțială a

executării pedepsei cu închisoare, care de fapt nici nu a fost motivată de către recurent,

este neîntemeiată, or, doar faptul că avocatul nu este de acord cu pedeapsa stabilită

inculpatului, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru

aplicarea în privința lui Alexandr Savciuc a unei pedepse neprivative de liberate.

Totodată, Colegiul penal susține poziția instanței de apel care a menționat că,

,,(…) inculpatul anterior a comis infracțiuni similare, concluziile necesare pentru sine nu și

le-a făcut și a comis din nou infracțiune similară (…)”, astfel, concluzia instanțelor de fond

precum că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă prin aplicarea unei

pedepse cu închisoare este una întemeiată.

Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal

constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care

au dus la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

5

întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare

nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport

cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia

nu s-au stabilit.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că nu s-a comis eroarea de

drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care face

referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa

stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în conformitate cu legea

și în limitele acesteia, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului, ca

fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Natalia Uncu în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21

iulie 2020, în cauza penală în privința lui Savciuc Alexandr XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 februarie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

6