1ra-1347/21 — art. 27-186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 13 martie 2019, a fost încetat procesul penal în privința lui Cojocari Angela, pe motiv că fapta săvârșită de aceasta constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional. De asemenea, a fost încetat procesul contravențional în privința lui Cojocari Angela, în legătură cu expirarea termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cojocari Angela, la 24.07.2017, fiind angajată la ferma avicolă SRL „Explasa-IMP”, situată în s. xxxx, r-nul xxxxx, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (Crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală 1300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii. 1 Prima instanță a indicat că acțiunile lui Cojocari Angela au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală, în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile care însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul". Prima instanță a recalificat acțiunile lui Cojocari Angela în baza art. 13, 105 Cod contravențional, ca tentativă de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt.

Sentința primei instanțe a fost contestată cu apel de către avocatul Ionaș Gheorghe, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea inculpatei Cojocari Angela de sub învinuirea înaintată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - învinuirea formulată inculpatei Cojocari Angela nu a fost confirmată prin probele administrate în cadrul cercetării judecătorești, lipsind vinovăția persoanei, element obligatoriu al componenței de infracțiune prevăzute de art. 186 alin. (2) Cod penal, sau a contravenției administrative prevăzute de art. 13, 105 Cod Contravențional, motive din care se impune necesitatea achitării inculpatei din motiv că fapta incriminată nu a fost săvârșită de către Cojocari Angela; - prima instanță n-a apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar simpla descriere a probelor fără aprecierea acestora duce la adoptarea unei sentințe nemotivate, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil al inculpatei Cojocari Angela; - partea acuzării, în sprijinul învinuirii înaintate a prezentat în cadrul ședinței de judecată spre cercetare nemijlocită declarațiile reprezentantului părții vătămate Bulai Sergiu, declarațiile martorilor Calamanov Alexandru, Sîrbu Veaceslav, Harcenco Maxim, Grosu Mihail, iar partea apărării a prezentat declarațiile martorilor Gurghiș Valentina, Bodiu Ion și Volcov Pavel, iar probele administrate nu pot fi considerate ca fiind pertinente și concludente, care în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate; - martorii nu au confirmat învinuirea înaintată lui Cojocari Angela, ci din contra declarațiile acestor persoane coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatei și demonstrează incontestabil nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate; - persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat circumstanțele constatate de prima instanță, precum că Cojocari Angela, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul 2 depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală de 1300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii; - învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute de art. 6 alin. (3), lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. 7, 17, 281 Cod de procedură penală, deoarece partea învinuirii nu a indicat concret și cu siguranță prejudiciul cauzat și modul de stabilire a acestuia; - la data de 24.07.2017 - 25.07.2017, reprezentanții organului de urmărire penală au depistat tentativa de sustragere a furajului, însă obiectul infracțiunii nu a fost ridicat, ci a fost dat la pui a doua zi, fapt ce rezultă din declarațiile martorului Calamanov Alexandru, declarațiile martorului Bodiu Ion și declarațiile inculpatei Cojocari Angela; - organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 41, vol. I) de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul-verbal de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42, vol. I) a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte 10 kg fiecare. Fictivitatea actelor enunțate se confirmă prin faptul că însăși Bulai Sergiu în instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a fost nimicit furajul. Mai mult, procura de reprezentare a fost eliberată lui Bulai Sergiu în luna septembrie a anului 2017 (f.d. 31, vol. I), cu termenul de valabilitate de la 01.09.2017 - 31.12.2018, pe când acesta ar fi transmis, în calitate de reprezentant al părții vătămate, furajul organului de urmărire penală la 25.08.2017, adică anterior procurii de reprezentare; - nici unul din martorii audiați nu au confirmat cântărirea sacilor și stabilirea cantității exacte a furajului (200 kg), iar în acest sens organul de urmărire penală dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor art. 118 Cod de procedură penală, în cadrul căreia era obligat să constate rezultatele acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final s-a constatat cantitatea probabilă a furajului, iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul infracțiunii, urma să stabilească cantitatea precisă; - prin probele administrate se atestă existența doar a unei tentative de sustragere contravențională, însă nu există absolut nici o probă care ar demonstra că fapta constatată de prima instanță ar fi fost comisă de către Cojocari Angela, deoarece în momentul faptei aceasta nu se afla la locul comiterii contravenției.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că argumentele invocate în apel sunt nefondate, fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite 3 în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și verificate în apel, iar prima instanță corect a constatat ca fiind demonstrată pe deplin vinovăția inculpatei în comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional.

Sentința primei instanțe și decizia instanței de apel au fost contestate cu recurs ordinar de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatei, invocând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acestora, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de achitare a lui Cojocari Angela, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a supus unei motivări suficiente lipsa probelor care ar confirma vinovăția inculpatei Cojocari Angela, iar sentința s-a întemeiat pe presupuneri, or martorii acuzării confirmă nevinovăția inculpatei în învinuirea înaintată.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 18 februarie 2020, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că hotărârea cotestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or deși instanțele inferioare au stabilit fapta ca în rechizitoriu și invocă că acțiunile au fost încadrate în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ulterior invocă că furajul "Creștere2", nu costă 6,5 lei per kg, ca în rechizitoriu, dar 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20% (T.V.A.), constituie 928 lei, astfel fiind o contravenție, însă fără a fi constatată fapta pe art. 13, 105 Cod contravențional. Instanța de apel a comis erori de drept prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419 Cod de procedură penală, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2021, a fost admis apelul declarat, casată total sentința primei instanțe, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Cojocari Angela pe motiv că fapta săvârșită constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional, fiind încetat procesul contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale, precum și soluționată soarta corpurilor delicte. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că Cojocari Angela, la data de 24.07.2017, fiind angajată la ferma avicolă a SRL „Explasa-IMP”, situată în s. Salcia, r-nul Anenii Noi, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei 4 menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (Crescătoare2), cu costul de 5,8 lei pentru 1 (unu) kg, în valoare totală de 928 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii. Instanța de apel a calificat acțiunile lui Cojocari Angela în baza art. 13, 105 Cod contravențional - tentativa de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt. Instanța de apel a notat că în urma aprecierii probelor administrate la materialele cauzei penale din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, și a tuturor probelor în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, s-a constatat ca fiind dovedită vinovăția lui Cojocari Angela în comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod Contravențional. În continuare, instanța de apel a respins ca nefondată poziția părții apărării referitor la faptul că prin declarațiile martorilor nu a fost confirmată învinuirea înaintată inculpatei Cojocari Angela, menționând în acest sens că prin probele administrate de acuzatorul de stat s-a stabilit că anume Cojocari Angela era responsabilă pentru hala nr. 9 și care la data comiterii tentativei de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt se afla la locul comiterii faptei, circumstanță de fapt stabilită atât prin declarațiile inculpatei Cojocari Angela, cât și prin declarațiile martorilor Sîrbu Veaceslav, Calmîc Svetlana și Calamanov Alexandru. În ceea ce privește declarațiile martorului Harcenco Maxim care a declarat că „la momentul când a auzit zgomotul, Angela Cojocari venea din altă parte și nu putea să se afle în locul depistării sacilor”, declarațiile martorului Gurghiș Valentina, care a declarat că „paznicul Mișa le-a propus câte un ceai, împreună cu Angela și Mișa serveau ceai când cineva l-a telefonat pe paznicul Mișa, undeva pe la ora 22:10 au început a bea ceai”, declarațiile martorului Volcov Pavel care a declarat că „în momentul când paznicul a auzit zgomot, Cojocari Angela era în vale”, instanța de apel a indicat că nu le poate reține ca fiind pertinente și concludente în vederea pronunțării unei sentințe de achitare în privința inculpatei, pe motiv că, fapta nu a fost comisă de inculpată, or, martorii în cauză au dat declarații divergente cu referire la locul în care se afla inculpata, totodată, prin declarațiile martorilor s-a încercat crearea unei situații favorabile inculpatei Cojocari Angela, însă, poziția părții apărării nu este susținută prin careva probe certe, pertinente și concludente, fiind combătută integral prin probele administrate de acuzatorul de stat. Tot în acest context, instanța de apel a reținut că martorul Volcov Pavel a indicat că noaptea la ora 22:00 se stingea lumina în hală, Cojocari Angela a stins lumina în hală și el a controlat. De asemenea, instanța de apel a atestat că din conținutul declarațiilor martorului Grosu Mihail rezultă că pe la ora 22:15 l-a telefonat paznicul Maxim și a 5 spus că a găsit fereastra deschisă și el a venit la fața locului și a văzut lângă gard 3 saci și înăuntru erau 6 saci pregătiți. Declarațiile martorului Grosu Mihail coroborează cu declarațiile martorului Harcenco Maxim care a indicat că pe la ora 22:10 lângă hala nr. 9 a auzit ceva zgomot și el s-a uitat erau 2 saci cu furaj și fereastra deschisă. Tot din conținutul declarațiilor martorului Grosu Mihail, rezultă că la ora 20:00 el servea ceai și venise Cojocari Angela cu mai multe persoane și le-a propus ceai și ele au spus că vor veni mai târziu. În această ordine de idei, instanța de apel a notat că din declarațiile martorilor părții apărării a atestat că situația descrisă precum că, la data comiterii faptei de tentativă de sustragere, Cojocari Angela „servea ceai” nu poate fi reținută ca fiind dovedită „dincolo de orice îndoială rezonabilă”, cu atât mai mult că, situația invocată de către martorii părții apărării nu s-a invocat ca ar fi un „obicei” al persoanelor care activau pe teritoriul fermei avicole, astfel încât să fie justificată lipsa inculpatei de la hala nr. 9, de care ultima era și responsabilă. În acest sens, instanța de apel a mai adăugat că martorul Sîrbu Veaceslav, care activa în calitate de șef de pază la companie, a declarat că de la ora 22:00 până dimineața ora 04:00 se stinge lumina în hală, și nu este real să fie încărcați sacii de la ora 22:00 până la ora 22:15. Sacii s-au depistat la ora 22:00. Noaptea până dimineața Cojocari Angela rămâne în hală și se odihnește până la ora 04:00 dimineața când se aprinde lumina. Instanța de apel a remarcat că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, inculpata Cojocari Angela a declarat că atunci când a ieșit din hală nu erau saci cu furajuri pregătite. În același context, instanța de apel a conchis că versiunea inculpatei Cojocari Angela, precum că dânsa nu a comis fapta de sustragere, nu poate fi reținută ca fiind întemeiată, deoarece este evidentă încercarea acesteia de a evita survenirea răspunderii penale/contravenționale pentru faptele comise la data de 24.07.2017, în contextul în care declarațiile acesteia, precum că la momentul când a ieșit din hala nr. 9 nu erau saci cu furajuri pregătiți, sunt combătute prin probele administrate la dosar, or, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.07.2017 se atestă că plasa de la una dintre ferestre era scoasă, plasa metalică în cauză fiind jos lângă fereastră, tot jos au fost depistați 4 saci de culoare galbenă cu furaj pentru păsări. Conform foto-tabelului prezentat – 2 saci au fost depistați lângă hala nr. 9; 6 saci au fost depistați în hala nr. 9 și un sac a fost depistat în afara gardului. Jaluzelele la o ferestruică au fost demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr.

Instanța de apel a notat că din considerentul că în cadrul cercetării judecătorești, prin probele administrate la dosar, și anume prin declarațiile martorilor, precum și prin procesele-verbale ale acțiunilor de urmărire penală s-a stabilit că, la ora 22:00 are loc stingerea luminii în hală, că la ora 22:15, martorul 6 Grosu Mihail a indicat că a fost telefonat de paznicul Maxim, care i-a spus că a găsit fereastra deschisă și reieșind din numărul sacilor depistați la fața locului, instanța de apel a conchis că într-un timp relativ scurt nu puteau fi încărcați sacii respectivi, astfel încât să fie reținută versiunea inculpatei, precum că atunci când a ieșit din hală nu erau saci cu furajuri pregătite și că altcineva ar fi comis această sustragere, așa cum ultima era responsabilă de hala nr. 9, jaluzelele la o ferestruică fiind demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr. 9, ultima nesemnalizând prezența unor persoane străine care ar fi pătruns pe teritoriul halei nr. 9. Cu referire la alegațiile părții apărării, precum că, cantitatea stabilită de 200 kg s-a bazat pe întocmirea de către organul de urmărire penală a unor acte fictive și incomplete, cu includerea în ele a unor date denaturate, instanța de apel a atestat că acestea nu pot fi reținute ca fiind pertinente, deoarece prin ordonanța de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 25.08.2017 au fost ridicați 10 saci de culoare galbenă cu furaj - câte 20 kg fiecare, iar la 25.09.2017, sacii în cauză au fost recunoscuți în calitate de corpuri delicte și transmiși spre păstrare fermei SRL „Explasa-IMP”. Tot în acest context, instanța de apel a respins argumentele părții apărării referitor la faptul că, organul de urmărire penală în mod fictiv a emis ordonanța de ridicare din 25.08.2017 de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul-verbal de ridicare din 25.08.2017 a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte 10 kg, iar fictivitatea actelor enunțate fiind susținută prin faptul că însăși reprezentantul părții vătămate Bulai Sergiu a declarat că „tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit”. În acest sens, instanța de apel a indicat că în cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilit nici un temei de drept privind declararea nulității acestor acte întocmite de organul de urmărire penală, deoarece la efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală nu au fost constatate careva încălcări a normelor procesual-penale, iar la etapa prezentării materialelor urmăririi penale, partea apărării nu a înaintat careva obiecții. Cu referire la declarațiile reprezentantului părții vătămate Bulai Sergiu, care a declarat că „tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit” și care în mod constant au fost subliniate de către partea apărării în susținerea poziției sale, instanța de apel nu le-a reținut ca fiind pertinente, deoarece însăși reprezentantul părții vătămate Bulai Sergiu, fiind audiat suplimentar a declarat că „nu ține minte de ce a spus că furajul a fost nimicit, înseamnă că nu a ținut minte”. Instanța de apel a indicat că declarațiile suplimentare ale reprezentantului părții vătămate Bulai Sergiu coroborează cu ordonanța din 25.09.2017 de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza penală, prin care au fost recunoscuți în calitate de corpuri delicte – 10 saci de culoare galbenă cu furaj cu anexarea acestuia la cauza penală. La fel, instanța de apel a menționat că din conținutul declarațiilor martorului Garbuz Eduard rezultă că au fost aduși sacii, au fost cântăriți, examinați și 7 recunoscuți ca corp delict și predați la păstrare reprezentantului întreprinderii – juristului. În contextul dat, instanța de apel a conchis că nu a stabilit careva circumstanțe de fapt și nu dispune de careva temeiuri de drept pentru a pune la îndoială legalitatea efectuării acțiunii de ridicare și, ulterior, de recunoaștere în calitate de corp delict, iar argumentele aduse de partea apărării în acest sens sunt de natură declarativă, nu sunt bazate pe careva probe, din care motive, acestea se resping ca fiind nefondate. Instanța de apel a concluzionat că procesul contravențional în privința lui Cojocari Angela în baza art. 13, 105 Cod Contravențional urmează a fi încetat, pe motivul intervenirii prescripției răspunderii contravenționale, deoarece din momentul comiterii faptei – 24 iulie 2017, a expirat termenul de 1 an, prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod contravențional. 7. Decizia instanței de apel este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatei Cojocari Angela, care invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, art. 6 CEDO și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Cojocari Angela să fie achitată de sub învinuirea înaintată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele de fond și apel au admis grave erori de fapt și de drept, care au afectat soluțiile instanțelor; - fapta inculpatei Cojocari Angela nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, iar contravenția administrativă prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional nu a fost comisă de către Cojocari Angela; - fapta constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea pe parcursul cercetării judecătorești și în special din probele cercetate rezultă că fapta nu a fost săvârșită de către Cojocari Angela; - instanțele judecătorești au trecut cu vederea probele administrate care confirmă fără careva dubii faptul că infracțiunea incriminată lui Cojocari Angela nu a fost comisă de către aceasta, iar martorii acuzării au confirmat acest fapt; - din declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către reprezentantul părții vătămate SRL "Explasa IMP", Bulai Sergiu rezultă că acesta a informat că s- a încercat să se sustragă furaj pentru păsări, sacii cu furaj s-au găsit la fața locului, furajul era încărcat în saci de altă destinație și tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a fost nimicit furajul, nu cunoaște unde se afla inculpata în momentul depistării sacilor, 8 - fiind audiat în calitate de martor, Calamanov Alexandru a declarat că activa la companie în calitate de administrator. Pe 24.07.2018 a fost telefonat de șeful pazei care l-a informat că s-a încercat să se sustragă saci cu furaj. Responsabil pe hala nr. 9 era Cojocari Angela, a întrebat-o ce sa întâmplat, ea a spus că nu știe ce s-a întâmplat. Cu furajul din sacii găsiți s-au hrănit puii. Nu cunoaște dacă sacii găsiți au fost cântăriți. Când paznicul a găsit sacii, din cuvintele ei a aflat că Cojocari Angela stătea de vorbă cu paznicul Grosu și în timpul acesta a telefonat alt paznic că a găsit sacii; - fiind audiat în calitate de martor, Sîrbu Veaceslav a declarat că activează în calitate de șef de pază, la 24.07.2017, la ora 22:15 a fost telefonat de paznicul Grosu Mihail că a găsit 3 saci lângă gard și 6 saci în hală, când a venit poliția, a participat la fața locului iar sacii cu furaj i-a luat poliția, cine a cântărit sacii nu cunoaște. La ora 22:00 Cojocari Angela a stins lumina și a ieșit din hală, în momentul depistării sacilor d-na Cojocari stătea lângă Grosu Mihail; - fiind audiat în calitate de martor, Harcenco Maxim a declarat că lucrează în calitate de paznic, în ziua ceia în vara anului 2017, pe la ora 22:10, lângă hala nr. 9 a auzit ceva zgomot și a văzut 2 saci cu furaj. A anunțat șeful pazei Grosu Mihail și a rămas la fața locului. Înăuntru erau 5 saci, lângă gard 3, în total erau 10 saci. Undeva pe la ora 22:00 a început turul întreprinderii și a auzit zgomotul pe la ora 22:10, parcă cădea un sac și a venit să vadă ce se aude. La momentul când a auzit zgomotul Angela venea din altă parte și nu putea să se afle în locul depistării sacilor. Ulterior când a anunțat șeful pazei, Angela a venit; - fiind audiat în calitate de martor, Grosu Mihail a declarat că la firma din Salcia activează în calitate de paznic și pe la ora 22:15 l-a telefonat paznicul Maxim și i-a spus că a găsit fereastra deschisă, a venit la fața locului și a văzut lângă gard 3 saci și înăuntru 6 saci pregătiți. În acea zi erau 3 paznici, la ora 20:00 i-a propus lui Cojocari Angela cu mai multe persoane ceai și ele au spus că vor veni mai târziu, - fiind audiat în calitate de martor, Gurghiș Valentina a declarat că în acea zi paznicul Mișa le-a propus câte un ceai, împreună cu Angela și Mișa serveau ceai când cineva l-a telefonat pe paznicul Mișa, undeva pe la ora 22:10 au început împreună a bea ceai; - fiind audiată în calitate de inculpată, Cojocari Angela a declarat că activează la fermă din anul 2015, în calitate de crescătoare de pui. În momentul depistării sacilor servea ceai împreună cu paznicul Mișa și Gurghiș Valentina. Furajul depistat a fost dat la pui, - fiind audiat în calitate de martor, Bodiu Ion a declarat că în vara anului 2017 a venit la lucru și Calamanov Alexandru, l-a rugat să toarne în buncher 6 saci cu furaj din hala 9. După aceia a auzit că sacii aceia au fost de la furt, - fiind audiat în calitate de martor, Volcov Pavel a declarat că a lucrat în calitate de paznic la fabrica din Salcia. Într-o seară din luna iulie 2017, noaptea pe 9 la orele 22:00 se stinge lumina în hală, Cojocaru Angela a stins lumina, el a controlat și totul era în regulă, ea i-a spus că pleacă să servească ceai în vale, a intrat în hala nr. 1, după care a ieșit și a plecat în vale să servească ceaiul. În momentul când paznicul a auzit zgomot, Cojocari Angela era în vale; - din conținutul sentinței primei instanțe și deciziei instanței de apel se observă că instanțele judecătorești nu au apreciat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității probele cercetate în raport cu circumstanțele stabilite în cauză, fiind încălcate prevederile art. 101 Cod de procedură penală, iar simpla descriere a probelor fără aprecierea acestora duce la adoptarea unei sentințe nemotivate; - din audierea martorilor părții acuzării se constată că aceștia nu au confirmat învinuirea înaintată lui Cojocari Angela, ci din contra declarațiile acestor persoane se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatei și demonstrează incontestabil nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate; - din conținutul probelor acuzării se atestă faptul că în jurul orei 22:10 martorul Harcenco Maxim a depistat în flagrant o tentativă de furt, prin faptul unui zgomot de la căderea unui sac, iar în acel moment prin probele acuzării (martorul Gurghiș Valentina, Harcenco Maxim, Volcov Pavel) s-a constatat că inculpata Cojocari Angela nu se afla la locul faptei dar în altă parte, - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate careva acțiuni concrete ale inculpatei Cojocari Angela care ar fi permis condamnarea acesteia, pentru organizarea tentativei de sustragere a furajului pentru pui (crescătoare 2); - instanța de apel prin expresii de genul „de către partea apărării nefiind prezentate careva probe pertinente și concludente sau careva argumente verosimile, care să combată probele acuzării" a încălcat principiul prezumției nevinovăției, fapt ce rezultă și din motivarea deciziei instanței de apel, care a neglijat probele care confirmă nevinovăția lui Cojocari Angela; - prima instanță și instanța de apel au emis hotărâri judecătorești de condamnare arbitrare, au pronunțat soluții de condamnare prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, fără ca acuzația de furt să fie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă; - învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute de art. 6 alin. (3), lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. 7, 17, 281 Cod de procedură penală, deoarece partea învinuirii nu a probat cu certitudine pretinsul prejudiciul cauzat părții vătămate și modul de stabilire a acestuia; - în învinuire se indică asupra faptului că s-a încercat să se sustragă cantitatea de 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2). Cantitatea stabilită de 200 kg s-a bazat pe întocmirea de către organul de urmărire penală a unor acte fictive, prin faptul includerii în ele a datelor evident denaturate. Din circumstanțele cauzei se atestă că la data de 24.07.2017-25.07.2017 reprezentanții organului de urmărire penală au 10 depistat tentativa de sustragerea a furajului însă obiectul infracțiunii nu a fost ridicat ci a fost utilizat a doua zi în calitate de hrană pentru pui, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor acuzării Calamanov Alexandru (administrator), martorului Bodiu Ion și inculpatei Cojocari Angela; - organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de ridicare, din 25.08.2017 (f.d. 41, vol. I), de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul verbal de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42, vol. I) a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte 10 kg fiecare. Fictivitatea actelor enunțate se confirmă prin faptul că însăși Bulai Sergiu în instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile de la infracțiune a fost nimicit furajul. Mai mult, procura de reprezentare a fost eliberată lui Bulai Sergiu în luna septembrie a anului 2017 (f.d. 31), cu termenul de valabilitate de la 01.09.2017-31.12.2018, pe când acesta ar fi transmis, în calitate de reprezentant al părții vătămate, furajul organului de urmărire penală la 25.08.2017, adică anterior procurii de reprezentare; - nici unul din martorii audiați nu a confirmat cântărirea sacilor și stabilirea cantității exacte a furajului (200 kg) iar în acest sens organul de urmărire penală dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor (art. 118 Cod de procedură penală), în cadrul căreia era obligat să constate rezultatele acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final s-a constatat cantitatea probabilă a furajului, iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul infracțiunii urma să stabilească cantitatea precisă; - instanța de apel în decizia adoptată nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelului apărătorului declarat împotriva sentinței primei instanțe, nu a supus unei motivări suficiente faptul lipsei totale de probe care ar confirma vinovăția lui Cojocari Angela, iar sentința a fost bazată doar pe presupuneri, faptul că martorii acuzării confirmă direct și indiscutabil nevinovăția inculpatei iar învinuirea înaintată nu a fost una amănunțită; - instanța de apel a preluat într-un mod vădit chiar simplificat motivarea primei instanțe și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, omițând să se expună în modul prevăzut de lege asupra probelor în susținerea învinuirii aduse, precum și a probelor apărării, punând la baza deciziei probe apreciate superficial; - prin faptul unei motivări insuficiente a hotărârii de condamnare și lipsa unor răspunsuri detaliate la argumentele părții apărării a fost încălcat dreptul Cojocari Angela la un proces echitabil; 8. La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 11 Cu referire la afirmațiile recurentului, procurorul invocă că, judecând cauza, instanța de apel just a reținut că din probele prezentate de către partea acuzării și administrate în cadrul cercetării judecătorești, s-a confirmat în totalitate vinovăția lui Cojocari Angela în comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional. Totodată, notează că recurentul își motivează contestația pe dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a materialului probator, nu se conțin în temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Mai indică că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a verificat, s-a pronunțat și a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor apelanților și motivarea soluției corespunde dispozitivului hotărârii contestate. 9. Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține, că potrivit textului recursului, recurentul invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și încălcarea art. 6 CEDO sub aspectele că: „- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanțele de fond și apel au admis grave erori de fapt și de drept, care au afectat soluțiile instanțelor; fapta inculpatei Cojocari Angela nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate ". Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că motivele invocate de recurent în susținerea acestor temeiuri de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei. Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de recurent, Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 12 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, și-a întemeiat just soluția în baza probelor verificate și apreciate corect de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizie (f.d. 46-57, vol. II). În același context, se atestă că instanța de apel s-a expus asupra tuturor motivelor relevante invocate în cererea de apel, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de casare a sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a fost încetat procesul penal în privința lui Cojocari Angela, pe motiv că fapta săvârșită constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional, fiind încetat procesul contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională, cu o motivare a soluției ce corespunde dispozitivului deciziei, care este expus clar, în speță instanța de apel corect a constatat că au fost administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional în acțiunile inculpatei Cojocari Angela, fără ca instanța de apel să admită omisiuni sau erori de drept sau de fapt ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate. De asemenea, ce ține de argumentele recurentului descrise la pct. 7, se atestă că acesta primordial își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel pe faptul comiterii contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional, și în special că: "instanțele judecătorești au trecut cu vederea probele administrate care confirmă fără careva dubii faptul că infracțiunea incriminată lui Cojocari Angela nu a fost comisă de către aceasta, iar martorii acuzării au confirmat acest fapt; - din declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către reprezentantul părții vătămate SRL "Explasa IMP", Bulai Sergiu rezultă că acesta a informat că s-a încercat să se sustragă furaj pentru păsări, sacii cu furaj s-au găsit la fața locului, furajul era încărcat în saci de altă destinație și tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a fost nimicit furajul, nu cunoaște unde se afla inculpata în momentul depistării sacilor; - fiind audiat în calitate de martor, Calamanov Alexandru a declarat că activa la companie în calitate de administrator. Pe 24.07.2018 a fost telefonat de șeful pazei care l-a informat că s-a încercat să se sustragă saci cu furaj. Responsabil pe hala nr. 9 era Cojocari Angela, a întrebat-o ce sa întâmplat, ea a spus că nu știe ce s-a întâmplat. Cu furajul din sacii găsiți s-au hrănit puii. Nu cunoaște dacă sacii găsiți au fost cântăriți. Când paznicul a găsit sacii, din cuvintele ei a aflat că Cojocari Angela stătea de vorbă cu paznicul Grosu și în timpul acesta a telefonat alt paznic că a găsit sacii;- fiind audiat în calitate de martor, Sîrbu Veaceslav a declarat că activează în calitate de șef de pază, la 24.07.2017, la ora 22:15 a fost telefonat de paznicul Grosu Mihail că a găsit 3 saci lângă gard și 6 saci în hală, când a venit poliția, a participat la fața locului iar sacii cu furaj i-a luat poliția, cine a cântărit sacii nu cunoaște. La ora 13 22:00 Cojocari Angela a stins lumina și a ieșit din hală, în momentul depistării sacilor d-na Cojocari stătea lângă Grosu Mihail;- fiind audiat în calitate de martor, Harcenco Maxim a declarat că lucrează în calitate de paznic, în ziua ceia în vara anului 2017, pe la ora 22:10, lângă hala nr. 9 a auzit ceva zgomot și a văzut 2 saci cu furaj. A anunțat șeful pazei Grosu Mihail și a rămas la fața locului. Înăuntru erau 5 saci, lângă gard 3, în total erau 10 saci. Undeva pe la ora 22:00 a început turul întreprinderii și a auzit zgomotul pe la ora 22:10, parcă cădea un sac și a venit să vadă ce se aude. La momentul când a auzit zgomotul Angela venea din altă parte și nu putea să se afle în locul depistării sacilor. Ulterior când a anunțat șeful pazei, Angela a venit;- fiind audiat în calitate de martor, Grosu Mihail a declarat că la firma din Salcia activează în calitate de paznic și pe la ora 22:15 l-a telefonat paznicul Maxim și i-a spus că a găsit fereastra deschisă, a venit la fața locului și a văzut lângă gard 3 saci și înăuntru 6 saci pregătiți. În acea zi erau 3 paznici, la ora 20:00 i-a propus lui Cojocari Angela cu mai multe persoane ceai și ele au spus că vor veni mai târziu,- fiind audiat în calitate de martor, Gurghiș Valentina a declarat că în acea zi paznicul Mișa le-a propus câte un ceai, împreună cu Angela și Mișa serveau ceai când cineva l-a telefonat pe paznicul Mișa, undeva pe la ora 22:10 au început împreună a bea ceai;- fiind audiată în calitate de inculpată, Cojocari Angela a declarat că activează la fermă din anul 2015, în calitate de crescătoare de pui. În momentul depistării sacilor servea ceai împreună cu paznicul Mișa și Gurghiș Valentina. Furajul depistat a fost dat la pui,- fiind audiat în calitate de martor, Bodiu Ion a declarat că în vara anului 2017 a venit la lucru și Calamanov Alexandru, l-a rugat să toarne în buncher 6 saci cu furaj din hala 9. După aceia a auzit că sacii aceia au fost de la furt,- fiind audiat în calitate de martor, Volcov Pavel a declarat că a lucrat în calitate de paznic la fabrica din Salcia. Într-o seară din luna iulie 2017, noaptea pe la orele 22:00 se stinge lumina în hală, Cojocaru Angela a stins lumina, el a controlat și totul era în regulă, ea i-a spus că pleacă să servească ceai în vale, a intrat în hala nr. 1, după care a ieșit și a plecat în vale să servească ceaiul. În momentul când paznicul a auzit zgomot, Cojocarul Angela era în vale;", și astfel în opinia lui consideră că nu se confirmă vinovăția inculpatei Cojocari Angela în comiterea contravenției - tentativa de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt și că probele respective nu au fost apreciate corect conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate aceste argumente, din considerentul că din decizia instanței de apel (f.d. 46-57, vol. II), rezultă cert că toate probele administrate în prezenta cauză penală au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, fiind reținut just ca demonstrată pe deplin vinovăția inculpatei Cojocari Angela în comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional, iar obiecțiile recurentului reprezintă doar opinia subiectivă greșită a acestuia, or instanța de recurs ordinar nu identifică vreun temei de a interveni prin 14 prisma argumentelor invocate de recurent, în decizia instanței de apel, care este legală și întemeiată. De asemenea, cu referire la argumentele invocate de recurent că: "din audierea martorilor părții acuzării se constată că aceștia nu au confirmat învinuirea înaintată lui Cojocari Angela, ci din contra declarațiile acestor persoane se coroborează pe deplin cu declarațiile inculpatei și demonstrează incontestabil nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate; în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate careva acțiuni concrete ale inculpatei Cojocari Angela care ar fi permis condamnarea acesteia, pentru organizarea tentativei de sustragere a furajului pentru pui (crescătoare 2);", instanța de recurs ordinar conchide că nu pot fi acceptate aceste motive, or contravin constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță, care just a indicat că: " versiunea inculpatei Cojocari Angela, precum că dânsa nu a comis fapta de sustragere, nu poate fi reținută ca fiind întemeiată, deoarece este evidentă încercarea acesteia de a evita survenirea răspunderii contravenționale pentru faptele comise la data de 24.07.2017, în contextul în care declarațiile acesteia, precum că la momentul când a ieșit din hala nr. 9 nu erau saci cu furajuri pregătiți, sunt combătute prin probele administrate la dosar, or, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.07.2017 se atestă că plasa de la una dintre ferestre era scoasă, plasa metalică în cauză fiind jos lângă fereastră, tot jos au fost depistați 4 saci de culoare galbenă cu furaj pentru păsări. Conform foto-tabelului prezentat – 2 saci au fost depistați lângă hala nr. 9; 6 saci au fost depistați în hala nr. 9 și un sac a fost depistat în afara gardului. Jaluzelele la o ferestruică au fost demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr. 9. Instanța de apel a notat că din considerentul că în cadrul cercetării judecătorești, prin probele administrate la dosar, și anume prin declarațiile martorilor, precum și prin procesele-verbale ale acțiunilor de urmărire penală s-a stabilit că, la ora 22:00 are loc stingerea luminii în hală, că la ora 22:15, martorul Grosu Mihail a indicat că a fost telefonat de paznicul Maxim, care i-a spus că a găsit fereastra deschisă și reieșind din numărul sacilor depistați la fața locului, instanța de apel a conchis că într-un timp relativ scurt nu puteau fi încărcați sacii respectivi, astfel încât să fie reținută versiunea inculpatei, precum că atunci când a ieșit din hală nu erau saci cu furajuri pregătite și că altcineva ar fi comis această sustragere, așa cum ultima era responsabilă de hala nr. 9, jaluzelele la o ferestruică fiind demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr. 9, ultima nesemnalizând prezența unor persoane străine care ar fi pătruns pe teritoriul halei nr. 9.", ce sunt întemeiate pe întreg cumulul de probe descris, verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală (f.d. 46-57, vol. II), iar alegațiile recurentului nu sunt întemeiate pe careva probe credibile, fiind doar declarative. 15 Mai mult, se conchide că instanța de apel a apreciat probele prin prisma cerințelor stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în decizie cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală. La fel, din conținutul recursului ordinar declarat, reiese că recurentul face o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei, susținând că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatei Cojocari Angela în comiterea contravenției de prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional, și astfel invocă și temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, iar instanța de recurs ordinar la acest capitol notează că nu poate fi acceptată această versiune ce contravine constatărilor corecte a instanței de apel în prezenta speță privind vinovăția inculpatei Cojocari Angela și prezența elementelor contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional în acțiunile acesteia, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe descris și apreciat de instanța de apel în decizia sa și astfel nu se atestă nici incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Astfel, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal lărgit nu poate accepta nici argumentele recurentului, precum că: "instanța de apel prin expresii de genul "de către partea apărării nefiind prezentate careva probe pertinente și concludente sau careva argumente verosimile, care să combată probele acuzării" a încălcat principiul prezumției nevinovăției, fapt ce rezultă și din motivarea deciziei instanței de apel, care a neglijat probele care confirmă nevinovăția lui Cojocari Angela; prima instanță și instanța de apel au emis hotărâri judecătorești de condamnare arbitrare, au pronunțat soluții de condamnare prin încălcarea principiului prezumției nevinovăției, fără ca acuzația de furt să fie dovedită dincolo de o bănuila rezonabilă. La fel, cu referire la criticele recurentului, că: "în învinuire se indică asupra faptului că s-a încercat să se sustragă cantitatea de 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2). Cantitatea stabilită de 200 kg s-a bazat pe întocmirea de către organul de urmărire penală a unor acte fictive, prin faptul includerii în ele a datelor evident denaturate. Din circumstanțele cauzei se atestă că la data de 24.07.2017- 25.07.2017 reprezentanții organului de urmărire penală au depistat tentativa de sustragerea a furajului însă obiectul infracțiunii nu a fost ridicat ci a fost utilizat a doua zi în calitate de hrană pentru pui, fapt ce rezultă din declarațiile martorilor acuzării Calamanov Alexandru (administrator), martorului Bodiu Ion și inculpatei Cojocari Angela; organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de ridicare, din 25.08.2017 (f.d. 41, vol. I), de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul verbal de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42, vol. I) a 10 saci de culoare 16 galbenă cu furaj a câte 10 kg fiecare. Fictivitatea actelor enunțate se confirmă prin faptul că însăși Bulai Sergiu în instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile de la infracțiune a fost nimicit furajul. Mai mult, procura de reprezentare a fost eliberată lui Bulai Sergiu în luna septembrie a anului 2017 (f.d. 31), cu termenul de valabilitate de la 01.09.2017-31.12.2018, pe când acesta ar fi transmis, în calitate de reprezentant al părții vătămate, furajul organului de urmărire penală la 25.08.2017, adică anterior procurii de reprezentare", Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel în decizia sa deja s-a expus argumentat la aceste chestiuni invocate și în cadrul recursului ordinar, motiv din care, în virtutea corectitudinii motivelor din instanța de apel, care a indicat clar că: " în cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilit nici un temei de drept privind declararea nulității acestor acte întocmite de organul de urmărire penală, deoarece la efectuarea acestor acțiuni de urmărire penală nu au fost constatate careva încălcări a normelor procesual-penale, iar la etapa prezentării materialelor urmăririi penale, partea apărării nu a înaintat careva obiecții" se atestă că o expunere repetată asupra acestora este inutilă. În același context, Colegiul penal lărgit ce ține de criticile recurentului că: "nici unul din martorii audiați nu a confirmat cântărirea sacilor și stabilirea cantității exacte a furajului (200 kg) iar în acest sens organul de urmărire penală dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor (art. 118 Cod de procedură penală), în cadrul căreia era obligat să constate rezultatele acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final s-a constatat cantitatea probabilă a furajului, iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul infracțiunii urma să stabilească cantitatea precisă", consideră că nu sunt întemeiate, or în decizia instanței de apel (f.d. 56-67, vol. II), just s-a reținut că prin declarațiile suplimentare ale reprezentantului părții vătămate Bulai Sergiu, care coroborează cu ordonanța din 25.09.2017 de recunoaștere și atașare a corpurilor delicte la cauza penală, prin care au fost recunoscuți în calitate de corpuri delicte – 10 saci de culoare galbenă cu furaj cu anexarea acestora la cauza penală, iar din conținutul declarațiilor martorului Garbuz Eduard rezultă că au fost aduși sacii, au fost cântăriți, examinați și recunoscuți ca corp delict și predați la păstrare reprezentantului întreprinderii – juristului Bulai Sergiu. Colegiul penal lărgit respinge ca inadmisibil și argumentul recurentului că: "învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute de art. 6 alin. (3), lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. 7, 17, 281 Cod de procedură penală, deoarece partea învinuirii nu a probat cu certitudine pretinsul prejudiciul cauzat părții vătămate și modul de stabilire a acestuia", or acesta constituie o opinie subiectivă a recurentului, iar înaintarea învinuirii s-a efectuat cu 17 respectarea cerințelor Codului de procedură penală, iar prin probele descrise în decizia instanței de apel se confirmă vinovăția inculpatei. Totodată, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 93, vol. I), la întrebarea instanței conform prevederilor art. 358 alin. (3) Cod de procedură penală, dacă inculpatei i-a fost înmânată informația în scris privind drepturile și obligațiile sale, copia de pe rechizitoriu și dacă îi sunt clare aceste documente, Cojocari Angela fiind asistată de apărătorul său Ionaș Gheorghe a răspuns afirmativ și nu a invocat careva obiecții cu privire la neclaritatea învinuirii/rechizitoriului. Cu privire la vinovăția inculpatei, Colegiul penal lărgit consideră că instanțele ierarhic inferioare corect au pus la baza condamnării ca probe decisive - declarațiile martorului Sîrbu Veaceslav (f.d. 156, vol. I) din prima instanță, din care rezultă că: "furajul în hală vine pe "cormolinie" (linia de alimentare cu furaj), ce poate fi încărcat în saci numai din interior… o persoană străină nu poate să facă asta...paza nu are dreptul să intre în hală, numai persoana responsabilă are dreptul...sacii erau legați și pregătiți… chei de la hală avea numai Cojocari Angela, nu este real să încarci sacii de la orele 22:00 până la 22:15… jaluzelele și plasa se scot doar din interior"; - declarațiile inculpatei Cojocari Angela din instanța de apel (f.d. 33, vol. II), în care se invocă că: "când a ieșit din hală nu erau saci cu furaje pregătiți...,camera video la moment în hală nu lucra" (f.d. 147, vol. I) - unde inculpata declară că: "la ora 21:45 a stins lumina" - (respectiv, fără electricitate linia de alimentare cu furaje nu lucrează), din ce rezultă concluzia că inculpata Cojocari Angela dă declarații mincinoase, deoarece fără Cojocari Angela era imposibil de pregătit (umplut) sacii cu furajul care venea doar pe linia de alimentare. Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs ordinar, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând 18 a fi menținută, iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatei Cojocari Angela, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2021, în cauza penală privind-o pe Cojocari Angela Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 noiembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 19 12 octombrie 2021 Dosarul nr. 1ra-1347/21 O P I N I E S E P A R A T Ă în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală (în cauza penală în privința lui Cojocari Angela Xxxxx) 1. Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi (sediul Central) din 13 martie 2019, a fost încetat procesul penal în privința lui Cojocari Angela, pe motiv că fapta săvârșită de aceasta constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional. De asemenea, a fost încetat procesul contravențional în privința lui Cojocari Angela, în legătură cu expirarea termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională. 2. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 3. Prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 octombrie 2021, a fost adoptată următoarea soluție: „Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Ionaș Gheorghe în numele inculpatei Cojocari Angela, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 ianuarie 2021, în cauza penală privind-o pe Cojocari Angela Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. 4. Am semnat potrivit legii decizia, însă nu am susținut soluția adoptată și consider, că în speță urma a fi pronunțată o decizie de admitere a recursului declarat de către avocat, deoarece concluzia instanțelor de fond privind condamnarea lui Cojocari Angela Xxxxx de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal este bazată în mod exclusiv pe presupuneri, instanțele de fond eșuând în a motiva condamnarea inculpatei. 5. În acest sens țin să menționez că instanțele judiciare nu au înfăptuit o apreciere probelor în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, nu le-au raportat la învinuirile aduse în rechizitoriu în vederea stabilirii cu certitudine a faptului comiterii de către Cojocari A.I. a infracțiunii imputate, încălcând dreptul inculpatei la un proces echitabil prin adoptarea unei poziții de susținere nemotivată a învinuirilor aduse, fără a dat un răspuns la argumentele apărării, prin care s-a invocat lipsa probatoriului, în speță nefiind răsturnată prezumția de nevinovăție. Consider că instanțele și-au motivat superficial condamnarea inculpatei, deoarece probele cercetate și puse la baza hotărârilor de condamnare nu dovedesc că faptele indicate în rechizitoriu ar fi fost săvârșite de către Cojocari A.I., iar concluziile instanțelor în acest sens sunt bazate doar pe presupuneri. Judecător Toma Nadejda 20