1ra-1060/2021 — Art. 171 alin. 2 lit. b, 27, 145 alin. 2 lit. e, 349 alin. 1 CP

Prima instanță: 22.11.2019 – 30.04.2020;

Instanța de apel: 21.05.2020 – 29.09.2020;

Instanța de recurs ordinar: 02.03.2021 – 31.03.2021. Asupra admisibilității recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, ACONSTATAT : 1. Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 30 aprilie 2020, Verdeș Alexei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.171 alin.(2) lit. b) Cod penal și condamnat pentru fapta săvîrșită, stabilindu-i-se pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. S-a recunoscut vinovat Verdeș Alexei de comiterea infracțiunii prevăzute de art.27, 145 alin.(2) lit. e) Cod penal, fiind condamnat pentru fapta săvîrșită, stabilindu- i-se pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. S-a recunoscut vinovat Verdeș Alexei de comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(1) Cod penal, fiind condamnat pentru fapta săvîrșită, stabilindu-i-se pedeapsa de 1 (un) an închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Verdeș Alexei pedeapsa definitivă de 16 (șaisprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Acțiunea civilă s-a admis integral, fiind dispusă încasarea de la Verdeș Alexei în beneficiul Xxxxx a sumei de 1000 (una mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. 1 S-a încasat din contul inculpatului Verdeș Alexei în beneficiul statului suma de 4520 (patru mii cinci mii douăzeci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în rest cererea procurorului s-a respins ca neîntemeiată. 2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Verdeș Alexei, la 26 iunie 2019, în timpul nopții, ora exactă nu a fost posibil de stabilit, aflîndu-se la domiciliul său din Xxxxx r-nul Criuleni, în camera sa, fiind în stare de ebrietate alcoolică, aplicînd constrîngerea fizică față de minora Xxxxx, născută la Xxxxx, manifestată prin faptul că i-а pus o pernă pe față, precum și constrîngerea psihică prin faptul că a amenințat-o cu aplicarea violenței și pentru a face astfel posibil raportul sexual, a întreținut cu ultima forțat un raport sexual contrar voinței ei. Tot el, la 11 octombrie 2019, aproximativ la ora 16:00, aflîndu-se în stare de ebrietate alcoolică, la domiciliul său din Xxxxx r-nul Criuleni, avînd intenția de a omorî o persoană, despre care știa cu certitudine că nu a împlinit vîrsta de 18 ani, înțelegînd caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, acționînd cu scopul omorului intenționat, în urma unui conflict brusc apărut și anume din motive de gelozie, a aruncat peste hainele și corpul minorei Xxxxx, născută la Xxxxx, un lichid ușor inflamabil (benzină), după care a aprins un chibrit și intenționa să-l arunce peste hainele îmbibate cu lichidul ușor inflamabil, acționînd în vederea comiterii omorului intenționat, prin combustie termică a unei suprafețe considerabile ale corpului, acțiune care nu a fost dusă pînă la capăt deoarece a intervenit partea vătămată și i-а stins chibritul, pentru a înceta acțiunile sale infracționale și pentru a nu duce intențiile criminale pînă la sfîrșit. Tot el, la 11 octombrie 2019, aproximativ la ora 20:00, aflîndu-se la domiciliul său din Xxxxx, r-nul Criuleni, fiind în stare de ebrietate alcoolică, avînd scopul sistării activității de serviciu a angajaților Inspectoratului de Poliție Criuleni, Oleg Iacub și Fiodor Fîrfa care se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu de menținere a ordinii publice pe teritoriul raionului Criuleni, care examinau circumstanțele agresării Xxxxx, înregistrat în Registrul 2 al IP Criuleni cu nr.5066, iar la cerința legală de a se urca în automobilul de serviciu pentru a se deplasa la Inspectoratul de Poliție Criuleni în vederea documentării cazul dat, a intervenit în activitatea acestora și i-a numit cu cuvinte necenzurate și cu aplicarea violenței, după care din curte a luat un topor pe care l-a aruncat în direcția angajaților de poliție, astfel toporul nimerind în poarta gospodăriei sale, acțiuni pe care partea vătămată le-a apreciat ca reale. 3. Sentința menționată a fost atacată cu apel de către inculpatul Verdeș Alexei, prin care și-a exprimat dezacordul asupra sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 30 aprilie 2020, prin care a fost condamnat la 16 ani închisoare, invocînd că nu poartă nici o vină. 3.1. La fel, a declarat apel împotriva sentinței și avocatul Alexei Brânză în numele inculpatului Verdeș Alexei, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 30.04.2020 prin care Verdeș Alexei a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b); art. 27, 145 alin. (2) lit. e) și art. 349 alin. (1) Cod penal, cu emiterea unei sentințe de 2 achitare în privința inculpatului, din motivul lipsei elementelor acestor infracțiuni. În motivarea apelului avocatul apelant a invocat că, la pronunțarea sentinței instanța de judecată a dat o apreciere neobiectivă probelor cercetate în ședința de judecată, apreciindu-le doar în favoarea acuzării și în detrimentul inculpatului, motiv din care eronat a constatat vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b); art. 27, 145 alin. (2) lit. e) și art. 349 alin. (1) Cod penal. A menționat că chiar din sentință se observă că instanța nu a indicat complet declarațiile părților vătămate și ale martorilor audiați în ședința de judecată, nefiind incluse răspunsurile date de ei la întrebările acordate de partea apărării. Aceste circumstanțe pot fi elucidate prin examinarea declarațiilor audio a persoanelor audiate în ședința de judecată și contrapuse cu cele indicate în ședința de judecată. A susținut că în ședința de judecată conform probelor cercetate s-a constatat următoarele: În legătură cu învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin.(2) lit. b) Cod penal adusă inculpatului au fost cercetate următoarele probe: Declarațiile părții vătămate Xxxxx, care a declarat că aproximativ la 26 sau 27 iunie 2019 pe timp de noapte, dormind pe un dormitor cu Verdeș Alexei la domiciliul ultimului din Xxxxx r-nul Criuleni, cu care deja prietenea de aproximativ 2 luni, a întreținut în mod benevol cu Verdeș Alexei un raport sexual. La întrebarea procurorului referitor la circumstanțele raportului sexual, aceasta a explicat că a fost dezbrăcată de Verdeș Alexei de lengerie, iar mai apoi nu a văzut ce a urmat și nici nu a simțit careva raport sexual. Pe Verdeș Alexei tot timpul l-a văzut îmbrăcat în chiloți. În noaptea respectivă mama ei dormea în odaia vecină. La întrebarea avocatului părții vătămate, Xxxxx nu a putut să explice ce înseamnă raport sexual și ce este viol. Anterior, la 27.04.2019 a întreținut un raport sexual cu Xxxxx în s. Ustia r-nul Dubăsari. Când a întreținut raport sexual cu un băiat pe nume Serghei a simțit că întreține relații sexuale. Declarațiile martorului Dodon Victor a declarat că în luna iunie 2019 a locuit acasă la Verdeș Alexei în odaia vecină cu cea a surorei sale, Xxxxx. Ultima dormea pe un pat cu Verdeș Alexei. Odaia sa are ieșire în odaia surorii sale Xxxxx dar această ieșire nu are ușă. El cît a dormit în această odaie nu a auzit niciodată ca sora sa Xxxxx să întrețină raport sexual cu Verdeș Alexei și nici nu știe dacă ea a întreținut rapoarte sexuale cu Verdeș Alexei. Raportul de expertiză medico-legală nr. 201916P0377 din 26.11.2019, prin care se confirmă că himenul Xxxxx este lezat, ruptura acestuia fiind veche, iar leziuni corporale nu s-au depistat pe corpul ei. Inculpatul Verdeș Alexei nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea acestei infracțiuni și a declarat că nu a întreținut cu Xxxxx nici un raport sexual. Analizînd în ansamblu probele descrise, se ajunge la concluzia că infracțiunea prevăzută de art. 171 alin.(2) lit. b) Cod penal descrisă în învinuire nu este confirmată, motiv din care pe această acuzare urma să fie adoptată sentință de achitare. În legătură cu învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27-145 alin. (2) lit. e) Cod penal adusă inculpatului au fost cercetate următoarele probe: 3 Declarațiile părții vătămate Xxxxx, care a declarat că la 11.10.2019 pe la amiază s-a dus împreună cu fratele său Dodon Victor și prietena Panfili Iana acasă la prietenul său Verdeș Alexei în Xxxxx r-nul Criuleni ca să-și ia hainele pe care le-a lăsat după ce a locuit în această gospodărie. Ajungând acolo, au servit șampanie, după care Xxxxx și-a pus hainele într-o cutie pe care a scos-o în ogradă ca să plece. Dar Verdeș Alexei i-a cerut să rămână la el, căci este oră târzie și se va duce a doua zi dimineața. Ca rezultat între ei a apărut un conflict, la care Verdeș Alexei aducând o sticlă cu puțină benzină din beci și a stropit hainele ei care erau în cutie. Atunci Xxxxx a strigat la Verdeș Alexei să nu-i strice hainele și s-a apropiat de el pentru a-1 împiedica să le stropească. În acest moment când îi lua sticla de benzina din mîna lui Verdeș Alexei a fost murdărită și ea cu benzină. Apoi Verdeș Alexei a aprins un chibrit și-l ținea în mîna dreaptă, iar cutia cu chibrituri o ținea în mâna stângă. Atunci ea s-a apropiat de Verdeș Alexei și l-a stins suflându-1. Acest incident a fost văzut de fratele său Dodon Victor și Panfili Iana. Din cauza că benzina i-a intrat în ochi a mers împreună cu Verdeș Alexei la fântâna din drum unde s-a spălat pe față. Ulterior, la propunerea lui Verdeș Alexei, ea s-a întors în gospodăria lui Verdeș Alexei unde a făcut baie. Imediat după ce a făcut baie, au venit inspectorii de poliție pentru a cerceta cazul. Declarațiile martorului Dodon Victor, care a susținut că din luna mai 2019 sora sa Xxxxx prietenea cu Verdeș Alexei și a trăit până în luna septembrie 2019 acasă la Verdeș Alexei. Iar de la 01.09.2019 Xxxxx s-a strămutat cu traiul în s. Ustia ca să frecventeze școala din sat, unde ea era înmatriculată. Însă relația surorii sale de prietenie cu Verdeș Alexei continua. La 11.09.2019 a plecat cu sora sa Xxxxx și Panfili Iana acasă la Verdeș Alexei în Xxxxx ca să ia hainele surorii sale. Acolo au servit șampanie. După ce au servit șampanie pe la ora 17:00 Xxxxx a scos hainele sale în ogradă intenționând să plece acasă. Fiind oră tîrzie Verdeș Alexei a propus Xxxxx să înnopteze la el și va pleca următoarea zi dimineața. A luat-o pe Xxxxx în brațe și a dus- o în casă și se exprima liniștit. Pe urmă Dodon Victor a ieșit în drum și n-a auzit discuția dintre ei. Pe urmă a văzut că Verdeș Alexei a scos o sticlă cu benzină mai puțin de jumătate, a vărsat aproximativ 0,5 l de benzină peste ele, apoi a scos chibrituri și a spus că dă foc la hainele Xxxxx. Dar Panfili Iana a spus să telefoneze la poliție și să spună că Verdeș Alexei a vărsat benzină peste Xxxxx. Care era scopul acestei reclamații nu cunoaște. Atunci Dodon Victor s-a speriat și a alergat spre deal. Ce a urmat în continuare nu a văzut. Însă din spusele Ianei Panfili a înțeles că sora sa totuși era murdară de benzină. Iar când Verdeș Alexei a aprins chibritul ea Panfili Iana i-a stâns chibritul ce-1 ținea în mînă și i-a luat din cealaltă mână cutia cu chibrituri. Nu cunoaște dacă Verdeș Alexei avea intenția să o incendieze pe Xxxxx. Pe urmă când Dodon Victor s-a întors în gospodărie a văzut cum Verdeș Alexei o chema pe Xxxxx la fântână să se spele cu apă. Peste o oră a venit poliția pentru a cerceta cazul. Declarațiile martorului Panfili Iana a declarat că în luna septembrie 2019 după lecții a plecat cu Xxxxx și fratele ultimei pe nume Dodon Victor acasă la Verdeș Alexei în Xxxxx, ca Xxxxx să-și ia hainele. După ce au servit o șampanie acasă la Verdeș 4 Alexei, ea a cerut Xxxxx să plece acasă. Dar Alexei nu permitea Xxxxx să plece cuprinzând-o. Apoi din cauza insistenței Xxxxx de a pleca acasă, Alexei a spus că va da foc la hainele Xxxxx dacă pleacă și văzând că Xxxxx nu doreștă să rămână, Alexei a scos o sticlă de 5 litri cu vreun litru de benzină în ea din beci și s-a apropiat de hainele Xxxxx ca să le stropească. La intervenția Xxxxx ca să nu fie stropite hainele, aceasta involuntar a fost murdărită de benzină. Apoi Alexei a scos chibriturile să dea foc la haine. Hainele nu a reușit să le stropească cu benzină din cauza intervenției Xxxxx. Chibritul aprins de Alexei îl ținea în mîna dreaptă și nu a manifestat încercare de a-1 arunca spre Xxxxx sau haine. Mai apoi în timp ce se certa cu Xxxxx, ultima a intervenit și i-a luat chibriturile din mînă pe care le-a aruncat și a stins acel chibrit. Din cele văzute Verdeș Alexei nu a manifestat intenția de a o incendia pe Xxxxx fiindcă el nu este nebun. Despre incidentul respectiv Panfili Iana a informat prin telefon poliția. Până a veni poliția Xxxxx a ieșit la fântână și s-a spălat pe față. Dar Alexei Verdeș era lângă ea. Pe urmă a venit poliția care a cercetat cazul dat. Declarațiile martorilor Iacub Oleg și Fîrfa Fiodor au declarat că la 11.09.2019 în baza apelului telefonic privind acțiunile ilegale ale lui Verdeș Alexei în privința cet. Xxxxx referitor la nepermiterea ultimei să iasă din locuință, s-au deplasat la domiciliul lui Verdeș Alexei pentru a documenta cazul. Acolo au văzut-o pe Xxxxx care recent făcu-se baie în locuința lui Alexei. Conform declarațiilor lui Fîrfa Fiodor după comportament el a văzut-o pe Xxxxx ca fiind neemoționată de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat, dar de la hainele ei se simțea miros de carburanți. Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4200 din 14.11.2019 lichidul din butelia ridicată din gospodăria lui Verdeș Alexei reprezintă produs petrolier de tip benzină. Iar pe haina supusă expertizei la fel s-a depistat urme de produse petroliere de tip benzină, însă între benzina din butelie și cea de pe haine nu s-a putut efectua analiză comparativă din motivul inexistenței pe haină a tuturor compușilor și impurităților ce se regăsesc în benzina din butelie. A menționat că, reieșind din acest raport de expertiză rezultă că Xxxxx nu a fost stropită cu substanță petrolieră depistată și ridicată în gospodăria lui Verdeș Alexei. De aici rezultă că partea vătămată respectivă nu a fost stropită de inculpat cu produse petroliere. Iar dacă de luat în considerație probele părții acuzării referitor la scoaterea chibritelor de către inculpat și aprinderea lui cu ținerea acestuia în mână până când acesta a fost stins de partea vătămată este evident că acțiunile acestuia nu erau îndreptate spre pricinuirea morții Xxxxx, dar erau îndreptate spre incendierea hainelor Xxxxx împachetate în cutia de carton. De altfel nimeni din cei prezenți nu au perceput aceasta ca tentativă a documenta cazul. Acolo au văzut-o pe Xxxxx care recent făcu-se baie în locuința lui Alexei. Conform declarațiilor lui Fîrfa Fiodor după comportament el a văzut-o pe Xxxxx ca fiind neemoționată de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat, dar de la hainele ei se simțea miros de carburanți. Potrivit Raportului de expertiză nr. 34/12/1-R-4200 din 14.11.2019 lichidul din butelia ridicată din gospodăria lui Verdeș Alexei reprezintă produs petrolier de tip 5 benzină. Iar pe haina supusă expertizei la fel s-a depistat urme de produse petroliere de tip benzină. Însă între benzina din butelie și cea de pe haine nu s-a putut efectua analiză comparativă din motivul inexistenței pe haină a tuturor compușilor și impurităților ce se regăsesc în benzina din butelie. Apelantul a menționat că, reieșind din acest raport de expertiză rezultă că Xxxxx nu a fost stropită cu substanță petrolieră depistată și ridicată în gospodăria lui Verdeș Alexei. De aici rezultă că partea vătămată respectivă nu a fost stropită de inculpat cu produse petroliere. Iar dacă de luat în considerație probele părții acuzării referitor la scoaterea chibritelor de către inculpat și aprinderea lui cu ținerea acestuia în mână până când acesta a fost stins de partea vătămată este evident că acțiunile acestuia nu erau îndreptate spre pricinuirea morții Xxxxx, dar erau îndreptate spre incendierea hainelor Xxxxx împachetate în cutia de carton. De altfel nimeni din cei prezenți nu au perceput aceasta ca tentativă asupra cauzării morții părții vătămate, cu excepția Xxxxx care a perceput aceste acțiuni ca o amenințare a cauzării daunelor prin nimicirea hainelor sale. Nici un martor prezent la locul incidentului nu a confirmat faptul că Verdeș Alexei avea intenția să o omoare pe Xxxxx, ci dimpotrivă au confirmat că acesta nu este nebun să comită așa faptă (a se vedea declarațiile martorului Panfili Iana f d 147-149 Vol. I). Inculpatul în ședința de judecată vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o și a declarat că la 11.09.2019 nu a permis Xxxxx să plece acasă fiindcă era oră tîrzie adică ora 17:00, știe că este minoră, afară se înnopta, iar transport public spre s. Ustia nu circula și a manifestat intenția de a o convinge să înnopteze la el la domiciliu. Chiar el și-a asumat angajamentul să o ducă acasă a doua zi pe Xxxxx. Nu a stropit-o pe Xxxxx cu substanțe petroliere și nici nu a manifestat intenție de a o omorî. Analizînd în ansamblu probele descrise, s-a ajuns la concluzia că infracțiunea prevăzută de art. 27-145 alin. (2) lit. e) Cod penal descrisă în învinuire nu este confirmată, motiv din care pe această acuzare urma să fie adoptată sentință de achitare. Iar dacă e să dea apreciere doar declarațiilor părții vătămate Xxxxx, precum că s- a speriat de Verdeș Alexei de exprimările verbale făcute în adresa ei, fără să întreprindă acțiuni de a executa cele exprimate, atunci aceste acțiuni ale lui Verdeș Alexei urmau în cel mai rău caz să fie calificate în baza art. 155 Cod penal și nicidecum în baza art. 27-145 alin. (2) lit. e) Cod penal. Căci din declarațiile tuturor persoanelor audiate rezultă ferm că după ce Verdeș Alexei a aprins chibritul, acesta îl ținea în aprins în mâna dreaptă și vorbea cu Xxxxx, adică nu l-a îndreptat pentru a da foc cuiva sau a aprinde hainele. Iar în acest timp Xxxxx s-a apropiat de Verdeș Alexei și a suflat chibritul. Pe de altă parte dacă Xxxxx s-ar fi speriat de Verdeș Alexei, atunci aceasta a avut posibilitatea să fugă de inculpat, căci nimic nu o împiedica să o facă. Deasemenea este de apreciat și acțiunile lui Verdeș Alexei după stingerea chibritului, unde acesta nu a întreprins nici o acțiune de a lua repetat chibriturile sau de a comite alte acțiuni ilegale față de Xxxxx. Anume toate aceste circumstanțe confirmă inexistența elementelor infracțiunii prevăzută de art. 27-145 alin. (2) lit. e) Cod penal în acțiunile lui Verdeș Alexei. Cu părere de rău instanța de judecată nu a luat în considerație aceste 6 circumstanțe și greșit a calificat acțiunile lui Verdeș Alexei ca infracțiune prevăzută de art. 27-145 alin. (2) lit. e) Cod penal. Avocatul a menționat că în legătură cu învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(l) Cod penal adusă inculpatului au fost cercetate următoarele probe: Partea vătămată Iacub Oleg, a declarat că la 11.10.2019 fiind la serviciu de la unitatea de gardă a primit o sesizare că Xxxxx la domiciliul lui Verdeș Alexei, ultimul nu-i permite să iasă din locuință. La locul incidentului s-a deplasat cu colegul de serviciu Fîrfa Fiodor. Acolo în timpul cercetării cazului au cerut lui Verdeș Alexei și Xxxxx să meargă la sediul Inspectoratului de poliție Criuleni pentru a fi audiați. Ca rezultat a ignorării acestei cerințe Verdeș Alexei s-a dus în ogradă, iar Iacub Oleg a rămas în drum. Peste puțin timp Fîrfa Fiodor 1-a informat ca să fie atent căci Verdeș Alexei a luat în mână un topor. Ca rezultat Iacub Oleg s-a dat după automobilul său de serviciu. Pe urmă a auzit o lovitură în poartă ceea ce i-a creat impresia că această lovitură este ca urmare a aruncării cu toporul în poartă, care are o înălțime de 2 metri și era închisă. Toporul atunci nu l-a văzut. Apoi după acea lovitură partea vătămată fiind deja urcată în automobilul de serviciu au plecat împreună la sediul Inspectoratului de poliție Criuleni. Martorul Fîrfa Fiodor a dat declarații similare cu cele ale lui Iacub Oleg. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 12.10.2019 (f.d. 13-14) și procesului-verbal de examinare a obiectului (f.d. 15), pe poarta gospodăriei lui Verdeș Alexei nu s-au stabilit urme de lovitură cu toporul. Iar pe toporul ridicat din gospodăria lui Verdeș Alexei nu s-au stabilit urme de lovire în poartă. Astfel reieșind din aceste mijloace materiale de probă nu este confirmat faptul că a fost lovitură cu toporul în poartă, iar toporul nici nu a fost ridicat de lângă poartă. Inculpatul în ședința de judecată a declarat că nu a aruncat cu toporul în poartă și nu a manifestat nici o acțiune de amenințare cu violență a inspectorului de poliție Iacub Oleg. A susținut că, în circumstanțele indicate este evident că învinuirea adusă lui Verdeș Alexei referitor la comiterea infracțiunii prevăzută de art. 349 alin. (1) Cod penal nu este confirmată din motiv că nu a fost comisă așa faptă de către inculpat. Mai mult ca atât învinuirea nu este concretă, căci nu indică care din inspectorii de poliție este parte vătămată, ceea ce duce la nulitatea actului de învinuire, mai ales că nu corespunde cerințelor prevăzute de art. 281 alin. (2) Cod de procedură penală. Este dubios faptul că Iacub Oleg s-a speriat de preîntîmpinarea verbală făcută de colegul de serviciu Fîrfa Fiodor în adresa lui Oleg Iacub ca să fie atent că Verdeș Alexei fiind în ogradă ține în mînă un topor, atâta timp cât Fîrfa Fiodor care l-a văzut pe Verdeș Alexei cu toporul în mână nu s-a speriat de aceste acțiuni, respectiv nici celelalte persoane din preajma polițiștilor (Xxxxx, Panfili Iana, Dodon Victor) nu au manifestat nici o teamă de acțiunile descrise ale lui Verdeș Alexei. Nici unul din martori nu au confirmat că acțiunile lui Verdeș Alexei erau direct îndreptate spre Oleg Iacub, mai 7 ales că aceasta nu-l văzu-se pe Alexei și nici toporul ținut în mână. Iar la cauză nu este anexată nici o expertiză care să confirme faptul că Iacub Oleg a suportat un stres psihologic în circumstanțele indicate în învinuire. Prin urmare și pe acest capăt de acuzare este necesar să fie pronunțată o sentință de achitare. A susținut că toate capetele de acuzare aduse inculpatului se bazează pe o apreciere eronată a probelor de către acuzatorul de stat, care în ansamblu nu confirmă comiterea de către Verdeș Alexei a infracțiunilor descrise în sentință. În acest context avocatul a menționat că sentința de condamnare a lui Verdeș Alexei din 30.04.2020 este emisă contrar prevederilor 389 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 6 alin. (2) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Prin decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, apelurile avocatului Brînză Alexei în numele inculpatului și cel al inculpatului Verdeș Alexei au fost respinse ca nefondate și menținută sentința fără modificări. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, acțiunile inculpatului Verdeș Alexei, just încadrându-le în dispoziția art. 171 alin. (2) lit. b) din Codul penal, conform indicilor: - violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică, psihică și cu bună-știință asupra unui minor, corect excluzând din învinuire semnul calificativ - comiterea violului profitând de imposibilitatea părții vătămate de a-și exprima voința, or în ședința instanței de fond aceasta nu și-a găsit confirmare, iar din materialele cauzei și declarațiile părții vătămate rezultă că aceasta era capabilă să-și exprime opțiunea și respectiv și-a exprimat dezacordul și s-a opus raportului sexual chiar dacă era minoră. Subsecvent, instanța de fond a stabilit corect că acțiunile inculpatului se încadrează și în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. (e) Cod penal – tentativa de omor adică, acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvîrșirea infracțiunii de omor săvîrșit cu bună știință asupra unui minor, care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul și art. 349 alin. (1) Cod penal – amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu. Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor incriminate. Astfel, necătând la faptul că inculpatul Verdeș Alexei nu și-a recunoscut vina, vinovăția acestuia de comiterea infracțiunilor imputate se dovedește integral și de următoarele probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate minore Xxxxx, părții vătămate Iacub Oleg, martorului Panfilii Iana, martorului Dodon Victor, martorului Fîrfa Fiodor. În afară de declarațiile părților vătămate și martorilor, săvîrșirea infracțiunilor incriminate lui Verdeș Alexei se mai confirmă și prin mijloacele materiale de probă anexate la dosarul penal și anume: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.10.2019, cu imaginile foto anexate, prin care s-a cercetat gospodăria familiei Verdeș situată în Xxxxx r-nul 8 Criuleni, unde a fost depistat și ridicat un vas confecționat din poliester de culoare transparentă în care se află o substanță lichidă în volum de 100-150 ml cu miros specific de benzină și un topor cu coada din lemn (Vol.II, f.d.14-15); - procesul-verbal de examinare la 15.10.2019 a toporului ridicat din gospodăria lui Verdeș Alexei din Xxxxx r-nul Criuleni (Vol.I, f.d.15); - procesul-verbal din 12.10.2019, de verificare a declarațiilor lui Verdeș Alexei la locul comiterii infracțiunii, cu imaginile foto anexate, din care se atestă că acesta s- a orientat corect și a arătat locul în ograda gospodăriei părinților săi din Xxxxx r-nul Criuleni unde se afla trunchiul de lemn de unde a luat toporul pe care l-a aruncat în direcția colaboratorilor de poliție (Vol.I f.d.25); - raportul de expertiză judiciară a materialelor și a substanțelor nr.34/12/1-R4200 din 14.11.2019, conform căruia s-a stabilit, că lichidul de culoare roz (140 ml), prezentat într-o butelie PET de 0,5 litri, ridicat la 12.10.2019 în rezultatul cercetării la fața locului din gospodăria lui Verdeș Alexei, reprezintă produs petrolier de tipul benzinei. Benzina face parte din categoria substanțelor ușor inflamabile. Pe haina (leggings-ii) de culoare neagră combinat cu alb, ridicați de la reprezentantul părții vătămate, Urîtu Elena, s-au depistat urme de produs petrolier de tipul – benzinei. Nu se pot efectua analize comparative concludente între benzina din butelie și urmele de benzină existente pe haină, din motivul inexistenței pe ultima a tuturor compușilor ce se regăsesc în benzina din butelia ridicată la fața locului, precum și a existenței impurităților evidențiate în extractul de pe obiectul de haină (Vol.II, f.d.65-68); - raportul de expertiză nr.201916P0377 din 26.11.2019, conform căruia pe corpul Xxxxx nu au fost depistate leziuni corporale, himenul ei fiind lezat, ruptura fiind veche (Vol.II, f.d.73-64); - corpurile delicte recunoscute și anexate la cauza penală prin ordonanțele din 12.10.2019 și 15.10.2019 – un topor cu coada din lemn cu lungimea de 72 cm., o butelie de 5 litri cu resturi de benzină și o pereche de (leggings-ii) de culoare neagră combinat cu alb, care se păstrează în camera de păstrare a corpurilor delicte a Inspectoratului de Poliție Criuleni (Vol.I, f.d.16, 22; Vol.II, f.d.22, 25). Sub egida împrejurărilor de drept, raportate la cele de fapt, instanța de apel a considerat că încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului în baza art.171 alin. (2) lit. b) din Codul penal, conform indicilor: - violul, adică raportul sexual săvârșit prin constrângere fizică, psihică și cu bună – știință asupra unui minor, instanța de fond corect excluzând din învinuire semnul calificativ - comiterea violului profitând de imposibilitatea părții vătămate de a-și exprima voința, or în ședința de judecată aceasta nu și-a găsit confirmare, deoarece din materialele cauzei și declarațiile părții vătămate rezultă cu certitudine că aceasta era capabilă să-și exprime opțiunea și respectiv și-a exprimat dezacordul și s-a opus raportului sexual chiar dacă era minoră. Subsecvent instanța de fond a stabilit corect că acțiunile inculpatului se încadrează și în baza art. 27, 145 alin. (2) lit. (e) Cod penal – tentativa de omor adică, acțiunea intenționată îndreptată nemijlocit spre săvîrșirea infracțiunii de omor săvîrșit cu 9 bună știință asupra unui minor, care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul și art. 349 alin. (1) Cod penal – amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor incriminate, concluzie bazată pe probele administrate la caz. În sensul dat, instanța de apel a reținut că sunt neîntemeiate descrierile și alegațiile apărării la capitolul că învinuirea adusă inculpatului nu este confirmată, din care considerente în privința acestuia urma a fi adoptată o sentință de achitare, or, instanța de apel a reținut că argumentele apelantului au un caracter declarativ, fiind aduse doar critici generale învinuirii înaintate de către organul de urmărire penală. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. În context, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. Potrivit textului apelurilor declarate s-a solicitat achitarea inculpatului, din motivul lipsei elementelor infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), art. 27, 145 alin. (2) lit. e), art. 349 alin. (1) Cod penal. Analizând acest temei în raport cu motivele invocate în apel, instanța de apel a constatat că acest motiv nu și-a găsit confirmarea la judecarea apelurilor declarate, lipsind temeiuri de achitare a inculpatului, fiind dovedită vinovăția acestuia în afara oricăror dubii în comiterea infracțiunilor incriminate. Prin cercetarea probelor prezentate de partea acuzării, instanța de apel a constatat dovedită vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), art. 27,145 alin. (2) lit. e), art. 349 alin. (1) Cod penal, declarațiile inculpatului privind nevinovăția sa în comiterea faptelor incriminate se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată și anume prin declarațiile părților vătămate și martorilor audiați și prin probele scrise ale cauzei, care au fost minuțios cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatului. Instanța de apel a respins argumentul apărării precum că inculpatul urmează să fie achitat precum că nu și-a recunoscut culpabilitatea la nici o etapă a procesului penal, deoarece nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. 10 Instanța de apel a considerat că instanța de fond a conchis în mod justificat că totalitatea probelor cercetate demonstrează cert vina inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), art. 27,145 alin. (2) lit. e), art. 349 alin. (1) Cod penal, iar versiunea inculpatului reprezintă o versiune ce reflectă tendința acestuia de a se apăra și eschiva de la răspunderea penală. Analizând solicitarea apelanților de a fi achitat inculpatul de sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că acest temei nu și-a găsit confirmare la judecarea apelurilor declarate, lipsind temeiuri de implicare a instanței de apel în sensul casării hotărârii contestate în partea constatării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor de viol, tentativă de omor și amenințarea cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității ei de serviciu. Instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit cu certitudine că, raportul sexual a inculpatului Alexei Verdeș cu minora Xxxxx a fost realizat prin înfrîngerea rezistenței victimei, adică prin constrîngere fizică și psihică, considerând ca fiind veridice declarațiile părții vătămate Xxxxx depuse în condiții speciale și a martorului Iana Panfilii, care pe parcursul procesului a făcut declarații consecvente, iar acestea coroborează cu materialele probatorii, totodată din aceste considerente au fost apreciate critic afirmațiile inculpatului Verdeș Alexei prin care în ședință a negat că ar fi întreținut cu Xxxxx un careva raport sexual. În acest context, instanța de apel a atestat că instanța de fond corect și fără echivoc a remarcat că la faza urmăririi penale fiind audiat în calitate de bănuit pe data de 17.10.2019 Verdeș Alexei a recunoscut că a întreținut rapoarte sexuale cu Xxxxx (Vol I, f.d. 20), însă ulterior după ce Xxxxx la 26.11.2019 în cadrul examinării în vederea efectuării expertizei medico-legale a comunicat medicului legist că de fapt a fost violată (Vol.II f.d.73 verso) inculpatul și-a schimbat poziția și a început să nege cu vehemență aceasta, ceia ce denotă că nu este sincer și consecvent în declarații. Instanța a respins ca fiind declarative aserțiunile apărării care a invocat că din declarațiile părții vătămate minore Xxxxx nu rezultă cert că inculpatul ar fi întreținut cu aceasta un careva raport sexual și a criticat-o că nu a fost în stare să explice care este diferența dintre raport sexual și viol, ori din vizualizarea înregistrării video a declarațiilor depuse în condiții speciale de către partea vătămată minoră rezultă clar contrariul, fiind de remarcat că ezitările la unele întrebări repetate și lipsite de discreție ale apărării înaintate la finele audierii s-au datorat stării emoționale a minorei, retrăirilor, vîrstei fragede, dezvoltării sale intelectuale și contactului slab cu intervievatorul. Minora concretizînd repetat că î-i era rușine să relateze unele aspecte, iar la insistența apărării ca rezultat chiar se bloca și respectiv se întrerupea legătura cu intervievatorul, ceea ce a fost interpretat greșit de către apărare. Totodată, instanța de apel analizînd declarațiile inculpatului precum că, el nu a stropit-o pe Xxxxx cu benzină și nu a avut intenția de a o omorî, în coroborare cu declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în ședința de judecată a instanței de 11 fond și mijloacele materiale de probă administrate, a considerat că prima instanță just le-a apreciat ca fiind o metodă de apărare înaintată cu scopul de a evita răspunderea penală, ori în susținerea acestora lipsesc careva date obiective, iar din materialele dosarului se demonstrează contrariul. Astfel, potrivit declarațiilor părții vătămate Xxxxx și cele ale martorilor oculari Iana Panfilii și Victor Dodon rezultă că, Verdeș Alexei a acționat agresiv în raport cu Xxxxx interzicîndu-i categoric să plece acasă. Concomitent în ședință s-a stabilit cu certitudine că inculpatul a acționat din gelozie. Subsidiar declarațiile părții vătămate minore și a martorilor se confirmă prin mijloacele materiale de probă administrate și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.10.2019, în cadrul căreia s-a depistat și ridicat din gospodăria lui Verdeș Ion, situată în Xxxxx r-nul Criuleni un vas cu lichid inflamabil și raportul de expertiză nr.34/12/1-R-4200 din 14.11.2019, conform căruia s-a stabilit, că lichidul din vasul ridicat la 12.10.2019 reprezintă produs petrolier de tipul benzinei. Benzina făcînd parte din categoria substanțelor ușor inflamabile. La fel s-a stabilit că pe haina (leggings-ii) de culoare neagră combinat cu alb, ridicați de la partea vătămată, s-au depistat urme de produs petrolier de tipul - benzină. În acest context, instanța de apel a reținut că sunt eronate obiecțiile apărării, ori concluziile din raportul de expertiză sub acest aspect sunt foarte clare, iar faptul că experții au indicat că nu se pot efectua analize comparative concludente între benzina din butelie și urmele de benzină existente pe haină, datorită inexistenței pe ultima a tuturor compușilor ce se regăsesc în benzina din butelia ridicată la fața locului, precum și a existenței impurităților evidențiate în extractul de pe obiectul de haină. Adică a particularităților obiectului prezentat pentru investigații și anume hainei care cînd este stropită cu un lichid în mod evident nu poate reține în țesetură toată gama de compuși chimici. Prin urmare, s-a stabilit cu certitudine că Verdeș Alexei a avut ca motiv a acțiunilor sale, gelozia, ori după ce a stropit-o cu benzină hainele părții vătămate Xxxxx i-a turnat și ei benzina peste cap și corp spunîndu-i că o să-i dea foc și ea n-o să fie nici a lui, dar nici a unei altei persoane, respectiv a acționat în mod intens și cu determinare, ceea ce denotă intenția sa directă de a-și atinge scopul de a o lipsi pe victimă de viață. Astfel, intenția directă a lui Verdeș Alexei de omor este demonstrată atît prin faptul că lichidul cu care a stropit-o pe partea vătămată este benzina care face parte din categoria substanțelor ușor inflamabile. Totodată, Verdeș Alexei apropiindu-se nemijlocit de partea vătămată cu chibritul aprins în mînă în timpul cînd aceia era stropită abundent cu benzină în mod cert a intenționat s-o incendieze și ca rezultat să provoace urmări fatale, ceea ce constituie dovada că făptuitorul î-și dădea seama că atentează la viața persoanei, a prevăzut și a urmărit rezultatul faptei sale, aceasta însă nu și-a produs efectul din motive independente de voința sa și numai datorită faptului că partea vătămată Xxxxx abil a intervenit și i-a stins chibritul, totodată l-a deposedat de cutia de chibrite aruncînd-o, iar întru protejarea ei s-a implicat și Iana Panfilii. 12 Prin urmare, coroborînd probele administrate și cercetate în ședința de judecată și verificate în ședința instanței de apel, instanța de apel a constatat, că acestea combat în totalitate aserțiunile apărării și sub acest aspect. Cu referire la infracțiunea prevăzută de art.349 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a reținut că, aceasta este o infracțiune formală și ea se consideră consumată din momentul expunerii amenințărilor cu moartea, cu vătămarea integrității corporale sau a sănătății, asupra persoanei cu funcție de răspundere. Astfel, afirmațiile inculpatului suținute de apărător precum, că dînsul a aruncat toporul în bordură fără intenția de a lovi sau speria pe cineva, sunt declarative, ori nu sunt susținute de careva date obiective, dar din contra sunt combătute în totalitate prin probelele analizate. Prin urmare, obiecțiile invocate de apărare și pe acest capăt de acuzare nu-și au suport și nu pot fi reținute, instanța de fond just apreciind învinuirea ca fiind una clară care corespunde exigențelor legale, or, din declarațiile oferite în ședința de judecată de partea vătămată Iacub Oleg și martorii Fîrfa Fiodor, Iana Panfilii, Victor Dodon, dar analizînd și declarațiile inculpatului Verdeș Alexei depuse la urmărirea penală în coroborare cu cumulul de probe cercetate: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 12.10.2019, în cadrul căruia a fost depistat și ridicat un topor, procesul-verbal din 15.10.2019, de examinare a toporului, ridicat din gospodăria lui Verdeș Ion din Xxxxx r-nul Criuleni și procesul-verbal din 12.10.2019, de verificare a declarațiilor lui Verdeș Alexei la locul comiterii infracțiunii în cadrul căreia a indicat locul din ograda gospodăriei părintești amplasată în Xxxxx r-nul Criuleni unde se afla trunchiul de lemn și anume de unde a luat toporul și l-a aruncat în direcția colaboratorilor de poliție, supuse cercetării și în ședința instanței de apel, rezultă indubitabil că, amenințările cu moartea, cu vătămarea integrității corporale și a sănătății au fost realizate în raport cu colaboratorii de poliție și în mod special în privința inspectorului principal Iacub Oleg cu scopul sistării activității de serviciu, care aveau calitatea specială de persoane cu funcție de răspundere. În acest context, instanța de apel a respins argumentul avocatului inculpatului precum că pe art. 349 alin. (1) Cod penal nu există nici o parte vătămată, acesta urmând a fi apreciat critic, or conform materialelor cauzei, colaboratorul de poliție Iacub Oleg, a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, fiind inclus în lista probelor și audiat în cadrul ședinței de judecată (f.d. 128 vol. 1). Analizând materialele cauzei penale, instanța de apel a concluzionat ferm că în acțiunile inculpatului se regăsesc semnele calificative ale infracțiunilor prevăzute la art. 171 alin. (2) lit. b), art. 27, 145 alin. (2) lit. (e) și art. 349 alin. (1) Cod penal, și a fost demonstrată indubitabil vinovăția inculpatului, iar solicitarea apelanților referitoare la achitarea inculpatului de sub învinuirea adusă este lipsită de temei. Astfel, prima instanță a adoptat o soluție justificată de condamnare a inculpatului, motiv pentru care instanța de apel a respins apelul inculpatului Verdeș Alexei și cel al avocatului Alexei Brînză în numele inculpatului ca fiind nefondate, menținând sentința atacată fără modificări. 13 Mai mult, instanța de apel a reținut că inculpatul Verdeș Alexei în cadrul ședinței în instanța de fond a recunoscut integral acțiunea civilă înaintată în interesul părții vătămate minore Xxxxx, acceptînd încasarea din contul său a prejudiciului moral cauzat în urma comiterii infracțiunilor în mărime de 1000 lei, ceea ce în mod indirect denotă recunoașterea vinovăției în comiterea infracțiunilor. Astfel, instanța de apel a menționat că potrivit prevederilor art.16 Cod penal, infracțiunea prevăzută de art.171 alin.(2) lit.b) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, infracțiunea prevăzută de art.27, 145 alin.(2) lit.e) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor deosebit de grave, iar cea prevăzută de art.349 alin.(1) Cod penal, este o infracțiune ușoară, însă toate infracțiunile au fost comise intenționat. Prin urmare, instanța e apel, la determinarea corectitudinii pedepsei aplicate, a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite, care conform art. 16 Cod penal, se califică ca infracțiuni ușoare, grave și deosebit de grave, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, care la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află însă la locul de trai se caracterizează negativ, anterior a mai comis infracțiuni fiind condamnat de către Judecătoria Criuleni la 17.06.2008 în baza art.186 alin.(2) lit. a), b), c) și d) Cod penal; la 24.12.2010 în baza art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal; la 15.11.2011 în baza art.186 alin.(2) 12 lit. c) și d) Cod penal și ultima dată la 05.02.2018 în baza art.174 alin.(1) Cod penal, la 2 ani închisoare, în baza art.90 Cod penal, pedeapsa fiind suspendată pe o perioadă de probațiune de 1 an, toate pedepsele fiind executate, iar antecedentele penale stinse. Drept circumstanță agravantă prevăzută de art.77 alin.(1) lit. j) Cod penal, la stabilirea pedepsei a fost luată în considerație, săvîrșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate alcoolică, iar circumstanțe atenuante nu au fost stabilite Instanța de apel a reținut că instanța de judecată corect a ținut cont de personalitatea inculpatului, de comportamentul acestuia până la comiterea infracțiunilor și după comiterea faptelor penale, de limitele de pedeapsă, stabilite, și just a considerat, că lui Verdeș Alexei urmează să-i fie stabilită pentru toate infracțiunile săvîrșite pedeapsa cu închisoare, care va fi una echitabilă, instanța avînd convingerea că doar aceasta este de natură să asigure atingerea scopului de reeducare și prevenire a săvîrșirii de noi infracțiuni de către inculpat, fapt care a impus aplicarea doar a pedepsei cu închisoarea. Instanța de apel a constatat că concomitent la stabilirea mărimii pedepsei s-a ținut cont de prevederile art.81 alin.(3), (4) Cod penal care stabilesc că, mărimea pedepsei pentru tentativă de infracțiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăși trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracțiunea consumată, iar pentru tentativa de infracțiune detențiunea pe viață nu se aplică. Totodată, instanța de apel a reținut că, avînd în vedere, că inculpatul Verdeș Alexei a fost declarat vinovat de săvîrșirea a trei infracțiuni aflate în concurs, instanța 14 de fond corect conform art.84 alin.(1) Cod penal, a considerat necesar ca pedeapsa definitivă să-i fie stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate. Totodată, instanța de apel a reținut că, soluționînd acțiunea civilă, instanța de fond corect a reținut că, apărătorul și reprezentantul legal al parții vătămate minore Xxxxx, pretind că în rezultatul infracțiunilor prevăzute de art.27, 145 alin.(2) lit.e) și art.171 alin.(2) lit.b) Cod penal, comise de inculpatul Verdeș Alexei, Xxxxx ar fi suferit un prejudiciu moral evaluat la suma de 1000 lei, mai mult decât atît, în ședința de judecată inculpatul Verdeș Alexei a recunoscut integral acțiunea civilă înaintată de partea vătămată, acceptînd încasarea din contul său a prejudiciului moral cauzat în urma comiterii infracțiunilor în mărime de 1000 lei, instanța de fond a admis acțiunea civilă înaintată în interesul părții vătămată minore Xxxxx. Potrivit materialelor cauzei penale, la urmărirea penală au fost suportate cheltuieli și anume suma de 4200 lei pentru efectuarea expertizei judiciare nr.34/12/1- R-4200 din 14.11.2019 executată de Centrul Tehnico-Criminalistic și Expertize Judiciare și suma de 320 lei pentru efectuarea expertizei medico-legală a părții vătămate Xxxxx nr.201916P0377 din 26.11.2019 executată de Centrul de Medicină Legală, SML Criuleni, astfel instanța corect a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 4520 lei, în rest suportarea cheltuielilor judiciare nu au fost probate corespunzător, respectiv cererea procurorului în această parte just a fost respinsă ca neîntemeiată. În concluzie, instanța de apel a statuat că pedeapsa aplicată inculpatului Verdeș Alexei a fost individualizată corect, este echitabilă și proporțională circumstanțelor cauzei și personalității acestuia și corespunde scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea condamnaților, cât și a altor persoane, astfel nefiind atestate careva temeiuri de implicare a instanței de apel în sentința instanței de fond în partea stabilirii pedepsei, or careva circumstanțe ce ar indica la aplicarea unor pedepse mai blânde nu au fost stabilite.

Hotărîrile judecătorești sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpatul Verdeș Alexei la data de 17 februarie 2021, prin care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor atacate, cu transmiterea cauzei la rejudecare. În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel – art. 427 alin. (1) pct. 6 Cod de procedură penală; - instanța de apel în decizia sa n-a dezbătut argumentele apelanților și motivele apelului, limitîndu-se doar la o concluzie pripită fără a arăta motivele acesteia; - conform art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel dacă nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - atît instanța de fond cît și cea de apel în hotărîrile sale n-au motivat întrunirea 15 elementelor infracțiunilor imputate inculpatului prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), art. 27, 145 alin. (2) lit. (e) și art. 349 alin. (1) Cod penal, motiv din care instanța urmează să îl achite pe toate capetele de acuzare; - art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală – faptelor săvîrșite li s-a dat o încadrare juridică greșită.

Pe marginea recursului declarat procurorul a depus referință prin care a solicitat inadmisibilitatea acestuia, ca fiind declarat peste termen.

Verificînd argumentele recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Instanța de recurs, potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în red. 05.04.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor dosarului, la data de 29 septembrie 2020 la pronunțarea dispozitivului deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, inculpatul cu avocatul acestuia, Brînză Alexei au fost prezenți și totodată au fost informați că pronunțarea deciziei motivate va avea loc pe data de 29 octombrie 2020 (f. d. 9, vol. III), aceștia neprezentîndu-se la data pronunțării deciziei motivate în instanța de apel (f. d. 9, vol. III), fără motive întemeiate. Totodată, din materialele cauzei penale rezultă că inculpatului Verdeș Alexei i s- a adus la cunoștință decizia instanței de apel din 29 septembrie 2020 la data de 01 decembrie 2020, fapt confirmat prin semnătura sa (f.d. 82 verso, vol. III). În atare împrejurări, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel, care i-a fost adusă la cunoștință și înmînată la 01 decembrie 2020 a expirat la 01 ianuarie 2021. Aceste momente certifică faptul că termenul de 30 zile de contestare cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat, deoarece recursul depus de inculpatul Verdeș Alexei a fost declarat la 17 februarie 2021 (conform ștampilei de pe plic), adică peste termenul prevăzut de lege. Termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. 16 Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat de inculpat, deoarece recursul în cauză a fost declarat de el la 17 februarie 2021, prin urmare, Colegiul penal consideră că recursul dat a fost depus peste termenul prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. În această ordine de idei, Colegiul penal consideră, că recursul ordinar declarat de inculpatul Verdeș Alexei este inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Verdeș Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Verdeș Alexei Xxxxx, deoarece este declarat peste termen. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda 17