1ra-1915/2021 — art. 217 alin. 4 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău din 16 decembrie 2020, Stegărescu Cristian a fost condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități legate de gestionarea drogurilor pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reținere. De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 1680 lei.

Instanța de fond a constatat că pe 04 iunie 2017, inculpatul Stegărescu C., aflându-se în str. XXXXXX XXX, sectorul Buiucani, mun. Chișinău, a procurat de la o persoană necunoscută pe nume Iurie, un pachețel de polietilenă de tip zip-lock, în care se afla o masă vegetală mărunțită de culoare roz-gălbuie cu miros specific. Ulterior, tot la 04 iunie 2017, s-a deplasat în sectorul Centru, mun. Chișinău, în adiacentul Gării Auto Sud din strada șos. Hîncești 143, unde, încercând să consume 1 substanța procurată, a fost observat de către echipajul MAI 9528 și condus la inspectoratul de Poliție Centru al DP mun. Chișinău. Aici Stegărescu C. a predat benevol pachețelul de polietilenă de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală mărunțită de culoare roz-gălbuie. Conform raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4738 din 29.08.2017, masa vegetală de (1,085 gr.) uscată și mărunțită de culoare roz-gălbuie ridicată la 04.06.2017 de la Stegărescu C., este îmbibată cu cannabinoidul sintetic - MDMB(N)-2201 (C H FN O ) ce constituie analog al substanței AB-PINACA- CHM care este inclusă 20 28 3 3 în Tabelul-I. Substanțele stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2 Substanțele psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 1088 din 05.10.2004. Instanța a reținut că inculpatul, fiind citat legal, inclusiv fiind dispusă aducerea lui silită, în ședințele de judecată nu s-a prezentat, eschivându-se de la judecată, fiind anunțat în căutare, iar în temeiul art. 321 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, a fost examinată cauza penală în lipsa acestuia. În aceste împrejurări, instanța, în corespundere cu art. 368 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, a dat citire declarațiilor lui Stegărescu C. date la faza urmăririi penale, în calitate de bănuit, conform căror vina în cele incriminate o recunoaște pe deplin, îi pare rău de cele săvârșite și se căiește sincer, recunoaște că a procurat substanță narcotică pentru sine, de la persoana pe nume Iurie pe care nu îl cunoaște de prea mult timp. Presupune că Nacu V., Caraji I. sau Bivol I. ar putea cunoaște mai multe detalii despre această persoană. Substanța narcotică a fot transmisă ofițerilor de poliție benevol. Din declarațiile lui Stegărescu C., date în cadrul urmăriri penale în calitate de bănuit, rezultă că ultimul a recunoscut vina integral. Totodată, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, se dovedește prin probele administrate, și anume: declarațiile martorului Bondari S. că la 04.08.2019 a fost încadrat în serviciul de menținere a ordinii publice împreună cu agentul Șablohin V., în sectorul administrativ Centru. În timpul patrulării, aproximativ la orele 20.00 pe șos. Hâncești 143, în regiunea Gării de Sud a observat un bărbat care, văzând echipajul de poliție, a încercat să se eschiveze de la fața locului. Inculpatul a fost stopat și rugat să se legitimeze. Stegărescu C. avea un comportament straniu, parcă era speriat, stresat, după care a fost întrebat dacă are ceva interzis asupra sa, anume în ghiozdan, și să predea benevol. Din ghiozdan a scos un pachețel de polietilenă, de tip zip-lock, în care era o masă vegetală, după care a fost condus la Inspectoratul Centru pentru a fi documentat; declarațiile martorului Șablohin V., potrivit căror se afla în serviciul de menținere a ordinii publice cu agentul Bondari S. și patrula în zona Gării de Sud. Au observat un bărbat cu un rucsac în spate care, văzând mașina de poliție, a încercat să fugă. Ei au intrat pe teritoriul gării și l-au oprit, Bondari S. l-a rugat să prezinte ce are în rucsac. Stegărescu C. a început să arate ce are în ghiozdan, căști, telefon, a scos un pachețel de tip zip-lock cu o substanță de culoare cafenie, apoi a fost condus la inspectoratul de poliție pentru a fi documentat; procesul-verbal de cercetare la fata locului din 04.06.2017 cu tabelul fotografic, potrivit căruia pe str. Bulgară nr. 40, mun. Chișinău, unde a fost reținut învinuitul 2 Stegărescu C., în prezența și cu participarea acestuia, a fost ridicat un pliculeț din polietilenă de tip zip-lock în care se află o substanță vegetală uscată de culoare roz- gălbuie, cu miros specific; raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4738 din 29.08.2017, prin care s-a stabilit că masa vegetală (1,085 gr.) uscată și mărunțită de culoare roz-gălbuie, prezentată la examinare într-un pachet de polietilenă de tip zip-lock, ridicată la data de 04.06.2017 de la Stegărescu C., aflându-se în adiacentul Gării Auto Sud, este îmbibată cu cannabinoidul sintetic – MDMB(N)-2201 (C H FN O ), care conform scrisorii 20 28 3 3 parvenite de la I.M.S.P. Dispensarul Republican de Narcologie, nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrate în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017, cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I, Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004; procesul-verbal de audiere a bănuitului Stegărescu C. din 08.08.2017, că bănuiala adusă îi este clară și vina o recunoaște integral. La începutul anului 2017 se afla în mun. Chișinău, în sect. Botanica cu scopul de a procura substanțe narcotice pentru consum personal. L-a telefonat pe un cunoscut pe nume Iurie și au convenit să se întâlnească în sect. Buiucani, pentru a-i vinde substanța narcotică. În regiunea magazinului Maximum din str. XXXXXX XXX, s-a întâlnit cu Iurie care i-a transmis un pachețel cu substanță narcotică, iar el i-a achitat aceluia suma de 100 lei. Ulterior, s-a deplasat la Gara Auto Sud, pentru a pleca acasă. Deoarece până la plecarea rutierei mai avea timp disponibil aproximativ 20 minute, a hotărât să fumeze o țigară în care a dorit să pună puțină substanță narcotică care a procurat-o de la Iurie. După ce s-a îndepărtat de lângă rutieră pentru a fuma, de el s-au apropiat doi colaboratori de poliție pe care i-a recunoscut și ei, la fel, l-au recunoscut, deoarece cu o zi înainte a fost adus împreună cu Nacu V., Caraji I. și Bivol I. la Inspectoratul de Poliție Centru pentru a fi audiat în calitate de martor, deoarece la Bivol I. au fost găsite substanțe narcotice. Colaboratorii de poliție l-au întrebat ce caută și dacă nu are careva substanțe interzise. Deoarece cunoștea consecințele ce pot urma în cazul în care va ascunde adevărul și nu va prezenta substanța dată și nu va conlucra cu poliția, adică că riscă a fi atras la răspundere penală, a scos benevol și a predat colaboratorilor de poliție pachețelul cu substanța narcotică. După ce a transmis benevol pachețelul, împreună cu colaboratorii de poliție au mers la Inspectoratul de Poliție Centru pentru a scrie explicații. Nu cunoaște de mult timp persoana cu numele Iurie, numărul de telefon mobil al acestuia nu-l ține minte și a pierdut telefonul său în care era memorizat numărul de telefon al acestuia. Se căiește sincer și regretă sincer cele comise; procesul-verbal de audiere a învinuitului Stegărescu C. din 29.09.2017, în cadrul căruia și-a menținut declarațiile date în calitate de bănuit. Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatului pe art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ca procurarea, păstrarea substanțelor psihotrope a analoagelor lor, săvârșită în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare, a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă. Instanța a statuat că, probele administrate în faza de urmărire penală și examinate în cadrul cercetării judecătorești, confirmă circumstanțele de fapt recunoscute de către 3 inculpat la etapa audierii în calitate de bănuit și învinuit, fiind suficiente pentru a dovedi incontestabil că fapta există, aceasta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Totodată, versiunea apărării că sunt aplicabile dispozițiile art. 217 alin. (5) Cod penal, este nefondată, or, din prevederile acestui articolul rezultă expres că nu poate fi considerată predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora ridicarea acestora la reținerea persoanei, precum și la efectuarea acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea lor. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de faptul că inculpatul se caracterizează pozitiv, anterior nu a fost judecat, nu este angajat oficial în câmpul muncii, ca circumstanță atenuantă fiind stabilită recunoașterea vinovăției, că lipsesc circumstanțe agravante, că s-a eschivat de la prezentarea în fața instanței de judecată, fiind dispusă anunțarea în căutare a acestuia, concluzionând ca fiind echitabilă aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de ocupa funcții sau a exercita activități legate de gestionarea drogurilor pe un termen de 2 ani.

Avocatul Iulian Cașu a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Apelantul a invocat că nu au fost prezentate probe pertinente, concludente și legal administrate care să demonstreze în mod echitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2021, apelul a fost respins, ca nefondat. Instanța de apel a reținut că instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a conchis că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea pentru care a fost condamnat, fiindu-i stabilită o pedeapsă echitabilă, aceste împrejurări fiind constatate din probele administrate, corect apreciate, în corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Inculpatul, fiind citat legal, inclusiv fiind dispusă aducerea silită, în ședințele de judecată nu s-a prezentat, eschivându-se de la judecată și a fost anunțat în căutare, astfel că, reieșind din prevederile art. 321 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de fond corect a dispus examinarea cauzei penale în lipsa acestuia. Deoarece judecarea cauzei penale a avut loc în lipsa inculpatului, în temeiul prevederilor art. 368 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, s-a dat citire declarațiilor lui Stegărescu C. date la faza urmăririi penale, în calitate de bănuit din 08.08.2017, conform căror vina în cele incriminate a recunoscut-o pe deplin, îi pare rău și sincer se căiește de cele săvârșite, recunoaște că a procurat substanța narcotică pentru sine, de la persoana pe nume Iurie pe care nu îl cunoaște de prea mult timp, a presupus că Nacu V., Caraji I. sau Bivol I. ar putea cunoaște mai multe detalii despre această persoană. Substanța narcotică a fot transmisă ofițerilor de poliție benevol. Din declarațiile inculpatului Stegărescu C., făcute în calitate de bănuit, rezultă că el a recunoscut vina integral. 4 De asemenea, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate a fost probată prin declarațiile martorilor Bondari S. și Șablohin V.; procesul-verbal de cercetare la fata locului din 04.06.2017, cu tabelul fotografic, potrivit căruia pe str. Bulgară 40, mun. Chișinău, unde a fost reținut învinuitul Stegărescu C., în prezența și cu participarea acestuia a fost ridicat un pliculeț din polietilenă de tip zip-lock în care se află o substanță vegetală uscată de culoare roz-gălbuie, cu miros specific; raportul de expertiză nr. 34/12/1-R-4738 din 29.08.2017, prin care s-a stabilit că masa vegetală (1,085 gr.) uscată și mărunțită de culoare roz-gălbuie, prezentată la examinare într-un pachet de polietilenă de tip zip-lock, ridicată la 04.06.2017 de la Stegărescu C., aflându-se în adiacentul Gării Auto Sud, este îmbibată cu cannabinoidul sintetic - MDMB(N)-2201 (C H FN O ) care, conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P. 20 28 3 3 Dispensarul Republican de Narcologie, nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017, cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I, Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088 din 05.10.2004; procesul-verbal de audiere a bănuitului din 08.08.2017; procesul-verbal de audiere a învinuitului Stegărescu C. din 29.09.2017, prin care și-a menținut declarațiile date în calitate de bănuit; ordonanța de recunoaștere a corpurilor delicte din 06.09.2017 și cea de transmitere a acestora la păstrare din 06.09.2017, prin care a fost recunoscut în calitate de corp delict un plic de hârtie în care se afla masa vegetală mărunțită de culoare roz-gălbuie cu miros specific cu cantitatea de 1,095 gr. AB-PINACA-CHM - substanță psihotropă. Deci, vina inculpatului în comiterea infracțiunii încriminate a fost dovedită integral prin declarațiile martorilor acuzării, procesul-verbal de cercetare la fata locului din 04.06.2017 cu tabelul fotografic, potrivit căruia pe str. Bulgară 40, mun. Chișinău, unde a fost reținut învinuitul Stegărescu C., în prezența și cu participarea acestuia, a fost ridicat un pliculeț din polietilenă de tip zip-lock în care se află o substanță vegetală uscată de culoare roz-gălbuie, cu miros specific. Potrivit raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4738 din 29.08.017, masa vegetală (1,085 gr.) uscată și mărunțită de culoare roz-gălbuie, prezentată la examinare într-un pachet de polietilenă de tip zip-lock, ridicată la data de 04.06.2017 de la Stegărescu C., aflându-se în adiacentul Gării Auto Sud, este îmbibată cu cannabinoidul sintetic - MDMB(N)-2201 (C H FN O ) care, conform scrisorii parvenite de la I.M.S.P. 20 28 3 3 Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/632 din 18.04.2017, înregistrată în cancelaria CTCEJ al IGP al MAI la 20.04.2017, cu nr. 569, substanța MDMB(N)-2201 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în Tabelul I, Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2. Substanțe. Totodată, sunt relevante declarațiile martorilor oculari Șablohin V. și Bondari S. care au relatat cu certitudine circumstanțele depistării și ridicării pachețelului cu substanțe narcotice de la inculpat, în aceste împrejurări fiind nefondate alegațiile apărării privind achitarea acestuia, vinovăția lui în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal fiind cert stabilită. 5 Pe lângă aceasta, concluzia instanței de fond în partea stabilirii pedepsei este în corespundere cu starea de fapt stabilită și este întemeiată din punct de vedere al principiilor și criteriilor stabilirii pedepsei penale.

Avocatul Iulian Cașu a declarat recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Recurentul a invocat că nu au fost prezentate probe pertinente, concludente și legal administrate care să demonstreze în mod echitabil vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora. Sub acest aspect se reține că recursul este fondat pe temeiurile din art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 5. din decizie). Însă, în recursul respectiv, în pofida normelor de drept enunțate, nu este specificat, în raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârilor contestate, asupra căror motive concrete din apel nu s-ar fi pronunțat instanța de apel, care ar fi erorile de drept și esența că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, că instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și care ar fi 6 încadrarea corectă în această situație, fiind omisă în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 5. din decizie). Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Or, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Totodată, potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică corectă a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile inculpatului date la faza urmăririi penale, ale martorilor Bondari S. și Șablohin V., procesul-verbal de cercetare la fata locului din 04.06.2017, cu tabelul fotografic, raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-4738 din 29.08.2017, ordonanța de recunoaștere a corpurilor delicte din 06.09.2017 și cea de transmitere a acestora la păstrare din 06.09.2017, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanțele indicând argumentat și detaliat motivele pentru care au respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelul de pe rol, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, faptei săvârșite fiindu-i dată o încadrare juridică corectă (pct. 2., 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o 7 curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Deci, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul declarat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârile contestată conțin motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică corectă, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, 8 d e c i d e: inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de avocatul Iulian Cașu, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 16 decembrie 2020 și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2021, în privința inculpatului Stegărescu Cristian XXXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 19 noiembrie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun 9