1ra-1654/2021 — art.264 alin. 4, CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 26 august 2020 Rotari Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 5 (cinci) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu art. 90 Cod penal a fost suspendată condiționat executarea pedepsei sub formă de închisoare stabilite, pe un termen de probă de 4 (patru) ani, dacă în termenul de probă fixat, Rotari Ion nu va săvârși o nouă infracțiune și prin comportare exemplară va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Acțiunea civilă înaintată de partea civilă Ohmanovskaia Taisia s-a admis parțial, și s-a dispus încasarea de la Rotari Ion în beneficiul lui Ohmanovskaia Taisia cu titlu de prejudiciu moral suma de 200 000 (două sute mii) lei. În rest, pretențiile din acțiune privind încasarea diferenței sumei solicitate, au fost respinse ca neîntemeiate. S-a dispus încasarea de la Rotari Ion, în beneficiul statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 4 552 (patru mii cinci sute cincizeci și doi) lei, pentru efectuarea expertizelor judiciare.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, Rotari Ion la data de 15 septembrie 2019, în jurul orelor 00:30, neposedând permis de conducere, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, având concentrația de alcool în sânge de 0,72 g/1, conducând automobilul de model „Volkswagen Passat”, cu numărul de înmatriculare OR AS 883, având ca pasageri pe bancheta din față pe cet. Cravțov Artur, iar pe bancheta din spate dreapta pe cet. Vzeatcencov Danil și pe bancheta din spate stânga pe cet. Timofti Serghei, se deplasa pe str. 1 Mai din or. Rezina, în apropiere cu intersecția traseului R-20 Orhei-Rezina-Rîbnița, încălcând cerințele Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 357 din 13 mai 2009 și anume: pct. 14 lit. a) care prevede - „ conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, ... care provoacă reducerea reacției sau se află într-o stare avansată de oboseală de natură să- i afecteze capacitatea de conducere”; pct. 45 alin. (1), lit. a), b), d) care prevede - „conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase și situația rutieră”, nu s-a isprăvit cu conducerea automobilului, în rezultat la ce a derapat de pe carosabil și s-a inversat. În rezultatul accidentului rutier pasagerului Timofti Serghei, conform raportului de expertiză judiciară nr. 201925C0278 din 09.10.2019, i- au fost provocate vătămări corporale sub formă de: „traumă cranio-cerebrală închisă, hemoragii în țesuturile moi pericraniene regiunea fronto-parietală, fracturi mult cominutive ale bazei și bolții craniului, hemoragii difuze în leptomeninge, cu erupere în ventriculii cerebrali, fractură închisă a osului nazal, echimoze pe față, excoriații pe față și palma dreaptă”, în comun au legătură directă cu decesul și la persoane, se califică ca vătămare gravă, în rezultatul cărora Timofti Serghei a decedat la fața locului, moartea acestuia survenind în rezultatul „traumatismului cranio-cerebral închis, cu fracturi mult cominutive ale oaselor bolții și bazei craniului, cu hemoragii în țesuturile moi pericraniene și hemoragii difuze în leptomeninge”.

Sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 26 august 2020 a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura r-nul Rezina, Zgardan Ghenadie prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a-1 recunoaște pe Rotari Ion culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal și în corespundere cu prevederile acestui articol, în coroborare cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală a-i stabili o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. De asemenea, a solicitat admiterea acțiunii civile înaintate de partea civilă Ohmanovskaia Taisia cu încasarea de la Rotari Ion, cu titlu de prejudiciu moral suma de 100000 lei. În conformitate cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală a solicitat și încasarea de la inculpatul Rotari Ion cheltuielile judiciare pentru instrumentarea cauzei penale, în sumă totală de 4716,80 lei, precum și dispunerea restituirii succesorului părții vătămate, la intrarea sentinței în vigoare, a corpului delict - automobilul de model „Volkswagen Passat B2”, cu numerele de înmatriculare OR AS 883, care a fost sigilat și se află la parcarea specială a IP Rezina. În motivarea cerințelor sale procurorul a invocat următoarele aspecte: - pedeapsa penală cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului Rotari Ion, nu va asigura atingerea scopului pedepsei penale, prevăzut la art. 61 alin. (2) Cod penal, și anume corectarea condamnatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; - potrivit materialelor cauzei penale, Rotari Ion, până la comiterea infracțiunii, pe parcursul anilor 2017-2018, a comis trei contravenții în baza art. 355 alin. (1) Cod Contravențional, și anume pentru consumul băuturilor alcoolice în loc public. Tot pe parcursul anilor 2018-2019, inculpatul Rotari Ion, a mai fost sancționat de trei ori, pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 357 alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod Contravențional, fapt confirmat prin cazierul contravențional, anexat la materialele cauzei penale; - ținând cont de circumstanțele enunțate, se constată că doar condamnarea reală la pedeapsa privativă de libertate ar atinge scopul pedepsei penale stabilite la art. 61 alin. (2) Cod penal, or, inculpatul Rotari Ion, fiind anterior sancționat contravențional, pentru consumul băuturilor alcoolice în loc public, nu a tras concluziile cuvenite și a comis infracțiunea pe fonul consumului de alcool, fapt ce a generat în speță, urmări grave, soldate cu decesul unei persoane. La fel, pe parcursul anilor 2018-2019, inculpatul Rotari Ion a mai fost sancționat de trei ori, pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 357 alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod Contravențional, aceste circumstanțe determină suplimentar de a aplica inculpatului pedeapsa privativă de libertate; - individualizarea pedepsei trebuie sa aibă ca scop determinarea aplicării unei pedepse juste, corecte, atât sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, cât și prin punctul de vedere al nevoii de reeducare a făptuitorului; - în cazul aplicării pedepsei urmează să se asigure un echilibru între criteriile de individualizare a pedepsei și scopurile pedepsei; o judecată echitabilă trebuie să aibă ca finalitate realizarea unei proporționalități juste, corespunzătoare faptei comise și vinovăției infractorului, reeducarea și resocializarea acestuia, restabilirea ordinii de drept, precum și prevenirea pe viitor a săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și din partea altor persoane.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2021, apelul declarat de acuzatorul de stat, procurorul în Procuratura r-nul Rezina, Zgardan Ghenadie a fost admis, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Lui Rotari Ion recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa penală cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În rest, sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 26 august 2020, a fost menținută. 4.1 Instanța de apel a constatat că prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Rotari Ion Iurie încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 264 alin. (4) Cod penal– încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, acțiune săvârșită în stare de ebrietate alcoolică. Verificând soluția primei instanțe în partea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului Rotari Ion, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 Cod penal raportat la prevederile art. 70 alin. (31 ), 90 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul Rotari Ion a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, la fel, că, inculpatul Rotari Ion a recuperat prejudiciul cauzat prin infracțiune, la locul de trai se caracterizează pozitiv (f.d. 172, vol. I), la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost judecat (f.d. 176, vol. I), este încadrat în grad de dizabilitate accentuat (f.d. 12, vol. II), în conformitate cu art. 76 Cod penal, a reținut cu titlu de circumstanță atenuantă – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, repararea benevolă a pagubei pricinuite, în conformitate cu art. 77 Cod penal, nu a reținut careva circumstanțe agravante, după caracterul și gardul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, se califică ca infracțiune „gravă”, pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 4 la 8 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, inculpatul Rotari Ion, a comis fapta prejudiciabilă la data de 15.09.2019, având vârsta de 20 ani. Analizând materialele cauzei penale, evaluând personalitatea inculpatului Rotari Ion, comportamentul acestuia după comiterea faptei prejudiciabile în raport cu concluziile primei instanțe despre aplicarea pedepsei în limitele generale a concluzionat că, soluția primei instanțe nu este echitabilă și urmează a fi desființată, or, legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului, inculpatul Rotari Ion urmând să beneficieze de reducerea pedepsei astfel după cum dictează prevederile art. 70 alin. (31 ) Cod penal. În acest sens, instanța de apel nu a reține circumstanțele invocate de către prima instanță, și anume că, inculpatul Rotari Ion pe parcursul anilor 2017-2018 a fost sancționat contravențional pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. art. 355 alin. (1), 357 alin. (1), 78 alin. (2), 354 Cod Contravențional, deoarece aceste aspecte, care deși caracterizează nu tocmai pozitiv personalitatea inculpatului, nu pot justifica aplicarea unei pedepse în limitele generale, or, acest aspect analizat prin prisma circumstanței ce ține de faptul că, inculpatul anterior nu a fost atras la răspundere penală este mai puțin relevant. Instanța de apel a ajuns la concluzia că, la evaluarea de către prima instanță a necesității aplicării pedepsei în limitele generale a reținut faptul că, inculpatul anterior a fost atras la răspundere contravențională, dar nu a reținut faptul că, inculpatul anterior nu a fost în conflict cu legea penală, ceea ce în viziunea instanței de apel prezintă o însemnătate mai mare, sub aspectul stabilirii contextului care va asigura realizarea scopului pedepsei penale. Cu referire la celelalte aspecte reținute de către instanța de fond, și anume că, infracțiunea incriminată inculpatului Rotari Ion a fost comisă pe fonul consumului de alcool, instanța de apel a considerat că nici această circumstanță nu poate justifica aplicarea pedepsei în limitele generale, or, circumstanța ce ține de săvârșirea faptei în stare de ebrietate, constituie semnul calificativ al componenței de infracțiune, iar potrivit alin. (2) art. 77 Cod penal, dacă circumstanțele menționate la alin. (1) sînt prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea specială a prezentului cod în calitate de semne ale acestor componențe de infracțiuni, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante. Astfel, a conchis că, la caz în privința inculpatului Rotari Ion urmează a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, deoarece ultimul a comis fapta prejudiciabilă având vârsta de 20 ani. Iar reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei penale reglementate la art. 75 Cod penal și ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite – care se califică ca infracțiune „gravă”, de persoana inculpatului – care a recunoscut vina integral, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea – circumstanțe atenuante au fost reținute – săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, repararea benevolă a pagubei pricinuite, circumstanțe agravante nu au fost reținute, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului și condițiile de viață ale inculpatului – inculpatul la locul de trai se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, anterior nu a fost atras la răspundere penală, este încadrat în grad de dizabilitate accentuat, a considerat necesar a dispune aplicarea inculpatului Rotari Ion recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de apel a reținut din cuprinsul sentinței că, prima instanță ținând cont de faptul că inculpatul Rotari Ion a recunoscut integral vina, nu are antecedente penale, este pentru prima oară în conflict cu legea penală, a recuperat prejudiciul material cauzat prin infracțiune, iar la momentul comiterii infracțiunii nu avea împlinită vârsta de 21 de ani, potrivit certificatului de încadrare în grad de dizabilitate seria nr. 67073701337, Rotari Ion este încadrat în gradul de dizabilitate accentuat,circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului nu au fost constatate, a considerat justificat și echitabil suspendarea executării pedepsei privative de liberate numite, pe un termen de probă de 4 ani, nefiind rațională executarea ei reală. Aspectele respective constituind și motivarea soluției primei instanțe atît la aplicarea pedepsei cât și modalitatea de executare. În acest sens, instanța de apel a reținut că, sub aspectul modalității de executare a pedepsei penale prezintă relevanță personalitatea inculpatului, care până la comiterea infracțiunii, pe parcursul anilor 2017-2018, a comis trei contravenții în baza art. 355 alin. (1) Cod Contravențional, și anume pentru consumul băuturilor alcoolice în loc public. Tot pe parcursul anilor 2018-2019, inculpatul Rotari Ion, a mai fost sancționat de trei ori, pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 357 alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod Contravențional, fapt confirmat prin cazierul contravențional, anexat a materialele cauzei penale. Urmare, instanța de apel a concluzionat, doar condamnarea reală la pedeapsa privativă de libertate, ar atinge scopul pedepsei penale stabilite la art. 61 alin. (2) Cod penal, or, inculpatul Rotari Ion, fiind anterior sancționat contravențional, pentru consumul băuturilor alcoolice în loc public, nu a tras concluziile cuvenite și a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (4) Cod penal, fapt ce a generat în speță, urmări grave, soldate cu decesul unei persoane.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Goncear Aurel în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei cu rejudecarea cauzei, pronunțând o nouă hotărâre prin care lui Rotari Ion recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa penală cu închisoare pe un termen de 2 ani 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal a suspenda condiționat executarea pedepsei sub formă de închisoare stabilite, pe un termen de proba de 3 ani. În rest decizia să fie menținută. 5.1 În susținerea recursului avocatul Goncear Aurel în numele inculpatului a invocat că: - instanța de apel, la individualizarea pedepsei nu a luat în considerație și circumstanța atenuantă - ilegalitatea acțiunilor victimei prevăzută la lit. g) art. 76 Cod penal, invocată de apărare; - instanța a neglijat faptul că în urma accidentului inculpatul a suportat traumă cranio-cerebrală deschisă fiind supus intervențiilor chirurgicale complicate, fiind încadrat în grad de dizabilitate accentuat, periodic urmând să primească tratament de reabilitare, iar executarea pedepsei în condițiile penitenciarului va cauza pentru inculpatul traumat suferinței fizice și psihice; - în cadrul urmăririi penale s-a stabilit că victima fiind în stare de ebrietate ilegal i-a transmis conducerea autoturismului propriu inculpatului Rotari Ion, astfel că în caz de supraviețuire, victima urma să fie trasă la răspundere penală pe art. 2641 alin.(2) Cod penal.

În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente: Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Din textul recursului rezultă că, recurentul este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite de inculpat și din aceste considerente, instanța de recurs nu se va expune asupra acestor aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu pedeapsa aplicată, astfel semnalând temeiul de casare stipulat de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Având în vedere argumentele recursului, Colegiul Penal conchide că avocatul critică decizia instanței de apel dintr-un singur considerent, și anume din motivul că, în opinia sa, instanța de apel nemotivat la individualizarea pedepsei inculpatului nu a aplicat în privința ultimului prevederile art. 90 Cod penal. În sensul dat instanța de recurs consideră că, pedeapsa individualizată inculpatului, corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului pedepsei penale. Astfel, Colegiul penal remarcă că, argumentele recurentului privind stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, sunt nefondate, or, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Pedeapsa are drept scop și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, în ce privește comportamentul făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizată în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Astfel, instanța de recurs reține că, instanța de apel a dat deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 și 79 Cod penal, ținând cont de toate circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite care se atribuie la categoria infracțiunilor grave, de motivul inculpatului, de persoana acestuia, corect a conchis că corijarea acestuia poate avea loc doar prin stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Colegiul penal reamintește că, stabilirea duratei pedepsei de către instanța de judecată într-un caz concret, se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs sau a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, conduita după săvârșirea faptei și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătatea, situația familială și socială etc. De asemenea, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea recurentului privind aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare cu aplicarea art. 90 Cod penal, nu poate fi admisă or instanța de apel a analizat explicit modalitatea acesta de executare a pedepsei concluzionând asupra inechității acesteia. Simplul motiv că recurentul nu este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu reprezintă o eroare de drept și nu poate servi ca circumstanță pentru casarea deciziei recurate. Mai mult decât atât, după cum rezultă din textul deciziei atacate, Colegiul penal constată că, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la pronunțarea deciziei recurate, or, în fapt, decizia instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, ea fiind legală și întemeiată, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiuri de casare a acesteia nu s-au stabilit. Colegiul Penal respinge drept nefondate argumentele recurentului precum că instanța la individualizarea pedepsei nu a luat în considerație și circumstanța atenuantă - ilegalitatea acțiunilor victimei prevăzută la lit. g) art. 76 Cod penal, or analizând constatările instanței de apel se apreciază că la caz instanța a făcut o analiză amplă a personalității inculpatului cât și a circumstanțelor în care a avut loc comiterea infracțiunii. Astfel în privința inculpatului Rotari Ion au fost aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, fiind reținute cu titlu de circumstanțe atenuante (art. 76 Cod penal) și săvârșirea infracțiunii de către o persoană care a atins vârsta de 18 ani, dar nu a atins vârsta de 21 ani, repararea benevolă a pagubei pricinuite, iar reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei penale reglementate la art. 75 Cod Penal și ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite – care se califică ca infracțiune „gravă”, de persoana inculpatului – care a recunoscut vina integral, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului și condițiile de viață ale inculpatului, a considerat necesar a dispune aplicarea inculpatului Rotari Ion recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Astfel, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Cît privește alegațiile recurentului referitor la modalitatea de executare a pedepsei penale, Colegiul Penal conchide că o condiție prevăzută expres în alin. (1) art. 90 Cod penal constituie concluzia instanței că nu este rațional ca făptuitorul să execute pedeapsa stabilită. Astfel, este prerogativa instanței de judecată să aprecieze că scopul pedepsei poate fi atins chiar și fără executarea efectivă a acesteia. În formarea convingerii, instanța de judecată ține cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv are în vedere întreaga conduită a condamnatului înainte de săvârșirea faptei, după săvârșirea faptei, în timpul judecății, precum și alte aspecte ce privesc personalitatea infractorului, bazându-se pe materialele cauzei administrate în cadrul cercetării judecătorești. În contextul dat, instanța de recurs, totuși precizează, că prin îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru aplicarea prevederilor alin. (1) art. 90 Cod penal, nu se creează un drept pentru condamnat, ci doar o vocație a acestuia la această măsură de individualizare judiciară a pedepsei. Ținând cont de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal consideră că, în prezenta cauză, nu s-au constatat circumstanțe care a-r caracteriza ca find eronată, dispuză nerespectându-se principiile de individualizare a pedepsei, soluția instanței de neaplicare a suspendării executării condiționate a pedepsei cu închisoare în privința inculpatului . Mai mult ca atât, inculpatul până la comiterea infracțiunii, pe parcursul anilor 2017-2018, a comis trei contravenții în baza art. 355 alin. (1) Cod Contravențional, și anume pentru consumul băuturilor alcoolice în loc public. Tot pe parcursul anilor 2018-2019, inculpatul Rotari Ion, a mai fost sancționat de trei ori, pentru comiterea contravențiilor prevăzute de art. 357 alin. (1), 78 alin. (2) și 354 Cod Contravențional, fapt confirmat prin cazierul contravențional, anexat a materialele cauzei penale. Circumstanțe, ce statuează, că condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei nu ar fi efectivă și nu și-ar atinge scopul pedepsei. Totodată, Colegiul Penal notează că, aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal nu reprezintă o categorie aparte de pedeapsă, ci o măsură oferită persoanei prin lege de a demonstra că infracțiunea comisă de ea este un incident în viața acesteia. Analizând condițiile în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este cazul să o acorde. În această ordine de idei, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, dispunerea în privința acestuia a suspendării condiționate a pedepsei, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor de către inculpat și alte persoane a altor infracțiuni. Prin urmare, Colegiul conchide că, pedeapsa stabilită inculpatului a fost individualizată conform prevederilor legale ce reglementează acest aspect. Prin urmare, instanța de recurs ordinar conchide că, nu s-a comis eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, la care face referință recurentul, deci nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate, pedeapsa stabilită inculpatului fiind aplicată de către instanța de apel în conformitate cu legea și în limitele acesteia, din care considerente se impune inadmisibilitatea recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Goncear Aurel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui, Rotari Ion xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată va fi pronunțată la 19 noiembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana