1ra-1347/21 — art. 27-186 alin. 2 lit. d CP

1ra-1347/21 — art. 27-186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1347/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatei Cojocari Angela, prin care solicită

casarea sentinței Judecătoriei Aneii Noi (sediul Central) din 13 martie 2019 și a

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2021, în cauza

penală privind-o pe

Cojocari Angela Xxxx, născută la xxxx, originară

și domiciliată în r-nul xxxxx, s. xxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

a fost încetat procesul penal în privința lui Cojocari Angela, pe motiv că fapta

săvârșită de aceasta constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod

contravențional.

De asemenea, a fost încetat procesul contravențional în privința lui Cojocari

Angela, în legătură cu expirarea termenul de prescripție de tragere la răspundere

contravențională.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cojocari Angela,

la 24.07.2017, fiind angajată la ferma avicolă SRL „Explasa-IMP”, situată în s. xxxx,

r-nul xxxxx, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de

la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat

să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (Crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un

kg, în valoare totală 1300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului,

aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii.

1

Prima instanță a indicat că acțiunile lui Cojocari Angela au fost încadrate

juridic de către organul de urmărire penală, în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, după indicii calificativi: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile care însă din cauze

independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul".

Prima instanță a recalificat acțiunile lui Cojocari Angela în baza art. 13, 105

Cod contravențional, ca tentativă de sustragere în proporții mici din avutul

proprietarului prin furt.

Gheorghe, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă

achitarea inculpatei Cojocari Angela de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta

nu a fost săvârșită de inculpată.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- învinuirea formulată inculpatei Cojocari Angela nu a fost confirmată prin

probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, lipsind vinovăția persoanei,

element obligatoriu al componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod

penal, sau a contravenției administrative prevăzute de art. 13, 105 Cod

Contravențional, motive din care se impune necesitatea achitării inculpatei din motiv

că fapta incriminată nu a fost săvârșită de către Cojocari Angela;

- prima instanță n-a apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite în

cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar simpla

descriere a probelor fără aprecierea acestora duce la adoptarea unei sentințe

nemotivate, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil al inculpatei Cojocari

Angela;

- partea acuzării, în sprijinul învinuirii înaintate a prezentat în cadrul ședinței

de judecată spre cercetare nemijlocită declarațiile reprezentantului părții vătămate

Bulai Sergiu, declarațiile martorilor Calamanov Alexandru, Sîrbu Veaceslav,

Harcenco Maxim, Grosu Mihail, iar partea apărării a prezentat declarațiile martorilor

Gurghiș Valentina, Bodiu Ion și Volcov Pavel, iar probele administrate nu pot fi

considerate ca fiind pertinente și concludente, care în ansamblu cu circumstanțele

cauzei ar dovedi vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate;

- martorii nu au confirmat învinuirea înaintată lui Cojocari Angela, ci din

contra declarațiile acestor persoane coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatei

și demonstrează incontestabil nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii

incriminate;

- persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat

circumstanțele constatate de prima instanță, precum că Cojocari Angela, fiind

responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul

2

depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg

de furaj pentru pui (crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală

de 1300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a

produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii;

- învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute

de art. 6 alin. (3), lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. 7, 17, 281 Cod de

procedură penală, deoarece partea învinuirii nu a indicat concret și cu siguranță

prejudiciul cauzat și modul de stabilire a acestuia;

- la data de 24.07.2017 - 25.07.2017, reprezentanții organului de urmărire

penală au depistat tentativa de sustragere a furajului, însă obiectul infracțiunii nu a

fost ridicat, ci a fost dat la pui a doua zi, fapt ce rezultă din declarațiile martorului

Calamanov Alexandru, declarațiile martorului Bodiu Ion și declarațiile inculpatei

Cojocari Angela;

- organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de ridicare din

25.08.2017 (f.d. 41, vol. I) de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul-verbal de

ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42, vol. I) a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte

10 kg fiecare. Fictivitatea actelor enunțate se confirmă prin faptul că însăși Bulai

Sergiu în instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire

nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a

fost nimicit furajul. Mai mult, procura de reprezentare a fost eliberată lui Bulai

Sergiu în luna septembrie a anului 2017 (f.d. 31, vol. I), cu termenul de valabilitate

de la 01.09.2017 - 31.12.2018, pe când acesta ar fi transmis, în calitate de

reprezentant al părții vătămate, furajul organului de urmărire penală la 25.08.2017,

adică anterior procurii de reprezentare;

- nici unul din martorii audiați nu au confirmat cântărirea sacilor și stabilirea

cantității exacte a furajului (200 kg), iar în acest sens organul de urmărire penală

dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor art.

118 Cod de procedură penală, în cadrul căreia era obligat să constate rezultatele

acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului, particularitățile

mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final s-a constatat cantitatea probabilă a

furajului, iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul infracțiunii, urma să

stabilească cantitatea precisă;

- prin probele administrate se atestă existența doar a unei tentative de

sustragere contravențională, însă nu există absolut nici o probă care ar demonstra că

fapta constatată de prima instanță ar fi fost comisă de către Cojocari Angela,

deoarece în momentul faptei aceasta nu se afla la locul comiterii contravenției.

a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că argumentele invocate

în apel sunt nefondate, fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite

3

în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și verificate în apel, iar prima

instanță corect a constatat ca fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpatei în

comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional.

recurs ordinar de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatei, invocând

temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a lui Cojocari

Angela, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a supus unei motivări

suficiente lipsa probelor care ar confirma vinovăția inculpatei Cojocari Angela, iar

sentința s-a întemeiat pe presupuneri, or martorii acuzării confirmă nevinovăția

inculpatei în învinuirea înaintată.

februarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței

de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că hotărârea

cotestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or deși instanțele

inferioare au stabilit fapta ca în rechizitoriu și invocă că acțiunile au fost încadrate

în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ulterior invocă că furajul "Creștere2",

nu costă 6,5 lei per kg, ca în rechizitoriu, dar 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20%

(T.V.A.), constituie 928 lei, astfel fiind o contravenție, însă fără a fi constatată fapta

pe art. 13, 105 Cod contravențional.

Instanța de apel a comis erori de drept prin încălcarea prevederilor art. 100,

101, 394, 414-419 Cod de procedură penală, iar aceste abateri se cuprind în

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

2021, a fost admis apelul declarat, casată total sentința primei instanțe, inclusiv din

oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat

procesul penal în privința lui Cojocari Angela pe motiv că fapta săvârșită constituie

o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional, fiind încetat procesul

contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii

contravenționale, precum și soluționată soarta corpurilor delicte.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Cojocari Angela, la

data de 24.07.2017, fiind angajată la ferma avicolă a SRL „Explasa-IMP”, situată în

s. Salcia, r-nul Anenii Noi, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a

deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei

4

menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (Crescătoare2),

cu costul de 5,8 lei pentru 1 (unu) kg, în valoare totală de 928 lei, însă din cauze

independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost

depistată de către paza întreprinderii.

Instanța de apel a calificat acțiunile lui Cojocari Angela în baza art. 13, 105

Cod contravențional - tentativa de sustragere în proporții mici din avutul

proprietarului prin furt.

Instanța de apel a notat că în urma aprecierii probelor administrate la

materialele cauzei penale din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor, și a tuturor probelor în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, s-a constatat ca fiind dovedită vinovăția lui Cojocari Angela în

comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod Contravențional.

În continuare, instanța de apel a respins ca nefondată poziția părții apărării

referitor la faptul că prin declarațiile martorilor nu a fost confirmată învinuirea

înaintată inculpatei Cojocari Angela, menționând în acest sens că prin probele

administrate de acuzatorul de stat s-a stabilit că anume Cojocari Angela era

responsabilă pentru hala nr. 9 și care la data comiterii tentativei de sustragere în

proporții mici din avutul proprietarului prin furt se afla la locul comiterii faptei,

circumstanță de fapt stabilită atât prin declarațiile inculpatei Cojocari Angela, cât și

prin declarațiile martorilor Sîrbu Veaceslav, Calmîc Svetlana și Calamanov

Alexandru.

În ceea ce privește declarațiile martorului Harcenco Maxim care a declarat că

„la momentul când a auzit zgomotul, Angela Cojocari venea din altă parte și nu

putea să se afle în locul depistării sacilor”, declarațiile martorului Gurghiș

Valentina, care a declarat că „paznicul Mișa le-a propus câte un ceai, împreună cu

Angela și Mișa serveau ceai când cineva l-a telefonat pe paznicul Mișa, undeva pe

la ora 22:10 au început a bea ceai”, declarațiile martorului Volcov Pavel care a

declarat că „în momentul când paznicul a auzit zgomot, Cojocari Angela era în

vale”, instanța de apel a indicat că nu le poate reține ca fiind pertinente și concludente

în vederea pronunțării unei sentințe de achitare în privința inculpatei, pe motiv că,

fapta nu a fost comisă de inculpată, or, martorii în cauză au dat declarații divergente

cu referire la locul în care se afla inculpata, totodată, prin declarațiile martorilor s-a

încercat crearea unei situații favorabile inculpatei Cojocari Angela, însă, poziția

părții apărării nu este susținută prin careva probe certe, pertinente și concludente,

fiind combătută integral prin probele administrate de acuzatorul de stat.

Tot în acest context, instanța de apel a reținut că martorul Volcov Pavel a

indicat că noaptea la ora 22:00 se stingea lumina în hală, Cojocari Angela a stins

lumina în hală și el a controlat.

De asemenea, instanța de apel a atestat că din conținutul declarațiilor

martorului Grosu Mihail rezultă că pe la ora 22:15 l-a telefonat paznicul Maxim și a

5

spus că a găsit fereastra deschisă și el a venit la fața locului și a văzut lângă gard 3

saci și înăuntru erau 6 saci pregătiți.

Declarațiile martorului Grosu Mihail coroborează cu declarațiile martorului

Harcenco Maxim care a indicat că pe la ora 22:10 lângă hala nr. 9 a auzit ceva

zgomot și el s-a uitat erau 2 saci cu furaj și fereastra deschisă.

Tot din conținutul declarațiilor martorului Grosu Mihail, rezultă că la ora

20:00 el servea ceai și venise Cojocari Angela cu mai multe persoane și le-a propus

ceai și ele au spus că vor veni mai târziu.

În această ordine de idei, instanța de apel a notat că din declarațiile martorilor

părții apărării a atestat că situația descrisă precum că, la data comiterii faptei de

tentativă de sustragere, Cojocari Angela „servea ceai” nu poate fi reținută ca fiind

dovedită „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, cu atât mai mult că, situația

invocată de către martorii părții apărării nu s-a invocat ca ar fi un „obicei” al

persoanelor care activau pe teritoriul fermei avicole, astfel încât să fie justificată

lipsa inculpatei de la hala nr. 9, de care ultima era și responsabilă.

În acest sens, instanța de apel a mai adăugat că martorul Sîrbu Veaceslav, care

activa în calitate de șef de pază la companie, a declarat că de la ora 22:00 până

dimineața ora 04:00 se stinge lumina în hală, și nu este real să fie încărcați sacii de

la ora 22:00 până la ora 22:15. Sacii s-au depistat la ora 22:00. Noaptea până

dimineața Cojocari Angela rămâne în hală și se odihnește până la ora 04:00

dimineața când se aprinde lumina.

Instanța de apel a remarcat că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel,

inculpata Cojocari Angela a declarat că atunci când a ieșit din hală nu erau saci cu

furajuri pregătite.

În același context, instanța de apel a conchis că versiunea inculpatei Cojocari

Angela, precum că dânsa nu a comis fapta de sustragere, nu poate fi reținută ca fiind

întemeiată, deoarece este evidentă încercarea acesteia de a evita survenirea

răspunderii penale/contravenționale pentru faptele comise la data de 24.07.2017, în

contextul în care declarațiile acesteia, precum că la momentul când a ieșit din hala

nr. 9 nu erau saci cu furajuri pregătiți, sunt combătute prin probele administrate la

dosar, or, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.07.2017 se atestă

că plasa de la una dintre ferestre era scoasă, plasa metalică în cauză fiind jos lângă

fereastră, tot jos au fost depistați 4 saci de culoare galbenă cu furaj pentru păsări.

Conform foto-tabelului prezentat – 2 saci au fost depistați lângă hala nr. 9; 6 saci au

fost depistați în hala nr. 9 și un sac a fost depistat în afara gardului. Jaluzelele la o

ferestruică au fost demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr. 9.

Instanța de apel a notat că din considerentul că în cadrul cercetării

judecătorești, prin probele administrate la dosar, și anume prin declarațiile

martorilor, precum și prin procesele-verbale ale acțiunilor de urmărire penală s-a

stabilit că, la ora 22:00 are loc stingerea luminii în hală, că la ora 22:15, martorul

6

Grosu Mihail a indicat că a fost telefonat de paznicul Maxim, care i-a spus că a găsit

fereastra deschisă și reieșind din numărul sacilor depistați la fața locului, instanța de

apel a conchis că într-un timp relativ scurt nu puteau fi încărcați sacii respectivi,

astfel încât să fie reținută versiunea inculpatei, precum că atunci când a ieșit din hală

nu erau saci cu furajuri pregătite și că altcineva ar fi comis această sustragere, așa

cum ultima era responsabilă de hala nr. 9, jaluzelele la o ferestruică fiind demontate

și aruncate la sol în interiorul halei nr. 9, ultima nesemnalizând prezența unor

persoane străine care ar fi pătruns pe teritoriul halei nr. 9.

Cu referire la alegațiile părții apărării, precum că, cantitatea stabilită de 200

kg s-a bazat pe întocmirea de către organul de urmărire penală a unor acte fictive și

incomplete, cu includerea în ele a unor date denaturate, instanța de apel a atestat că

acestea nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece prin ordonanța de ridicare și

procesul-verbal de ridicare din 25.08.2017 au fost ridicați 10 saci de culoare galbenă

cu furaj - câte 20 kg fiecare, iar la 25.09.2017, sacii în cauză au fost recunoscuți în

calitate de corpuri delicte și transmiși spre păstrare fermei SRL „Explasa-IMP”.

Tot în acest context, instanța de apel a respins argumentele părții apărării

referitor la faptul că, organul de urmărire penală în mod fictiv a emis ordonanța de

ridicare din 25.08.2017 de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul-verbal de

ridicare din 25.08.2017 a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte 10 kg, iar

fictivitatea actelor enunțate fiind susținută prin faptul că însăși reprezentantul părții

vătămate Bulai Sergiu a declarat că „tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a

fost întocmit”.

În acest sens, instanța de apel a indicat că în cadrul cercetării judecătorești nu

a fost stabilit nici un temei de drept privind declararea nulității acestor acte întocmite

de organul de urmărire penală, deoarece la efectuarea acestor acțiuni de urmărire

penală nu au fost constatate careva încălcări a normelor procesual-penale, iar la etapa

prezentării materialelor urmăririi penale, partea apărării nu a înaintat careva obiecții.

Cu referire la declarațiile reprezentantului părții vătămate Bulai Sergiu, care a

declarat că „tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit” și care în

mod constant au fost subliniate de către partea apărării în susținerea poziției sale,

instanța de apel nu le-a reținut ca fiind pertinente, deoarece însăși reprezentantul

părții vătămate Bulai Sergiu, fiind audiat suplimentar a declarat că „nu ține minte de

ce a spus că furajul a fost nimicit, înseamnă că nu a ținut minte”.

Instanța de apel a indicat că declarațiile suplimentare ale reprezentantului

părții vătămate Bulai Sergiu coroborează cu ordonanța din 25.09.2017 de

recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza penală, prin care au fost

recunoscuți în calitate de corpuri delicte – 10 saci de culoare galbenă cu furaj cu

anexarea acestuia la cauza penală.

La fel, instanța de apel a menționat că din conținutul declarațiilor martorului

Garbuz Eduard rezultă că au fost aduși sacii, au fost cântăriți, examinați și

7

recunoscuți ca corp delict și predați la păstrare reprezentantului întreprinderii –

juristului.

În contextul dat, instanța de apel a conchis că nu a stabilit careva circumstanțe

de fapt și nu dispune de careva temeiuri de drept pentru a pune la îndoială legalitatea

efectuării acțiunii de ridicare și, ulterior, de recunoaștere în calitate de corp delict,

iar argumentele aduse de partea apărării în acest sens sunt de natură declarativă, nu

sunt bazate pe careva probe, din care motive, acestea se resping ca fiind nefondate.

Instanța de apel a concluzionat că procesul contravențional în privința lui

Cojocari Angela în baza art. 13, 105 Cod Contravențional urmează a fi încetat, pe

motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale, deoarece din

momentul comiterii faptei – 24 iulie 2017, a expirat termenul de 1 an, prevăzut de

art. 30 alin. (2) Cod contravențional.

Ionaș Gheorghe în numele inculpatei Cojocari Angela, care invocă temeiurile de

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, art. 6 CEDO

și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cojocari Angela să fie achitată de

sub învinuirea înaintată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele de

fond și apel au admis grave erori de fapt și de drept, care au afectat soluțiile

instanțelor;

- fapta inculpatei Cojocari Angela nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii incriminate, iar contravenția administrativă prevăzută de art. 13, 105 Cod

contravențional nu a fost comisă de către Cojocari Angela;

- fapta constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea pe parcursul

cercetării judecătorești și în special din probele cercetate rezultă că fapta nu a fost

săvârșită de către Cojocari Angela;

- instanțele judecătorești au trecut cu vederea probele administrate care

confirmă fără careva dubii faptul că infracțiunea incriminată lui Cojocari Angela nu

a fost comisă de către aceasta, iar martorii acuzării au confirmat acest fapt;

- din declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către reprezentantul

părții vătămate SRL "Explasa IMP", Bulai Sergiu rezultă că acesta a informat că s-

a încercat să se sustragă furaj pentru păsări, sacii cu furaj s-au găsit la fața locului,

furajul era încărcat în saci de altă destinație și tot furajul a fost nimicit. Act de

nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste

câteva zile a fost nimicit furajul, nu cunoaște unde se afla inculpata în momentul

depistării sacilor,

8

- fiind audiat în calitate de martor, Calamanov Alexandru a declarat că activa

la companie în calitate de administrator. Pe 24.07.2018 a fost telefonat de șeful pazei

care l-a informat că s-a încercat să se sustragă saci cu furaj. Responsabil pe hala nr.

9 era Cojocari Angela, a întrebat-o ce sa întâmplat, ea a spus că nu știe ce s-a

întâmplat. Cu furajul din sacii găsiți s-au hrănit puii. Nu cunoaște dacă sacii găsiți

au fost cântăriți. Când paznicul a găsit sacii, din cuvintele ei a aflat că Cojocari

Angela stătea de vorbă cu paznicul Grosu și în timpul acesta a telefonat alt paznic

că a găsit sacii;

- fiind audiat în calitate de martor, Sîrbu Veaceslav a declarat că activează în

calitate de șef de pază, la 24.07.2017, la ora 22:15 a fost telefonat de paznicul Grosu

Mihail că a găsit 3 saci lângă gard și 6 saci în hală, când a venit poliția, a participat

la fața locului iar sacii cu furaj i-a luat poliția, cine a cântărit sacii nu cunoaște. La

ora 22:00 Cojocari Angela a stins lumina și a ieșit din hală, în momentul depistării

sacilor d-na Cojocari stătea lângă Grosu Mihail;

- fiind audiat în calitate de martor, Harcenco Maxim a declarat că lucrează în

calitate de paznic, în ziua ceia în vara anului 2017, pe la ora 22:10, lângă hala nr. 9

a auzit ceva zgomot și a văzut 2 saci cu furaj. A anunțat șeful pazei Grosu Mihail și

a rămas la fața locului. Înăuntru erau 5 saci, lângă gard 3, în total erau 10 saci.

Undeva pe la ora 22:00 a început turul întreprinderii și a auzit zgomotul pe la ora

22:10, parcă cădea un sac și a venit să vadă ce se aude. La momentul când a auzit

zgomotul Angela venea din altă parte și nu putea să se afle în locul depistării sacilor.

Ulterior când a anunțat șeful pazei, Angela a venit;

- fiind audiat în calitate de martor, Grosu Mihail a declarat că la firma din

Salcia activează în calitate de paznic și pe la ora 22:15 l-a telefonat paznicul Maxim

și i-a spus că a găsit fereastra deschisă, a venit la fața locului și a văzut lângă gard 3

saci și înăuntru 6 saci pregătiți. În acea zi erau 3 paznici, la ora 20:00 i-a propus lui

Cojocari Angela cu mai multe persoane ceai și ele au spus că vor veni mai târziu,

- fiind audiat în calitate de martor, Gurghiș Valentina a declarat că în acea zi

paznicul Mișa le-a propus câte un ceai, împreună cu Angela și Mișa serveau ceai

când cineva l-a telefonat pe paznicul Mișa, undeva pe la ora 22:10 au început

împreună a bea ceai;

- fiind audiată în calitate de inculpată, Cojocari Angela a declarat că activează

la fermă din anul 2015, în calitate de crescătoare de pui. În momentul depistării

sacilor servea ceai împreună cu paznicul Mișa și Gurghiș Valentina. Furajul depistat

a fost dat la pui,

- fiind audiat în calitate de martor, Bodiu Ion a declarat că în vara anului 2017

a venit la lucru și Calamanov Alexandru, l-a rugat să toarne în buncher 6 saci cu

furaj din hala 9. După aceia a auzit că sacii aceia au fost de la furt,

- fiind audiat în calitate de martor, Volcov Pavel a declarat că a lucrat în

calitate de paznic la fabrica din Salcia. Într-o seară din luna iulie 2017, noaptea pe

9

la orele 22:00 se stinge lumina în hală, Cojocaru Angela a stins lumina, el a controlat

și totul era în regulă, ea i-a spus că pleacă să servească ceai în vale, a intrat în hala

nr. 1, după care a ieșit și a plecat în vale să servească ceaiul. În momentul când

paznicul a auzit zgomot, Cojocari Angela era în vale;

- din conținutul sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel se observă

că instanțele judecătorești nu au apreciat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele

stabilite în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar

simpla descriere a probelor fără aprecierea acestora duce la adoptarea unei sentințe

nemotivate;

- din audierea martorilor părții acuzării se constată că aceștia nu au confirmat

învinuirea înaintată lui Cojocari Angela, ci din contra declarațiile acestor persoane

se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatei și demonstrează incontestabil

nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate;

- din conținutul probelor acuzării se atestă faptul că în jurul orei 22:10

martorul Harcenco Maxim a depistat în flagrant o tentativă de furt, prin faptul unui

zgomot de la căderea unui sac, iar în acel moment prin probele acuzării (martorul

Gurghiș Valentina, Harcenco Maxim, Volcov Pavel) s-a constatat că inculpata

Cojocari Angela nu se afla la locul faptei dar în altă parte,

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate careva acțiuni concrete

ale inculpatei Cojocari Angela care ar fi permis condamnarea acesteia, pentru

organizarea tentativei de sustragere a furajului pentru pui (crescătoare 2);

- instanța de apel prin expresii de genul „de către partea apărării nefiind

prezentate careva probe pertinente și concludente sau careva argumente verosimile,

care să combată probele acuzării" a încălcat principiul prezumției nevinovăției, fapt

ce rezultă și din motivarea deciziei instanței de apel, care a neglijat probele care

confirmă nevinovăția lui Cojocari Angela;

- prima instanță și instanța de apel au emis hotărâri judecătorești de

condamnare arbitrare, au pronunțat soluții de condamnare prin încălcarea

principiului prezumției nevinovăției, fără ca acuzația de furt să fie dovedită dincolo

de orice îndoială rezonabilă;

- învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute

de art. 6 alin. (3), lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. 7, 17, 281 Cod de

procedură penală, deoarece partea învinuirii nu a probat cu certitudine pretinsul

prejudiciul cauzat părții vătămate și modul de stabilire a acestuia;

- în învinuire se indică asupra faptului că s-a încercat să se sustragă cantitatea

de 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2). Cantitatea stabilită de 200 kg s-a bazat

pe întocmirea de către organul de urmărire penală a unor acte fictive, prin faptul

includerii în ele a datelor evident denaturate. Din circumstanțele cauzei se atestă că

la data de 24.07.2017-25.07.2017 reprezentanții organului de urmărire penală au

10

depistat tentativa de sustragerea a furajului însă obiectul infracțiunii nu a fost ridicat

ci a fost utilizat a doua zi în calitate de hrană pentru pui, fapt ce rezultă din

declarațiile martorilor acuzării Calamanov Alexandru (administrator), martorului

Bodiu Ion și inculpatei Cojocari Angela;

- organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de ridicare, din

25.08.2017 (f.d. 41, vol. I), de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul verbal

de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42, vol. I) a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte

10 kg fiecare. Fictivitatea actelor enunțate se confirmă prin faptul că însăși Bulai

Sergiu în instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire

nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile

de la infracțiune a fost nimicit furajul. Mai mult, procura de reprezentare a fost

eliberată lui Bulai Sergiu în luna septembrie a anului 2017 (f.d. 31), cu termenul de

valabilitate de la 01.09.2017-31.12.2018, pe când acesta ar fi transmis, în calitate de

reprezentant al părții vătămate, furajul organului de urmărire penală la 25.08.2017,

adică anterior procurii de reprezentare;

- nici unul din martorii audiați nu a confirmat cântărirea sacilor și stabilirea

cantității exacte a furajului (200 kg) iar în acest sens organul de urmărire penală

dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor

(art. 118 Cod de procedură penală), în cadrul căreia era obligat să constate rezultatele

acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului, particularitățile

mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final s-a constatat cantitatea probabilă a

furajului, iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul infracțiunii urma să

stabilească cantitatea precisă;

- instanța de apel în decizia adoptată nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

apelului apărătorului declarat împotriva sentinței primei instanțe, nu a supus unei

motivări suficiente faptul lipsei totale de probe care ar confirma vinovăția lui

Cojocari Angela, iar sentința a fost bazată doar pe presupuneri, faptul că martorii

acuzării confirmă direct și indiscutabil nevinovăția inculpatei iar învinuirea înaintată

nu a fost una amănunțită;

- instanța de apel a preluat într-un mod vădit chiar simplificat motivarea

primei instanțe și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

declarat, omițând să se expună în modul prevăzut de lege asupra probelor în

susținerea învinuirii aduse, precum și a probelor apărării, punând la baza deciziei

probe apreciate superficial;

- prin faptul unei motivări insuficiente a hotărârii de condamnare și lipsa unor

răspunsuri detaliate la argumentele părții apărării a fost încălcat dreptul Cojocari

Angela la un proces echitabil;

pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

11

Cu referire la afirmațiile recurentului, procurorul invocă că, judecând cauza,

instanța de apel just a reținut că din probele prezentate de către partea acuzării și

administrate în cadrul cercetării judecătorești, s-a confirmat în totalitate vinovăția

lui Cojocari Angela în comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod

contravențional.

Totodată, notează că recurentul își motivează contestația pe dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului

probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală.

Mai indică că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor apelanților și motivarea soluției corespunde dispozitivului

hotărârii contestate.

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile

de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și

încălcarea art. 6 CEDO sub aspectele că: „- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția, instanțele de fond și apel au admis grave erori de fapt și de

drept, care au afectat soluțiile instanțelor; fapta inculpatei Cojocari Angela nu

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate ".

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de recurs

nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent, Colegiul

penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că,

instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5),

12

417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, și-a întemeiat just soluția în baza

probelor verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 46-57, vol. II).

În același context, se atestă că instanța de apel s-a expus asupra tuturor

motivelor relevante invocate în cererea de apel, iar decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casare a sentinței primei instanțe

și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost încetat procesul penal în privința lui

Cojocari Angela, pe motiv că fapta săvârșită constituie o contravenție prevăzută de

art. 13, 105 Cod contravențional, fiind încetat procesul contravențional în legătură

cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională, cu

o motivare a soluției ce corespunde dispozitivului deciziei, care este expus clar, în

speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care

confirmă prezența elementelor contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod

contravențional în acțiunile inculpatei Cojocari Angela, fără ca instanța de apel să

admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea

deciziei contestate.

De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise la pct. 7, se atestă

că acesta primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța

de apel pe faptul comiterii contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod

contravențional, și în special că: "instanțele judecătorești au trecut cu vederea

probele administrate care confirmă fără careva dubii faptul că infracțiunea

incriminată lui Cojocari Angela nu a fost comisă de către aceasta, iar martorii

acuzării au confirmat acest fapt; - din declarațiile date în cadrul cercetării

judecătorești de către reprezentantul părții vătămate SRL "Explasa IMP", Bulai

Sergiu rezultă că acesta a informat că s-a încercat să se sustragă furaj pentru

păsări, sacii cu furaj s-au găsit la fața locului, furajul era încărcat în saci de altă

destinație și tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște

cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a fost nimicit furajul, nu cunoaște

unde se afla inculpata în momentul depistării sacilor; - fiind audiat în calitate de

martor, Calamanov Alexandru a declarat că activa la companie în calitate de

administrator. Pe 24.07.2018 a fost telefonat de șeful pazei care l-a informat că s-a

încercat să se sustragă saci cu furaj. Responsabil pe hala nr. 9 era Cojocari Angela,

a întrebat-o ce sa întâmplat, ea a spus că nu știe ce s-a întâmplat. Cu furajul din

sacii găsiți s-au hrănit puii. Nu cunoaște dacă sacii găsiți au fost cântăriți. Când

paznicul a găsit sacii, din cuvintele ei a aflat că Cojocari Angela stătea de vorbă cu

paznicul Grosu și în timpul acesta a telefonat alt paznic că a găsit sacii;- fiind audiat

în calitate de martor, Sîrbu Veaceslav a declarat că activează în calitate de șef de

pază, la 24.07.2017, la ora 22:15 a fost telefonat de paznicul Grosu Mihail că a

găsit 3 saci lângă gard și 6 saci în hală, când a venit poliția, a participat la fața

locului iar sacii cu furaj i-a luat poliția, cine a cântărit sacii nu cunoaște. La ora

13

22:00 Cojocari Angela a stins lumina și a ieșit din hală, în momentul depistării

sacilor d-na Cojocari stătea lângă Grosu Mihail;- fiind audiat în calitate de martor,

Harcenco Maxim a declarat că lucrează în calitate de paznic, în ziua ceia în vara

anului 2017, pe la ora 22:10, lângă hala nr. 9 a auzit ceva zgomot și a văzut 2 saci

cu furaj. A anunțat șeful pazei Grosu Mihail și a rămas la fața locului. Înăuntru erau

5 saci, lângă gard 3, în total erau 10 saci. Undeva pe la ora 22:00 a început turul

întreprinderii și a auzit zgomotul pe la ora 22:10, parcă cădea un sac și a venit să

vadă ce se aude. La momentul când a auzit zgomotul Angela venea din altă parte și

nu putea să se afle în locul depistării sacilor. Ulterior când a anunțat șeful pazei,

Angela a venit;- fiind audiat în calitate de martor, Grosu Mihail a declarat că la

firma din Salcia activează în calitate de paznic și pe la ora 22:15 l-a telefonat

paznicul Maxim și i-a spus că a găsit fereastra deschisă, a venit la fața locului și a

văzut lângă gard 3 saci și înăuntru 6 saci pregătiți. În acea zi erau 3 paznici, la ora

20:00 i-a propus lui Cojocari Angela cu mai multe persoane ceai și ele au spus că

vor veni mai târziu,- fiind audiat în calitate de martor, Gurghiș Valentina a declarat

că în acea zi paznicul Mișa le-a propus câte un ceai, împreună cu Angela și Mișa

serveau ceai când cineva l-a telefonat pe paznicul Mișa, undeva pe la ora 22:10 au

început împreună a bea ceai;- fiind audiată în calitate de inculpată, Cojocari Angela

a declarat că activează la fermă din anul 2015, în calitate de crescătoare de pui. În

momentul depistării sacilor servea ceai împreună cu paznicul Mișa și Gurghiș

Valentina. Furajul depistat a fost dat la pui,- fiind audiat în calitate de martor, Bodiu

Ion a declarat că în vara anului 2017 a venit la lucru și Calamanov Alexandru, l-a

rugat să toarne în buncher 6 saci cu furaj din hala 9. După aceia a auzit că sacii

aceia au fost de la furt,- fiind audiat în calitate de martor, Volcov Pavel a declarat

că a lucrat în calitate de paznic la fabrica din Salcia. Într-o seară din luna iulie

2017, noaptea pe la orele 22:00 se stinge lumina în hală, Cojocaru Angela a stins

lumina, el a controlat și totul era în regulă, ea i-a spus că pleacă să servească ceai

în vale, a intrat în hala nr. 1, după care a ieșit și a plecat în vale să servească ceaiul.

În momentul când paznicul a auzit zgomot, Cojocarul Angela era în vale;", și astfel

în opinia lui consideră că nu se confirmă vinovăția inculpatei Cojocari Angela în

comiterea contravenției - tentativa de sustragere în proporții mici din avutul

proprietarului prin furt și că probele respective nu au fost apreciate corect conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate aceste argumente, din

considerentul că din decizia instanței de apel (f.d. 46-57, vol. II), rezultă cert că toate

probele administrate în prezenta cauză penală au fost apreciate de instanța de apel

prin coroborare între ele, fiind reținut just ca demonstrată pe deplin vinovăția

inculpatei Cojocari Angela în comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod

contravențional, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită

a acestuia, or instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin

14

prisma argumentelor invocate de recurent, în decizia instanței de apel, care este

legală și întemeiată.

De asemenea, cu referire la argumentele invocate de recurent că: "din

audierea martorilor părții acuzării se constată că aceștia nu au confirmat învinuirea

înaintată lui Cojocari Angela, ci din contra declarațiile acestor persoane se

coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatei și demonstrează incontestabil

nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate; în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost constatate careva acțiuni concrete ale inculpatei Cojocari

Angela care ar fi permis condamnarea acesteia, pentru organizarea tentativei de

sustragere a furajului pentru pui (crescătoare 2);", instanța de recurs ordinar

conchide că nu pot fi acceptate aceste motive, or contravin constatărilor corecte a

instanței de apel în prezenta speță, care just a indicat că: " versiunea inculpatei

Cojocari Angela, precum că dânsa nu a comis fapta de sustragere, nu poate fi

reținută ca fiind întemeiată, deoarece este evidentă încercarea acesteia de a evita

survenirea răspunderii contravenționale pentru faptele comise la data de

24.07.2017, în contextul în care declarațiile acesteia, precum că la momentul când

a ieșit din hala nr. 9 nu erau saci cu furajuri pregătiți, sunt combătute prin probele

administrate la dosar, or, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din

25.07.2017 se atestă că plasa de la una dintre ferestre era scoasă, plasa metalică în

cauză fiind jos lângă fereastră, tot jos au fost depistați 4 saci de culoare galbenă cu

furaj pentru păsări. Conform foto-tabelului prezentat – 2 saci au fost depistați lângă

hala nr. 9; 6 saci au fost depistați în hala nr. 9 și un sac a fost depistat în afara

gardului. Jaluzelele la o ferestruică au fost demontate și aruncate la sol în interiorul

halei nr. 9. Instanța de apel a notat că din considerentul că în cadrul cercetării

judecătorești, prin probele administrate la dosar, și anume prin declarațiile

martorilor, precum și prin procesele-verbale ale acțiunilor de urmărire penală s-a

stabilit că, la ora 22:00 are loc stingerea luminii în hală, că la ora 22:15, martorul

Grosu Mihail a indicat că a fost telefonat de paznicul Maxim, care i-a spus că a

găsit fereastra deschisă și reieșind din numărul sacilor depistați la fața locului,

instanța de apel a conchis că într-un timp relativ scurt nu puteau fi încărcați sacii

respectivi, astfel încât să fie reținută versiunea inculpatei, precum că atunci când a

ieșit din hală nu erau saci cu furajuri pregătite și că altcineva ar fi comis această

sustragere, așa cum ultima era responsabilă de hala nr. 9, jaluzelele la o ferestruică

fiind demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr. 9, ultima nesemnalizând

prezența unor persoane străine care ar fi pătruns pe teritoriul halei nr. 9.", ce sunt

întemeiate pe întreg cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel

în decizia sa prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 46-57,

vol. II), iar alegațiile recurentului nu sunt întemeiate pe careva probe credibile, fiind

doar declarative.

15

Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma

cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu

privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor

prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul

contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o

proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat soluția,

argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că

probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatei Cojocari Angela în

comiterea contravenției de prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional, și astfel

invocă și temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol notează că nu poate fi acceptată

această versiune ce contravine constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta

speță privind vinovăția inculpatei Cojocari Angela și prezența elementelor

contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional în acțiunile acesteia,

concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe descris și apreciat de instanța

de apel în decizia sa și astfel nu se atestă nici incidența temeiului de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală.

Astfel, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal lărgit nu poate

accepta nici argumentele recurentului, precum că: "instanța de apel prin expresii de

genul "de către partea apărării nefiind prezentate careva probe pertinente și

concludente sau careva argumente verosimile, care să combată probele acuzării" a

încălcat principiul prezumției nevinovăției, fapt ce rezultă și din motivarea deciziei

instanței de apel, care a neglijat probele care confirmă nevinovăția lui Cojocari

Angela; prima instanță și instanța de apel au emis hotărâri judecătorești de

condamnare arbitrare, au pronunțat soluții de condamnare prin încălcarea

principiului prezumției nevinovăției, fără ca acuzația de furt să fie dovedită dincolo

de o bănuila rezonabilă.

La fel, cu referire la criticele recurentului, că: "în învinuire se indică asupra

faptului că s-a încercat să se sustragă cantitatea de 200 kg de furaj pentru pui

(crescătoare 2). Cantitatea stabilită de 200 kg s-a bazat pe întocmirea de către

organul de urmărire penală a unor acte fictive, prin faptul includerii în ele a datelor

evident denaturate. Din circumstanțele cauzei se atestă că la data de 24.07.2017-

25.07.2017 reprezentanții organului de urmărire penală au depistat tentativa de

sustragerea a furajului însă obiectul infracțiunii nu a fost ridicat ci a fost utilizat a

doua zi în calitate de hrană pentru pui, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor

acuzării Calamanov Alexandru (administrator), martorului Bodiu Ion și inculpatei

Cojocari Angela; organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de

ridicare, din 25.08.2017 (f.d. 41, vol. I), de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și

procesul verbal de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42, vol. I) a 10 saci de culoare

16

galbenă cu furaj a câte 10 kg fiecare. Fictivitatea actelor enunțate se confirmă prin

faptul că însăși Bulai Sergiu în instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost

nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea

sacilor, peste câteva zile de la infracțiune a fost nimicit furajul. Mai mult, procura

de reprezentare a fost eliberată lui Bulai Sergiu în luna septembrie a anului 2017

(f.d. 31), cu termenul de valabilitate de la 01.09.2017-31.12.2018, pe când acesta

ar fi transmis, în calitate de reprezentant al părții vătămate, furajul organului de

urmărire penală la 25.08.2017, adică anterior procurii de reprezentare", Colegiul

penal lărgit atestă că instanța de apel în decizia sa deja s-a expus argumentat la aceste

chestiuni invocate și în cadrul recursului ordinar, motiv din care, în virtutea

corectitudinii motivelor din instanța de apel, care a indicat clar că: " în cadrul

cercetării judecătorești nu a fost stabilit nici un temei de drept privind declararea

nulității acestor acte întocmite de organul de urmărire penală, deoarece la

efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală nu au fost constatate careva încălcări

a normelor procesual-penale, iar la etapa prezentării materialelor urmăririi penale,

partea apărării nu a înaintat careva obiecții" se atestă că o expunere repetată asupra

acestora este inutilă.

În același context, Colegiul penal lărgit ce ține de criticile recurentului că:

"nici unul din martorii audiați nu a confirmat cântărirea sacilor și stabilirea

cantității exacte a furajului (200 kg) iar în acest sens organul de urmărire penală

dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor

(art. 118 Cod de procedură penală), în cadrul căreia era obligat să constate

rezultatele acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului,

particularitățile mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final s-a constatat

cantitatea probabilă a furajului, iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul

infracțiunii urma să stabilească cantitatea precisă", consideră că nu sunt întemeiate,

or în decizia instanței de apel (f.d. 56-67, vol. II), just s-a reținut că prin declarațiile

suplimentare ale reprezentantului părții vătămate Bulai Sergiu, care coroborează cu

ordonanța din 25.09.2017 de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza

penală, prin care au fost recunoscuți în calitate de corpuri delicte – 10 saci de culoare

galbenă cu furaj cu anexarea acestora la cauza penală, iar din conținutul declarațiilor

martorului Garbuz Eduard rezultă că au fost aduși sacii, au fost cântăriți, examinați

și recunoscuți ca corp delict și predați la păstrare reprezentantului întreprinderii –

juristului Bulai Sergiu.

Colegiul penal lărgit respinge ca inadmisibil și argumentul recurentului că:

"învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute de

art. 6 alin. (3), lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. 7, 17, 281 Cod de

procedură penală, deoarece partea învinuirii nu a probat cu certitudine pretinsul

prejudiciul cauzat părții vătămate și modul de stabilire a acestuia", or acesta

constituie o opinie subiectivă a recurentului, iar înaintarea învinuirii s-a efectuat cu

17

respectarea cerințelor Codului de procedură penală, iar prin probele descrise în

decizia instanței de apel se confirmă vinovăția inculpatei.

Totodată, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță

(f.d. 93, vol. I), la întrebarea instanței conform prevederilor art. 358 alin. (3) Cod de

procedură penală, dacă inculpatei i-a fost înmânată informația în scris privind

drepturile și obligațiile sale, copia de pe rechizitoriu și dacă îi sunt clare aceste

documente, Cojocari Angela fiind asistată de apărătorul său Ionaș Gheorghe a

răspuns afirmativ și nu a invocat careva obiecții cu privire la neclaritatea

învinuirii/rechizitoriului.

Cu privire la vinovăția inculpatei, Colegiul penal lărgit consideră că instanțele

ierarhic inferioare corect au pus la baza condamnării ca probe decisive - declarațiile

martorului Sîrbu Veaceslav (f.d. 156, vol. I) din prima instanță, din care rezultă că:

"furajul în hală vine pe "cormolinie" (linia de alimentare cu furaj), ce poate fi

încărcat în saci numai din interior.... o persoană străină nu poate să facă asta...paza

nu are dreptul să intre în hală, numai persoana responsabilă are dreptul...sacii erau

legați și pregătiți....chei de la hală avea numai Cojocari Angela, nu este real să

încarci sacii de la orele 22:00 până la 22:15....jaluzelele și plasa se scot doar din

interior"; - declarațiile inculpatei Cojocari Angela din instanța de apel (f.d. 33, vol.

II), în care se invocă că: "când a ieșit din hală nu erau saci cu furaje

pregătiți...,camera video la moment în hală nu lucra" (f.d. 147, vol. I) - unde

inculpata declară că: "la ora 21:45 a stins lumina" - (respectiv, fără electricitate

linia de alimentare cu furaje nu lucrează), din ce rezultă concluzia că inculpata

Cojocari Angela dă declarații mincinoase, deoarece fără Cojocari Angela era

imposibil de pregătit (umplut) sacii cu furajul care venea doar pe linia de alimentare.

Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste

aspecte contestate și în prezentul recurs ordinar, nu se identifică, or instanța de apel

s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale

particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și

pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt

ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând

un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

18

a fi menținută, iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș

Gheorghe în numele inculpatei Cojocari Angela, împotriva deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2021, în cauza penală privind-o pe

Cojocari Angela Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 11 noiembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

19

12 octombrie 2021 Dosarul nr. 1ra-1347/21

O P I N I E S E P A R A T Ă

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de

procedură penală (în cauza penală în privința lui Cojocari Angela Xxxxx)

încetat procesul penal în privința lui Cojocari Angela, pe motiv că fapta

săvârșită de aceasta constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod

contravențional. De asemenea, a fost încetat procesul contravențional în

privința lui Cojocari Angela, în legătură cu expirarea termenul de prescripție

de tragere la răspundere contravențională.

fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

octombrie 2021, a fost adoptată următoarea soluție: „Respinge ca inadmisibil

recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatei

Cojocari Angela, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27

ianuarie 2021, în cauza penală privind-o pe Cojocari Angela Xxxxx, cu menținerea

deciziei atacate.

consider, că în speță urma a fi pronunțată o decizie de admitere a recursului declarat

de către avocat, deoarece concluzia instanțelor de fond privind condamnarea lui

Cojocari Angela Xxxxx de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (2)

lit. d) Cod penal este bazată în mod exclusiv pe presupuneri, instanțele de fond eșuând

în a motiva condamnarea inculpatei.

apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

nu le-au raportat la învinuirile aduse în rechizitoriu în vederea stabilirii cu certitudine

a faptului comiterii de către Cojocari A.I. a infracțiunii imputate, încălcând dreptul

inculpatei la un proces echitabil prin adoptarea unei poziții de susținere nemotivată a

învinuirilor aduse, fără a dat un răspuns la argumentele apărării, prin care s-a invocat

lipsa probatoriului, în speță nefiind răsturnată prezumția de nevinovăție.

Consider că instanțele și-au motivat superficial condamnarea inculpatei,

deoarece probele cercetate și puse la baza hotărârilor de condamnare nu dovedesc

că faptele indicate în rechizitoriu ar fi fost săvârșite de către Cojocari A.I., iar

concluziile instanțelor în acest sens sunt bazate doar pe presupuneri.

Judecător Toma Nadejda

20