1ra-1438/2021 — art.172 alin.3 lit. a CP

1ra-1438/2021 — art.172 alin.3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1438/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Țurcan Anatolie și Timofti Vladimir,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Conoval Igor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 decembrie 2020, în cauza

penală în privința lui

Bogdan Radu XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat din s. XXXXX, r-nul

XXXX

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 13.01.2020 – 17.07.2020;

Instanța de apel: 09.09.2020 - 15.12.2020;

Instanța de recurs: 25.05.2021 – 25.08.2021.

a c o n s t a t a t :

Bogdan Radu a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.172 alin.(3) lit. a)

Cod penal, la 18 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

S-a încasat din contul inculpatului Bogdan Radu în beneficiul statului

cheltuieli de judecată în sumă de 16 938 lei.

că pe 06 octombrie 2019, în intervalul de timp cuprins între ora 22 și 00 minute,

până la ora 23 și 00 min., aflându-se în casa de locuit amplasată pe adresa mun.

XXXXX, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale în forme perverse, prin

constrângere fizică și psihică, profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra

sau de a-și exprima voința, care se afla în îngrijirea sa, știind cu certitudine că

XXXXX, nu a atins vârsta de 14 ani, a întreținut un act sexual în formă perversă cu

minorul XXXXX, cauzându-i ultimului conform raportului de expertiză judiciară

nr.201902P3439 din 10.10.2019: «…echimoză în regiunea anală și două fisuri-

rupturi anale, care se califică ca vătămare neînsemnată».

Acțiunile inculpatului Bogdan Radu de către organul de urmărire penală au

fost calificate în baza e art.172 alin.(3) lit. a) și a1) Cod penal, individualizată prin

– „Acțiuni violente cu caracter sexual, după semnele calificative: „satisfacerea

1

poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin constrângere fizică și psihică a

persoanei, comisă asupra unei persoane despre care se știa cu certitudine că nu a

atins vârsta de 14 ani și care se află în îngrijirea făptuitorului”

Prima instanța a constatat în fapt că, Bogdan Radu pe 06 octombrie 2019, în

intervalul de timp cuprins între ora 22 și 00 minute, până la ora 23 și 00 min.,

aflându-se XXXXX. XXXXX, urmărind scopul satisfacerii poftei sexuale în forme

perverse, prin constrângere fizică și psihică, profitând de imposibilitatea minorului

de a se apăra sau de a-și exprima voința, știind cu certitudine că minorul XXXXX,

nu a atins vârsta de 14 ani, a întreținut un act sexual în formă perversă cu minorul

XXXXX, cauzându-i ultimului conform raportului de expertiză judiciară

nr.201902P3439 din 10.10.2019: «…echimoză în regiunea anală și două fisuri-

rupturi anale, care se califică ca vătămare neînsemnată».

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanța a reținut în drept că, fapta inculpatului întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.172 alin.(3) lit. a) Cod penal,

individualizată prin – acțiuni violente cu caracter sexual, după semnele

calificative: „satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, săvârșite prin

constrângere fizică și psihică a persoanei, comisă asupra unei persoane despre

care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani.

sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modul stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

În argumentarea apelului declarat se invocă următoarele:

- instanța incorect a dispus examinarea cauzei în procedură simplificată, or

inculpatul a recunoscut întru totul faptele invocate în rechizitoriu;

- instanța la emiterea sentinței nu a luat în considerație prevederile hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea prevederilor art.3641 Cod

de procedură penală;

- din conținutul încheierii instanței de fond nu se atestă potrivit cărei norme

legale cererea inculpatului urmează a fi respinsă, care încălcări ale codului de

procedură penală sau probe administrate la etapa urmăririi penale nu permit de a

admite cererea inculpatului;

- instanța de judecată nu a luat în considerație că încă de la etapa urmăririi

penale Bogdan Radu și-a recunoscut vinovăția, s-a căit de cele comise și a

contribuit la elucidarea tuturor circumstanțelor cauzei penale;

- conform materialelor cauzei penale se atestă că inculpatul Bogdan Radu

anterior a fost condamnat, însă și-a ispășit pedeapsa stabilită și astfel, antecedentele

penale sunt stinse, iar pedeapsa stabilită de instanța de judecată este prea aspră.

2020, apelul a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

În motivarea soluției sale, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în

2

ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatul Bogdan Radu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.172 alin.(3) lit. a) Cod penal, adică acțiuni violente cu

caracter sexual, după semnele calificative: „satisfacerea poftei sexuale în forme

perverse, săvârșite prin constrângere fizică și psihică a persoanei, comisă asupra

unei persoane despre care se știa cu certitudine că nu a atins vârsta de 14 ani”.

La fel, instanța de apel a considerat că, instanța de fond just a individualizat

pedeapsa în baza art.art.7, 75 Cod penal, și totodată, corect a aplicat pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 18 ani în penitenciar de tip închis, care este

una echitabilă și proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol

al infracțiunii, de circumstanțele cauzei, de prezența circumstanțelor atenuante și

agravante, de personalitatea inculpatului, astfel asigurând realizarea scopului

pedepsei penale de restabilire a echității sociale și a preveni săvârșirea de noi

infracțiuni, atât de către inculpat, cât și din partea altor persoane, care va constitui

o garanție și o asigurare că drepturile și libertățile consfințite în Constituția

Republicii Moldova și alte legi ale Republicii Moldova sunt apărate, iar violarea

lor este contracarată și pedepsită.

Totodată a menționat că, inculpatul Bogdan Radu a săvârșit o infracțiune din

intenție asupra unui minor care nu a atins vârsta de 14 ani, fapta imputată acestuia

fiind calificată potrivit art.16 Cod penal ca excepțional de gravă, prezintă pericol

pentru societate, precum și prezența circumstanței atenuante și agravante, și

caracteristicile inculpatului expuse de către prima instanță în conținutul sentinței,

instanța de apel a concluzionat că, realizarea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului, precum și,

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpaților, cât și a altor

persoane, este posibilă doar numindu-i o pedeapsă în limitele prevăzute de norma

legală, care este privativă de libertate.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, soluția adoptată de

către prima instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului

Bogdan Radu, or aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu

executare ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu atragerea

unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său și siguranța libertății, cinstei și

demnității persoanei.

Pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect

față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea,

din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și

să și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Instanța de apel nu a putut admite alegațiile apelantului referitor la

necesitatea stabilirii unei pedepse mai blânde inculpatului Bogdan Radu, or, se

denotă că circumstanțele la care a făcut referire apărarea în cererea de apel (căința

sinceră, recunoașterea vinovăției) au fost luate în considerație de instanța de fond

la emiterea sentinței pe caz, fapt care a permis stabilirea pedepsei inculpatului în

conformitate cu sancțiunea normei în baza căreia acesta a fost condamnat.

alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală a contestat cu recurs decizia,

3

solicitând casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei penale de către

instanța de apel într-un alt complet.

În argumentarea recursului declarat se invocă următoarele:

- instanța de apel la emiterea deciziei, prin menținerea sentinței primei

instanțe, prin care i-a fost stabilit pedeapsă atât de aspră lui Bogdan Radu, la

individualizarea pedepsei ultimului, nu a ținut cont de probele caracterizante

prezentate ale acestuia, aplicându-i o pedeapsa contrar prevederilor legale;

- prin încheierea din 24 ianuarie 2020 prima instanță a dispus: cauza penală

de învinuire a lui Bogdan Radu în comiterea infracțiunii prevăzute de art.172 al.(3)

lit. a), a1) Cod penal urmează a fi judecată în ședință închisă, în limba de stat, în

procedură generală, cu asigurarea prezentării persoanelor indicați în lista probelor

acuzării și apărării;

- instanța de apel nu a ținut cont că prin dispunerea examinării prezentei

cauze penale în procedură generală reprezenta o încălcare a normelor procesual

penale, a fost privat ilegal condamnatul de procedura simplificată prevăzute de

art.3641 Cod de procedură penală și denotă faptul că există circumstanțe care au

pus la îndoială rezonabilă imparțialitatea adoptării încheierii și sentinței menționate

supra cu o pedeapsă atât de aspră;

- instanța de apel nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75

și 79 Cod penal, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de modul de

comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, lipsa prejudiciului material, de natura și

lipsa gravității rezultatului produs, a altor consecințe a infracțiunii, motivul

săvârșirii și scopul urmărit, precum și de conduita inculpatului după săvârșirea

infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea precară

de sănătate, situația familială grea și socială a acestuia, stabilindu-i o pedeapsă

inechitabilă pentru infracțiunea comisa.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat

de partea apărării, menționând că acesta urmează a fi respins ca vădit neîntemeiat.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art.432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Din conținutul recursului declarat se constată că, recurentul critică decizia

sub aspectul art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

4

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul

constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății.

În acest context, Colegiul penal menționează că, prin criterii generale de

individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care

este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse,

pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale,

ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține că, persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia

persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art.61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și

respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

ultimului, cât și a altor persoane.

Totodată, potrivit art.75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în

Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții

generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia

În acest context, Colegiul penal consideră că, la aplicarea pedepsei

inculpatului pentru infracțiunea săvârșită, instanța de apel a acordat deplină

eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, totodată ținând cont și de

circumstanțele legale de personalitatea inculpatului, care anterior a fost condamnat,

a recunoscut vina în cadrul urmăririi penale, infracțiunea comisă, în conformitate

cu prevederile art.16 alin.(6) Cod penal, se clasifică ca fiind excepțional de gravă.

Colegiul penal respinge ca nefondate argumentele recurentului precum că

„dispunerea examinării prezentei cauze penale în procedură generală reprezentă o

încălcare a normelor procesual penale, deoarece a fost privat ilegal condamnatul

de procedura simplificată prevăzută de art.3641 Cod de procedură penal”

5

menționând că, procedura simplificată de examinare a dosarelor în instanța de

judecată nu presupune un drept absolut al inculpatului și nici o obligație în sine a

instanței de judecată. Reieșind din conținutul art.3641 alin.(4) și (7) Cod de

procedură penală, acceptarea proceduri simplificate este condiționată de

circumstanțele legate de fapta și personalitatea inculpatului, dar și de procesul de

apreciere a probelor. În aceste context, procedura simplificată reprezintă o

alternativă a procedurii generale care în temeiul legii, poate fi respinsă și emisă în

acest sens o încheiere judecătorească, prevederi ce au fost respectate în cazul dat.

Mai mult, criticile recurentului au format obiect de discuție în instanța de

apel, asupra cărora aceasta s-a expus, concluzii ale instanței de apel care se

însușesc de către instanța de recurs pe deplin și astfel nu se mai impune reluarea

unei motivări repetate, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert c. României din 16 februarie 2010, a

statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest

fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu

toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi

examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Colegiul penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Conoval Igor în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 15 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui Bogdan Radu

XXXXX, deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 octombrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Țurcan Anatolie

Timofti Vladimir

6