1ra-230/2020 — Art. 27, 186 alin. 2 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 13 martie 2019, a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Cojocari Angela în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta săvârșită de aceasta constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional. Procesul contravențional în privința lui Cojocari Angela a fost încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Pentru a se pronunța în cauza dată, instanța de fond a constatat că, Cojocari Angela, la 24.07.2017, fiind angajata fermei avicole a SRL „Explasa- IMP", situată în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (Crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală 1 300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii. Acțiunile Angelei Cojocari, au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: „furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile care însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul.

Nefiind de acord cu sentința menționată, avocatul Gheorghe Ionaș în numele inculpatei Cojocari Angela, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea 1 acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui Cojocari Angela pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către aceasta. În argumentarea apelului declarat, avocatul Ionaș Gheorghe a invocat următoarele: - sentința primei instanțe este neîntemeiată; - fapta constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea pe parcursul cercetării judecătorești și în special din probele cercetate rezultă că fapta nu a fost săvârșită de către Cojocari Angela; - starea de fapt constatată de instanța de fond s-a stabilit în mod superficial iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat; - partea acuzării, în sprijinul învinuirii înaintate a prezentat în cadrul ședinței de judecată spre cercetare nemijlocită reprezentantul părții vătămate Bulai Sergiu, martorii Calamanov Alexandru, Sîrbu Veaceslav, Harcenco Maxim, Grosu Mihail, iar partea apărării a prezentat declarațiile martorilor Gurghiș Valentina, Bodiu Ion și Volcov Pavel, iar probele administrate nu pot fi considerate ca fiind pertinente și concludente, care în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunilor incriminate; - prin audierea martorilor se constată că aceștia nu au confirmat învinuirea înaintată lui Cojocari Angela, ci din contra declarațiile acestor persoane se coroborează pe deplin cu depozițiile inculpatei și demonstrează incontestabil nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate; - din declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către reprezentantul părții vătămate SRL „Expalsa IMP", Bulai Sergiu, rezultă că acesta a informat că s-a încercat să se sustragă furaj pentru păsări, sacii cu furaj s-au găsit la fața locului, furajul era încărcat în saci de altă destinație și tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a fost nimicit furajul, nu cunoaște unde se afla inculpata în momentul depistării sacilor; - învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute de art. 6 alin. (3). lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. art. 7, 17, 281 Cod de procedură penală deoarece partea învinuirii cauzat părții vătămate și modul de stabilire a acestuia; - astfel, în învinuire se indică asupra faptului că sa încercat să se sustragă cantitatea de 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2). Cantitatea stabilită de 200 kg sa bazat pe întocmirea de către organul de urmărire penală a unor acte fictive și incomplete cu includerea în ele a datelor denaturate. Din circumstanțele cauzei se atestă că la data de 24.07.2017-25.07.2017 reprezentanții organului de urmărire penală au depistat tentativa de sustragerea a furajului însă obiectul infracțiunii nu a fost ridicat ci a fost dat la pui a doua zi, fapt ce rezultă din declarațiile martorului Calamanov Alexandru (administrator), martorului Bodiu Ion și inculpatei Cojocari Angela; - în acest context, persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat circumstanțele constatate de instanța de fond precum că Cojocari Angela, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală de 1 300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și- a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii; 2 - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate careva acțiuni concrete ale inculpatei Cojocari Angela care ar fi permis condamnarea acesteia, pentru organizarea tentativei de sustragere a furajului pentru pui (crescătoare 2); - consideră că organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de ridicare din 25.08.2017 (f.d.41) de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul verbal de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42) a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte 10 kg fiecare. Festivitatea actelor enunțate se confirmă prin faptul că însăși Bulai Sergiu în instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a fost nimicit furajul. Mai mult decât atât procura de reprezentare a fost eliberată lui Bulai Sergiu în luna septembrie a anului 2017 (f.d. 31), cu termenul de valabilitate de la 01.09.2017-31.12.2018, pe când presta ar fi transmis, în calitate de reprezentant al părții vătămate, furajul organului de urmărire penală la 25.08.2017, adică anterior procurii de reprezentare; - nimeni din martorii audiați nu au confirmat cântărirea sacilor și stabilirea cantității exacte a furajului (200 kg) iar în acest sens organul de urmărire penală dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor (art. 118 Cod de proceură penală), în cadrul căreia era obligat să constate rezultatele acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului, particularitățile mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final sa constatat cantitatea probabilă furajului iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul infracțiunii urma să stabilească cantitatea precisă; - prin probele administrate se atestă existența doar a unei tentative de sustragere contravențională, însă nu există absolut nici-o probă care ar demonstra că fapta constatată de instanța de fond ar fi fost comisă de către Cojocari Angela deoarece în momentul faptei aceasta nu se afla la locul contravenției administrative.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, a fost respins apelul avocatului Gheorghe Ionaș în numele inculpatei Cojocari Angela, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 13 martie 2019, ca nefondat, cu menținerea sentinței. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatei în comiterea contravenției, care a fost dovedită cu certitudine și fară echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Analizând declarațiile inculpatei Cojocari Angela apreciindu-le, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analiza cărora este prezentată mai departe, instanța de apel a constatat că, declarațiile date prezintă o modalitate de apărare a sa, cu scopul de a fi exonerat de răspundere, inclusiv contravențională. În pofida nerecunoașterii vinovăției, prima instanță a ajuns la concluzia că, faptele inculpatei Cojocari Angela conțin semnele calificative ale contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional, reieșind din analiza următoarei sisteme de probe apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, cum ar fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate Bulai Sergiu; declarațiile martorilor Garbuz Eduard; Bodiu Ion; Volcov Pavel; Șelepov Alexandru; Harcenco Maxim; Calmîc Svetlana; Sîrbu Veaceslav; Calamanov Alexandru; conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25 iulie 2017 3 (f.d. 21); conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 11 ianuarie 2018 (f.d. 24); conținutul procesului-verbal a experimentului din 11.01.2018 (f.d. 54); corpurile delicte: 10 saci de culoare galbenă cu furaj ce au fost ridicate prin ordonanța și proces verbal de ridicare din 25.09.2018 și transmise spre păstrare reprezentantului SRL „Explasa-IMP"- Bulai Sergiu. Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc că, faptele inculpatei Cojocari Angela nu întrunesc elementele constitutive ale componenței de infracțiune imputate acesteia de organul de urmărire penală, încadrate în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - tentativă de furt în proporții considerabile, și totodată, legal și întemeiat prima instanță a ajuns la concluzia că, acțiunile inculpatei urmează a fi recalificate conform art. 13, 105 Cod Contravențional, după indicii calificativi - tentativă de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt. Verificând argumentele invocate în apelul depus, instanța de apel, a ajuns la concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului. Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că, solicitarea apărării privind achitarea inculpatei Cojocari Angela, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpata Cojocari Angela, este neîntemeiată, deoarece prima instanță corect a constatat dovedită pe deplin vinovăția inculpatei în comiterea contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod Contravențional, or, la materialele cauzei penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se atestă vinovăția lui Cojocari Angela în săvârșirea contravenției menționate. Reieșind din raportul despre primirea informației prin telefon privind comiterea unei fapte ilicite din data de 24.07.2017, șeful de pază al fermei de păsări SRL „Explasa-IMP"- Sîrbu Veaceslav a sesizat IP Anenii Noi despre faptul că, lucrătorii fermei au încercat să sustragă furaj de la fermă. Administratorul fermei Calamanov Alexandru a denunțat IP Anenii Noi că, obiectul material al tentativei de sustragere le-au constituit saci cu mâncare pentru pui. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.07.2017 la care au participat administratorul fermei Calamanov Alexandru și șeful de pază al fermei de păsări SRL „Explasa-IMP"- Sîrbu Veaceslav, s-a stabilit că, SRL „Explasa-IMP" este o construcție capitală cu dimensiunile de 115 x 20 m ce se află paralel cu gardul la o distanta de 10 m. În spatele construcției sunt amplasate ferestruici acoperite cu plasă metalică. De la începutul construcției peste 40 m, una dintre ferestruici este cu plasa scoasă. Plasa metalică în cauză fiind jos lângă fereastră. Tot jos au fost depistați patru saci de culoare galbenă cu furaj pentru păsări. Conform foto-tabelului prezentat, doi saci au fost depistați lângă hala nr. 9, șase saci au fost depistați în hala nr.9 și un sac a fost depistat în afara gardului. Jaluzelele la o ferestruică au fost demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 11.01.2018, s-a stabilit că, halele fermei prin țevi se aprovizionează în interior cu furaj dintr-un container (buncăr cu furaj) aflat în exteriorul fermei. Construcție fermei dispune de 24 de geamuri cu dimensiunile 60 cm x 40 cm. Fiecare geam este acoperit cu gratii și 4 jaluzele de culoare albă. Gratiile sunt fixate la geamuri din partea interioară a încăperii (halelor) prin bolturi. Jaluzelele sunt fixate la fel din interior la geamuri. În partea stângă de la hala nr. 9 se află o odaie cu dimensiunile 2x3 m camera de odihnă. A fost respins argumentul apelantului potrivit căruia, obiectul infracțiunii nu a fost ridicat ci a fost dat la pui a doua zi, fapt ce rezultă din declarațiile martorului Calamanov Alexandru (administrator), martorului Bodiu Ion și inculpatei Cojocari Angela. Or, prin ordonanța de ridicare și procesul verbal de ridicare din 25.08.2017 au fost ridicați 10 saci de culoare galbenă cu furaj câte 20 kg fiecare. Tot la 25.09.2017, sacii în cauză au fost recunoscuți în calitate de corpuri delicte și transmiși spre păstrare fermei SRL „Explasa-IMP" (f.d. 41-42). Mai mult, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată reprezentantul părții vătămate a concretizat că, „(...) Sacii cu furaj au fost ridicați de către poliție". Declarațiile care vin în coroborare cu declarațiile martorului Sîrbu Veaceslav, care este șeful pazei la compania respectivă. Nu a fost reținut ca plauzibil nici argumentul apelantului potrivit căruia, persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat circumstanțele constatate de instanța de fond precum că, Cojocari Angela, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală de 1300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii. Or, circumstanțele constatate de către prima instanță au fost confirmate inclusiv prin declarațiile martorului Volcov Pavel care a declarat că „(...) Cojocari Angela avea 2 depozite, al 9 și al 2-lea. Posibil undeva în 10 minute se poate de umplut sacii cu furaj". Faptul că Cojocari Angela era responsabilă de hala nr. 9 este confirmat și de către martorii Sîrbu Veaceslav, Calmîc Svetlana și Calamanov Alexandru. S-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, ținând cont de gravitatea acțiunilor sale, de urmările prejudiciabile nesurvenite, de gradul prejudiciabil adus obiectului la care a atentat dar și de circumstanțele în care nu s-a consumat acțiunea de sustragere, acestea din urmă constituind o tentativă la contravenția prevăzută de art. 105 Cod contravențional Probele prezentate instanței de judecată permit a concluziona că, vinovăția lui Cojocari Angela este dovedită anume în săvârșirea contravenției administrative prevăzute de art. 13, 105 Cod Contravențional, dar nicidecum în comiterea infracțiunii incriminate în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. d) Cod penal. Potrivit actului de învinuire, inculpatei Cojocari Angela i se incriminează tentativa de „cauzarea de daune în proporții considerabile". Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luând-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existent persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 5 Potrivit extrasului contabil al fermei SRL „Explasa-IMP”, costul efectiv al unui kg de furaj „Creștere 2”, produs în luna iulie 2017, constituie 5,80 lei inclusiv TVA 20 %. Dat fiind faptul că, taxa pe valoare adăugată constituie conform art. 93 pct. 1) Cod Fiscal, un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova, care se aplică în ordinea art. 95 alin. (1) Cod Fiscal la livrarea/importul mărfurilor/serviciilor, prețul T.V.A. la cazul de sustragere ilegală a mărfii, nu constituie un obiect impozabil și urmează a fi exclus la calcularea prejudiciului cauzat. Potrivit art. 18 Cod Contravențional, se consideră de mici proporții valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau valoarea pagubei pricinuite care la momentul săvârșirii contravenției, nu depășește 20% din cuantumul salariului mediu lunar pe economic prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data săvârșirii faptei. Salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data de 24.07.2017,1-a constituit 5 600 lei. Astfel, la caz, au fost evidențiate proporțiile mici ale tentativei de sustragere după simplul calcul: 5600 lei x 20 % formează 1120 lei, iar în cadrul speței, 200 kg de furaj a câte 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20 % (T.V.A.) constituie 928 lei, care nu depășește suma de 1120 lei. În conformitate cu art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care fapta persoanei constituie o contravenție, instanța încetează procesul penal și concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului Contravențional. În conformitate cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut de art. 332 alin. (2), instanța încetează procesul penal cu aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute de codul contravențional. Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță justificat a încetat procesul contravențional în privința inculpatului în baza art. 30 Cod contravențional. În conformitate cu prevederile art. 26 Cod contravențional, înlăturarea răspunderii contravenționale pentru fapta ce conține elementele constitutive ale contravenției are loc în cazul: lit. d)- prescripției răspunderii contravenționale. Conform prevederilor art. 30 alin. (1), (2), (5) Cod contravențional, prescripția înlătură răspunderea contravențională. Termenul general de prescripție a răspunderii contravenționale este de 1 an. Termenul de prescripție curge de la data săvîrșirii contravenției. Pornind de la aplicarea reglementărilor legale invocate supra, instanța, statuînd că fapta contravențională a fost săvârșită de Cojocari Angela la 24 iulie 2017, a concluzionat despre expirarea termenului de prescripție stabilit de lege, pentru aplicarea în privința acesteia a sancțiunii contravenționale pentru comiterea faptei contravenționale de tentativă de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt. Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că, argumentele invocate în cererea de apel, sunt neîntemeiate și nu pot servi temei de admitere a apelului, în prezența circumstanțelor indicate, iar sentința prime instanțe, urmează a fi menținută fară modificări. 6 5. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Gheorghe Ionaș în numele inculpatei, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de părocedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Cojocari Angela, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către aceasta. Recurentul invocă aceleași motive declarate ca în cererea de apel. 6. Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularul acestora. Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator. În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederilor stipulate în dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare, când eroarea admisă nu poate fi corectată de instanța de recurs la această etapă a procedurilor. În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, adică odată exercitat are efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată inculpatului prin actul de sesizare a instanței. Analizând motivele fixate în recurs, subscrise cazurilor de casare prevăzute de pct. 6) și 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit constată că recurentul pledează pentru desființarea totală a deciziei instanței de apel și a sentinței, cu dispunerea achitării inculpatei, pentru că Curtea de Apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărătorului, hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și, în general, motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, care în opinia recurentului este expus neclar, în acțiunile lui Cojocari Angela nu se regăsesc elementele infracțiunii incriminate acestuia prin rechizitoriu. Colegiul penal lărgit, verificând criticele recurentului, în raport cu actele cauzei, constată că acestea sunt întemeiate și urmează a fi admise, întrucât instanța, judecând apelul, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită și nemotivată, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Decizia Curții de Apel Chișinău nu cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formulate în rezultatul verificării sentinței atacate, în raport cu motivele invocate de apelant în cererea sa și probele din dosarul deferit judecății. 7 Lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească afectează grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil. În același timp se precizează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). În lumina considerentelor expuse și ținând seama de esența erorilor avansate de recurent, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept adică odată exercitat produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în dosar. În speța dată, instanța de apel nu a analizat minuțios probele din dosar, nu a dat răspuns la toate capetele de cerere din apelul avocatului, a formulat mai multe concluzii care nu se conciliază cu dispozitivul deciziei, nu a înlăturat carențele existente în lucrul judecat de prima instanță, prin acestea nerezolvând fondul apelului declarat de partea apărării, după cum corect a remarcat și avocatul în cererea de recurs. Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul, în principal, a rezultat din următoarele. Mai întâi, se notează că, în urma analizării minuțioase a textului sentinței și deciziei contestate, preponderent a părților descriptive ale acestora, se constată indubitabil că alegațiile avocatului sunt întemeiate, întrucât atât prima instanță, cât și Curtea de Apel au eșuat să respecte garanțiile procedurale subsecvente unui proces echitabil, analizând superficial circumstanțele cauzei și adoptând soluții cu încălcarea legii procesual-penale. Colegiul penal lărgit menționează că, principala problemă pusă în discuție pe orice cauză penală se rezumă la vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport cu faptele pentru care aceasta este acuzată prin rechizitoriu. În cauza de față problema vinovăției este determinată de existența sau inexistența în acțiunile inculpatei Cojocari Angela a semnelor calificative subsecvente infracțiunii imputate, incriminate ultimei prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. În sensul celor menționate, urmează a se reține că încadrarea juridică a faptei joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art. 6 din Convenția Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de instanța deferită cu judecarea cauzei. Având în vedere că, învinuirea este una din componentele principale ale procesului penal, urmează de evidențiat că, Cojocari Angela prin rechizitoriu a fost învinuită de comiterea infracțiunii de tentativă de furt prevăzută de art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, caracterizată prin următoarelor semnelor calificative: „tentativă de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 8 Prima instanță, fiind învestită cu soluționarea fondului cauzei, urmează să se ghideze de limitele prescrise de art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind obligată să cerceteze minuțios probatoriul administrat numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate acesteia în rechizitoriu. Prin alte cuvinte, obiectul cercetării instanței de judecată îl constituie nemijlocit actul de sesizarea a acesteia, unde este descrisă amănunțit învinuirea coroborată cu probatoriul administrat într-u dovedirea acesteia, instanța urmând a cerceta probele și a se expune dacă vinovăția persoanei deferite justiției a fost demonstrată. Prima instanța, a constatat că, Cojocari Angela, la 24.07.2017, fiind angajata fermei avicole a SRL „Explasa- IMP", situată în s. Salcia, r-nul Anenii Noi, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (Crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală 1 300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii. Acțiunile Angelei Cojocari, au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală. în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal Ulterior, prima instanță, contrar celor expuse supra, în partea descriptivă a sentinței a consemnat următoarele: „Judecând cauza în procedură generală, apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității și toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța consideră că acțiunile inculpatei Cojocari Angela urmează să fie încadrate conform semnelor componenței de infracțiune prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional - tentativă de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt. După care, în dispozitivul aceleiași sentințe instanța a dispus că: „a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Cojocari Angela în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta săvârșită de aceasta constituie o contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional”. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au motivat prin faptul că, potrivit extrasului contabil al fermei SRL „Explasa-IMP”, costul efectiv al unui kg de furaj „Creștere 2”, produs în luna iulie 2017, constituie 5,80 lei inclusiv TVA 20 %. Salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs la data de 24.07.2017,1-a constituit 5 600 lei. Astfel, la caz, se evidențiază proporțiile mici ale tentativei de sustragere după simplul calcul: 5600 lei x 20 % formează 1120 lei, iar în cadrul speței, 200 kg de furaj a câte 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20 % (T.V.A.) constituie 928 lei, care nu depășește suma de 1120 lei. În cazul dat, hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, or, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele inferioare stabilesc fapta ca în rechezitoriu și invocă că acțiunile au fost încadrate în art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, ca ulterior să invoce că, furajul ,,Creștere2,, nu costă 6,5 lei per kg, ca în rechizitoriu, dar 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20 % (T.V.A.) constituie 928 lei, astfel fiind o contravenție, nefiind constatată fapta pe art. 13, 105 Cod contravențional. În atare circumstanțe se consideră că, instanța de apel a comis erori de drept prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419 Cod de procedură penală, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură 9 penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 414 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate în instanța de fond și cea de apel în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, ținând cont de motivele expuse în pct. 6 al prezentei decizii, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală. Rezumând cele menționate, încălcările enunțate determină incontestabil Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată. 7. În conformitate cu prevederile art. 431, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Gheorghe Ionaș în numele inculpatei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, în privința lui Cojocari Angela Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Pronunțată integral la 18 martie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan Victor Burduh Nicolae Craiu 10