1ra-1655/2021 — Art. 264 alin. 4, 325 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central din 24 iunie 2020, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, cu aplicarea prevederilor art.82 Cod penal, Verdeș Alexei a fost recunoscut vinovat și condamnat: - în baza art.2641 alin.(4) Cod penal la 6 luni închisoare; - în baza art.325 alin.(1) Cod penal la 3 ani închisoare, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 100 000 lei. În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Verdeș Alexei i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani 1 lună, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale echivalentul a 100 000 lei, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. A fost dispusă confiscarea specială a mijloacelor bănești în sumă de 400 lei, recunoscute în calitate de corp delict prin Ordonanța din 10.12.2019. A fost respinsă, ca neîntemeiată, solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Verdeș Alexei la 18 mai 2019, fără a deține permis de conducere de categoria/subcategoria mijlocului de transport pe care îl conducea, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, cu concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 0,55 mg/l, provocată de consumul băuturilor spirtoase, fapt confirmat prin tichetul Drager nr. 2878 din 18.05.2019 ora 10.56 minute, a condus o perioadă nedeterminată de timp automobilul de marca „Mercedes” modelul „E220” cu numărul de înmatriculare xxxx, până aproximativ la ora 10.30 minute, aceiași zi, când pe traseul R6 „Chișinău-Orhei-Bălți” km 45, pe centura de ocolire a mun. Orhei, a fost stopat de către reprezentanții poliției de patrulare. Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art.2641 alin.(4) Cod penal, conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, pe semnele conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică 1 cu grad avansat săvârșită de către o persoană care nu deține permis de conducere. Tot el, în aceiași perioadă de timp, fiind stopat pentru depășirea limitei maxime de viteză de către reprezentantul poliției de patrulare Victor Cozma, în timp ce conducea autovehiculul de marca „Mercedes” modelul „E220” cu numărul de înmatriculare xxxx, pe traseul R6 „Chișinău- Orhei-Bălți” km 45, pe centura de ocolire a mun. Orhei, acționând de unul singur la săvârșirea unei faptei infracționale, conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale, dând-u-și seama că prin acțiunile sale încalcă ordinea relațiilor sociale cu privire la buna desfășurare a activității în serviciul public, care este incompatibilă cu săvârșirea unor fapte de corupere a persoanelor publice, urmând scopul neîndeplinirii unei acțiuni ce ține de obligațiile de serviciu ale persoanei publice, având drept motiv dorința de a evita eventuala răspundere contravențională pentru excesul de viteză, aflându-se în salonul automobilul de serviciu al poliției de patrulare de marca „Dacia” modelul „Duster” cu numărul de înmatriculare xxxx, în scopul primirii unei decizii favorabile pe faptul depășirii de viteză, care urma să se manifeste prin neîndeplinirea acțiunilor în exercitarea funcției sale, în mod intenționat a promis, oferit și dat inspectorului inferior de patrulare Victor Cozma, care este persoană publică în sensul art.123 alin.(2) din Codul penal, bani ce nu i se cuvin în sumă de 400 lei, prin plasarea a două bancnote cu nominalul de 200 lei, sub covorașul de cauciuc a pasagerului din față, în mod real punându-i la dispoziție mijloace bănești pentru a nu fi documentat în săvârșirea contravenției privind depășirea limitei maxime de viteză. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost încadrate în baza art.325 alin.(1) Cod penal, promisiunea, oferirea sau darea, personal, unei persoane publice, de bunuri ce nu i se cuvin, pentru aceasta, pentru a nu îndeplini anumite acțiuni în exercitarea funcției sale.

Avocatul Goncear Ion în numele inculpatului, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu adoptarea unei noi soluții prin care lui Verdeș Alexei să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, non privativă de libertate. În motivarea apelului a invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a pedepsei penale înfăptuită de către prima instanță, pe care o consideră prea aspră, ținând cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a înaintat cerere de examinare a cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală. Instanța de judecată greșit a ajuns la concluzia că corectarea și reeducarea inculpatului poate avea loc numai prin izolarea inculpatului de societate, considerând că acesta urmează să execute real pedeapsa închisorii stabilite, or, corectarea inculpatului este posibilă fără privarea acestuia de libertate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului Verdeș Alexei de săvârșirea infracțiunilor imputate. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n- au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de către partea apărării cu referire la dezacordul cu individualizarea pedepsei penale, reținând că prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, de caracterul și gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, de persoana inculpatului, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, a acceptat probele administrate în cadrul urmăririi penale, a comis infracțiunile incriminate în 2 recidivă, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de faptul că anterior a fost condamnat pentru infracțiuni intenționate, însă, pedeapsa dată nu a fost suficientă pentru inculpat în vederea conștientizării faptelor sale, nu și-a făcut concluziile necesare, astfel, aplicarea unei pedepse neprivative de libertate nu-și va atinge scopul urmărit. Totodată, a relatat instanța de apel că, temei legal pentru aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege - nu se constată, or toate circumstanțele cauzei au fost luate în considerație de către prima instanță la stabilirea pedepsei, ținând cont de prevederile art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul beneficiind de reducerea cu o treime a limitei de pedeapsă cu închisoare prevăzută de sancțiunea normelor penale în baza căreia a fost condamnat, aplicând-i o pedeapsă echitabilă și legală, cu aplicarea prevederilor art.art.82 și 84 alin.(1) Cod penal. Instanța de apel a considerat că, modalitatea de executare aleasă de prima instanță este în acord cu principiul proporționalității, având în vedere faptele comise, urmările produse, personalitatea inculpatului, or, pedeapsa este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de acesta.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului Verdeș Alexei, prin care, invocând prevederile art.427 alin.(1) pct. 6), 8), 15) și 16) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă. În argumentarea recursului partea apărării a menționat că soluția instanței de apel în latura penală, în partea individualizării pedepsei penale, este prea aspră întrucât instanța urma să ia în considerație circumstanțele atenuante pe caz, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, examinarea cauzei în procedura simplificată. Susține apărarea că, la stabilirea pedepsei instanța trebuie să țină cont de scopul legii penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Procurorul a prezentat referință pe marginea recursului depus de partea apărării, și a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.61, 75 Cod penal, astfel că nefiind comise careva erori de drept în raport cu motivele invocate de partea apărării, iar decizia contestată conține motive clare pe care se întemeiază soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Analizând respectarea condițiilor de formă și de conținut a cererii de recurs ordinar, Colegiul penal reține nerespectarea cerințelor obligatorii prevăzute de art.429 alin.(1) Cod de procedură penală. Potrivit prevederilor art.429 alin.(1) Cod de procedură penală, recursul se depune de persoanele menționate în art.421 și trebuie să fie motivat. Din materialele cauzei, Colegiul penal atestă că pe parcursul procesului penal, inclusiv în prima instanță și în instanța de apel, avocatul Arnaut Sorina nu a participat, implicându-se în proces la etapa recursului ordinar, unde a anexat la cererea de recurs, mandatul din 20 iunie 2021 (f.d.183, vol. II), însă fără ca acesta să fie semnat pe verso de către inculpatul Verdeș Alexei, sau să fie prezentată o cerere scrisă a ultimului ce ar confirma împuternicirile apărătorului, fapt ce contravine prevederilor art.70 alin.(7) pct. 3) Cod de procedură penală. În același context, este necesar de menționat că în corespundere cu prevederile art.432 alin.(1), în coroborare cu art.433 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează 3 admisibilitatea în principiu și judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Astfel, instanța de recurs este în imposibilitate de a constata dacă condamnatul acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în numele său. Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare. Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, se va indica că avocatul este împuternicit în cauza penală concretă să declare în numele inculpatului recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele, prenumele și semnătura inculpatului (pct.6, subpct.2) lit. a1), b) din Hotărârea Guvernului nr.158 din 28.02.2013). La caz, se evidențiază faptul că pe partea verso a mandatului depus la materialele cauzei, prin care avocatul Arnaut Sorina invocă că reprezintă interesele inculpatului Verdeș Alexei (f.d.183, vol. II), lipsește semnătura inculpatului, precum și la materialele cauzei lipsește o cerere scrisă și semnată personal de către Verdeș Alexei, care ar confirma consimțământul acestuia ca avocatul respectiv să-i reprezinte interesele în instanța de recurs ordinar. În consecință, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal atestă că recursul declarat de avocatul Arnaut Sorina este inadmisibil, or, nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut conform art.429 Cod de procedură penală.

În temeiul art.432 alin.(2) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Arnaut Sorina în numele inculpatului Verdeș Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza penală în privința lui Verdeș Alexei xxxx, deoarece nu corespunde cerințelor de formă și conținut. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 octombrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Țurcan Anatolie Timofti Vladimir 4