1ra-1654/2021 — art.264 alin. 4, CP

1ra-1654/2021 — art.264 alin. 4, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1654/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

a examinat fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Goncear Aurel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui,

Rotari Ion ………………………………

Termenul examinării cauzei:

prima instanță: 27.05.2020 – 26.08.2020

instanța de apel: 25.01.2021 – 14.04.2021

instanța de recurs: 16.07.2021 – 13.10.2021

A C O N S T A T A T :

Rotari Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de

art. 264 alin. (4) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 5 (cinci)

ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu

anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

În conformitate cu art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat

executarea pedepsei sub formă de închisoare stabilite, pe un termen de

probă de 4 (patru) ani, dacă în termenul de probă fixat, Rotari Ion nu va

săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți

încrederea ce i s-a acordat.

Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Ohmanovskaia Taisia s-a

admis parțial, și s-a dispus încasarea de la Rotari Ion în beneficiul lui

Ohmanovskaia Taisia cu titlu de prejudiciu moral suma de 200 000 (două

sute mii) lei. În rest, pretențiile din acțiune privind încasarea diferenței

sumei solicitate, au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a dispus încasarea de la Rotari Ion, în beneficiul statului, cu titlu de

cheltuieli judiciare, suma de 4 552 (patru mii cinci sute cincizeci și doi) lei,

pentru efectuarea expertizelor judiciare.

15 septembrie 2019, în jurul orelor 00:30, neposedând permis de conducere,

fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având concentrația de

alcool în sânge de 0,72 g/1, conducând automobilul de model „Volkswagen

Passat”, cu numărul de înmatriculare OR AS 883, având ca pasageri pe

bancheta din față pe cet. Cravțov Artur, iar pe bancheta din spate dreapta pe

cet. Vzeatcencov Danil și pe bancheta din spate stânga pe cet. Timofti

Serghei, se deplasa pe str. 1 Mai din or. Rezina, în apropiere cu intersecția

traseului R-20 Orhei-Rezina-Rîbnița, încălcând cerințele Regulamentului

Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13

mai 2009 și anume: pct. 14 lit. a) care prevede - „ conducătorului de vehicul

îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, ... care provoacă

reducerea reacției sau se află într-o stare avansată de oboseală de natură să-

i afecteze capacitatea de conducere”; pct. 45 alin. (1), lit. a), b), d) care

prevede - „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu

limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică

ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite

să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră”, nu s-a isprăvit cu

conducerea automobilului, în rezultat la ce a derapat de pe carosabil și s-a

inversat. În rezultatul accidentului rutier pasagerului Timofti Serghei,

conform raportului de expertiză judiciară nr. 201925C0278 din 09.10.2019, i-

au fost provocate vătămări corporale sub formă de: „traumă cranio-cerebrală

închisă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene regiunea fronto-parietală,

fracturi mult cominutive ale bazei și bolții craniului, hemoragii difuze în

leptomeninge, cu erupere în ventriculii cerebrali, fractură închisă a osului

nazal, echimoze pe față, excoriații pe față și palma dreaptă”, în comun au

legătură directă cu decesul și la persoane, se califică ca vătămare gravă, în

rezultatul cărora Timofti Serghei a decedat la fața locului, moartea acestuia

survenind în rezultatul „traumatismului cranio-cerebral închis, cu fracturi

mult cominutive ale oaselor bolții și bazei craniului, cu hemoragii în

țesuturile moi pericraniene și hemoragii difuze în leptomeninge”.

atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-nul Rezina, Zgardan

Ghenadie prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-1

recunoaște pe Rotari Ion culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (4) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, în

coroborare cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală a-i

stabili o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

De asemenea, a solicitat admiterea acțiunii civile înaintate de partea

civilă Ohmanovskaia Taisia cu încasarea de la Rotari Ion, cu titlu de

prejudiciu moral suma de 100000 lei.

În conformitate cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală a

solicitat și încasarea de la inculpatul Rotari Ion cheltuielile judiciare pentru

instrumentarea cauzei penale, în sumă totală de 4716,80 lei, precum și

dispunerea restituirii succesorului părții vătămate, la intrarea sentinței în

vigoare, a corpului delict - automobilul de model „Volkswagen Passat B2”,

cu numerele de înmatriculare OR AS 883, care a fost sigilat și se află la

parcarea specială a IP Rezina.

În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte:

- pedeapsa penală cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

stabilite inculpatului Rotari Ion, nu va asigura atingerea scopului pedepsei

penale, prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, și anume corectarea

condamnatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni;

- potrivit materialelor cauzei penale, Rotari Ion, până la comiterea

infracțiunii, pe parcursul anilor 2017-2018, a comis trei contravenții în baza

art. 355 alin. (1) Cod Contravențional, și anume pentru consumul băuturilor

alcoolice în loc public. Tot pe parcursul anilor 2018-2019, inculpatul Rotari

Ion, a mai fost sancționat de trei ori, pentru comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 357 alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod Contravențional, fapt

confirmat prin cazierul contravențional, anexat la materialele cauzei penale;

- ținând cont de circumstanțele enunțate, se constată că doar

condamnarea reală la pedeapsa privativă de libertate ar atinge scopul

pedepsei penale stabilite la art. 61 alin. (2) Cod penal, or, inculpatul Rotari

Ion, fiind anterior sancționat contravențional, pentru consumul băuturilor

alcoolice în loc public, nu a tras concluziile cuvenite și a comis infracțiunea

pe fonul consumului de alcool, fapt ce a generat în speță, urmări grave,

soldate cu decesul unei persoane. La fel, pe parcursul anilor 2018-2019,

inculpatul Rotari Ion a mai fost sancționat de trei ori, pentru comiterea

contravențiilor prevăzute de art. 357 alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod

Contravențional, aceste circumstanțe determină suplimentar de a aplica

inculpatului pedeapsa privativă de libertate;

- individualizarea pedepsei trebuie sa aibă ca scop determinarea

aplicării unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de

drept încălcate, cât și prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a

făptuitorului;

- în cazul aplicării pedepsei urmează să se asigure un echilibru între

criteriile de individualizare a pedepsei și scopurile pedepsei; o judecată

echitabilă trebuie să aibă ca finalitate realizarea unei proporționalități juste,

corespunzătoare faptei comise și vinovăției infractorului, reeducarea și

resocializarea acestuia, restabilirea ordinii de drept, precum și prevenirea pe

viitor a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și din

partea altor persoane.

aprilie 2021, apelul declarat de acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura

r-nul Rezina, Zgardan Ghenadie a fost admis, casată parțial sentința și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Lui Rotari Ion recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

264 alin. (4) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa penală cu închisoare pe

termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În rest,

sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 26 august 2020, a fost

menținută.

4.1 Instanța de apel a constatat că prima instanță cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile

date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație

de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Rotari Ion Iurie

încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (4) Cod penal–

încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce

mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei

persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate alcoolică.

Verificând soluția primei instanțe în partea individualizării pedepsei

penale în privința inculpatului Rotari Ion, instanța de apel a constatat că

prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod

penal raportat la prevederile art. 70 alin. (31 ), 90 Cod penal, respectiv, nu a

ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul

Rotari Ion a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat

examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele

comise, la fel, că, inculpatul Rotari Ion a recuperat prejudiciul cauzat prin

infracțiune, la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 172, vol. I), la

evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost

judecat (f.d. 176, vol. I), este încadrat în grad de dizabilitate accentuat (f.d.

12, vol. II), în conformitate cu art. 76 Cod penal, a reținut cu titlu de

circumstanță atenuantă – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a

atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, repararea benevolă a

pagubei pricinuite, în conformitate cu art. 77 Cod penal, nu a reținut careva

circumstanțe agravante, după caracterul și gardul prejudiciabil al faptei,

infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, se califică ca

infracțiune „gravă”, pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă

de închisoare de la 4 la 8 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport, inculpatul Rotari Ion, a comis fapta prejudiciabilă la data de

15.09.2019, având vârsta de 20 ani.

Analizând materialele cauzei penale, evaluând personalitatea

inculpatului Rotari Ion, comportamentul acestuia după comiterea faptei

prejudiciabile în raport cu concluziile primei instanțe despre aplicarea

pedepsei în limitele generale a concluzionat că, soluția primei instanțe nu

este echitabilă și urmează a fi desființată, or, legea penală nu urmărește

scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului, inculpatul

Rotari Ion urmând să beneficieze de reducerea pedepsei astfel după cum

dictează prevederile art. 70 alin. (31 ) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel nu a reține circumstanțele invocate de

către prima instanță, și anume că, inculpatul Rotari Ion pe parcursul anilor

2017-2018 a fost sancționat contravențional pentru comiterea contravențiilor

prevăzute de art. art. 355 alin. (1), 357 alin. (1), 78 alin. (2), 354 Cod

Contravențional, deoarece aceste aspecte, care deși caracterizează nu tocmai

pozitiv personalitatea inculpatului, nu pot justifica aplicarea unei pedepse

în limitele generale, or, acest aspect analizat prin prisma circumstanței ce

ține de faptul că, inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală este

mai puțin relevant.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, la evaluarea de către prima

instanță a necesității aplicării pedepsei în limitele generale a reținut faptul

că, inculpatul anterior a fost atras la răspundere contravențională, dar nu a

reținut faptul că, inculpatul anterior nu a fost în conflict cu legea penală, ceea

ce în viziunea instanței de apel prezintă o însemnătate mai mare, sub

aspectul stabilirii contextului care va asigura realizarea scopului pedepsei

penale. Cu referire la celelalte aspecte reținute de către instanța de fond, și

anume că, infracțiunea incriminată inculpatului Rotari Ion a fost comisă pe

fonul consumului de alcool, instanța de apel a considerat că nici această

circumstanță nu poate justifica aplicarea pedepsei în limitele generale, or,

circumstanța ce ține de săvârșirea faptei în stare de ebrietate, constituie

semnul calificativ al componenței de infracțiune, iar potrivit alin. (2) art. 77

Cod penal, dacă circumstanțele menționate la alin. (1) sînt prevăzute la

articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod în calitate

de semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent

considerate drept circumstanțe agravante.

Astfel, a conchis că, la caz în privința inculpatului Rotari Ion urmează

a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, deoarece ultimul a comis

fapta prejudiciabilă având vârsta de 20 ani. Iar reieșind din criteriile generale

de individualizare a pedepsei penale reglementate la art. 75 Cod penal și

ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite – care se califică ca infracțiune

„gravă”, de persoana inculpatului – care a recunoscut vina integral, a

solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit

de cele comise, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea – circumstanțe atenuante au fost reținute – săvârșirea

infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins

vârsta de 21 ani, repararea benevolă a pagubei pricinuite, circumstanțe

agravante nu au fost reținute, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului și condițiile de viață ale inculpatului –

inculpatul la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului

narcolog sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost atras la răspundere

penală, este încadrat în grad de dizabilitate accentuat, a considerat necesar a

dispune aplicarea inculpatului Rotari Ion recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal a pedepsei sub formă de

închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport.

Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de apel a

reținut din cuprinsul sentinței că, prima instanță ținând cont de faptul că

inculpatul Rotari Ion a recunoscut integral vina, nu are antecedente penale,

este pentru prima oară în conflict cu legea penală, a recuperat prejudiciul

material cauzat prin infracțiune, iar la momentul comiterii infracțiunii nu

avea împlinită vârsta de 21 de ani, potrivit certificatului de încadrare în grad

de dizabilitate seria nr. 67073701337, Rotari Ion este încadrat în gradul de

dizabilitate accentuat,circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului

nu au fost constatate, a considerat justificat și echitabil suspendarea

executării pedepsei privative de liberate numite, pe un termen de probă de

4 ani, nefiind rațională executarea ei reală. Aspectele respective constituind

și motivarea soluției primei instanțe atît la aplicarea pedepsei cât și

modalitatea de executare.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, sub aspectul modalității de

executare a pedepsei penale prezintă relevanță personalitatea inculpatului,

care până la comiterea infracțiunii, pe parcursul anilor 2017-2018, a comis

trei contravenții în baza art. 355 alin. (1) Cod Contravențional, și anume

pentru consumul băuturilor alcoolice în loc public. Tot pe parcursul anilor

2018-2019, inculpatul Rotari Ion, a mai fost sancționat de trei ori, pentru

comiterea contravențiilor prevăzute de art. 357 alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod

Contravențional, fapt confirmat prin cazierul contravențional, anexat a

materialele cauzei penale. Urmare, instanța de apel a concluzionat, doar

condamnarea reală la pedeapsa privativă de libertate, ar atinge scopul

pedepsei penale stabilite la art. 61 alin. (2) Cod penal, or, inculpatul Rotari

Ion, fiind anterior sancționat contravențional, pentru consumul băuturilor

alcoolice în loc public, nu a tras concluziile cuvenite și a comis infracțiunea

prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, fapt ce a generat în speță, urmări

grave, soldate cu decesul unei persoane.

avocatul Goncear Aurel în numele inculpatului prin care invocând incidența

pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea parțială a deciziei cu rejudecarea cauzei, pronunțând o nouă

hotărâre prin care lui Rotari Ion recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa penală cu

închisoare pe un termen de 2 ani 8 luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de

transport. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal a suspenda

condiționat executarea pedepsei sub formă de închisoare stabilite, pe un

termen de proba de 3 ani. În rest decizia să fie menținută.

5.1 În susținerea recursului avocatul Goncear Aurel în numele inculpatului

a invocat că:

- instanța de apel, la individualizarea pedepsei nu a luat în considerație

și circumstanța atenuantă - ilegalitatea acțiunilor victimei prevăzută la lit. g)

art. 76 Cod penal, invocată de apărare;

- instanța a neglijat faptul că în urma accidentului inculpatul a suportat

traumă cranio-cerebrală deschisă fiind supus intervențiilor chirurgicale

complicate, fiind încadrat în grad de dizabilitate accentuat, periodic urmând

să primească tratament de reabilitare, iar executarea pedepsei în condițiile

penitenciarului va cauza pentru inculpatul traumat suferinței fizice și

psihice;

- în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că victima fiind în stare de

ebrietate ilegal i-a transmis conducerea autoturismului propriu inculpatului

Rotari Ion, astfel că în caz de supraviețuire, victima urma să fie trasă la

răspundere penală pe art. 2641 alin.(2) Cod penal.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând

pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil

din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor săvârșite de inculpat și din aceste considerente, instanța de recurs

nu se va expune asupra acestor aspecte, însă recurentul își exprimă

dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat

de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Având în vedere argumentele recursului, Colegiul Penal conchide că

avocatul critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și

anume din motivul că, în opinia sa, instanța de apel nemotivat la

individualizarea pedepsei inculpatului nu a aplicat în privința ultimului

prevederile art. 90 Cod penal.

În sensul dat instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată

inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

pedepsei penale.

Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurentului privind

stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or,

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și

a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul

său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a

acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de

necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv,

de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel a dat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 75 și 79 Cod penal, ținând cont de toate

circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la

categoria infracțiunilor grave, de motivul inculpatului, de persoana acestuia,

corect a conchis că corijarea acestuia poate avea loc doar prin stabilirea unei

pedepse sub formă de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport.

Colegiul penal reamintește că, stabilirea duratei pedepsei de către

instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează

după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii,

precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea

ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale

infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după

săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta,

starea de sănătatea, situația familială și socială etc.

De asemenea, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare

a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor

circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse

în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza

căruia a fost condamnat inculpatul.

Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea recurentului privind

aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu aplicarea art. 90 Cod

penal, nu poate fi admisă or instanța de apel a analizat explicit modalitatea

acesta de executare a pedepsei concluzionând asupra inechității acesteia.

Simplul motiv că recurentul nu este de acord cu pedeapsa stabilită,

considerând-o prea aspră, nu reprezintă o eroare de drept și nu poate servi

ca circumstanță pentru casarea deciziei recurate. Mai mult decât atât, după

cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că, instanța

de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus

la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel

corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și

întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a

cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând

hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură

penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit.

Colegiul Penal respinge drept nefondate argumentele recurentului

precum că instanța la individualizarea pedepsei nu a luat în considerație și

circumstanța atenuantă - ilegalitatea acțiunilor victimei prevăzută la lit. g)

art. 76 Cod penal, or analizând constatările instanței de apel se apreciază că

la caz instanța a făcut o analiză amplă a personalității inculpatului cât și a

circumstanțelor în care a avut loc comiterea infracțiunii. Astfel în privința

inculpatului Rotari Ion au fost aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod

penal, fiind reținute cu titlu de circumstanțe atenuante (art. 76 Cod penal) și

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a

atins vârsta de 21 ani, repararea benevolă a pagubei pricinuite, iar reieșind din

criteriile generale de individualizare a pedepsei penale reglementate la art.

75 Cod Penal și ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite – care se

califică ca infracțiune „gravă”, de persoana inculpatului – care a recunoscut

vina integral, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată,

sincer s-a căit de cele comise, de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului și condițiile de viață ale inculpatului, a considerat

necesar a dispune aplicarea inculpatului Rotari Ion recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal a pedepsei

sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de

a conduce mijloace de transport.

Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din

partea acestuia, cât și a altor persoane.

Cît privește alegațiile recurentului referitor la modalitatea de executare

a pedepsei penale, Colegiul Penal conchide că o condiție prevăzută expres

în alin. (1) art. 90 Cod penal constituie concluzia instanței că nu este rațional

ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței

de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără

executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată

ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în

vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după

săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc

personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate

în cadrul cercetării judecătorești.

În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin

îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor alin.

(1) art. 90 Cod penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o

vocație a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a pedepsei.

Ținând cont de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal

consideră că, în prezenta cauză, nu s-au constatat circumstanțe care a-r

caracteriza ca find eronată, dispuză nerespectându-se principiile de

individualizare a pedepsei, soluția instanței de neaplicare a suspendării

executării condiționate a pedepsei cu închisoare în privința inculpatului .

Mai mult ca atât, inculpatul până la comiterea infracțiunii, pe

parcursul anilor 2017-2018, a comis trei contravenții în baza art. 355 alin. (1)

Cod Contravențional, și anume pentru consumul băuturilor alcoolice în loc

public. Tot pe parcursul anilor 2018-2019, inculpatul Rotari Ion, a mai fost

sancționat de trei ori, pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 357

alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod Contravențional, fapt confirmat prin cazierul

contravențional, anexat a materialele cauzei penale. Circumstanțe, ce

statuează, că condamnarea cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei nu ar fi efectivă și nu și-ar atinge scopul pedepsei. Totodată,

Colegiul Penal notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu

reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin

lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața

acesteia. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea

executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o

facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul

să o acorde. În această ordine de idei, reieșind din scopul pedepsei penale -

restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor

persoane, dispunerea în privința acestuia a suspendării condiționate a

pedepsei, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor de către inculpat și

alte persoane a altor infracțiuni. Prin urmare, Colegiul conchide că,

pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată conform prevederilor

legale ce reglementează acest aspect.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că, nu s-a comis

eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură

penală, la care face referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a

soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către

instanța de apel în conformitate cu legea și în limitele acesteia, din care

considerente se impune inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Goncear Aurel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui,

Rotari Ion xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată va fi pronunțată la 19 noiembrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana