1ra-230/2020 — Art. 27, 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-230/2020 — Art. 27, 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-230/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

18 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Nicolae Craiu,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Gheorghe Ionaș în numele inculpatei, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 13 martie 2019, deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 11 iunie 2019, în cauza penală, în privința lui

Cojocari Angela Xxxxx, născută la xxxxx,

domiciliată în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 31.01.2019 pînă la 13.03.2019;

Instanța de apel de la 15.04.2019 pînă la 11.06.2019;

Instanța de recurs de la 22.08.2019 pînă la 18.02.2020.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în

cauză în baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

fost încetat procesul penal pornit în privința lui Cojocari Angela în baza art. 27, 186

alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că fapta săvârșită de aceasta constituie o

contravenție prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional.

Procesul contravențional în privința lui Cojocari Angela a fost încetat în legătură

cu expirarea termenului de prescripție a răspunderii contravenționale.

Angela, la 24.07.2017, fiind angajata fermei avicole a SRL „Explasa- IMP", situată în

s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat

gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde

a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui (Crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei

pentru un kg, în valoare totală 1 300 lei, însă din cauze independente de voința

făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza

întreprinderii.

Acțiunile Angelei Cojocari, au fost încadrate juridic de către organul de urmărire

penală în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: „furtul,

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile care însă din cauze independente de voința făptuitorului,

aceasta nu și-a produs efectul.

numele inculpatei Cojocari Angela, a atacat-o cu apel, prin care a solicitat casarea

1

acesteia, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă

achitarea lui Cojocari Angela pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către aceasta.

În argumentarea apelului declarat, avocatul Ionaș Gheorghe a invocat

următoarele:

- sentința primei instanțe este neîntemeiată;

- fapta constatată de instanța de fond nu și-a găsit confirmarea pe parcursul

cercetării judecătorești și în special din probele cercetate rezultă că fapta nu a fost

săvârșită de către Cojocari Angela;

- starea de fapt constatată de instanța de fond s-a stabilit în mod superficial

iar probele administrate de către instanța de judecată au fost apreciate în mod eronat;

- partea acuzării, în sprijinul învinuirii înaintate a prezentat în cadrul ședinței

de judecată spre cercetare nemijlocită reprezentantul părții vătămate Bulai Sergiu,

martorii Calamanov Alexandru, Sîrbu Veaceslav, Harcenco Maxim, Grosu Mihail, iar

partea apărării a prezentat declarațiile martorilor Gurghiș Valentina, Bodiu Ion și

Volcov Pavel, iar probele administrate nu pot fi considerate ca fiind pertinente și

concludente, care în ansamblu cu circumstanțele cauzei ar dovedi vinovăția inculpatei

în comiterea infracțiunilor incriminate;

- prin audierea martorilor se constată că aceștia nu au confirmat învinuirea

înaintată lui Cojocari Angela, ci din contra declarațiile acestor persoane se

coroborează pe deplin cu depozițiile inculpatei și demonstrează incontestabil

nevinovăția acesteia în comiterea infracțiunii incriminate;

- din declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești de către reprezentantul

părții vătămate SRL „Expalsa IMP", Bulai Sergiu, rezultă că acesta a informat că s-a

încercat să se sustragă furaj pentru păsări, sacii cu furaj s-au găsit la fața locului,

furajul era încărcat în saci de altă destinație și tot furajul a fost nimicit. Act de

nimicire nu a fost întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste

câteva zile a fost nimicit furajul, nu cunoaște unde se afla inculpata în momentul

depistării sacilor;

- învinuirea înaintată lui Cojocari Angela nu corespunde exigențelor prevăzute

de art. 6 alin. (3). lit. a) CEDO, art. 23, 26 a Constituției RM, art. art. 7, 17, 281 Cod

de procedură penală deoarece partea învinuirii cauzat părții vătămate și modul de

stabilire a acestuia;

- astfel, în învinuire se indică asupra faptului că sa încercat să se sustragă

cantitatea de 200 kg de furaj pentru pui (crescătoare 2). Cantitatea stabilită de 200 kg

sa bazat pe întocmirea de către organul de urmărire penală a unor acte fictive și

incomplete cu includerea în ele a datelor denaturate. Din circumstanțele cauzei se

atestă că la data de 24.07.2017-25.07.2017 reprezentanții organului de urmărire

penală au depistat tentativa de sustragerea a furajului însă obiectul infracțiunii nu a

fost ridicat ci a fost dat la pui a doua zi, fapt ce rezultă din declarațiile martorului

Calamanov Alexandru (administrator), martorului Bodiu Ion și inculpatei Cojocari

Angela;

- în acest context, persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au

confirmat circumstanțele constatate de instanța de fond precum că Cojocari Angela,

fiind responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din

cadrul depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200

kg de furaj pentru pui (crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare

totală de 1 300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-

a produs efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii;

2

- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost constatate careva acțiuni concrete

ale inculpatei Cojocari Angela care ar fi permis condamnarea acesteia, pentru

organizarea tentativei de sustragere a furajului pentru pui (crescătoare 2);

- consideră că organul de urmărire penală a emis în mod fictiv ordonanța de

ridicare din 25.08.2017 (f.d.41) de la Bulai Sergiu a 10 saci cu furaj și procesul verbal

de ridicare din 25.08.2017 (f.d. 42) a 10 saci de culoare galbenă cu furaj a câte 10 kg

fiecare. Festivitatea actelor enunțate se confirmă prin faptul că însăși Bulai Sergiu în

instanța de judecată a declarat că tot furajul a fost nimicit. Act de nimicire nu a fost

întocmit. Nu cunoaște cine a efectuat cântărirea sacilor, peste câteva zile a fost

nimicit furajul. Mai mult decât atât procura de reprezentare a fost eliberată lui Bulai

Sergiu în luna septembrie a anului 2017 (f.d. 31), cu termenul de valabilitate de la

01.09.2017-31.12.2018, pe când presta ar fi transmis, în calitate de reprezentant al

părții vătămate, furajul organului de urmărire penală la 25.08.2017, adică anterior

procurii de reprezentare;

- nimeni din martorii audiați nu au confirmat cântărirea sacilor și stabilirea

cantității exacte a furajului (200 kg) iar în acest sens organul de urmărire penală

dispunea de posibilitatea efectuării acțiunii procesuale de examinare a obiectelor (art.

118 Cod de proceură penală), în cadrul căreia era obligat să constate rezultatele

acțiunii procesuale respective, cantitatea concretă a furajului, particularitățile

mijloacelor tehnice utilizate, or într-un final sa constatat cantitatea probabilă furajului

iar ofițerul de urmărire penală, având obiectul infracțiunii urma să stabilească

cantitatea precisă;

- prin probele administrate se atestă existența doar a unei tentative de sustragere

contravențională, însă nu există absolut nici-o probă care ar demonstra că fapta

constatată de instanța de fond ar fi fost comisă de către Cojocari Angela deoarece în

momentul faptei aceasta nu se afla la locul contravenției administrative.

a fost respins apelul avocatului Gheorghe Ionaș în numele inculpatei Cojocari

Angela, declarat împotriva sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 13

martie 2019, ca nefondat, cu menținerea sentinței.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatei în comiterea

contravenției, care a fost dovedită cu certitudine și fară echivoc, dând faptei săvârșite

încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat.

Analizând declarațiile inculpatei Cojocari Angela apreciindu-le, conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor cu celelalte probe, analiza cărora este prezentată mai departe,

instanța de apel a constatat că, declarațiile date prezintă o modalitate de apărare a sa,

cu scopul de a fi exonerat de răspundere, inclusiv contravențională.

În pofida nerecunoașterii vinovăției, prima instanță a ajuns la concluzia că,

faptele inculpatei Cojocari Angela conțin semnele calificative ale contravenției

prevăzute de art. 13, 105 Cod contravențional, reieșind din analiza următoarei sisteme

de probe apreciate de către instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, cum ar fi: declarațiile reprezentantului părții vătămate Bulai

Sergiu; declarațiile martorilor Garbuz Eduard; Bodiu Ion; Volcov Pavel; Șelepov

Alexandru; Harcenco Maxim; Calmîc Svetlana; Sîrbu Veaceslav; Calamanov

Alexandru; conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25 iulie 2017

3

(f.d. 21); conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 11

ianuarie 2018 (f.d. 24); conținutul procesului-verbal a experimentului din 11.01.2018

(f.d. 54); corpurile delicte: 10 saci de culoare galbenă cu furaj ce au fost ridicate prin

ordonanța și proces verbal de ridicare din 25.09.2018 și transmise spre păstrare

reprezentantului SRL „Explasa-IMP"- Bulai Sergiu.

Instanța de apel a considerat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de

probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării lor, care în ansamblu, dovedesc fără echivoc

că, faptele inculpatei Cojocari Angela nu întrunesc elementele constitutive ale

componenței de infracțiune imputate acesteia de organul de urmărire penală,

încadrate în baza art. 27, 186 alin. (2) lit. d) Cod penal - tentativă de furt în proporții

considerabile, și totodată, legal și întemeiat prima instanță a ajuns la concluzia că,

acțiunile inculpatei urmează a fi recalificate conform art. 13, 105 Cod

Contravențional, după indicii calificativi - tentativă de sustragere în proporții mici

din avutul proprietarului prin furt.

Verificând argumentele invocate în apelul depus, instanța de apel, a ajuns la

concluzia că, acestea sunt nefondate fiind combătute de probele anexate și

circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în instanța de fond și

verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a conchis că,

solicitarea apărării privind achitarea inculpatei Cojocari Angela, pe motiv că fapta nu

a fost săvârșită de către inculpata Cojocari Angela, este neîntemeiată, deoarece prima

instanță corect a constatat dovedită pe deplin vinovăția inculpatei în comiterea

contravenției prevăzute de art. 13, 105 Cod Contravențional, or, la materialele cauzei

penale au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se

atestă vinovăția lui Cojocari Angela în săvârșirea contravenției menționate.

Reieșind din raportul despre primirea informației prin telefon privind comiterea

unei fapte ilicite din data de 24.07.2017, șeful de pază al fermei de păsări SRL

„Explasa-IMP"- Sîrbu Veaceslav a sesizat IP Anenii Noi despre faptul că, lucrătorii

fermei au încercat să sustragă furaj de la fermă.

Administratorul fermei Calamanov Alexandru a denunțat IP Anenii Noi că,

obiectul material al tentativei de sustragere le-au constituit saci cu mâncare pentru

pui.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 25.07.2017 la care au

participat administratorul fermei Calamanov Alexandru și șeful de pază al fermei de

păsări SRL „Explasa-IMP"- Sîrbu Veaceslav, s-a stabilit că, SRL „Explasa-IMP" este

o construcție capitală cu dimensiunile de 115 x 20 m ce se află paralel cu gardul la o

distanta de 10 m. În spatele construcției sunt amplasate ferestruici acoperite cu plasă

metalică. De la începutul construcției peste 40 m, una dintre ferestruici este cu plasa

scoasă. Plasa metalică în cauză fiind jos lângă fereastră. Tot jos au fost depistați patru

saci de culoare galbenă cu furaj pentru păsări.

Conform foto-tabelului prezentat, doi saci au fost depistați lângă hala nr. 9, șase

saci au fost depistați în hala nr.9 și un sac a fost depistat în afara gardului. Jaluzelele

la o ferestruică au fost demontate și aruncate la sol în interiorul halei nr.9.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 11.01.2018, s-a stabilit

că, halele fermei prin țevi se aprovizionează în interior cu furaj dintr-un container

(buncăr cu furaj) aflat în exteriorul fermei. Construcție fermei dispune de 24 de

geamuri cu dimensiunile 60 cm x 40 cm. Fiecare geam este acoperit cu gratii și

4

jaluzele de culoare albă. Gratiile sunt fixate la geamuri din partea interioară a

încăperii (halelor) prin bolturi. Jaluzelele sunt fixate la fel din interior la geamuri. În

partea stângă de la hala nr. 9 se află o odaie cu dimensiunile 2x3 m camera de odihnă.

A fost respins argumentul apelantului potrivit căruia, obiectul infracțiunii nu a

fost ridicat ci a fost dat la pui a doua zi, fapt ce rezultă din declarațiile martorului

Calamanov Alexandru (administrator), martorului Bodiu Ion și inculpatei Cojocari

Angela.

Or, prin ordonanța de ridicare și procesul verbal de ridicare din 25.08.2017 au

fost ridicați 10 saci de culoare galbenă cu furaj câte 20 kg fiecare. Tot la 25.09.2017,

sacii în cauză au fost recunoscuți în calitate de corpuri delicte și transmiși spre

păstrare fermei SRL „Explasa-IMP" (f.d. 41-42).

Mai mult, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată reprezentantul părții

vătămate a concretizat că, „(...) Sacii cu furaj au fost ridicați de către poliție".

Declarațiile care vin în coroborare cu declarațiile martorului Sîrbu Veaceslav,

care este șeful pazei la compania respectivă.

Nu a fost reținut ca plauzibil nici argumentul apelantului potrivit căruia,

persoanele audiate în cadrul cercetării judecătorești nu au confirmat circumstanțele

constatate de instanța de fond precum că, Cojocari Angela, fiind responsabilă de hala

nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul depozitului pentru

furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de furaj pentru pui

(crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală de 1300 lei, însă

din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul,

deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii.

Or, circumstanțele constatate de către prima instanță au fost confirmate inclusiv

prin declarațiile martorului Volcov Pavel care a declarat că „(...) Cojocari Angela

avea 2 depozite, al 9 și al 2-lea. Posibil undeva în 10 minute se poate de umplut sacii

cu furaj".

Faptul că Cojocari Angela era responsabilă de hala nr. 9 este confirmat și de

către martorii Sîrbu Veaceslav, Calmîc Svetlana și Calamanov Alexandru.

S-a reținut ca plauzibilă concluzia primei instanțe potrivit căreia, ținând cont de

gravitatea acțiunilor sale, de urmările prejudiciabile nesurvenite, de gradul

prejudiciabil adus obiectului la care a atentat dar și de circumstanțele în care nu s-a

consumat acțiunea de sustragere, acestea din urmă constituind o tentativă la

contravenția prevăzută de art. 105 Cod contravențional

Probele prezentate instanței de judecată permit a concluziona că, vinovăția lui

Cojocari Angela este dovedită anume în săvârșirea contravenției administrative

prevăzute de art. 13, 105 Cod Contravențional, dar nicidecum în comiterea

infracțiunii incriminate în baza art. 27, 186 alin.(2) lit. d) Cod penal.

Potrivit actului de învinuire, inculpatei Cojocari Angela i se incriminează

tentativa de „cauzarea de daune în proporții considerabile".

Potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) Cod penal, caracterul considerabil sau

esențial al daunei cauzate se stabilește luând-se în considerare valoarea, cantitatea și

însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existent

persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării

materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege

- gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

Potrivit extrasului contabil al fermei SRL „Explasa-IMP”, costul efectiv al unui

kg de furaj „Creștere 2”, produs în luna iulie 2017, constituie 5,80 lei inclusiv TVA

20 %.

Dat fiind faptul că, taxa pe valoare adăugată constituie conform art. 93 pct. 1)

Cod Fiscal, un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei

părți a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe

teritoriul Republicii Moldova, precum și a unei părți din valoarea mărfurilor,

serviciilor impozabile importate în Republica Moldova, care se aplică în ordinea art.

95 alin. (1) Cod Fiscal la livrarea/importul mărfurilor/serviciilor, prețul T.V.A. la

cazul de sustragere ilegală a mărfii, nu constituie un obiect impozabil și urmează a fi

exclus la calcularea prejudiciului cauzat.

Potrivit art. 18 Cod Contravențional, se consideră de mici proporții valoarea

bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate,

păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală sau valoarea pagubei

pricinuite care la momentul săvârșirii contravenției, nu depășește 20% din cuantumul

salariului mediu lunar pe economic prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în curs

la data săvârșirii faptei.

Salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în

curs la data de 24.07.2017,1-a constituit 5 600 lei.

Astfel, la caz, au fost evidențiate proporțiile mici ale tentativei de sustragere

după simplul calcul: 5600 lei x 20 % formează 1120 lei, iar în cadrul speței, 200 kg

de furaj a câte 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20 % (T.V.A.) constituie 928 lei, care

nu depășește suma de 1120 lei.

În conformitate cu art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

fapta persoanei constituie o contravenție, instanța încetează procesul penal și

concomitent, soluționează cauza conform prevederilor Codului Contravențional.

În conformitate cu art. 391 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut

de art. 332 alin. (2), instanța încetează procesul penal cu aplicarea sancțiunii

contravenționale prevăzute de codul contravențional.

Totodată, instanța de apel a reținut că, prima instanță justificat a încetat procesul

contravențional în privința inculpatului în baza art. 30 Cod contravențional.

În conformitate cu prevederile art. 26 Cod contravențional, înlăturarea

răspunderii contravenționale pentru fapta ce conține elementele constitutive ale

contravenției are loc în cazul: lit. d)- prescripției răspunderii contravenționale.

Conform prevederilor art. 30 alin. (1), (2), (5) Cod contravențional, prescripția

înlătură răspunderea contravențională. Termenul general de prescripție a răspunderii

contravenționale este de 1 an. Termenul de prescripție curge de la data săvîrșirii

contravenției.

Pornind de la aplicarea reglementărilor legale invocate supra, instanța, statuînd

că fapta contravențională a fost săvârșită de Cojocari Angela la 24 iulie 2017, a

concluzionat despre expirarea termenului de prescripție stabilit de lege, pentru

aplicarea în privința acesteia a sancțiunii contravenționale pentru comiterea faptei

contravenționale de tentativă de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului

prin furt.

Reieșind din aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că,

argumentele invocate în cererea de apel, sunt neîntemeiate și nu pot servi temei de

admitere a apelului, în prezența circumstanțelor indicate, iar sentința prime instanțe,

urmează a fi menținută fară modificări.

6

numele inculpatei, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

părocedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința lui Cojocari Angela, pe motiv că

fapta nu a fost săvârșită de către aceasta. Recurentul invocă aceleași motive declarate

ca în cererea de apel.

motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursurile

declarate împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recursuri de titularul acestora.

Or, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular avându-se în

vedere recursul ordinar, constă în înlăturarea erorilor admise de instanțele ierarhic

inferioare la etapele precedente de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe

care acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederilor stipulate în

dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursurile instanța este în drept să le admită, cu casarea totală a hotărârii

atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare, când eroarea admisă nu poate fi corectată

de instanța de recurs la această etapă a procedurilor.

În aceiași ordine de idei, Colegiul penal lărgit menționează că, declanșând o

continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și

de drept, adică odată exercitat are efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un

control integral atât în fapt, cât și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă

apreciere probelor acumulate în dosar. Respectiv, la judecarea apelului, instanța este

în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi,

de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), pentru

elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația

imputată inculpatului prin actul de sesizare a instanței.

Analizând motivele fixate în recurs, subscrise cazurilor de casare prevăzute de

pct. 6) și 8) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit

constată că recurentul pledează pentru desființarea totală a deciziei instanței de apel și

a sentinței, cu dispunerea achitării inculpatei, pentru că Curtea de Apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărătorului, hotărârea

contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și, în general, motivarea

soluției contrazice dispozitivului hotărârii, care în opinia recurentului este expus

neclar, în acțiunile lui Cojocari Angela nu se regăsesc elementele infracțiunii

incriminate acestuia prin rechizitoriu.

Colegiul penal lărgit, verificând criticele recurentului, în raport cu actele cauzei,

constată că acestea sunt întemeiate și urmează a fi admise, întrucât instanța, judecând

apelul, nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o

soluție pripită și nemotivată, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Decizia Curții de Apel Chișinău nu

cuprinde relevarea considerentelor și temeiurilor asupra concluziilor formulate în

rezultatul verificării sentinței atacate, în raport cu motivele invocate de apelant în

cererea sa și probele din dosarul deferit judecății.

7

Lipsa unei motivări adecvate cerințelor legii într-o hotărâre judecătorească

afectează grav respectarea garanțiilor procedurale a părților la un proces echitabil. În

același timp se precizează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte

din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit

jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a

conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei

(2007) §85).

În lumina considerentelor expuse și ținând seama de esența erorilor avansate de

recurent, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond,

apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept adică odată exercitat produce

un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât

și în drept, instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate în

dosar. În speța dată, instanța de apel nu a analizat minuțios probele din dosar, nu a dat

răspuns la toate capetele de cerere din apelul avocatului, a formulat mai multe

concluzii care nu se conciliază cu dispozitivul deciziei, nu a înlăturat carențele

existente în lucrul judecat de prima instanță, prin acestea nerezolvând fondul apelului

declarat de partea apărării, după cum corect a remarcat și avocatul în cererea de

recurs.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul, în principal, a rezultat din

următoarele.

Mai întâi, se notează că, în urma analizării minuțioase a textului sentinței și

deciziei contestate, preponderent a părților descriptive ale acestora, se constată

indubitabil că alegațiile avocatului sunt întemeiate, întrucât atât prima instanță, cât și

Curtea de Apel au eșuat să respecte garanțiile procedurale subsecvente unui proces

echitabil, analizând superficial circumstanțele cauzei și adoptând soluții cu încălcarea

legii procesual-penale.

Colegiul penal lărgit menționează că, principala problemă pusă în discuție pe

orice cauză penală se rezumă la vinovăția persoanei trimisă în judecată în raport cu

faptele pentru care aceasta este acuzată prin rechizitoriu. În cauza de față problema

vinovăției este determinată de existența sau inexistența în acțiunile inculpatei

Cojocari Angela a semnelor calificative subsecvente infracțiunii imputate,

incriminate ultimei prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

În sensul celor menționate, urmează a se reține că încadrarea juridică a faptei

joacă un rol crucial în cadrul procesului penal, întrucât în acord cu temeiul legal al

acuzațiilor care i se aduc unei persoane, se poate organiza o apărare eficientă

fundamentată pe contestarea faptelor incriminate cu titlu de acuzație, ceea ce

constituie o condiție esențială a echității procedurii garantate de art. 6 din Convenția

Europeană. Din atare considerente, orice schimbare a încadrării juridice, atât în

sensul atenuării, cât și a agravării, urmează a fi minuțios analizată și argumentată de

instanța deferită cu judecarea cauzei.

Având în vedere că, învinuirea este una din componentele principale ale

procesului penal, urmează de evidențiat că, Cojocari Angela prin rechizitoriu a fost

învinuită de comiterea infracțiunii de tentativă de furt prevăzută de art. 27, 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal, caracterizată prin următoarelor semnelor calificative: „tentativă

de sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

8

Prima instanță, fiind învestită cu soluționarea fondului cauzei, urmează să se

ghideze de limitele prescrise de art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, fiind

obligată să cerceteze minuțios probatoriul administrat numai în privința persoanei

puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate acesteia în rechizitoriu.

Prin alte cuvinte, obiectul cercetării instanței de judecată îl constituie nemijlocit actul

de sesizarea a acesteia, unde este descrisă amănunțit învinuirea coroborată cu

probatoriul administrat într-u dovedirea acesteia, instanța urmând a cerceta probele și

a se expune dacă vinovăția persoanei deferite justiției a fost demonstrată.

Prima instanța, a constatat că, Cojocari Angela, la 24.07.2017, fiind angajata

fermei avicole a SRL „Explasa- IMP", situată în s. Salcia, r-nul Anenii Noi, fiind

responsabilă de hala nr. 9, prin acces liber a deteriorat gratiile de la geamul din cadrul

depozitului pentru furaje a halei menționate, de unde a încercat să sustragă 200 kg de

furaj pentru pui (Crescătoare 2), cu costul de 6,5 lei pentru un kg, în valoare totală 1

300 lei, însă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs

efectul, deoarece a fost depistată de către paza întreprinderii. Acțiunile Angelei

Cojocari, au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală. în baza art. 27,

186 alin. (2) lit. d) Cod penal

Ulterior, prima instanță, contrar celor expuse supra, în partea descriptivă a

sentinței a consemnat următoarele: „Judecând cauza în procedură generală, apreciind

probele administrate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității și toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, instanța consideră că

acțiunile inculpatei Cojocari Angela urmează să fie încadrate conform semnelor

componenței de infracțiune prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional - tentativă

de sustragere în proporții mici din avutul proprietarului prin furt.

După care, în dispozitivul aceleiași sentințe instanța a dispus că: „a fost încetat

procesul penal pornit în privința lui Cojocari Angela în baza art. 27, 186 alin. (2) lit.

d) Cod penal, pe motiv că fapta săvârșită de aceasta constituie o contravenție

prevăzută de art. 13, 105 Cod contravențional”.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au motivat prin faptul că, potrivit

extrasului contabil al fermei SRL „Explasa-IMP”, costul efectiv al unui kg de furaj

„Creștere 2”, produs în luna iulie 2017, constituie 5,80 lei inclusiv TVA 20 %.

Salariului mediu lunar pe economie prognozat, aprobat de Guvern pentru anul în

curs la data de 24.07.2017,1-a constituit 5 600 lei.

Astfel, la caz, se evidențiază proporțiile mici ale tentativei de sustragere după

simplul calcul: 5600 lei x 20 % formează 1120 lei, iar în cadrul speței, 200 kg de

furaj a câte 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20 % (T.V.A.) constituie 928 lei, care nu

depășește suma de 1120 lei.

În cazul dat, hotărârea contestată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, or, Colegiul penal lărgit menționează că, instanțele inferioare stabilesc fapta

ca în rechezitoriu și invocă că acțiunile au fost încadrate în art. 27, 186 alin. (2) lit. d)

Cod penal, ca ulterior să invoce că, furajul ,,Creștere2,, nu costă 6,5 lei per kg, ca în

rechizitoriu, dar 5,8 lei per kg de furaj (1160 lei) 20 % (T.V.A.) constituie 928 lei,

astfel fiind o contravenție, nefiind constatată fapta pe art. 13, 105 Cod

contravențional.

În atare circumstanțe se consideră că, instanța de apel a comis erori de drept prin

încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419 Cod de procedură penală, iar

aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

9

penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

În aceste împrejurări, Colegiul penal lărgit consideră că, erorile comise de către

instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond,

substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

414 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, totodată să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să

verifice și să aprecieze profund probele administrate în instanța de fond și cea de apel

în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

vinovăției inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, ținând cont de motivele

expuse în pct. 6 al prezentei decizii, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care

să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

Rezumând cele menționate, încălcările enunțate determină incontestabil

Colegiul penal lărgit să concluzioneze asupra necesității de a casa decizia instanței de

apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de

judecată.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Gheorghe Ionaș în numele

inculpatei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11

iunie 2019, în privința lui Cojocari Angela Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei de

către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Pronunțată integral la 18 martie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

10